5. Asamblari elastice 5.1. Arcuri Definire. Rol functional
|
|
|
- Ἀράχνη Εὔα Παπαδόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 5. sablar elastce 5.. rcur 5... enre. Rol unctonal rcurle sînt organe e aşn care prn ora lor ş prn caltăţle e elastctate ale ateralelor n care sînt executate, sub acţunea orţelor exteroare ajung la eoraţ relatv ar, revenn la ora nţală upă înepărtarea acestor orţe. În tpul eoraţe elastce, arcurle înagaznează lucrul ecanc eectuat e orţa exteroară, cu posbltăţ e reare ntegrală sau parţală. Scop : - aortzarea energe e şoc ş a vbraţlor (arcur vehcule, arcur ontate sub unaţ); - acuularea une energ ce trebue ceată treptat sau în tp scurt (arcurle ceasurlor, supapelor otoarelor cu arere nternă); - exerctarea unor orţe elastce peranente (arcurle unor abreaje); - ltarea orţelor, reglare (la prese, abreaje autoate, robnete e reglare); - ăsurarea orţelor ş oentelor prn utlzarea epenenţe ntre sarcnă ş eoraţe (naoetrce). - schbarea recvenţelor propr ale unor organe e aşn. Clascare: - upă ora constructvă (g..5) - în o - elcoale - sc - nelare - sprale plane - bară e torsune - specale 95
2 - upă recţa ş sensul orţelor exteroare - copresune - tracţune - torsune - încovoere - upă ora secţun: - crculară - reptunghulară, pătrată - prolată rcur cu o rcul clnrc e copresune rcul elcoal conc e copresune rc spral rc elcoal clnrc e tracţune rc sc splu rc bară e torsune rc laelar g Materale Cernţe: - rezstenţă rcată la rupere - ltă rcată e elastctate - rezstenţă la oboseală ş rezstenţe rcate La anute construcţ a trebue : - rezstenţă la corozune - latare tercă reusă 96
3 - lpsa propretăţlor agnetce - enţnerea propretăţlor ecance la teperatură a) Oţelur carbon e caltate ş oţelur alate : oţel călt ş revent pentru arcur STS 795, OLC 55; 65; 75; 85, 5 ş 7,, 60 S 5 b) Materale neeroase : bronz, alaă, alaje Cu N c) Materale neetalce : caucuc, ase plastce, plută Caracterstcle uncţonale ale arcurlor a) Caracterstca arculu este curba care expră relaţa ntre sarcn ş eoraţle provocate (g..55); (); M g(ϕ), M sprale plane. - La ajortatea arcurlor caracterstcă lnară (a) - arcur elcoale, bară e torsune, laelare, n o repte ; - curblne crescătoare (b) arcur n o curbate ş arcur telescopce; - curblne escrescătoare (c) arcur sc, b) Rgtatea arculu c ărea care caracterzează raportul ntre sarcna eleentară ş eoraţa eleentulu corespunzător c ; M c ' ϕ rcurle cu caracterstcă lnară au rgtatea constantă, nută ş constanta arculu : c b g..55 c a, ϕ n tg α n Coent [T]: 97
4 sau c ' Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce M ϕ M ϕ M n ϕ tg α' M M n ϕ ϕ rcurle cu caracterstcă nelnară au rgtatea varablă - crescătoare - escrescătoare c c M ϕ c) Lucrul ecanc e eoraţe este lucrul ecanc eectuat e sarcna exteroară ş înagaznat e arc. g ( ) sau ' 0 0 La arcurle cu caracterstcă lnară ş ' M ϕ ϕ ϕ M ϕ g( ϕ )ϕ 0 ) Coecentul e utlzare voluetrcă K v - reprezntă raportul ntre lucrul ecanc e eoraţe a arculu ş energa totală pe care o poate înagazna voluul V e ateral al arculu K v σ ax ; V E ' K' v τ ax V G σ ( K v Eax e ωε V V ) E E ax e 5... rcur cu o rcurle cu o sînt arcur lexonale (solctate în prncpal la încovoere) consttute n una sau a ulte o lucrîn îpreună a) arcur laelare b) arcur cu o ultple. 0 98
5 x τ ax V E a) rcur laelare (g..56) 8 pentru secţune reptunghulară ( l x ) ( l x ) 6l σ x σ ax (x0) W bh 6h 6 l l l M l σ EI bh bh h E E 6 pentru secţune trunghulară σ ax l g..56 E h b bx bx l bh 6 σ ax l h K v K pentru secţune trapezoală C 0 K ; v 9 b + b l EI σ ax ax l Eh l Eh l h b l V σ ax σ ax K v b h 6 E 8E 6 σaxv E v l E E oloseşte cel a bne ateralul 6 C 0 b b + b b) rcur cu o ultple, curbe, cu suspense oblcă la capete (g..57) Se cunosc :, o, l Se cere : n sau b, h 99
6 /cosα σ tot σ ax g σ σ nuărul e o e arc n - t a 0 ctg α 0 Rctgα C σ 00K500N / n tgα σ t pentru oaa prncpală bh ax M W ( l + tgα ) o nbh 6 eoarece α nu se cunoaşte, se eternă n aptul că curbura olor se ace upă un arc e cerc 0 /cosα tgα Q α cosα l l Q R l.ctgα 0 l cosα α l.ctgα l l.tg snα snα snα α α cos sn α sn cosα ( α tg ) snα α α α α sn cos sn cos Eleente constructve tgα cosα o spectele olor e arc pot avea ore varate: repte, trapezoale, crculare, parabolce (g..58), eventual cu înălţea escrescână, pentru a cşora recarea între o în această zonă. ore constructve pentru capetele o prncpale sunt prezentate în g..59. O α l R α a b c e g..58 a b c e g
7 5..5. rcur sc rcurle-sc STS 85 sunt orate ntr-unul sau a ulte scur elastce tronconce. Caracterstc pentru aceste arcur este aptul că prn varaţa raportulu h s, ca ş prn erte cobnaţ e aşezare a scurlor, se obţn caracterstc elastce erte. a) Pachet e arcur sc (suprapuse în acelaş sens) h tot n, tot tot b) Coloană e arcur sc (suprapuse cu alternarea pozţe lor) tot, tot tot c) Coloană e pachete e arcur sc tot n ; tot tot une: n nuărul e scur ntr-un pachet nuărul pachetelor suprapuse Eleente e calcul STS 86 Tensunea axă apare în colţul C (tensune e copresune) Tratarea exactă a calculelor e rezstenţă este clă 0
8 splcat : a) orţa n arc E υ s k Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce h s s h + s s s υ ( E,,s,,,h) b) Tensunea axăσ ax corespunzător une eoraţ E s h σ ax k k σ k s + s s une : ( υ ) ax 6 6 / ;k / ln / π ln π ln k k ( / ) π ln ( E, υ,s,, ) c) Lucrul ecanc e eoraţe pentru un sc, în oenul e eoraţe e L la starea lberă la aplatsare E.. L( E, υ,s,,h) υ pentru un pachet cu n scur L nl 0,p p 0,5 s h p 5 Eleente constructve h pentru s σ a 500N / 0
9 5..6. rcur cu solctăr prncpale la torsune a) rcur bare e torsune (g..60) l g..60 R Barele e torsune sînt întrebunţate în nueroase cazur, la suspensa vehculelor, cuplaje elastce cu jocur torsonale, în aparate e ăsură. K - Solctare torsune : - Tensune τ ϕ M R t t τ ax at W p π - eoraţe ra M tl GI p 6 τ t G ax - Lucrul ecanc e eoraţe : ϕ M l l t ' M t M t GI p 0K80.N / t M l GI p M t l π π ' GI lw lw l l p p p 6 τ V M V I V t p V tax W p V V G W G p ' V Se constată că bara e torsune are cel a bun coecent e utlzare voluetrc. ora capetelor e xare este polgonală, rotună zţată ş aplatsată. 0
10 b) rcur elcoale (g..6) - sînt arcur orate n sâre sau bare cu secţune rotună sau reptunghulară, înăşurate în elce pe o anută supraaţă rectoare H - coecentul e arcure a H 0 Eleentele geoetrce caracterstce sînt : (STS 7068) - aetrul sîre sau b ş h - aetrele -,, - unghul e înclnare al sprelor ˆ α 6K9 0 - pasul t în stare lberă + 0, t ; - coecentul e zvelteţe λ upă sensul orţe e lucru, pe recţa axe, arcul poate căpăta o eorare elastcă e copresune sau e întnere. rcul în ansablu poate solctat la tracţune sau copresune, ar spra, în prncpal, la torsune (g..6). t / g..6 e α H 0 α α snα cos α t n e g..6 0
11 ouă coponente: cosα, snα M t R cosα M R T cosα snα N P snα 0 eoarece α 6L9 snα 0ş ec se negljează încovoerea ş tracţunea τ tax k + M t k W p k π 6 8k π 8k τ at π ncele arculu 6 pentru arcur înăşurate la rece,6 reaptă, c una curbă. 0 pentru arcur înăşurate la cal coecent ce ţne seaa e aptul că arcul nu este o grnă - eoraţa arculu este coprarea sau lungrea lu totală ca eect al orţe (g..6). ϕ l π n θ R ϕ ϕ / g..6 05
12 π n M l t n Rϕ 8 (caracterstcă lnară) GI GI G p p - Lucrul ecanc e eoraţe - Rgtatea G 8 C - Coecentul e utlzare voluetrc - Eleente e calcul ensonare -aetrul sîre 8 n a) cîn se pune prn gabart ( ) K v τ t ax G V -se alege ş se ace vercarea G n 8n G V π G 6 8K τ τ at - 0,5τ tax r n pentru sîră trelată n OLC π b)cîn nu se pune gabartul 8K, πτ - Nuărul e spre: at - 0,5τ pentru sîră n Bz r n n conţa e eoraţ (rgtate): - nuărul e spre actve G n 8 G 8 c - nuărul e spre e reaze n r, 5 ; se recoană n r 06
13 - nuăr total e spre n t n + nr - Lungea lberă a arculu H - la arcur e copresune cu capete prelucrate nt + ( n 0,5) H n 0 r 0 t 0,5 - pentru înălţea e aşezare a sprelor e reaze pretensonare - la arcurle e întnere H 0 ( n + ) + Hc H tn + Hc la arcur ără pretensonare 0 + une Hc ( 0,5K ) - Lungea esăşurată a arculu - înălţea ochulu e prnere la arcur cu πn l cosα - Vercarea la labaj a arcurlor coprate (g..6) acă punctul e cooronate ( λ,a) se găseşte sub curbă - nu labează a ; H 0 e exploatare. acă H 0 λ ; săgeata λ p sgur nu labează c) rcur elcoale clnrce ultple cu secţune crculară (g..65) a 0,7 g..65 g..6 7 λ Spaţul sponbl este a bne olost acă se întrebunţează arcur elcoale ultple. Ssteul ar echvala cu un nuăr e arcur cu rgtate ertă, aşezate în paralel, care sub acţunea orţe exteroare, se eorează cu aceeaş săgeată. e un arc copus n z arcur elcoale,,..., z aetrul sîrelor,,... aetrul eu e înăşurare z 07
14 l,l,... lz Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce lungea sîre Conţa aceeaş tensune τtax τ... z n n ş acelaş ateral (ş ec aceeaş săgeată): n z z z 8 8 K 8 G G G t ax ar n 8 π n 8 π z n K 8 K π z z Se poate ate în plus, ără nc o cultate e realzare, că: n n nz z z z K ( l l K ) z z lz K z acă exstenţa une proporţonaltăţ între aetrul e înăşurare ş aetrul sîrelor. orţa preluată e arc : z C C z π z τ t 8 ax π τ t 8 ax z Sarcnle preluate e arcur consecutve :, eoarece 08
15 5..7. rcur e caucuc La acelaş volu e ateral, arcul e caucuc aortzează o canttate e energe sensbl superoară cele corespunzătoare arculu n oţel 0% n energa e eoraţe. ceastă capactate e aortzare se atoreşte recărlor nterne. Categorle prncpale e arcur n caucuc (g..66) s e h h h e γ ρ a b c g..66 rc blocat solctat la copresune (g..66.a) σ βε h β β h 8 τ c h G nu se eorează elastc ecît pentru zone c rc clnrc arat cu plăc etalce (g..66.b) solctat la orecare τ ρg s.tg G rc clnrc arat cu tubur etalce (g..66.c), solctat la torsune 09
16 τ ax π h ln πgh rc clnrc arat cu tubur etalce (g..66.), solctat la orecare τ t ax M M πh t τ ax t orec M t πρ hτ t ρ τ t ax π h M t ϕ π Gh n M t π h Rezstenţele asble pentru arcurle e caucuc - solctate statc: σ copresune 5 N/ τ orecare N/ τ torsune,5 N/ - cu şoc trecător: σ copresune,5 5 N/ τ orecare N/ τ torsune,5 N/ -solctate nac σ copresune,5 N/ τ orecare N/ τ torsune 0. N/ 0
17 5.. ortzoare 5... Caracterzare. Eleente constructve Exeple u rolul e a spa energa vbraţlor ş şocurlor. upă prncpul e uncţonare: - aortzoare cu recare uscată (coulobană) - aortzoare cu recare luă - aortzoare cu perer prn curenţ turbonar Corp superor Plăc e xare rc elcoal Corp neror a) ortzor cu recare uscată-unrecţonal - pentru sparea energe vbraţlor rectln (g..67) µ n µρ g..67 b) ortzoare cu recare luă ortzarea este eternată e orţa e recare creată la orecarea unu lu vîscos între ouă supraeţe cu vteze sau e orţa rezstentă, realzată la eplasarea orţată a luulu vîscos prntr-o conuctă sau un orcu. Vîscoztatea nacă este caracterstca prncpală a luelor ce eternă caracterstcle aortzoarelor cu recare luă: cv în care c este coecentul e aortzare; v vteza relatvă a eleentelor rge ale aortzoarelor, legate e asa care vbrează ş batu; exponent: - caracterstcă lnară
18 - < caracterstcă progresvă - > caracterstcă progresvă Exeple: ). ortzor cu pston (g..68) c p c 8ηπ p c g..68 ). ortzor hraulc telescopc orţa e aortzare se atoreşte rezstenţe luulu la trecerea prn orc c, în uncţe e raportul ntre coecentul e rezstenţă pentru cursa e copresune c v ş coecentul e rezstenţă pentru cursa e estnere - aortzoare cu splu eect c 0;c 0 c - aortzoare cu ublu eect cc 0;c 0 caracterstcă setrcă c c c Constructv aortzoare telescopce onotubulare c caracterstcă asetrcă c c - btubulare Scheatc aortzor telescopc btubular (g..69) pston caeră copensare (aer) clnru rezervor supape e councare tub prncpal supape e estnere c lch axa roţlor g..69
19 Eleentele coponente: - Supapele sînt realzate sub ora e ronele apăsate pe orc calbrate prn ntereul unor eleente elastce În cazul supapelor e estnere ş coprare ronele obturatoare, n tablă e oţel e arc cu grosea 0, 0,5 au realzate pe perere, prn rezare, un nuăr e ante calbrate,.prn care se creează rezstenţa vîscoasă a lchulu. - Pstoanele sînt conecţonate n ontă sau aterale cerace - Tubur exteroare-n ţev e oţel - Ssteul e etanşare-nel e caucuc cu zţ nteror sau anşetă e etanşare (serng) - Lchul e aortzare trebue să abă un nce e vscoztate (I V) rcat:,6,,9 cst la 00 C, nu cst la 50 C ş 6500 cst la 0 C. Încălzrea aortzoarelor plcă scăerea vîscoztăţ scăerea peroranţelor e exeplu: încălzrea aortzorulu e la 0 la o C conuce la reucerea canttăţ e energe spate cu 5% Eleente e calcul ş proectare Calculul se eectuează în strînsă corelaţe cu celelalte eleente ale suspense (asa suspenată, eleente elastce, etc.).
20 Pentru un aortzor hraulc telescopc se parcurg urătoarele etape: - Stablrea caracterstc externe e aortzare a [N] Curba e aortzare pătratcă Curba e aortzare regresvă I II Coplet încărcat ără sarcnă utlă 0,5,0,5 v a [/s] Pentru vteze ale pstonulu e pînă la 0,5/s oenul I e uncţonare >0,7/s oenul II e uncţonare Caracterstca e aortzare (curba ) conuce în oenul vtezelor ar la orţe e aortzare exagerate, cu plcaţ negatve asupra conortulu ntroucerea une supape e escărcare care ntră în uncţune nua la o anută vteză nută vteză crtcă. Se asgură pentru vteze ar o caracterstcă e aortzare regresvă (curba B). Pentru suspens auto V cr 0,K0, / s. - ensun constructve e bază ) Lungea l pusă e valorle extree ale eleentulu elastc ) aetrul exteror convecţe e - n conţa tercă W orecare W evacuat W orecare kv - vteza ee a vbraţlor k constantă epenentă e aortzare (orcu, etc.); W evacuare convecţe π ) Orcle calbrate e lα. T
21 Conţa e ebt ( ebtul prn orcul calbrat entc cu cel realzat e pston) Q cal Q pston SV p Q cal µ S cal cal g p / γ a ps p µ coecentul e perere la scurgerea prn orc calbrate.e exeplu: R cal e 0, µ cal 0, 7K0, 75 ) ensonarea canalelor crculare n pston can can p Conţa ebt Q µ g p / γ zπ / Q V S p 5.. Suspens ecance Rol - cşorarea apltun şcăr transsă e la unaţa ; - cşorarea orţe transsă e la aşnă la unaţe. Maşnă x(t) o snωt t Suspense Exctaţe unaţe t uu o snωt r (t) a) pentru reucerea apltun şcăr b) pentru reucerea orţe Părţle prncpale ale une suspens - eleente elastce (arcur) cu rol e susţnere a sarcn - eleente e spare a energe vbraţlor (aortzor) 5
22 Mărle prn care se poate caracterza o suspense: - transsbltatea absolută T )pentru cazul n g.a T, apltunea vbraţe aşn, ) pentru cazul n g.b T ; e apltunea vbraţe unaţe apltunea orţe transsă unaţe apltunea orţe transsă exctaţe - transsbltatea relatvă T R : s T R ; s v e apltunea eoraţe suspense r apltunea vbraţe unaţe - răspunsul şcăr, nut actor e aplcare;, apltunea eplasăr ssteulu elastc sub st acţunea apltun orţe e exctaţe st eoraţe statcă Exeple ale ărlor T,TR s pentru un sste cu un gra e lbertate ξ c / c cr ; c cr k ω 0 k / ξ Suspensa cu aortzor vîscos cuplat rg: - creşterea aortzăr realzează cşorarea transsbltăţ la rezonanţă, ar conuce la obţnerea unor valor ar ale transsbltăţ absolute pentru valor rcate ale pulsaţe ω / ω 0. ortzorul este ecace nua în zona rezonanţe (g.a). actorul e aplcare este cşorat, pentru o valoare a pulsaţe, e creştere a aortzăr (g.b). 6
23 T ξ0,0 ξ0,5 ξ0, ξ 0, 0 ω/ω 0 0, 0 ω/ω 0 Suspensa cu aortzor couloban legat rg: - realzează o legătură rgă prn blocarea aortzorulu atunc cîn orţa e recare este are ş exctaţa se ace cu pulsaţ oarte c ( ω pp ω 0 ). În aceste conţ T. Creşterea coecentulu e aortzare coulobană cşorează transsbltatea absolută la rezonanţă ş ăreşte pulsaţle la care aceasta se realzează. Bblograe. Manea Gh.- Organe e aşn. Et.Tehncă, Bucureşt, 970. Gaţanu M.ş.a. - Organe e aşn. Et.Tehnocă, Bucureşt,98 ş 98;. Pavelescu. ş.a. - Organe e aşn. Et. actcă ş Peagogcă, Bucureşt, 985;. Bucşă I. ş.a. - Inruătorul tehncanulu proectant e aşn ş utlaje. Et.Tehncă Bucureşt, 97.?? Intrebăr recaptulatve ) Care ntre urătoarelearţeste aevărată: arcul este un organ e aşnă care realzează o legătură a) elastcă; b) rgă. 7
24 între părţle sau pesele une aşn, ecans sau spoztv? ) Caracterstca arculu este curba care expră epenenţa ntre: a) orţa ş eoraţa elastcă lnară; b) oent ş eoraţa elastcă unghulară; c) între orţă ş oent; ) între orţă ş unghul e înăşurare al elce. ) Rgtatea arculu este o ăre: a) aensonală b) care se expră în N/. ) Care ntre secţunle arcurlor laelare au cel a bun coecent e utlzare voluetrcă? a) reptunghulară; b) trunghulară; c) trapezoală. 5) Solctarea prncpală a arcurlor e torsune este: a) torsunea; b) tracţunea. 6) rcurle elcoale clnrce în ansablu sunt solctate la: a) torsune; b) tracţune; c) copresune. 7) La acelaş volu e ateral, arcul e caucuc aortzează o canttate e energe: a) superoară cele corespunzătoare arculu n oţel; b) neroară cele corespunzătoare arculu n oţel. 8) Caracterstcle ecance ale arculu epn e: a) copozţa ş propretăţle ateralulu n care se realzează; b) orţa sau oentul la care sunt solctate arcurle. 8
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE
CRCTERSTC GEOMETRCE LE SUPRFEŢELOR PLNE 1 Defnţ Pentru a defn o secţune, complet, cunoaşterea are ş a centrulu de greutate nu sunt sufcente. Determnarea eforturlor, tensunlor ş deformaţlor mpune cunoaşterea
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
METODE DE DETERMINARE A SOLUŢIEI ÎN CALCULUL ELASTO-PLASTIC DE ORDINUL AL II-LEA
3 MEODE DE DEERMINARE A SOLUŢIEI ÎN CALCULUL ELASO-LASIC DE ORDINUL AL II-LEA 3.1. INRODUCERE Relaţa ateatcă, extnsă la nvelul întreg structur, ce caracterzează echlbrul statc al une structur, poate f
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
DEFORMAŢIILE GRINZILOR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE
CAPITOLUL DEFORMAŢIILE GRINZILOR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE.. Starea plană de deformaţe Un element de volum paralelppedc dntr-un element de restenţă solctat se află în stare plană de deformaţe dacă au loc
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α
Α Ρ Χ Α Ι Α Ι Σ Τ Ο Ρ Ι Α Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α Σ η µ ε ί ω σ η : σ υ ν ά δ ε λ φ ο ι, ν α µ ο υ σ υ γ χ ω ρ ή σ ε τ ε τ ο γ ρ ή γ ο ρ ο κ α ι α τ η µ έ λ η τ ο ύ
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
IV. CONTROLUL VECTORIAL AL VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE
IV. CONTROLUL VECTORIAL AL VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE Dacă în cazul reglăr scalare a vteze varablele e coană (tensun curenţ fluur agnetce) sunt controlate nua în apltune în cazul reglăr vectorale varablele
CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului
CAP.. NOŢIUNI DESPRE AERUL UED ŞI USCAT... 5.. Propretăţle fzce ale aerulu... 5... Compozţa aerulu... 5... Temperatura, presunea ş greutatea specfcă... 5.. Aerul umed... 6... Temperatura... 7... Umdtatea...
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Notiuni de electrotehnicã si de matematicã
- - Notun de electrotehncã s de ateatcã În acest artcol sunt tratate o parte dn fenoenele s paraetr care prezntã un grad de dfcultate a rdcat. Deaseenea, în acest artcol s-au utlzat ltere c (de exeplu
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
LEC IA 1: INTRODUCERE
LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]
![4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]](/thumbs/68/58367055.jpg "4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]")
4. VAIATOAE (TANSMISII PIN FICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 3; 4; 6; ; ;4; 9; 30; 3; 47; 50; 5; 5] 4.. CAACTEIZAE ŞI DOMENII DE FOLOSIE Transmsle prn frcţune sunt transms mecance la care mşcarea de rotaţe ş momentul
Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
REZISTENŢA MATERIALELOR
Ion DUMITRU Ncolae FAUR ELEMENTE DE CALCUL ŞI APLICAŢII ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR p 0 x a) - - - + + + b) λ λ + + c) CUVÂNT ÎNAINTE, Cernţele care se pun la ora actuală în faţa ngnerulu mecanc prvnd calculul
Α Ρ Ι Θ Μ Ο Σ : 6.913
Α Ρ Ι Θ Μ Ο Σ : 6.913 ΠΡΑΞΗ ΚΑΤΑΘΕΣΗΣ ΟΡΩΝ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΟΥ Σ τ η ν Π ά τ ρ α σ ή μ ε ρ α σ τ ι ς δ ε κ α τ έ σ σ ε ρ ι ς ( 1 4 ) τ ο υ μ ή ν α Ο κ τ ω β ρ ί ο υ, η μ έ ρ α Τ ε τ ά ρ τ η, τ ο υ έ τ ο υ ς δ
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).
1 00 3 !!" 344#7 $39 %" 6181001 63(07) & : ' ( () #* ); ' + (# ) $ 39 ) : : 00 %" 6181001 63(07)!!" 344#7 «(» «%» «%» «%» «%» & ) 4 )&-%/0 +- «)» * «1» «1» «)» ) «(» «%» «%» + ) 30 «%» «%» )1+ / + : +3
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG
Lucrarea 5. STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG 1. Scopul lucrår Stuul nterferen e lumn, etermnarea lungm e unå a une raa lumnoase cvasmonocromatce.. Teora lucrår Fenomenul e nterferen å
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
PRINCIPIILE REGLARII AUTOMATE
7 PINCIPIILE EGLAII AUOMAE Mărmle e ntrare ale unu proces conus pot f împărţte în comenz ş perturbaţ. Prn ntermeul comenzlor se poate nterven asupra procesulu, pentru ca acesta să evolueze upă o traectore
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE
Lucrarea DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE. Consderaț teoretce Una dntre caracterstcle defntor ale fludelor este capactatea acestora de a sufer
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
2. Α ν ά λ υ σ η Π ε ρ ι ο χ ή ς. 3. Α π α ι τ ή σ ε ι ς Ε ρ γ ο δ ό τ η. 4. Τ υ π ο λ ο γ ί α κ τ ι ρ ί ω ν. 5. Π ρ ό τ α σ η. 6.
Π Ε Ρ Ι Ε Χ Ο Μ Ε Ν Α 1. Ε ι σ α γ ω γ ή 2. Α ν ά λ υ σ η Π ε ρ ι ο χ ή ς 3. Α π α ι τ ή σ ε ι ς Ε ρ γ ο δ ό τ η 4. Τ υ π ο λ ο γ ί α κ τ ι ρ ί ω ν 5. Π ρ ό τ α σ η 6. Τ ο γ ρ α φ ε ί ο 1. Ε ι σ α γ ω
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.
Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:
DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC LA GAZE Metoda balonului Clémènt-Désormes
Lucrarea IV DETERINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC LA GAZE 4.. etoda balonulu Clémènt-Désormes Consderaţ teoretce Datortă compresbltăţ mar a gazelor exstă o deosebre sensblă între căldura specfcă la volum
MAŞINI ELECTRICE. Curs 2: NoŃiuni introductive (Continuare) Prof.dr.ing. Claudia MARłIŞ Catedra de Maşini Electrice, Marketing şi Management
MAŞINI ELECTRICE Curs 2: NoŃun ntroductve (Contnuare) Prof.dr.ng. Clauda MARłIŞ Catedra de Maşn Electrce, Marketng ş Management Facultatea de Ingnere Electrcă 2010-2011 Masn electrce 1 - Curs 2 1 MĂRIMI
Fig. 1.1 Sistem de acţionare în linie
. dnamca.. Introducere O clasfcare a sstemelor de acţonare electrcă a în consderare numărul de motoare raportate la sarcna de acţonat: - sstem de acţonare în lne reprezntă cea ma veche varantă. Sstemul
Curs 5 mine 1.18 AplicaŃii ale legii inducńiei electromagnetice
Curs 5 ne.8 AplcaŃ ale leg nducńe electroagnetce Fg..37 Tensunea electrootoare ndusă prn transforare Presupune un transforator onofazat reprezentat în fg..37 funcńonând în gol (fără sarcnă conectată la
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
GAZE IONIZATE ÎN CURENT CONTINUU
S.D.Anghel Fzca plasme ş aplcaţ Captlul IV GAZE IONIZATE ÎN CURENT CONTINUU 4.1 Străpungerea gazulu Orce gaz este un zlatr perfect acă el nu cnţne purtătr e sarcnă (electrn ş n). Datrtă factrlr nzanţ natural
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2011
ENUNŢURI ŞI REZOLĂRI 0. În S.I. lucrul ecanc e ăoară în: a) kg ; b) W; c) kg ; d) N ; e) J; f) kwh. Dn relaţa de defnţe a lucrulu ecanc obţne [ L] [ F] [ d] = = N = J SI SI SI. Un cclu forat dn două zocore
CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE
11. CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE 11.1. Generaltăţ Materalele compozte sunt amestecur de două sau ma multe componente, în anumte proporţ ş condţ, ale căror propretăţ se completează
FLAMBAJUL BARELOR DREPTE
. FAMBAJU BAREOR DREPTE.1 Calculul sarcinii critice de lambaj la bara dreapta supusa la compresiune Flambajul elastic al barelor drepte a ost abordat prima data de. Euler care a calculat expresia sarcinii
Fig Conexiunea serie Fig Circuit R 1 C 1 R 2 C 2
Fg. 3.3.6 Axa pulaţe agraelor Boe Oervaţe: Deş axa acelor ete graată upă valorle lu lgω, e oşnueşte ca ea ă fe notată cu valorle lu ω. Pe oronata c.a.p. e reprezntă valorle apltun etalonate în ecel B.
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati