ȘOCUL STĂRILE DE ȘOC
|
|
- Μήδεια Γιαννακόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ȘOCUL STĂRILE DE ȘOC
2 DEFINIŢIE Sindrom clinic acut caracterizat prin hipoperfuzie tisulară globală sau perfuzie tisulară inadecvată nevoilor tisulare Aport inadecvat de O2, ce produce o afectare progresivă a metabolismului celular care se manifestă prin disfuncţii/leziuni organice multiple şi/sau moarte.
3 DEFINIŢIE problema fiziopatologică centrală a şocului se poate reduce la existenţa unui dezechilibru între aportul de oxigen sistemic (DO2) şi consumul de oxigen la nivel tisular (VO2).
4 Variabilele transportului de oxigen DO2= IC x CaO2 unde DO2 reprezintă transportul (aportul) de oxigen IC reprezintă indexul cardiac CaO2 reprezintă conţinutul arterial de oxigen CaO2 = SaO2 x 1,36 x Hgb + (0,031 x PaO2), unde SaO2, este saturaţia în oxigen a hemoglobinei în sângele arterial PaO2, este presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial VO2 = IC x (CaO2 - CvO2), unde V02 reprezintă consumul global de oxigen IC este indexul cardiac CaO2 este conţinutul arterial în oxigen CvO2 este conţinutul în oxigen al sângelui venos amestecat (din artera pulmonară) CvO2 = SvO2 x 1,36 x Hgb + (0,0031 x PvO2), unde SvO2, este saturaţia în oxigen a hemoglobinei din sângele venos amestecat PvO2 este presiunea parţială a oxigenului din sângele venos amestecat.
5 MODELE FIZIOPATOLOGICE
6 A. Scăderea aportului de oxigen (D02) 1. Şoc hipovolemic_reducerea presarcinii (scăderea volumului de sânge din ventriculul stâng la sfârşitul diastolei, în contextul scăderii volumului sanguin circulant). 2. Şoc cardiogen_reducerea performanţei de pompă a cordului.
7 Reacţie de tip hipodinamic Clinic: tahicardie extremităţi reci, umede scăderea presiunii arteriale medii modificarea stării de conştientă (obnubilare, agitaţie); scăderea debitului urinar (oligurie) scădere presiunii pulsului (scăderea diferenţei dintre presiunea arterială maximă şi presiunea arterială minimă) timp de umplere capilară prelungit.
8 Reacţie de tip hipodinamic Paraclinc: index cardiac (IC) scăzut rezistenţe vasculare sistemice ( RVS) crescute presiuni de umplere (PVC, PCP): mult scăzute în şocul hipovolemic mult crescute în şocul cardiogen
9 B. Creşterea consumului de oxigen (VO2) 1. Șocul septic_ creşterea consumului de oxigen (VO2) în condiţiile unui DO2 normal sau chiar crescut. Caracterizează o complicaţie a infecţiilor severe.
10 Reacţie de tip hiperdinamic Clinic: tahicardie (şi alte semne de SIRS/Sepsis) şi tendinţă la hipotensiune presiunea pulsului crescută; presiunea diastolică scăzută; extremităţi calde; timp de umplere capilară normal;
11 Reacţie de tip hiperdinamic Paraclinc: index cardiac (IC) crescut rezistenţe vasculare sistemice ( RVS) scăzute presiuni de umplere (PVC,PCP) normale sau uşor scăzute
12 Clasificare 1. Hipovolemic, 2. Cardiogen, 3. Extracardiac obstructiv 4. Șocul distributiv
13 Hipovolemic 1. Hemoragic prin traumatisme (hemoragie externă, internă); sângerare gastrointestinală. 2. Non-hemoragic: deshidratare; vărsături; diaree; fistule; arsuri; poliurie diabet insipid, cetoacidoză diabetică, insuficienţă medulosuprarenaliană); acumularea de fluide în spaţiul trei" (peritonită, pancreatită, ascită).
14 Cardiogen 1. Prin insuficienţă de pompă a miocardului: infarctul acut de miocard contuziile miocardice; miocardite (virale, autoimune, din parazitoze); cardiomiopatii (de ex. hipertrofice, din amiloidoze, etc.); depresii date medicamente sau toxice (ß-blocante, blocante ale canalelor de calciu, antidepresive triciclice); depresii miocardice intrinseci (în SIRS, în speţă datorită factorilor depresori, în acidoză, hipoxie); post cardiotomie sau post circulaţie extra-corporeala (în chirurgia cardiacă). 2. Prin difunctii mecanice: stenoze valvulare sau dinamice; insuficienţe valvuläre; defect septul ventricular; defecte ale pereţilor ventriculari sau anevrisme ventriculare. 3. Prin tulburări de ritm şi/sau conducere: tahiaritmii; bradiaritmii; blocuri atrioventriculare.
15 Extracardiac obstructiv 1. Compresie vasculară extrinsecă: tumori mediastinale. 2. Presiune intratoracica crescută: pneumotorax sub presiune; ventilaţie mecanică cu PEEP. 3. Obstrucţie vasculară intrinsecă: embolism pulmonar; embolie gazoasă; tumori; disecţie de aortă; coartacţie de aortă; hipertensiune pulmonară acută. 4. Afecţiuni pericardice: tamponadă pericardită constrictivă. 5. Miscelanee (sindroame de hipervâscozitate, criza de siclemie, policitemia vera).
16 Șocul distributiv 1. Sepsis, şoc septic (produs de bacterii, fungi, viruşi); 2. Pancreatită, politraumatisme, arsuri. 3. Şocul anafilactic/anafilactoid (veninuri, medicamente); 4. Şocul neurogen (traumatisme medulare, anestezie spinală înaltă); 5. Şocul dat de substanţe toxice/medicamente (vasodilatatoare, benzodiazepine, etc); 6. Şocul endocrin (tiroidian din mixedem, insuficienţă medulosuprarenaliană).
17 ŞOCUL HIPOVOLEMIC
18 ŞOCUL HIPOVOLEMIC Modificări hemodinamice Macrocirculaţia: Volumului sanguin (VSC)» activarea baroceptorilor de joasă presiune ( atriilor/vene mari)» venoconstricția sistemică. VSC» baroceptorii de înaltă presiune (sinusului carotitian şi arcului aortic)» reflex reacţia sistemică simpato-adrenergică» eliberarea de catecolamine de la nivelul terminaţiunilor nervoase simpatice şi de la nivelul medulosuprarenalei» redistribuţia regională a fluxului sanguin (centralizare a circulaţiei - dirijarea fluxului sanguin preferenţial spre cord şi creier). Redistribuţia fluxului sanguin: 1. rol benefic prin asigurarea temporară a supravieţuirii 2. cauza disfuncţiilor/leziunilor la nivelul organelor "sacrificate" din teritoriile cu vasoconstricţie (splahnic, muşchi scheletici, piele).
19 ŞOCUL HIPOVOLEMIC Modificări hemodinamice Macrocirculaţia: Întârzie deteriorarea hemodinamică gravă a circulaţiei în organele vitale nu corectează deficitul de flux sanguin. Fluxul (debitul) = Presiune / rezistenţă. Creşterea rezistenţei vasculare sistemice menţine constantă presiunea cu preţul variabilităţii fluxului. Fluxul sanguin (determină buna funcţionare organ). Sistemul cardiovascular uman nu posedă receptori de flux, ci doar baroreceptori care tind să menţină o anumită presiune. Ischemia celulară poate facilita reacţii de tip umoral/proinflamator (citokine, oxid nitric) agraveaza tulburările circulatorii leziune de organ/moarte.
20 ŞOCUL HIPOVOLEMIC Modificări hemodinamice Microcirculaţia: Inițial inversarea fluxului (din interstiţiu spre vas) refacerea volumului sanguin prin umplere transcapilară (2l în 2h) Apoi oboseala sfincterului pre-capilar trecerea apei din capilar către interstiţiu (scurgere capilară)
21 ŞOCUL HIPOVOLEMIC Modificări hemodinamice Microcirculaţia: Șunt arterio-venos traversarea rapidă a sângelui imposibilitatea schimburilor Distribuţia fluxului fluxul sanguin poate fi distribuit neuniform în acelaşi teritoriu capilar. Modificări reologice vâscozitatea sângelui capilar. Agregare plachetară urmată de coagulare intravasculară care compromite teritoriul capilar respectiv Disfuncţii/leziuni ale endoteliului capilar exprima molecule de adeziune pentru leucocite circulante. Induc perturbări similare la nivelul interstiţiului/celulelor ţesutului dependent Hipoxemie metabolismul anaerob acid lactic injurie celulară
22 Tratament 1. Tratamentul etiologic adresat cauzei producătoare (ex. hemostaza chirurgucală) 2. Evaluarea funcției respiratorii și aplicarea de măsuri terapeutice adecvate (menținerea libertății căilor aeriene, oxigenoterapie, ventilație mecanică, etc) 3. REFACEREA VOLUMULUI SANGUIN CIRCULANT prioritatea tratamentului hemodinamic. Rapiditatea cu care se reface volumul sanguin circulant condiţionează succesul. NU SE ÎNCEPE NICIODATĂ CU SÂNGE, ci cu soluţii electrolitice saline și/sau soluţii macromoleculare. soluţiile saline izotone (ser fiziologic, soluţie Ringer, soluţie Hartman) sau hipertone (NaCl 5,85%). Nu glucoza 5% scade osmolaritatea apa migrează intracelular agravează metabolismul. soluţii macromoleculare înlocuitoare de plasmă. Pentru refacerea volemiei se utilizează în prezent derivaţii de GELATINĂ și/sau HIDROXIETILAMIDONUL. dintre produşii derivaţi de sânge, albumina 5% reprezintă soluţia ideală de refacere a volemiei (cost ridicat şi dificultati de producere)
23 Tratament 4. Refacerea transportului de oxigen. Administrarea de CONCENTRAT DE HEMATII (masă eritrocitară). Corectarea rapidă a hematocritului la valoarea optimă de 25-30% (Hb 8-10g/dl.). Utilizarea sângelui integral este rezervată doar hemoragiilor cataclismice. 5. Evaluarea şi corectarea tulburărilor de coagulare. Semne de coagulopatie de diluţie şi/sau consum refacerea concentraţiei factorilor de coagulare prin administrarea de PLASMA PROASPĂTĂ CONGELATĂ (conţine toţi factorii de coagulare), refacerea numărului de trombocite (CONCENTRAT TROMBOCITAR), Crioprecipitat (fibrinogen și factori coagulare)
24 ŞOCUL CARDIOGEN Triada diagnostică: 1. hipotensiune arterială severă (TA sistolică < 90 mm.hg); 2. reducerea severă a debitului cardiac (index cardiac < 1,8 l/min/mp); 3. creşterea volumului de sânge din ventriculul stâng la sfârşitul diastolei (presiune capilară pulmonară : PCP > mmhg).
25 ŞOCUL CARDIOGEN Ş.C. apare mai mult de 40% din ventriculul stâng (VS) este nefuncţional. Cauza dominantă infarctul miocardic acut (IM) Consecinţele unui IM depind de: mărimea teritoriului miocardic afectat şi de terenul" miocardic restant ( adică starea miocardului neafectat şi a vaselor coronare neafectate de IM). Ş.C. apare la 7-9 % din pacienţii internaţi cu diagnosticul de IM, iar timpul mediu de apariţie după internare este de 4-5 ore, ceea ce face ca «fereastra terapeutică» să fie extrem de mică.
26 Diagnostic Șoc hipodinamic, plus: Semne de suferinţă cardiacă, creşterea presiunii venoase jugulare, edeme periferice, raluri crepitante la bazele pulmonare, dureri precordiale; modificări ischemice pe ECG; Rx - profilul cardiac mărit/congestie pulmonară. hipotensiune arterială. Echo cord Enzime Monitorizare hemodinamică
27 Fiziopatologie 1. Cercul vicios al ischemiei miocardice Disfuncţia cardiacă apărută va agrava ischemia şi astfel se va creea un cerc vicios: ischemia miocardică generează ischemie miocardică Ischemia/necroza miocardică insuficienţă severă de pompă scăderea dramatică a volumului bătaie(vb) şi a debitului cardiac (DC) HIPOTENSIUNE a. agravează ischemia miocardică; b. iniţiază reacţia hemodinamică de tip hipodinamic cu vasoconstricţie (clasica reacţie simpato-adrenergică) şi «centralizarea circulaţiei». c. activarea axului renină-angiotensină eliberarea de aldosteron retenţia de apă şi sare disfuncţie sistolică/diastolică limitarea umplerii diastolice congestie pulmonară hipoxemie ischemie/disfuncţie miocardică.
28 Fiziopatologie 2. Miocardul sideral («stunned myiocardium») şi miocardul hibernant miocard siderat disfuncţia miocardică postischemică care persistă în ciuda restaurării unui flux coronarian normal dar a cărui performanţă se poate recupera complet. miocardul hibernant teritoriu disfuncţional datorat unui flux coronarian extrem de scăzut dar a cărui funcţie se normalizează prin ameliorarea fluxului coronarian au deci un potenţial de rezervă şi răspund la stimulare catecolaminică, oferind o fereastră terapeutică (catecolamine plus suport circulator mecanic) până la recuperarea acestor teritorii: miocardul hibernat prin revascularizţie iar cel siderat prin trecerea timpului.
29 Fiziopatologie Răspunsul inflamator sistemic (SIRS) Pacienţii cu infarcte miocardice extinse au deseori: leucocitoză, febră, precum şi nivele crescute de interleukine, proteină C-reactivă, complement. mediatorii inflamaţiei activează şi sinteza de oxid nitric_(no). nivelele mici de NO au efect cardioprotector: cresc contractilitatea miocardică şi ameliorează relaxarea diastolică; nivelele mari de NO au un efect deletoriu: scad contractilitatea miocardică, alterează respiraţia mitocondrială. Inhibă răspunsul la stimularea β- adrenergică şi produce vasodilataţie sistemică
30 Tratament A. Tratamentul cauzei B. Tratamentul şocului cardiogen consecutiv infarctului de miocard 1.Terapie generală şi imediată a. Oxigenoterapie b. tratamentul durerii ( Morfină mg.iv.) c. tratamentul imediat al aritmiilor severe, terapia antiplachetară d. administrarea de Vasopresoare Obiectivul principal imediat în terapia intensivă a şocului cardiogen îl constituie menţinerea unei presiuni arteriale minime necesare pentru asigurarea unui flux sanguin coronarian şi cerebral adecvat supravieţuirii.mijloacele farmacologice clasice cuprind substanţe vasoconstrictoare (noradrenalina), inotrop pozitive (dopamina, dobutamină) sensibilizatori de calciu f. Suportul circulator mecanic: utilizarea balonului de contrapulsație intraaortică (în toate cazurile în care cauza socului cardiogen este potenţial reversibilă cu exccepţia asocierii insuficienţei aortice). Din nefericire aplicarea tuturor măsurilor terapeutice enunţate anterior nu au reuşit să scadă mortalitatea acestor pacienţi sub 80%.
31 Tratament 2. Terapia etiopatogenică A schimbat prognosticul pacienţilor cu şoc cardiogen consecutiv infarctului de miocard (mortalitate %) revascularizaţia miocardică de urgenţă. angioplastie coronariană transluminală percutană cu stent (PTCA) este metoda de elecție; tromboliza medicamentoasă fibrinolitică; revascularizaţie chirurgicală, by-pass coronarian sub circulaţie extracorporeală de urgenţă. 3. Terapia complicaţiilor mecanice (defect septal interventricular, insuficienţă mitrală acută, ruptura cardiacă) este esenţialmente chirurgicală.
32 ŞOCUL SEPTIC
33 ŞOCUL SEPTIC INFECŢIA este răspunsul inflamator determinat de prezenta microorganismelor invadatoare la nivelul unor ţesuturi ale gazdei. BACTERIEMIA viremia, fungemia etc, definesc simpla prezentă a microorganismelor viabile în sângele gazdei. SINDROMUL DE RĂSPUNS INFLAMATOR SISTEMIC (SIRS) reprezintă modalitatea de răspuns nespecific a gazdei la orice traumă (injurie)severă. Se manifestă prin: Temperatură > 38 C sau < 36 C: Tahicardie >90 bătăi/minut Tahipnee >20 respiraţii/minut sau PaC02 < 3 2 mmhg; Leucocite >12.000/mm2, leucocite < sau > 10% forme imature. SEPSISUL este considerat RĂSPUNSUL INFLAMATOR SISTEMIC determinat de prezenta unui proces infecţios activ în organismul gazdă. Acest răspuns declanşat de infecţie nu este dependent de cantitatea microorganismelor ce produc infecţia, fiind determinat exclusiv de calităţile organismului gazda care elaborează răspunsul.. SEPSISUL SEVER defineşte sepsisul asociat cu disfuncţii organice. ŞOCUL SEPTIC reprezintă sepsisul însoţit de scăderea presiuni arteriale medii şi semne de hipoperfuzie tisulară în condiţiile unei volemii normale.
34 Fiziopatologie Toxinele bacteriene (exotoxine ex. stafilococului şi endotoxine (lipopolilizaharid ex. Gram neg). Sunt capabile să declanşeze activitatea a numeroase cascade de mediatori Germenii microbieni şi leziunile tisulare sunt de fapt activatorii sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Reacţia hiperdinamică este un model fiziopatologic aparte dictat de către necesarul metabolic celular foarte crescut, deci de un consum global de oxigen crescut (VO2) care necesită un transport global de oxigen crescut (DO2).
35 Fiziopatologie Macrocirculația: Creşterea debitului şi a indexului cardiac cu creşterea debitului bătaie şi tahicardie. Performanţa cardiacă este global crescută (inițial, apoi scăderea contractilității) Tensiunea arterială sistolică este fie normală, fie uşor scăzută sau crescută ne fiind modificată în mod caracteristic (cu excepţia şocului septic) Rezistenţa vasculară sistemică este scăzută în mod semnificativ. Presiunile de umplere (PVC, PCP) sunt normale sau uşor/moderat scăzute. _ Trebuie menţionat că asocierea hipovolemiei sau a afectării miocardice în sepsisul sever sau şocul septic, în lipsa unei terapii adecvate, (repleţie volemică, respectiv administrarea de inotrop pozitive) vor evidenţia o reacţie hipodinamică şi nu una hiperdinamică. Afectarea miocardică în sepsisul sever şi şocul septic vor modifica presiunile de umplere (PVC, PCP) în sensul creşterii acestora. Presiunile pulmonare nu sunt nici ele modificate în reacţia hiperdinamică din SIRS şi sepsis. Odată cu apariţia leziunilor pulmonare şi cardiace din sepsisul sever şi şocul septic acestea cresc.
36 Fiziopatologie Microcirculația: Afectare gravă a endoteliului vascular şi capilar. Rolul afectării microcirculaţiei tuturor organelor (ca răspuns al organismului la acţiunea mediatorilor) este crucial în evoluţia spre vindecare sau deces în cursul şocului hiperdinamic, iar leziunea decisivă se află la nivelul interfeţei capilar/interstiţiu celular Pacienţii dezvoltă atât hipotensiune cât şi maldistribuţie a fluxului sanguin. Lezarea endoteliului capilar produce leak capilar şi deci extravazarea volumului intravascular. ' Deşi mediatorii SIRS, sepsisului şi şocului septic produc ei înşişi leziuni celulare, leziunea celulară definitivă apare după o etapă intermediară, aceea a afectării interfeţei capilar/ interstiţiu celular.
37 Diagnostic tahicardie şi scăderea presiuni arteriale medii creşterea indexului cardiac; scăderea rezistentei vasculare sistemice presiuni de umplere ( PVC, PCP) normale sau uşor scăzute scăderea contractilității miocardice (compensată tranzitoriu prin creşterea volumului); rezistenta vasculară pulmonară iniţial normală, apoi crescută chiar şi în absenta hipoxemiei şi acidozei; perturbarea relaţiei DO2/VO2. semne de sepsis
38 Tratament 1. Măsurile terapeutice adresate cauzei: tratamentul sursei de infecţie: evacuarea/ drenarea focarelor septice și debridare tisulară antibioterapie : la început cu spectru larg, iar după ore, după identificarea germenilor antibioterapie țintită 2. Terapia intensivă a perturbării hemodinamice : optimizarea volumului sanguin circulant şi corectarea anemiei la un Ht optim de 30% vasopresoare (noradrenalină de elecție sau dopamină) dacă terapia volemică nu a restaurat tensiunea arterială şi perfuzia tisulară; administrarea de droguri initrop pozitive pentru maximalizarea contractilităţii miocardice.
39 Tratament 3. Terapia patogenica antimediatori corticosteroizii în doze mici (HHC 100mg.x3/zi) 5-10 zile. 4. Măsuri terapeutice generale analgezie-sedare; controlul glicemiei (glicemie < 150 mg/dl); protocol de nutriție enterală/parenterală; profilaxia trombozelor venoase profunde profilaxia ulcerului de stress (agenți anti-h2, inhibitori pompă protoni); 5. Tratamentul disfuncțiilor/leziunilor organice tratamentul plămânului de șoc (ARDS): ventilație mecanică tratamentul insuficienței renale acute: hemodiafiltrare.
40 ŞOCUL ANAFILACTIC (ANAFILACTOID) Şocul anafilactic are un mecanism imunologic, fiind determinat de o reacţie acută la o substanţă străină la care organismul a fost în prealabil sensibilizat Şocul anafilactoid este identic din punct de vedere al manifestării clinice, dar nu este declanşat de un mecanism imunologic. Expunerea la o substanţă alergogenă stimulează sinteza de IgE care se leagă de suprafaţa mastocitelor şi bazofilelor. La următoarea expunere la antigen se produce o reacţie antigen/anticorp eliberarea de histamină. Manifestările cardiovasculare ale şocului anafilatic şi anafilacoid sunt identice: vasodilaţaţie, creşterea permeabilităţii capilare cu pierderea de plasmă în spaţiul interstitial, scăderea presarcinii (hipovolemie absolută şi relativă), scăderea debitului cardiac, tahicadie şi hipotensiune arterială severă brusc instalată. Manifestările cardiovasculare sunt asociate frecvent cu tulburări respiratorii severe (bronhospasm, obstrucţie laringiană) care agravează evoluţia.
41 ŞOCUL ANAFILACTIC (ANAFILACTOID) Tratament 1. Tratamentul insuficienţei pulmonare oxigenoterapie; intubaţia traheală; suport ventilator artificial. 2. Adrenalina medicaţia de elecţie în tratamentul şocului anafilactic (anafilactoid) datorită pe de o parte efectelor sale vasoconstrictoare (efect alfa1), şi cardiotonice (efect beta 1) care corectează perturbările hemodinamice,capacităţii sale a inhiba eliberarea de histamină (efect beta 2), iar pe de altă parte datorită efectelor sale bronhodilatatoare (efect beta 2) care ameliorează funcţia pulmonară. Adrenalina se administrează intravenos, în perfuzie continuă (1-2 mg în 100 ml ser fiziologic) urmărind dispariţia simptoamelor respiratorii şi cadiovasculare. Îin situaţia unor manifestări anfilactice (anafilactoide) care nu sunt însoţite de şoc. adrenalina se poate administra subcutanat în doză de 0,3-0,5 mg. Dacă fenomenele de bronhospasm nu cedează la administrarea de adrenalină se pot administra: aminofilină 5-6 mg/kg în perfuzie în 30 de minute. Corticoizii, utilizaţi pe scară largă în practică, nu au efect imediat care să fíe util în corectarea tulburărilor severe respiratorii şi cardiocirculatorii din şocul anafilactic (anafilactoid) declanşat, dar par a avea efect profilactic. Antihistaminicele (anti HI şi H2) nu au efect în şocul anafilactic (anafilactoid) declanşat. La fel ca şi corticoizii, antihistaminicele par a avea mai mult rol profilactic. 3. Pentru restabilirea volemiei se utilizează înlocuitori de plasmă sau soluţii electrolitice (vezi şocul hipovolemic).
Perfuzia ineficientă
Şocul 1 Definiţie Şocul este un sindrom fiziopatologic sever, produs de o dezordine sistemică cu forme clinice variabile caracterizat prin: scăderea fluxului tisular de sânge oxigenat sub nivelul critic
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραToleranta la anemie si triggerii de transfuzie
Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie Serban M. Marinescu 217 Concentratia de Hb adecvata intr-o anumita situatie clinica, depinde de existenta unei cantitati suficiente de oxigen transportat
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5. ARITMII CU POTENŢIAL LETAL
5. ARITMII CU POTENŢIAL LETAL 5.1 DATE GENERALE INTRODUCERE Tulburările de ritm reprezintă complicaţii binecunoscute ale afecţiunilor cardiace ( boala coronariană ischemică, infarct miocardic), tulburărilor
Διαβάστε περισσότεραINSTITUTUL DE CARDIOLOGIE Protocol Instituţional Insuficienţa cardiacă acută Definiţiile folosite în document
INSTITUTUL DE CARDIOLOGIE Protocol Instituţional Insuficienţa cardiacă acută Definiţiile folosite în document Insuficienţa cardiacă (IC) este un sindrom clinic la care pacienţii se caracterizează prin
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραInsuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραNoi ghiduri de tratament al insuficientei cardiace acute in terapia intensiva
Noi ghiduri de tratament al insuficientei cardiace acute in terapia intensiva 284 Serban Bubenek Pacientul cu insuficienta cardiaca acuta (ICA) reprezinta o urgenta diagnostica si terapeutica. In acceptiunea
Διαβάστε περισσότεραEdemul pulmonar acut (EPA)
Edemul pulmonar acut (EPA) Kovacs Judit Sept. 2012 Definiţie Acumulare de fluide în interstiţiul pulmonar şi spaţiul alveolar extravazarea de fluide > reabsorbția de lichide prin căile limfatice îndepărtarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραSTĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)
STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) CUPRINS STARE POSTAGRESIVA - ACTIUNEA AGENTULUI AGRESOR - RSPA - SOC REVERSIBIL - SOC IREVERSIBIL RSPA DEFINITIE - EVOLUTIE
Διαβάστε περισσότεραInotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCURSUL 10. II. Clasificare. III. Stadializare
CURSUL 10 ŞOCUL CIRCULATOR Capitole: I. Definiţie II. Clasificare III. Stadializare: 1. Şocul compensat 2. Şocul decompensat 3. Şocul ireversibil IV. Mecanisme compensatorii: 1. Nervoase 2. Hormonale V.
Διαβάστε περισσότεραOBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORPI STRAINI SUPORTUL VITAL DE BAZA - ADULT EVALUATI GRAVITATEA INCONSTIENT? Striga dupa ajutor
SUPORTUL VITAL DE BAZA - ADULT OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORPI STRAINI EVALUATI GRAVITATEA Striga dupa ajutor OBSTRUCTIE SEVERA A CAILOR AERIENE (tuse ineficienta) OBSTRUCTIE USOARA A CAILOR
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine clorhidrat de dopamină 20 mg.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2402/2010/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dopamin Admeda 200 concentrat
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραUMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραEMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Lev
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραNoii biomarkeri. Valoarea diagnostica si prognostica la pacientii critici
Noii biomarkeri. Valoarea diagnostica si prognostica la pacientii critici Serban M. Marinescu 267 A. Sepsisul- probleme de evaluare si diagnostic Sepsisul este un sindrom caracterizat prin raspuns sistemic
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6193/2006/01-04 Anexa 2 Rezumatul Caracteristicilor Produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ MEDICAMENTULUI Olicard 40 mg Retard 2. COMPOZITIA
Διαβάστε περισσότεραPROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Miofilin 24 mg/ml soluţie injectabilă Aminofilină
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7520/2006/01-02 Anexa 1 Prospect PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR Miofilin 24 mg/ml soluţie injectabilă Aminofilină Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραOSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραProspect: Informaţii pentru utilizator. Alprostadil REMEDIA 500 μg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Alprostadil
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7835/2006/01 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator Alprostadil REMEDIA 500 μg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Alprostadil Citiţi cu atenţie şi
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραReglarea circulatiei pulmonare
1 Reglarea circulatiei pulmonare Substante vasoconstrictoare eliberate in circulatie: angiotensina II care se si formeaza in circulatia pulmonara, endotelinele, serotonina (mai ales in teritoriul venos),
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE
3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TIMPUL RESUSCITĂRII A. Adrenalina B. Atropina C. Amiodarona D. Xilina E. Bicarbonatul de Na F. Clorura de Ca G. Sulfatul de magneziu H. Vasopresina
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI
5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI Tahicardiile sunt caracterizate printr-o frecvenţă a cordului peste 100/min. Recomandările actuale ale ILCOR-ului tratează într-un singur algoritm tahicardiile deoarece, când
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραInsuficienţa cardiacă
Insuficienţa cardiacă Dr. Tatiana Ciomârtan (Bucureşti) INTRODUCERE Insuficienţa cardiacă la nou-născut, sugar şi copil reprezintă o urgenţă medicală, cu morbiditate şi mortalitate semnificative, care
Διαβάστε περισσότεραMASA ERITROCITARA-GHID DE UTILIZARE
MASA ERITROCITARA-GHID DE UTILIZARE I. PIERDEREA ACUTA DE SANGE (chirurgie,trauma,sangerare) Efectele anemiei trebuie luate in considerare separat de scaderea volumului de sange. Mentinerea normovolemiei
Διαβάστε περισσότεραCourse n : 2 Date: Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu
Course n : 2 Date: 18-09-2013 Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu Agenți beta-blocanți Antagoniștii beta-adrenergici (beta-blocantele) au fost descoperiți
Διαβάστε περισσότεραProspect: Informaţii pentru utilizator. Larofen Plus 200mg/30mg comprimate filmate Ibuprofen/Clorhidrat de pseudoefedrină
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9424/2016/01 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator Larofen Plus 200mg/30mg comprimate filmate Ibuprofen/Clorhidrat de pseudoefedrină Citiţi cu atenţie
Διαβάστε περισσότεραHIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραKap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie
Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα