SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ DOMENIUL INGINERIA INSTALAŢIILOR. Probleme studii de caz

HTML
DOWNLOAD

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ DOMENIUL INGINERIA INSTALAŢIILOR. Probleme studii de caz"

Λαμία Γερμανός
8 χρόνια πριν
Προβολές:

1 SUBIECTE PENTRU EXAMENUL E LICENŢĂ OMENIUL INGINERIA INSTALAŢIILOR Probleme studii de caz. Tratarea aerului umed pe perioada de iarna se realizeaza prin urmatoarele procese simple: - E+IM - amestecul aerului exterior cu aerul interior in camera de amestec; - MP - preincalzirea aerului in baterie; - PR - umidificare adiabatica in camera de umidificare pana la R =90%; - RC - reincalzirea aerului in baterie de reincalzire; Evolutia aerului interior in incinta climatizata CI se realizeaza ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate. Cunoscand: starea I a aerului interior: t = 0 o C, I =55%; starea E a aerului exterior: t = -5 o C, x = 0,8 g/g; caldura si umiditatea preluate de aer in unitatea de timp in incinta climatizata, = 60 si q m apa = 0,007 g/s; debitul de aer proaspat q m pr = 4 g/s; debitul de aer recirculat q m rec = 6 g/s, sa se figureze transformarile aerului umed in diagrama h-x si sa se completeze urmatorul tabel cu valorile parametrilor aerului umed t,, h, x, cu unitatile de masura corespunzatoare, pentru starile I, E, M, P, R, C. t [ ] [ ] h [ ] x [ ] I E M P R C e asemenea, sa se determine puterile termice ale celor doua baterii si umiditatea preluata in unitatea de timp, in g/s, preluata de aerul umed in camera de umidificare. La intersecţia izotermei de t I = 0 o C si a curbei I =55% rezultă starea I în diagrama h-x. Se citesc x I = 8, g/g si h I = 4 J/g; La intersecţia izotermei de t E = -5 o C si a dreptei de x E = 0,8 g/g rezultă starea E în diagrama h-x. Se citesc E =80% şi h E = -3 J/g; ebitul total de aer umed este: q m = 4+6=0 g/s. Starea C, de aer tratat, se determină cu relaţiile: = q m (h I -h C ); q m apa = q m (x I -x C ) in diagrama h-x se citesc parametri: h I = 4 J/g, x I = 8, g/g 60 = 0 (4-h C ), rezultă h C = 35 J/g; 0,007 = 0 (0,008-x C ), rezultă x C = 0,0075 g/g. Se figurează starea C în diagrama h-x şi se citesc t C = 0 o C si C =55%. Starea de amestec M se determină cu relaţiile: q m h M = q m pr h E + q m rec h I ; 0 h M =4 (-3)+6 4; rezulta h M = 9,4 J/g. q m x M = q m pr x E + q m rec x I ; 0 x M =4 (0,0008)+6 0,008; rezultă x M = 0,005g/g. in diagramă rezultă valoarea t C = 6,3 o C şi a curbei C =63%

2 I E M P R C t [ o C ] 0-5 6, 6,5 0,9 6, [ % ] h [ J/g ] 4-3 9, x [ g/g ] 8, 0,8 5, 5, 7,5 7,5 Puterea bateriei de preîncălzire a aerului: MP = q m (h P -h M ); MP = 0 (9-9,4)= 96. Puterea bateriei de reîncălzire a aerului: RC = q m (h C -h R ); MP = 0 (35-9)= 60. Umiditatea preluată în camera de umidificare: q m apa PR = q m (x R -x P ); q m apa PR = 0 (0,0075-0,005)= 0,03 g/s.

3 . Să se determine pierderea hidraulică pe un tronson de conductă cu diametrul interior = 00 mm şi lungime L = 500 m, dacă aceasta transportă un debit de apă Q = 5 l/s la temperatura t = 0 o C pentru care =,3 0-6 m /s. Se dă rugozitatea echivalentă a peretelui conductei = 0,5 mm şi g = 9,8 m/s. Pierderea hidraulică se calculează cu relaţia lui arcy: h L v p g în care: este coeficientul de pierderi hidraulice uniform distribuite, L lungimea conductei, diametrul interior, v viteza de calcul, g = 9,8 m/s acceleraţia gravitaţională. Se calculează viteza: 3 Q 4Q 4 50 v 0,796m/s S 0, apoi numărul Reynolds notat cu Re, astfel: v 0,796 0, Re 56,7 6,30 Valoarea numărului Reynolds arată că mişcarea în conductă este turbulentă. Vom presupune că din punct de vedere hidraulic conducta este rugoasă, ceea ce înseamnă următoarea restricţie pentru criteriul lui Moody: Re 00 iar se calculează cu formula lui Karman-Niuradze: Rezultă că: lg,4 0, lg,4 lg,4 0,5 Se calculează criteriul lui Moody: 3 0,5 0 Re 56,7 0, , eci: 9,4 Re tranziţie, iar se calculează utilizând formula lui Colebroo-hite, astfel: 00, ceea ce înseamnă că din punct de vedere hidraulic conducta este de 0,06,5 0,5 lg 56,7 0, ,7 00 Se verifică criteriul lui Moody: 3 0,5 0 Re 56,7 0,06 49, iar apoi se calculează pierderea hidraulică:

4 L v 500 0,796 h p 0,06 0, 540 m g 0, 9,8 3. Se consideră un circuit electric format dintr-un rezistor, bobină şi condensator conectate în serie, alimentat de la sursă de tensiune sinusoidală. Cunoscând valoarea momentană a tensiunii ut 00 sin00 t [V], parametrii rezistenţă R = 30 Ω, inductivitate L / H şi capacitate C / 6 mf, să se determine: a) impedanţa circuitului şi valoarea efectivă a curentului stabilit; b) căderea de tensiune pe bobină; c) puterile activă, reactivă şi aparentă. in expresia tensiunii aplicate circuitului rezultă 00 rad/s şi U = 00 V. a) Se calculează reactanţele: inductivă: X L L 00 / 00 capacitivă: X C / C 60, respectiv impedanţa circuitului: Z R X L X C 50 Valoarea efectivă a curentului este: U 00 I A Z 50 b) Tensiunea la bornele bobinei se determină cu relaţia: U L X L I 00 00V Puterile activă, reactivă şi aparentă sunt: P R I 30 0 X X I Q L C S U I 00 00VA var 4. Se consideră schimbătorul de căldură recuperator cu suprafaţa de schimb de căldură A=5,4 m. Prin schimbător circulă în contracurent: ' fluidul cald având fluxul capacităţii calorice = 8000/K şi temperatura de intrare t = " t = 70C fluidul rece având fluxul capacităţii calorice = 0000 /K şi temperatura de intrare 90C şi cea de ieşire =0C şi cea de ieşire t " = 60C Să se determine fluxul de căldură ( se consideră Q =Q ) şi temperatura de ieşire a fluidului cald şi rece dacă schimbătorul de căldură are suprafaţa de schimb de căldură A/. Fluxul capacităţilor calorice şi, respectiv temperaturile de intrare ale fluidului cald şi rece ( t ', t ' ) şi coeficientul de schimb global de căldură (=600 /(m K)) sunt identici. Se dau relaţiile de calcul: ' t

5 ' Q ( t t ' e e ) ( ) ( ) t t t ln t min A max min ' " t m Q ( t t ) max 0,8 5,4 600 A 8000 e e ( ) ( ) 0,5775 e 0,8 e 0,57750,8 0,5775(0,8 ) 0,6849 ' ' Q ( t t) ,6849 (90 0) 490 ' " " ' Q 490 Q ( t t ) t t 90 59, 76 C 8000 " ' " ' Q 490 Q ( t t) t t 0 34, 9 C 8000 " ' Q ( t ) t 5. Locatarii unei scări de condominiu (bloc de locuinţe) doresc să se debranşeze de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică SACET. Să se analizeze comparativ variantele posibil de ales în vederea asigurării încălzirii. Condominiul nu dispune de coş de evacuare gaze arse. Este o situaţie favorabilă deoarece toţi locatarii scarii doresc debranşarea. Astfel se evită reproiectarea părţii de instalaţie rămase de alimentat de la SACET care ar fi necesară la debranşarea câte unui locatar. Suntem deci în situaţia în care instalaţia care deserveşte scara condominiului de la SACET se dezafectează şi se izolează faţă de restul condominiului prin blindare. Alegerea sursei de preparare agent termic pentru încălzire şi respectiv preparare apă caldă de consum se face analizând în primul rând posibilitatea asigurării combustibilului. eoarece condominiul nu dispune de spaţii de depozitare a combustibilului pentru a asigura o rezerva, nu se poate opta pentru combustibil solid sau lichid. Trebuie în consecinţă analizate comparativ variantele de montare a centralelor pe gaz în fiecare apartamant şi respectiv de montare a unei singure centrale pentru alimentarea tuturor apartamentelor de pe scara respectivă. Randamentele centralelor de apartament şi a centralei pentru scară sunt apropiate şi din punctul de vedere al eficienţei momentane, cazurile sunt comparabile. În ambele situaţii distribuţia agentului termic pentru fiecare apartament se face pe orizontală, într-un caz de la centrala de apartament, în celălalt de la coloanele verticale cu module termohidraulice sau direct, cu contorizarea consumurilor individuale pentru repartizarea judicioasă a cheltuielilor pe fiecare consummator. in punct de vedere al montajului deci, cazurile sunt comparabile, cu menţiunea că în cazul centralei de scară cheltuielile pentru achiziţionarea contoarelor individuale sunt suplimentare. Instalaţiile interioare vor avea corpuri de încălzire statice, dotate cu robineţi termostatici.

6 Evacuarea gazelor arse se poate face pe fiecare apartament prin coşuri de tiraj forţat orizontale sau pe un singur coş metalic de secţiune corespunzătoare, montat pe o construcţie metalică specială uşoară, care ar reprezanta încă o cheltuială suplimentară. Analizând din punct de vedere al simultaneităţii consumului şi a încărcării sarcinii în cele două variante se poate aprecia că o centrală cu putere termică mai mare-cea de scară-va avea pe întreaga perioadă a sezonului de încălzire variaţii mai mici în timp (dependente doar de temperatura exterioară) şi consum de combustibil redus faţă de varianta centralelor de apartament. În acelaşi timp, prin preluarea sarcinilor termice ale fiecărui apartament, fiecare cu particularitatea şi programul de utilizare propriu, aplatizează curba de sarcină a centralei din nou cu consecinţe favorabile pentru consumul de combustibil Se poate aprecia că economia de combustibil la centrala de scară, în timp, depăşeşte cheltuielile suplimentare de investiţii, ceea ce justifică alegerea acestei variante ca optimă.

Σχετικά έγγραφα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie