PROGRAMUL OPERAȚIONAL ASISTENTA TEHNICA

Transcript

1 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale Proiect cofinanțat din FEDR prin POAT PROGRAMUL OPERAȚIONAL ASISTENTA TEHNICA FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de RAPORT DE CERCETARE PRIVIND COMUNICAREA IN DOMENIUL INSTRUMENTELOR STRUCTURALE LA NIVEL LOCAL SI REGIONAL REGIUNILE DE DEZVOLTARE CENTRU, VEST, NORD- VEST ACTIVITATEA A3

2 Prezentul raport este urmarea activităţii desfăşurate de echipa de proiect compusa din următorii experţi autori: Bogdan Micu Expert cheie senior cercetare de piaţă Dragos Pislaru Expert cheie senior programare Daniel Narcis Puiu Latea - Expert non-cheie senior domenii tehnice specifice (cercetare de piaţă prin metode calitative) Ovidiu Constantinescu - Expert non-cheie senior domenii tehnice specifice (comunicare şi relaţii publice) 2

3 CUPRINS I. INTRODUCERE Prezentarea contextului general Necesitatea realizării studiului Obiectivele generale şi specifice ale proiectului II. LIMITELE CERCETARII Componenta Cantitativa Acces restrictionat la o parte a universului cercetarii Limitari datorate definirii universului cercetarii Componenta Calitativa III. METODOLOGIA DE CERCETARE Prezentarea temelor de cercetare Instrumente de cercetare IV. ANALIZA DOCUMENTARĂ ŞI CULEGEREA DATELOR DIN TEREN Analiza documentară Culegerea datelor din teren - Componenta cantitativa Culegerea datelor din teren - Componenta calitativa Culegerea datelor din teren realități/ dificultăți întâmpinate V. ACTIUNI DE COMUNICARE REALIZATE PANA IN PREZENT Documentare privind acțiunile de comunicare Inventarul acțiunilor de comunicare Inventarul mijloacelor si rețelelor de comunicare realizate la nivel local si regional Efectul acțiunilor de comunicare realizate pana in acest moment la nivel local Masurarea efectului actiunilor de comunicare precizari metodologice Masurarea efectului actiunilor de comunicare analize anterioare Masurarea efectului actiunilor de comunicare analiza efectuata in cadrul prezentului studiu Concluzii si recomandări privind acțiunile de comunicare realizate pana in prezent VI. COMUNICAREA LA NIVEL LOCAL/REGIONAL - ANALIZA CANTITATIVA ESANTIONARE Eșantionul de indivizi Eșantionul de organizații REZULTATELE CERCETĂRII Experienta Beneficiarilor Sursele de informații și importanța lor Total mențiuni pentru fiecare sursă de informații Sursele principale pentru fiecare tip de informații Importanța principalelor instituții ca surse de informații Comunicarea cu instituțiile responsabile pentru administrarea fondurilor europene

4 Importanța diferitelor instituții publice pe perioada proiectului Canalele de comunicare cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a calității informațiilor furnizate de instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a comunicării directe cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Aspectepozitive ale procesului de comunicare Aspecte negative ale procesului de comunicare Direcții prioritare de îmbunătățire a procesului de comunicare Nevoia de comunicare din partea instituțiilor responsabile cu administrarea fondurilor europene (direcții în care acestea ar trebui să-și intensifice comunicarea cu beneficiarii) Direcții de comunicare prioritare pentru instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Sinteza experienței beneficiarilor Informațiile ce se doresc a fi comunicate de Centrele de Informare județene Situatia la nivelul Beneficiarilor Finali Gradul de realizare a obiectivelor majore ale strategiei naționale de comunicare Categorii de public Interesul și informarea legate de diverse teme social-politice Sursele de știri și informații economice și social-politice din România Fondurile europene: cunoaștere și evaluare generală Cunoașterea domeniilor și programelor finanțate din fonduri europene Sursele de informații despre programele finanțate prin fonduri europene Informarea despre proiectele finanțate din fonduri europene Cunoașterea și evaluarea unor instituții responsabile cu administrarea fondurilor europene Reamintirea și impactul acțiunilor sau evenimentelor de comunicare desfășurate de instituțiile responsabile de administrarea fondurilor europene Percepția procesului de administrare a fondurilor europene VII.COMUNICAREA LA NIVEL LOCAL/REGIONAL - ANALIZA CALITATIVA CONSTATARI NTERVIURI SOCIOLOGICE Interviuri cu reprezentantii AM/OI Descrierea subgrupului Dificultati intampinate in implementarea proiectelor si beneficii 194 4

5 Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Premise pentru o comunicare mai eficienta Interviuri cu reprezentanti ai organizatiilor Descrierea subgrupului Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Premise pentru o comunicare mai eficienta Interviuri cu reprezentanti ai mass-media locale Descrierea subgrupului Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Premise pentru o comunicare mai eficienta Interviuri cu reprezentanti ai autoritatilor publice locale Descrierea subgrupului Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Premise pentru o comunicare mai eficienta Recomandari specifice din partea institutiilor intervievate Analiza calitativa - Concluzii si recomandari VIII. ANALIZA INTEGRATA A MASURILOR DE INFORMARE SI COMUNICARE IX.PROPUNERE DE INSTRUMENT DE FINANTARE X. CONCLUZII SI RECOMANDARI ANEXE Anexa 1. INVENTAR AL ACTIUNILOR DE COMUNICARE Anexa 2. INVENTAR AL MIJLOACELOR SI RETELELOR DE DISEMINARE A INFORMATIILOR LA NIVEL REGIONAL Anexa 3. Distribuția geografică și pe program a eșantionului de indivizi Anexa 4. Distribuția geografică și pe program a eșantionului de organizații Anexa 5. Rata de răspuns (interviuri realizate, ca procent din total persoane contactate) Anexa 6. Construcția indicatorului Evaluarea administrării fondurilor europene Anexa 7. Analiză de regresie multiplă:influența factorilor socio-demografici asupra evaluării administrării fondurilor europene CHESTIONARELE FOLOSITE IN CERCETARE Anexa 8. Chestionar beneficiari persoane fizice Anexa 9. Chestionar beneficiari organizatii GHIDURILE DE INTERVIU FOLOSITE IN CERCETARE Anexa 10. Ghid de interviu pentru reprezentantii AM/OI

6 Anexa 11. Ghid de interviu pentru reprezentantii organizatiilor Anexa 12. Ghid de interviu pentru reprezentantii mass-media Anexa 13. Ghid de interviu pentru reprezentantii autoritatilor locale Anexa 14 Schema de Grant

7 I. INTRODUCERE 1.1 Prezentarea contextului general De aproape un deceniu România beneficiază de finanţări europene, atât prin programele de pre-aderare cât şi prin programele operaţionale, aşa-dar o perioadă de timp suficient de lungă pentru ca populaţia să poată asimila un minim de informaţii şi cunoştinţe cu privire la beneficiile economice şi sociale ale proiectelor din bani europeni, la necesitatea folosirii finanţărilor europene în scopul lor declarat şi în conformitate cu anume norme şi reguli Fără îndoială că nu lipsa unei comunicări adecvate a fost cauza principală pentru care rata de absorbţie a finaţărilor europene este încă alarmant de mică: noutatea procedurilor, schimbarea constantă a cadrului legislativ, birocraţia excesivă, dificultăţile în rambursare, tentativele de fraudă sunt tot atâtea cauze descurajante pentru mulţi care fie că au derulat un proiect cu finanţări europene şi au renunţat să depună un al doilea proiect, fie nu au încercat nici măcar o dată să o facă. Datele referitoare la gradul de realizare a obiectivelor majore a strategiei naţionale de comunicare reliefează faptul că interesul pentru tema generală a fondurilor europene este foarte scăzut, la fel ca şi cunoaşterea a cel puţin unui program finanţat din fonduri europene sau cunoaşterea a cel puţin a unui proiect finanţat din fonduri europene. Experienţa de până acum relevă că simpla comunicare obligatorie de la finalizarea unui proiect este insuficientă şi puţine din comunicatele transmise sunt preluate de presă. Informarea nu trebuie confundată cu comunicarea iar autorităţile centrale şi cele de la nivel local ar trebui să transmită un mesaj comun, coerent, pro-european, pe care să se poată insera credibil mesaje concrete ce pot scoate posibilii aplicanţi din apatie şi dezinteres. Este esenţial ca autorităţile să intre cu mai mult curaj în universul comunicaţional public cu campanii de comunicare susţinute şi de durată care să se adreseze publicului larg. Pe de altă parte este de înţeles că autorităţile s-au concentrat în primă instanţă pe crearea unui flux informativ operaţional, adică a unui set de informaţii esenţial în ducerea la bun sfârşit a proiectelor şi care, în ciuda faptului că este bi-directional [autoritate beneficiar; beneficiar autoritate] este strict tehnic şi orientat spre cunoaşterea problemelor practice şi 7

8 rezolvarea lor, lăsând oarecum pe locul secund problema reală de comunicare către întreaga societate a beneficiilor derulării de programe şi proiecte cu finanţări europene şi creare a unui moment favorabil pro-european. Acest lucru trebuie însă să se schimbe, iar autorităţile trebuie să facă pasul de la simpla informare tehnică la persuasiune, iar studiul de faţă constituie un prim pas în această direcţie. Fluxul informativ operaţional corect şi folositor este bruiat de alte surse de informare [mass media, surse alternative informale/zvonistică etc,] care formează lumea comunicaţională reală, hiatus pe care studiului de faţă l-a surprins. Simpla informare prin anunţuri publicitare în presa scrisă sau panourile din dreptul obiectivelor realizate cu fonduri europene nu mai sunt suficiente pentru a trezi interesul publicului larg faţă de benficiile atragerii de finanţări europene şi de implementare a unor proiecte menite să ducă - în cele din urmă la creşterea nivelului de trai din România. Schimbarea atitudinii populaţiei se va produce prin informarea constantă şi prin cât mai multe canale cu privire la reducerea barierelor birocratice în accesarea fondurilor europene, prin aducerea în centrul atenţiei a poveştilor de succes şi a cazurilor concrete în care beneficiarii proiectelor europene au simţit o îmbunătăţire concretă şi evidentă a nivelului de trăi, prin relevarea îmbunatăţirii performanţelor profesionale obţinute prin programe de conversie profesională. Prin comunicare, informaţiile despre oportunitățile oferite de fondurile europene se pot transforma în dorinţa de a elabora și a depune proiecte, dorinţa de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă se poate materializa în căutarea surselor de finanţare europeană şi elaborarea de proiecte, si nu în ultimul rând, deziluzia cauzată de respingerea unui proiect va fi depăşită astfel încât oamenii vor mai încerca încă o dată. Pornind de la studiul de faţă, autorităţile pot să abordeze problema comunicării nu strict administrativ ci mai degrabă din perspectiva relaţiilor publice şi marketing-ului şi să încerce, pe de o parte, să conştientizeze la nivelul publicului larg beneficiile pe care proiectele derulate cu ajutorul fondurilor europene le aduc pentru creşterea calităţii vieţii românilor de rând şi, pe de altă parte, să convingă un anume public ţintă al posibililor beneficiari - să demareze proiecte cu finanţări europene. Campaniile de conştientizare/sensibilizare a opiniei publice derulate la nivel naţional pot fi dublate de campanii susţinute care convingă publicul să demareze proiecte cu finanţări europene. O astfel de abordare care nu este diferită de abordările de marketing ale marilor companii care însoţesc şi întăresc campaniile de produs cu campanii corporate. În timp ce campania de conştientizare/sensibilizare ar putea conţine mesaje clare, simple, uşor de înţeles de publicul cu o educaţie medie şi sub-medie, cu privire la succesul şi beneficiile aduse de proiectele cu 8

9 finanţări europene în general, cel de al doilea tip de campanie ar putea conţine informaţii specifice fiecărui program în parte şi ar indemna publicul să ceară mai multe informaţii concrete de la centrele de informare/primării/ofiţerii de comunicare etc. Contextul actual este favorabil: experienţa acumulată într-un deceniu de proiecte europene; numărul mare al celor care au accesat finanţări europene; accelerarea ratei de absorbţie; adoptarea noului buget al Uniunii Europene constituie tot atâtea motive care, aşa cum relevă studiul de faţă, pot contribui la îmbunătăţirea comunicării în domeniul finanţărilor europene. Pe de altă parte, studiul de faţă relevă şi provocările ce trebuie depăşite: mass media apatică şi aparent neinteresată de proiectele cu finanţare europeană; experienţele negative ale unora din cei care au accesat fondurile europene; întărirea curentului eurosceptic în rândul politicienilor din România pe fondul disputelor politice interne. Studiul de faţă nu epuizează tematica extrem de complexă a îmbunatăţirii comunicării între autorităţi, beneficiarii finanţărilor europene şi publicul larg dar cu siguranţă constituie un punct de reper în acest proces. 1.2 Necesitatea realizării studiului Motivaţia demarării studiului a fost aceea de a determina canalele potrivite pentru transmiterea informaţiilor, tipul de activităţi de comunicare cu potenţialul cel mai ridicat de succes, potenţiali diseminatori şi reţele de diseminatori şi nu în ultimul rând, parametri principali specifici instrumentelor de finanţare pentru centrele regionale de informare cum ar fi: criteriile de eligibilitate pentru organizaţiile care ar urma să propună spre finanţare proiecte de comunicare, tipurile de intervenţii finantabile, dimensiunea finanţărilor, indicatori de rezultate şi de impact, etc (o schemă de granturi). Ținând cont de motivația descrisă mai sus şi pentru susţinerea pe viitor a rolului lor strategic în implementarea eficientă şi eficace a instrumentelor structurale în România, Ministerul Fondurilor Europene şi Secretariatul General al Guvernului prin Direcţia pentru Strategii Guvernamentale pot folosi acest studiu privind comunicarea în domeniul instrumentelor structurale la nivel regional pentru: o mai bună promovare în rândul cetățenilor a informaţiilor referitoare la instrumentele structurale administrate în cadrul Programelor Operaţionale, respectiv 9

10 suportul pentru o colaborare cât mai eficientă şi eficace între autorităţi şi beneficiari în procesul de accesare şi implementare a proiectelor finanţate de instrumente structurale. 1.3 Obiectivele generale şi specifice ale proiectului Obiective generale Obiectivul acestui proiect este intensificarea comunicării la nivel regional, prin canalele cele mai eficiente, pentru a face cunoscute beneficiile implementării proiectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în România. Obiective specifice Proiectul are ca obiectiv elaborarea unui studiu privind comunicarea la nivel local și regional în vederea prioritizării necesităților identificate, precum și a determinării unor linii directoare, prin care Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) să poată susține acțiunile specifice desfășurate în domeniul comunicării instrumentelor structurale. Domeniul comunicării în acest cadru se referă la diseminarea cât mai eficientă și eficace în rândul publicului larg şi a segmentelor de public ţintă, la nivel naţional, a informaţiilor referitoare la Instrumentele Structurale, sprijin pentru beneficiari în vederea creşterii gradului de conştientizare cu privire la oportunităţile de finanţare prin programele operaționale și sprijin pentru identificarea și diseminarea informațiilor necesare implementării proiectelor în rândul grupurilor țintă. Proiectul va susține așadar prin obiectivul său atât fluxul de comunicare către aplicanții potențiali pentru accesarea fondurilor europene, dar și procesul de comunicare către beneficiarii proiectelor deja aprobate, pe parcursul implementării acestora și culegerea de feedback de la aceștia referitor la beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor finanțate din fondurile structurale și de coeziune. 10

11 II. LIMITELE CERCETARII 2.1 Componenta Cantitativa Acces restrictionat la o parte a universului cercetarii Beneficiarii individuali au reprezentat una din limitările acestui studiu constatându-se o dependenţă clară faţă de organizaţiile care au implementat proiecte de acesta natură (POS DRU şi PODCA), finalizarea listelor participanţilor şi nu în ultimul rând aceptul acestora de a le pune la dispoziţia echipei de proiect. În general beneficiarii individuali chestionaţi au fost cei care încă făceau parte din organizaţia care a implementat astfel de proiecte. Ca urmare Consultantul a propus (şi a primit acordul de implementare) o abordare exploratorie pentru programele POS DRU şi PODCA, şi deşi nu a presupus utilizarea unui eşantion reprezentativ, a permis extragerea unor concluzii extrem de utile, în consonanţă deplină cu scopul proiectului. Astfel, cerinţa din caietul de sarcini referitoare la reprezentativitatea eşantionului (cap 2.4 Metodologia solicitată, pct 5, paragraf 1) a fost aplicabilă numai eşantionului de beneficiari finali ai programelor POR si POS Mediu. Restul de interviuri rămase au fost realizate cu beneficiari finali ai proiectelor din cadrul POR si POS Mediu, păstrându-se numărul total de interviuri (2.300 beneficiari persoane fizice) si acoperindu-se in acest mod acest indicator. In felul acesta au fost utilizate eficient resursele disponibile in cadrul proiectului, pentru realizarea numărului de interviuri solicitate. Marja de eroare pentru esantionul cumulat POR & POS Mediu, calculată pe baza numărului de interviuri, si la un nivel de semnificatie de 95%, a fost de ±2,1%. Creşterea numărului de interviuri cu beneficiari finali ai proiectelor din cadrul POR si POS Mediu a fost realizată fără modificarea metodologiei de esantionare (10 interviuri / proiect; selectie aleatoare a proiectelor din baza SMIS, proportional cu numărul de proiecte din fiecare judet si program; selectia în 2 pasi a persoanelor intervievate: selectia adreselor prin metoda drumului aleator, selectia persoanei intervievate la o anumită adresă prin metoda zilei de nastere). 11

12 2.1.2 Limitari datorate definirii universului cercetarii Beneficiari finali (indivizi): prin includerea în eșantion doar a beneficiarilor finali ai unor proiecte finanțate din fonduri europene, rezultatele nu oferă o bază suficient de solidă pentru o strategie națională de comunicare (de genul celor care se încadrează efectiv în atribuțiile și posibilitățile ACIS / MFE). Pentru a furniza astfel de informații este necesară extinderea universului cercetării latoate categoriile de public. Unul din aspectele care face foarte dificilă elaborarea de strategii de comunicare orientate specific către beneficiarii finali colectivi este că practic nu există modalități eficiente de comunicare care să diferențieze cu precizie între aceștia și populația generală. Beneficiari (organizații): restrângerea universului cercetării la organizațiile care deja implementează proiecte nu permite, de ex, identificarea barierelor care împiedică trecerea de la cunoașterea oportunităților oferite de fondurile europene la elaborarea și depunerea de proiecte, sau a dificultăților întâmpinate de organizațiile care au avut proiecte respinse.investigarea potențialilor beneficiari permite identificarea obstacolelor care i-au făcut să nu depună proiecte, sau a factorilorcare împiedică elaborarea de proiecte de succes. 2.2 Componenta Calitativa Cercetarea calitativă este fundamentată pe interpretare, aşadar nu putem discuta de obiectivitate absolută deoarece cercetătorii implicaţi pot avea o contribuţie semnificativă în analiză, sintetizarea informaţiilor şi prezentarea rezultatelor. Având în vedere eşantionarea neprobabilistă, prin caietul de sarcini fiind solicitat un anumit număr de interviuri pentru fiecare categorie a grupului ţintă, principala limitare a cercetării constă în imposibilitatea de a generaliza concluziile studiului la nivelul întregii regiuni. Scopul cercetării calitative nu este acela de a obţine informaţii generalizabile la nivelul populaţiei în cauza, ci acela de a atinge niveluri informaţionale mai profunde, de a înţelege mai bine cauzele care stau la baza unor fenomene, precum şi explicarea motivaţiilor, atitudinilor şi comportamentelor anumitor grupuri relevante pentru cercetare. Tehnica de cercetare aleasă interviul în profunzime are avantajul că poate trata subiecte complexe şi că subiecţii nu sunt influenţaţi de alţi participanţi la discuţie (cum se poate întâmpla în cazul focus-grupului), însă 12

13 trebuie avut în vedere că intervievatorii pot ei înşişi influenţa involuntar răspunsurile primite. O altă limită a cercetării calitative este aceea că, datorită experienţei interlocutorilor doar în implementarea anumitor programe operaţionale, comparaţia între diversele programe finanţate de instrumente structurale nu s- a bazat pe informaţii structurate în mod echilibrat. Nu în ultimul rând trebuie menţionat că, în timp ce mare parte din subiecţii intervievaţi erau direct implicaţi în acţiuni de comunicare, au existat şi cazuri de subiecţi intervievaţi specializaţi în alte domenii care nu au putut oferi foarte multe detalii despre acţiunile de comunicare realizate de organizaţia în care îşi desfăşurau activitatea. În acest context, având în vedere complexitatea studiului solicitat prin caietul de sarcini, se recomandă interpretarea rezultatelor acestei cercetări calitative în corelare cu rezultatele obţinute în cercetarea cantitativă. 13

14 III. METODOLOGIA DE CERCETARE 3.1 Prezentarea temelor de cercetare In rândurile care urmează reamintim principalele Teme de Cercetare propuse de Consultant. A. Beneficiari (organizații) Sursele de informații și importanța lor Comunicarea cu instituțiile responsabile pentru administrarea fondurilor europene Importanța diferitelor instituții publice pe perioada proiectului Canalele de comunicare cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a calității informațiilor furnizate de instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a comunicării directe cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Nevoia de comunicare din partea instituțiilor responsabile cu administrarea fondurilor europene (direcții în care acestea ar trebui să-și intensifice comunicarea cu beneficiarii) Impactul retrospectiv al experienței asupra participării cu proiect Intenția beneficiarilor de a participa cu proiecte în următorul ciclu de finanțare Informațiile ce se doresc a fi comunicate de Centrele de Informare județene B. Beneficiari finali (indivizi) Interesul și informarea legate de diverse teme social-politice Sursele de știri și informații economice și social-politice din România Fondurile europene: cunoaștere și evaluare generală Cunoașterea domeniilor și programelor finanțate finanțate din fonduri europene Sursele de informații despre programele finanțate prin fonduri europene Informarea despre proiectele finanțate din fonduri europene 14

15 Cunoașterea și evaluarea unor instituții responsabile cu administrarea fondurilor europene Comunicarea din partea instituțiilor responsabile de administrarea fondurilor europene Reamintirea și impactul acțiunilor sau evenimentelor de comunicare desfășurate de instituțiile responsabile de administrarea fondurilor europene Percepția procesului de administrare a fondurilor europene Informarea cu privire la fondurile europene Principalele surse de informații despre fondurile europene Informarea personală referitoare la fondurile europene 3.2 Instrumente de cercetare In cadrul primei faze de implementare a proiectului au fost dezvoltate următoarele instrumente de cercetare: - Grila pentru analiza desktop - Chestionare analiza cantitativa - Ghid de interviu semi-structurat 15

16 IV. ANALIZA DOCUMENTARĂ ŞI CULEGEREA DATELOR DIN TEREN 4.1 Analiza documentară Conform caietului de sarcini, Consultantul a desfășurat o intensa activitate de documentare, fiind consultate o serie de materiale printre care enumeram: - Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) - Programe operaționale - Documente cadru de implementare - Strategia naționala de comunicare - Planuri de comunicare - Rapoarte anuale de implementare - Rapoarte de evaluare intermediara a programelor operaționale - Manuale de identitate vizuala - Legislație naționala aplicabila 4.2 Culegerea datelor din teren - Componenta cantitativa Culegerea datelor a fost efectuată conform eşantionului stabilit pentru Studiul privind comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de (Facilitatea de Asistenta Tehnica, Lot 1, Contract Subsecvent 7). Instrumentul standard folosit a fost chestionarul însoţit de cartonaşe ajutătoare iar fiecare expert non cheie junior cercetare de piaţă a fost instruit atât asupra abordării corecte în timpul interviului cât şi asupra populaţiei relevante pentru studiu. Ţinând cont de particularitatea acestui studiu, experţii non cheie juniori (cercetare de piaţă) au avut la dispoziţie toate informaţiile necesare realizării unui interviu. În detaliu, odată cu codurile SMIS au fost transmise: titlul, obiectivul proiectului dar şi grupul ţintă. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la locaţia respondentului sau în zone geografice bine definite, după cum au rezultat din eşantion. În interiorul gospodăriei selecţia a fost conform regulei prima persoană care urmează să îşi serbeze ziua de naştere şi, evident, în limita filtrului de ani. Pentru fiecare cod SMIS regăsit în eşantion au fost realizate un minim de 10 chestionare. 16

17 În cadrul organizaţiilor au fost contactate în prima faza persoanele responsabile de realizarea şi implementarea proiectelor (manageri de proiect) iar dacă acestea nu au fost disponibile din motive obiective (ex: au ieşit la pensie, au schimbat locul de muncă, concediu etc.) au fost intervievate personele ce au făcut parte din departamentul aferent. Pentru organizaţii a fost aplicată regula: un singur interviu pe organizaţie, pe acelaşi program operaţional, pe judeţ. 4.3 Culegerea datelor din teren - Componenta calitativa Pentru a îndeplini cerinţele exprimate în caietul de sarcini, Consultantul a debutat în activitatea de organizare a culegerii datelor (interviurilor) pe patru paliere: I. Solicitări adresate tuturor Autorităţilor de Management ale celor patru programe operaţionale (POR, POS Mediu, POS DRU, PODCA) pentru o serie de întâlniri, în special cu membrii Departamentelor de Comunicare, întâlniri în care a fost prezentate obiectivele proiectului şi au fost nominalizaţi participanţii la interviuri din partea Programului Operaţional respectiv. Ulterior, cu fiecare dintre aceştia au fost stabilite data şi ora interviului (20 interviuri). II. Selectarea, din eşantionul de proiecte avut la dispoziţie, a unor Organizaţii (non guvernamentale/ private/ publice în pondere egală) beneficiare de fonduri europene (cu proiecte finalizate sau în curs de implementare, în pondere egală) şi contactarea acestora în vederea obţinerii acceptului de participare şi progamarea interviului (28 interviuri). III. Activitate de documentare constând în stabilirea Autorităţilor Locale eligibile pentru participarea la proiect. Ulterior acestora le-au fost transmise solicitări pentru nominalizarea persoanelor participante la interviuri (10 interviuri). IV. Contactarea reprezentanţilor mass-media locale care au fost implicaţi în negocierea/ furnizarea de servicii de promovare/comunicare pentru proiecte implementate de organizaţii beneficiare de fonduri europene şi programarea interviurilor (10 interviuri). Ulterior, respectând programările efectuate, echipa de proiect a Consultantului a desfăşurat toate interviurile programate. Detalii suplimentare privind culegerea datelor din teren se regăsesc în Raportul privind culegerea datelor din teren şi materiale suport aferent Activităţii numărul 2. 17

18 4.3 Culegerea datelor din teren realități/ dificultăți întâmpinate Pentru Beneficiarii Colectivi activitatea de teren in cadrul Studiului privind comunicarea în domeniul instrumentelor structurale la nivel local şi regional regiunile de (Facilitatea de Asistenta Tehnica, Lot 1, Contract Subsecvent 7) a decurs conform aşteptărilor şi respectând eşantionul pus la dispoziţie. Din motive de logistică şi acces a fost înlocuit, cu o rezervă, proiectul din localitatea Turnul Roşu -Sibiu- (cod SMIS 2792) cu un proiect din reşedinţa de judeţ (cod SMIS 19614), localitatea iniţială aproape inaccesibilă cu mijloacele auto de transport obişnuite. Alt proiect înlocuit a fost în Bistriţa-Năsăud. Motivaţie: conform expertului non cheie junior cercetare de piaţă proiectul din Năsăud (cod SMIS 11629) nu a ajuns la stadiul de implementare şi automat grupul ţintă nu este încă şi beneficiar. Acesta a fost înlocuit cu un proiect care are aria de influenţă şi (în) oraşul Năsăud (cod SMIS 28988). Pentru Beneficiarii individuali, activitatea de teren s-a dovedit a fi dificilă, reprezentând una din limitările acestui studiu. Astfel, pentru finalizarea activităţii conform termenilor agreaţi, a fost nevoie de o perioada mai mare de timp şi de folosirea intensă a Call Center-ului în vederea obţinerii programărilor şi aplicării chestionarului. Privind Organizaţiile, activitatea de teren a adus multe provocări şi, înainte de a menţiona consideraţiile noastre privind acest capitol, dorim să mulţumim Cancelariei Primului Ministru prin Direcţia pentru Strategii Guvernamentale, pentru sprijinul deosebit acordat în vederea culegerii datelor din teren. Printre problemele întâlnite în colectarea datelor de la organizaţii menţionăm: a) Baza cu date de contact iniţială nu era actualizată atât din punct de vedere a contactelor cât şi a organizaţiilor beneficiare de finanţare UE. Astfel, o serie de organizaţii şi-au încetat activitatea în perioada trecută de la depunerea proiectului şi până la dată desfăşurării prezentului studiului. Totodată, în unele cazuri baza de date era nepractică fiind trecute adresele sediilor sociale ale organizaţiilor, care nu corespundeau întotdeauna cu locaţiile de desfăşurare a activităţilor. b) În baza cu date de contact iniţială, în majoritatea cazurilor apăreau doar administratorii firmelor sau managerii generali, nu managerii de proiect (oameni responsabili cu proiectele finanţate din fonduri structurale) ceea ce a condus la o activitate suplimentară de identificare a acestora, efectuându-se în jur de 5-6 apeluri telefonice pentru găsirea 18

19 persoanei potrivite. Tot în acest caz trebuie amintit şi faptul că o serie de persoane de contact nu mai lucrau la firmele/ organizaţiile respective fiind necesară, de asemenea, o informare suplimentară pentru identificarea noilor respondenţi din cadrul acestora. c) O serie de numere de telefon au fost introduse greşit în baza de date sau chiar erau cazuri în care numerele de telefon nu erau menţionate, echipa de proiect desfăşurând o activitate suplimentară de cercetare în vederea identificării datelor de contact corecte. d) În total, numărul de organizaţii a fost limitat în special pentru programele PODCA şi POS Mediu. Prima serie de rezerve nu a fost furnizată cu o cheie logică precisă, rezultând într-o potrivire relativă între proiecte şi organizaţiile care le-au implementat. e) Respondenţii au dat dovadă de neîncredere în finalitatea cercetării efectuate de Consultant şi, de multe ori, când au fost contactaţi iniţial de operator, au refuzat, într-o prima faza, participarea la interviu. Pentru credibilitate am adoptat o măsură care a ajutat foarte mult la finalizarea cu succes a aplicării chestionarelor dar şi a desfăşurării interviurilor în ceea ce priveşte latura calitativă a Studiului privind comunicarea în domeniul instrumentelor structurale la nivel local şi regional regiunile de (Facilitatea de Asistenţă Tehnică, Lot 1, Contract Subsecvent 7) - intermedierea întâlnirilor folosind intens departamentul de call center al companiei de marketing research parte din consorţiu: Future Marketing - pentru fiecare judeţ în parte. Chiar şi aşa, din diverse motive au fost interviuri amânate de mai multe ori şi astfel au apărut perioade de aşteptare semnificative blocând activitatea expertului non cheie junior cercetare de piaţă în teren. În final au fost atinse ţintele, valorile stabilite în caietul de sarcini. Cu toate acestea interviurile au fost realizate cu succes având impact negativ doar asupra perioadei de desfăşurare, care a fost extinsă nu şi asupra calităţii şi numărului acestora. Singură dificultate în ceea ce priveşte latura calitativă a cercetării poate fi menţionată aceea că, în cazul interviurilor sociologice cu reprezentanţii AM/ OI-urilor, datorită perioadei în care a fost desfăşurată cercetarea, programarea unor interviuri a depins foarte mult de stabilirea şi efectuarea concediilor acestora. 19

20 V. ACTIUNI DE COMUNICARE REALIZATE PANA IN PREZENT 5.1 Documentare privind acțiunile de comunicare Pe parcursul realizării inventarului acţiunilor de comunicare şi al celui privind mijloacele şi reţelele de diseminare a informaţiilor la nivel local, s-a constatat că procesul de colectare, raportare și agregare a acestui tip de informaţii la nivelul AM / OI este greoi, din cauza mai multor factori: formate care nu permit agregarea automată, definiri ale indicatorilor de referinţă neclare sau interpretate greșit, formate diferite de raportare trimestrială și anuală şi/sau în funcţie de instuţia căreia se adresează. Pentru remedierea acestui aspect Consultantul propune următoarele: Stabilirea de formate de raportare care să permită agregarea automată a indicatorilor (Excel sau alt format de calul tabelar); Corelarea şi definirea clară a indicatorilor prevăzuţi în diferite documente de programare; stabilirea de definiţii, modalităţi de colectare şi raportare într-un material unitar; Clasificarea indicatorilor în indicatori de output, de rezultat și de impact; În cazul activităţilor externalizate, stabilirea şi completarea unor indicatori de proiect, atribuţie a contractorului; Grupuri de Lucru de Comunicare care să abordeze periodic problema contribuției instituțiilor implicate la realizarea fiecărui indicator. Având în vedere cele menţionate, analiza s-a realizat utilizând datele puse la dispoziţie de autorităţile vizate, precum si urmare a consultării unor informații publice, postate pe diverse pagini web. In acest context, datele sintetizate in acest inventar reflecta si sunt limitate la informațiile disponibile Consultantului. 5.2 Inventarul acțiunilor de comunicare Consultantul a realizat un inventar care conține acțiunile de comunicare realizate pana in acest moment, la nivel local si regional regiunile de 20

21 , structurate pe fiecare program respectiv: POR, POS MEDIU, POSDRU, PODCA. Referitor la acțiunile de comunicare la nivel regional, in inventar, au fost prezentate atât cele dedicate in mod special regiunilor analizate cat si campaniile organizate la nivel național, care in mod direct sau indirect au putut avea un impact si asupra regiunilor analizate. Detalii privind acțiunile de comunicare realizate pana in prezent sunt prezentate in cadrul Anexei 1 la prezentul raport. 5.3 Inventarul mijloacelor si rețelelor de comunicare realizate la nivel local si regional In corelare cu inventarul privind actiunile de comunicare realizate la nivel local si regional (regiunile de ) Consultantul a realizat si un inventar al mijloacelor si retelelor de diseminare a informatiilor cu ajutorul carora expertii responsabili cu comunicare din cadrul programelor operationale POR, POS MEDIU, POSDRU, PODCA au transmis informatia catre publicul tinta. Pastrand regula introdusa in cazul inventarului privind actiunile de comunicare, informatia privind inventarul mijloacelor de comunicare a fost structurata pe fiecare program operational: POR, POS MEDIU, POSDRU, PODCA, respectiv pe ani. Inventarul mijloacelor si retelelor de diseminare a informatiilor la nivel regional a fost realizat atât urmare a analizării documentelor puse la dispoziţie de autoritatea contractanta cât şi urmare a consultarii unor informatii publice postate pe diverse pagini web. In acest context, datele sintetizate in prezentul raport reflecta si sunt limitate la informatiile disponibile Consultantului Detalii privind inventarul mijloacelor şi reţelelor de diseminare a informaţiilor la nivel regional/local sunt prezentate în cadrul Anexei 2 la prezentul raport. 5.4 Efectul acțiunilor de comunicare realizate pana in acest moment la nivel local 21

22 5.4.1 Masurarea efectului actiunilor de comunicare precizari metodologice Din punct de vedere metodologic, pentru a investiga impactul activităților de comunicare la nivel regional și local sunt mai relevante studiile care urmăresc evoluția unor indicatori și comparația între situația de dinainte și cea ulterioară unei anume activități sau eveniment de comunicare. Măsurarea impactului activităților de comunicare se poate realiza si prin evaluări realizate după o anumita perioada de timp de la realizarea acestora (cum ar fi evaluarea intermediara a programelor operaționale, evaluarea planurilor de comunicare, studii/cercetări privind comunicare cum este cel de fata), acestea oferind o imagine mai puțin fidela a impactului comunicării. Un alt aspect care trebuie luat în considerare este definirea clara a grupului ținta atunci când se inițiază acțiuni de comunicare. Acest detaliu este relevant pentru o analiză de impact: efectul identificat poate fi mult diluat dacă grupul investigat include și categorii care nu fac parte din grupul-țintă planificat (se poate exemplifica in următorul mod: considerând că rata de succes a unei campanii publicitare difuzate în timpul meciurilor de fotbal poate apărea ca fiind mult mai mică dacă analizăm populația generală - bărbați și femei - față de situația în care ne limităm la bărbați, care constituie grupul vizat de fapt de o astfel de campanie). Nu in ultimul rând, este utila folosirea unui chestionar unitar pentru analizarea impactului masurilor de comunicare, care sa fie utilizat atât înainte cat şi după efectuarea campaniilor de informare şi comunicare, creând astfel premizele realizării unei comparaţii adecvate intre elemente caracteristice comunicării Masurarea efectului actiunilor de comunicare analize anterioare Urmarea realizării activității de documentare in cadrul proiectului, Consultantul a identificat diverse materiale privind analiza efectului pe care l- au avut activitățile de comunicare la un moment dat. Astfel, au apărut ca fiind relevante pentru prezenta analiza cele două sondaje de opinie privind Gradul de informare a publicului despre Instrumentele Structurale în România, realizate de CSOP precum si sondajul tip Omnibus menționat in cadrul Raportului de Evaluare intermediara a POS DRU. Referitor la cel două sondaje de opinie privind Gradul de informare a publicului despre Instrumentele Structurale în România, realizate de CSOP, in 22

23 cele ce urmează prezentam succint structura acestui studiu: timp de 3 săptămâni ACIS a derulat o campanie media la nivel naţional, constând în difuzarea unor spoturi media pentru promovarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Este vorba despre două spoturi video, de câte 30 de secunde pe primele două posturi TV generaliste private în ordinea audienţei generale, pe primul post public generalist de televiziune în ordinea audienţei generale şi pe primul post de ştiri în ordinea audienţei generale, respectiv două spoturi audio de 30 de secunde pe primele 3 posturi radio (publice şi private) cu minim 60% acoperire naţională, selectate în ordinea audienţei. Obiectivul general al acestui studiu a fost Măsurarea gradului de informare general precum şi a impactului campaniei media cu privire la Instrumentele Structurale în România derulate de către ACIS asupra publicului larg, pentru a asigura o diseminare coordonată la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la aceste fonduri europene. Detalii privind efectul acțiunilor de comunicare, așa cum au reiesit din studiile CSOP se regăsesc in analiza comparativa a rezultatelor prezentate la capitolele Evaluări ale Comunicării Instrumentelor Structurale şi Preferinţe privind informarea despre Fondurile Structurale şi de Coeziune. Referitor la studiul derulat în perioada 26 iulie - 12 august la nivelul a 97 de localităţi, de tip Omnibus, pentru măsurarea nivelului actual de conştientizare privind POSDRU şi aspecte conexe în rândul publicului larg, acesta a presupus discuţii directe cu de persoane din România care formau eşantionul reprezentativ pentru populaţia de peste 14 ani. Pe scurt, rezultatele acestui studiu au fost: identificarea unui procent de 56% care au declarat că nivelul de conştientizare privind sprijinirea României prin finanţările UE este de la scăzut la foarte scăzut, în timp ce doar 16% au declarat că nivelul priopriu de întelegere este bun sau foarte bun. 75% au declarat că nu sunt foarte bine informaţi cu privire la fondurile UE acordate României, în timp ce bine informaţi sunt reprezentaţi de un procent de 15%. 31% dintre respondenţi au declarat că pot menţiona, în prezent, un fond utilizat în sprijinirea dezvoltării României. 26% dintre respondenţi au declarat că au auzit de POSDRU atunci cand le-a fost adresată o intrebare directă în acest sens. 80% au declarat că au auzit de Programe Operaţionale în publicitatea difuzată pe TV, 5% prin intermediul site-ului FSE şi 3% din spoturi radio. Mai multe detalii privind studiul de tip Omnibus se regăsesc in Raportul de Evaluare Intermediară a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane realizat de KPMG România în consorţiu cu Eurolink şi Kantor in iunie

24 5.4.3 Masurarea efectului actiunilor de comunicare analiza efectuata in cadrul prezentului studiu În cadrul cercetării realizate prin prezentul proiect, Consultantul a avut în vedere şi elemente privind măsurarea efectului acțiunilor de comunicare derulate pana in prezent. Astfel, acest aspect a fost cercetat prin intermediul întrebării Q22 din chestionarul cantitativ, reprezentând si un element de comparaţie cu viitoarele studii realizate. Deşi nu a existat selecția unor activități/ evenimente care să fie incluse în chestionar pentru investigare, efectul acţiunilor de comunicare a fost investigat prin următoarea întrebare: Q22- Ce efecte a avut acea acţiune sau eveniment de informare asupra dvs? 1. mi-am propus să obțin fonduri europene 2. am povestit altor persoane ce am aflat 3. am devenit mai interesat 4. am devenit mai informat 5. nici un efect Rezultatele cercetării privind efectul acțiunilor de comunicare sunt prezentate in figura de mai jos. In cercetarea calitativa pe care Consultantul a derulat-o prezentam urmatoarele aspecte identificate privind masurarea efectului actiunilor de comunicare: 24

25 Instrumentele cu care organizaţiile beneficiare măsoară impactul produs de campaniile lor de informare nu sunt standardizate şi nici omogene, însă încearcă să ofere o măsură cantitativă a numărului de beneficiari finali la care a ajuns mesajul transmis număr de vizualizări ale site-ului, număr de persoane care au intrat în posesia broşurilor, număr de persoane înscrise la cursuri, chestionare aplicate în comunitate, înainte şi după perioada de informare, pentru a măsura impactul sau încearcă să transpună o imagine calitativă a felului în care au fost primite materialele de informare şi publicitate diseminate feedback-ul direct de la seminarii, interesul manifestat de alte organizaţii care le cer sfatul. Incurajarea beneficiarilor în realizarea unor activităţi de marketing de tip out-of-the-box pentru atragerea grupurilor-ţintă, pentru o mai bună diseminare a informaţiilor şi o promovare mai eficientă a proiectelor în comunităţile de care aparţin, urmărind în acelaşi timp nişte obiective clare ale acţiunilor de comunicare. În acest mod se poate suscita şi interesul massmedia care nu reacţionează îndeajuns la acţiuni standard de diseminare a informaţiei, efectul acţiunilor de comunicare fiind măsurat prin apariţia materialelor jurnalistice. Interesul jurnaliştilor pentru tema fondurilor structurale ar putea fi accentuat printr-o relaţie mai deschisă şi mai intensă cu Organismele Intermediare, pe modelul ADR, prin optimizarea atât a frecvenţei, cât şi al conţinutului: comunicate de presa formulate într-un limbaj mai accesibil, sesiunile de specializare pentru jurnalişti să fie mai mult decât un prilej de distribuire a materialelor publicitare, site-urile instituţiilor să fie mai bine organizate şi să ofere informaţii complete şi livrate la timp pentru a nu-şi pierde actualitatea. Intensificarea acţiunilor directe de comunicare ale Guvernului/ AM/ OI în teritoriu: întâlniri cu (potenţialii) beneficiari, organizarea mai multor evenimente şi caravane de informare, publicitate atractivă (de tip BTL), un marketing mai eficient, promovarea poveştilor de succes şi exemplelor de bună practică în mediul online (bloguri, reţele de socializare) a fost soluţia identificată de majoritatea participanţilor din cadrul studiului calitativ.toate aceste actiuni vor putea fi cuantificate şi transpuse în indicatori care pot măsura efectul acţiunilor de comunicare. Ca şi similitudini între toate aceste studii derulate pană în prezent, rezultatele demonstrează necesitatea creşterii nivelului de informare a populaţiei: nu este suficient ca populaţia să cunoască noţiunea de Fonduri Europene, ci trebuie să fie şi informată într-un mod clar şi cât mai accesibil, prin toate mijloacele de comunicare, despre domenii eligibile şi potenţiali 25

26 beneficiari care pot accesa Fonduri Europene. Deși s-au făcut paşi înainte, eforturile de comunicare şi informare a populaţiei trebuie continuate. 5.5 Concluzii si recomandări privind acțiunile de comunicare realizate pana in prezent Activităţile de comunicare întreprinse la nivelul celor patru Programe Operaţionale s-au concentrat pe doua mari categorii: potenţiali beneficiari respectiv beneficiari ai proiectelor cu finantare europeana. S-a constatat ca aceste grupuri ţintă au un grad de informare ridicat, aceastea fiind receptive chiar si atunci cand informaţiile furnizate de AM/OI au avut un grad sporit de specializare. Cu anumite excepţii (jurnalişti dedicaţi subiectelor ce privesc fondurile europene), mass media are insa un grad redus de informare. De asemena, gradul de informare a publicului larg cu privire la aceste programe este destul de redus, luând în considerare numărul evenimentelor organizate pentru aceste grupuri ţintă. Pentru îmbunătăţirea situaţiei din acest punct de vedere se propune: Postarea mai multor informații cu caracter general pe site urile AM/OI și, în special, postarea de rezultate consolidate (statistici, impact) la nivel de Program pe site ul AM, abordând un limbaj cu un grad scăzut de tehnicitate; Cooperarea cu mass-media, presa specializată, radio/tv și alți parteneri de comunicare (Reprezentanța Comisiei Europene, rețeaua de centre EuropeDirect etc.), pentru a spori gradul de conștientizare a publicului larg (potenţiali beneficiari). Corelând rezultatele cercetarilor realizate de catre Consultant (cea calitativa şi cea cantitativa) cu inventarele realizate s-a constatat că evenimentele s-au desfăşurat la momentul oportun, luând în considerare următoarele aspecte: au fost organizate pentru a răspunde nevoilor de informare ale anumitor grupuri țintă, evenimentele au fost populare (numărul participanților a fost mare, acolo unde există date în această privinţă). Trebuie precizat însa ca relaţia dintre activitățile de comunicare şi nivelul de implementare a programelor (proiectele depuse/contractele semnate/platile efectuate, etc.) nu s-a putut cuantifica pe baza datelor analizate, acest demers fiind in fapt unul foarte dificil având in vedere multitudinea de factori care poate influenta buna implementare a unui proiect (ex: masuri de informare si comunicare, claritatea/ completitudinea legislației, gradul de pregătire a personalului beneficiarului, etc.). 26

27 La începutul derulării programelor, activităţile de informare/comunicare au fost atât cele obligatorii cât şi evenimente îndreptate către nevoile publicului de la acel moment (informaţii generale). Pe măsură ce s-au semnat contracte de finanţare şi numărul apelurilor lansate a scăzut, grupul ţintă vizat preponderent a fost cel al beneficiarilor, cu nevoi de informare specifice, iar acțiunile de informare au fost adaptate la aceste noi condiții. Pe parcursul implementării programelor, activitățile de comunicare trebuie corelate cu lansarea apelurilor de proiecte, semnarea contractelor și implementarea lor, dar și de rezultatele obținute în urma implementării diferitelor proiectelor. Din inventarele realizate, se constată că materialele și activitățile destinate principalelor grupuri (beneficiari/potențiali beneficiari) au fost relevante şi realizate la momentul oportun. Contactul direct (evenimente de informare, întâlniri faţă în faţă, workshop-uri, seminarii sau helpdesk) este foarte apreciat de public şi menţionat ca fiind necesar a se dezvolta permanent. Mediul online este un instrument foarte utilizat și relevant pentru grupurile țintă, însă utilizarea acestui instrument poate fi mult accelerată. Abordarea partenerilor de comunicare și relația cu presa au fost mai puțin dezvoltate. Aceştia au fost invitați la evenimentele de informare, însă nu au fost dezvoltate materiale specializate care să se adreseze nevoilor lor specifice. În ceea ce priveşte materialele tipărite, a reieşit că sunt mai puțin relevante pentru public. Se recomandă concentrarea pe grupele mari de activități de comunicare, website, call center și help desk, evenimente de informare/training pentru beneficiari și stabilirea de parteneriate cu terți, relații cu mass media, materiale de informare mai accesibile/materiale promoționale. De asemenea, este necesar ca lecțiile învățate să fie preluate şi aplicate, iar informațiile relevante să fie transmise beneficiarilor la timp (spre ex. cele acumulate din evaluările individuale - chestionarele de satisfacție aplicate la evenimente sau preluate online - pot fi prelucrate iar concluziile transmise responsabililor de comunicare, sub forma unor e mailuri operative, pentru a disemina informaţia celor vizaţi). Prin îmbunătăţirea comunicării interne, interdepartamentale, se poate realiza planificarea şi corelarea activităților de comunicare cu celelalte activități derulate la nivelul programelor, astfel încât mesajele/informațiile să fie pregătite şi transmise la momentul oportun. O primă măsură ar fi organizarea mai multor evenimente de informare pentru operațiunile care nu se bucură de o foarte mare popularitate în rândul potențialilor beneficiari. Este imperios necesar ca persoanele cu atribuții în comunicare (inclusiv birourile de presă ale instituţiilor implicate în aceste procese, dacă e cazul) să fie informate prompt despre toate activităţile şi noutăţile care trebuie aduse la cunoştinţa grupurilor ţintă. Prin organizarea de sesiuni de comunicare/informare cu beneficiarii, imediat după semnarea contractelor, se pot evita anumite blocaje 27

28 în implementarea proiectelor. Organizarea de conferințe de presă sau emiterea de comunicate sau informări de presă atractive (simultan cu postarea informațiilor pe site urile AM/OI) pe măsură ce sunt implementate proiectele (cu informații legate de plățile făcute, de rezultatele concrete ale proiectelor) pot contribui inclusiv la creşterea gradul de conştientizare a publicului larg. Având în vedere numărul mare de solicitări de clarificări evidenţiat în inventare şi răspunsurile din cercetarea cantitativă şi cea calitativă, se impune, pentru optimizarea acestei activităţi, identificarea unui mecanism de răspuns rapid la solicitările transmise de potenţiali beneficiari/beneficiari, prin utilizarea asistenţei tehnice, concomitent cu reducerea termenelor de procesare a documentelor. Acţiunile de comunicare au fost dedicate preponderent potențialilor beneficiari și beneficiarilor. Atât mass-media, cât şi consultanţii, sunt multiplicatori de informaţii: presa pentru publicul larg, iar consultanţii pentru grupurile ţintă principale, de aceea specializarea acestora este esenţială. Scopul final al acţiunilor de comunicare este contribuţia la obținerea unei rate cât mai mari de absorbție a Fondurilor Structurale și de Coeziune. Pentru atingerea acestui scop, se pot stabili următoarele obiective: Creșterea vizibilității programelor operaţionale în rândul publicului larg, subliniind rolul Uniunii Europene și a valorii adăugate adusă de asistența financiară a Comunității. Asigurarea accesului și transparenței informațiilor cu privire la oportunități, modalități de obținere a finanțării și rezultatelor obținute. Întărirea comunicării și coordonării în cadrul instituțiilor implicate în gestionarea programelor. Asigurarea participării și implicării în procesul de comunicare a partenerilor și actorilor cheie. Evaluarea impactului activităților de comunicare trebuie să se facă periodic (ideal, anual), pentru a putea lua măsurile corective, dacă este cazul. Se recomandă derularea anuală a unor sondaje de opinie, prin intermediul cărora să se obţină informații actualizate cu privire la nivelul de informare/cunoaștere al diferitelor categorii de grup țintă. Monitorizarea indicatorilor este un alt instrument ce poate contribui la îmbunătățirea activității de comunicare, îndeosebi dacă se concentrează pe un număr mic de indicatori relevanți. Pentru a putea identifica rapid aspectele problematice și a le îmbunătăți, este util ca măsurarea indicatorilor să poată fi făcută operativ, la intervale regulate (trimestrial), pentru a fi eficientă. 28

29 VI. COMUNICAREA LA NIVEL LOCAL/REGIONAL - ANALIZA CANTITATIVA 6.1 ESANTIONARE Punctul de pornire pentru construcția ambelor eșantioane au fost proiectele înregistrate în baza de date SMIS. Deoarece Consultantul nu a avut acces direct la această bază de date, a folosit listele cu proiecte furnizate de fiecare AM (Autoritatea de Management a Programului Operaţional) în parte. Listele cuprindeau următoarele informații: Axa prioritară (AP) Domeniul major de investiții (DMI) Codul SMIS al proiectului Titlul proiectului Obiectivul proiectului Grupul-țintă al proiectului (beneficiarii finali ai proiectului) Beneficiarul proiectului (organizația / instituția care a implementat proiectul) Autoritatea Responsabilă În pregătirea listei cu proiecte pentru construirea și selecția eșantionului au fost efectuate o serie de operațiuni de completare a informațiilor, descrise mai jos. În cazul în care informația a fost insuficientă sau contradictorie, proiectul respectiv a fost înregistrat ca nedeterminat și exclus din grupul pe baza căruia a fost construit eșantionul corespunzător. Identificarea județului de reședință al organizației care a implementat proiectul Identificarea județului unde a fost implementat proiectul. Au fost eliminate proiectele cu acoperire declarată națională, sau cu acoperire geografică imposibil de determinat. Dacă un proiect a fost implementat în mai multe județe, înregistrarea din baza de date a fost multiplicată (câte o apariție pentru fiecare județ); în cazul în care proiectul a fost selectat, a fost luat în calcul doar pentru unul din județe. Identificarea grupului-țintă al proiectului (informație relevantă pentru eșantionul de indivizi).o primă distincție a fost între benficiarii primari și cei secundari (ex. în cazul unui proiect de îmbunătățire a capacității instituționale, beneficiarii primari sunt angajați ai instituției, pe când beneficiarii secundari cuprind populația și organizațiile care sunt afectate de activitatea instituției cu pricina). Eșantionul de indivizi a fost selectat doar din rândul beneficiarilor primari. Au fost eliminate proiecte ai căror beneficiari primari nu au putut 29

30 fiidentificați. Adițional, în cazul POR sau POS Mediu au fost eliminate proiecte ale căror grupuri-țintă nu suntființe umane (ex. proiecte din cadrul POS Mediu care urmăreau protecția unor specii de plante sau animale).încazul POS DRU și PODCA au fost eliminate proiecteale căror grupuri-țintă nu se încadrează în universul cercetării (ex. proiecte care vizau elevi sub 18 ani), ale căror grupuri-țintă nu fac în mod obișnuit obiectul sondajelor de opinie (ex. proiecte care vizau deținuți sau persoane cu dizabilități), sau de a căror implementare beneficiază organizația / instituția în ansamblu și nu un grup de persoane bine definit și clar identificabil (ex. un proiect de mutare a mobilierului). Mai jos sunt trecute în revistă modul de construire și selecție, precum și caracteristicile celor două eșantioane Eșantionul de indivizi Mărimea eșantionului de indivizi specificată în caietul de sarcini este de2.300 persoane. Marja maximă de eroare pentru această mărime de eșantion este de ±2,1%, la un nivel de încredere de 95%. Structura inițial agreată a eșantionului de indivizi cuprindea beneficiari finali ai POS Mediu sau POR, și 800 beneficiari finali ai POS DRU sau PODCA. Pentru identificarea numărului de proiecte ai căror beneficiari finali urmau să fie incluși în eșantion a fost convenit un număr de 10 interviuri pentru fiecare proiect, indiferent de programul operațional din care făcea parte, și de numărul total al beneficiarilor finali. Beneficiarii finali ai proiectelor din cadrul POS DRU și PODCA urmau să fie selectați din listele alcătuite la nivelul fiecărui proiect. Supoziția inițială era că aceste liste pot fi obținute de la Autoritățile de Management ale fiecărui program dar nu s-a reusit obtinerea datelor necesare. Varianta de rezervă pusă în aplicare a fost de a încerca să obținem listele de beneficiari chiar de la organizațiile care au implementat proiectele. Datorită gradului redus de succes în acestă direcție (doar aproximativ 10 beneficiari din cadrul POS DRU și 2 din cadrul PODCA au furnizatliste cu beneficiari finali), a fost convenit ca eșantionul principal de persoane să acopere doar programele POS Mediu și POR, iar rezultatele pe baza grupului de beneficiari POS DRU și PODCA să fie prezentate doar cu rol ilustrativ Pașii pentru elaborarea eșantionului de indivizi (beneficiari finali ai POR sau POS Mediu) I. Determinarea numărului de proiecte care trebuie selectate din baza SMIS (2.300 interviuri 10 interviuri / proiect = 230 proiecte). 30

31 II. III. IV. Gruparea proiectelor relevante (care au trecut de filtrele descrise mai sus) existente în baza SMIS, în funcție de program și județ. Selecție aleatoare a celor 230 proiecte din baza SMIS, proporțional cu numărul de proiecte din fiecare categorie (definită drept combinația program-județ). Selecția persoanelor intervievate selecție în 2 pași: a. selecția adreselor din localitate prin metoda drumului aleator b. selecția persoanei intervievate la o anumită adresă prin metoda zilei de naștere 31

32 Caracteristicile eșantionului Program POR POS Mediu Total Recensământ (Baza: populația cu vârsta între ani 1 ) POS DRU PODCA Baza Sex Bărbat 46% 51% 47% 50% 39% 19% Femeie 54% 49% 53% 50% 61% 81% Grupa de ani 18% 11% 17% 14% 12% 0% vârstă ani 26% 27% 26% 21% 26% 26% ani 23% 25% 23% 24% 32% 39% ani 19% 21% 19% 19% 24% 29% ani 15% 16% 16% 22% 6% 6% Ultima cel mult școala 21% 19% 21% 27% 0% școală absolvită 2 profesională liceu 41% 38% 40% 49% 33% 32% 0% învățământ 38% 43% 39% 41% 100% universitar 18% Tip rural 7% 5% 7% 44% 11% 0% localitate oraș sub % 35% 38% 7% 61% locuitori 24% oraș între 50-38% 48% 39% 37% 39% locuitori 18% oraș peste 17% 11% 16% 44% 0% locuitori 15% Regiune Nord-Vest 35% 39% 35% 34% 5% 23% Centru 30% 38% 32% 38% 57% 29% Vest 35% 23% 33% 27% 38% 48% 1 Pentru Ultima școală absolvită, procentele au fost estimate pornind de la ponderea fiecărui nivel de educație în cadrul grupelor de vârstă, în mediul urban, respectiv rural, la nivelul întregii țări (sursa: Tab17. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe şi grupe de vârstă, după nivelul de educaţie categorii de localităţi, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe). 2 Echivalența categoriilor de educație utilizate cu cele din Recensământ cel mult școala profesională Fara scoala absolvita Primar Secundar Inferior (gimnazial) Profesional si de ucenici liceu Liceal Post-liceal si de maistri învățământ universitar Superior 32

33 6.1.2 Eșantionul de organizații Mărimea eșantionului de organizații specificată în caietul de sarcini este de 450 persoane; în final au fost realizate 487 interviuri. Marja maximă de eroare pentru această mărime de eșantion, pentru universul identificat (total beneficiari unici în SMIS, N=1.374) este de ±3,6%, la un nivel de încredere de 95% Pașii pentru elaborarea eșantionului de organizații I. Gruparea proiectelor existente în baza SMIS în funcție de program și județ II. Distribuția interviurilor proporțional cu numărul proiectelor din fiecare categorie (definită drept combinația program-județ) III. Selecția aleatoare a organizațiilor din lista pentru fiecare categorie, astfel încât în eșantion fiecare proiect și fiecare organizație să apară o singură dată în cadrul unui program (aceaași organizație poate însă să fie selectată în cadrul mai multor programe) Una din problemele legate de evitarea duplicării beneficiarilor (cerința ca fiecare organizație să apară o singură dată în cadrul unui program) este că nu există în SMIS un cod unic de identificare a organizațiilor care implementează proiecte (ex. codul de înregistrare fiscală), de aceea identificarea beneficiarilor unici a fost realizată pe baza denumirii lor, cu toate limitările inerente (ex. în Excel nu se poate stabili automat identitatea de substanță între formulările Universitatea București și Universitatea din București, și cu atît mai puțin între MFE și Ministerul Fondurilor Europene ). Duplicările au fost verificate manual doar în cazul organizațiilor selectate în eșantion Distribuția pe program a eșantionului de organizații Program Nr. beneficiari unici în SMIS Interviuri realizate Eșantion,ca % din univers POS DRU % POS 78 Mediu 29 37% POR % PODCA % TOTAL % 33

34 6.2 REZULTATELE CERCETĂRII Pentru anumite programe numărul de interviuri este foarte mic, de aceea rezultatele trebuie privite cu prudență. Această situație se referă la PODCA (31 cazuri) pentru eșantionul de indivizi, respectiv POS Mediu (29 cazuri) și PODCA (27 cazuri)pentru eșantionul de organizații. În plus, așa cum am menționat anterior, grupurile de respondenți pentru POS DRU și PODCA (eșantionul de indivizi) sunt nereprezentative pentru grupul respectiv de referință, iar rezultatele au doar un caracter ilustrativ. Nu sunt prezentate răspunsuri referitoare la OI al PODCA, deoarece acest tip de instituție nu există pentru programul respectiv. Suma procentelor poate diferi uneori cu +/- 1 punct procentual față de 100% datorită rotunjirii fără virgulă a valorilor. În cazul întrebărilor cu răspuns multiplu, suma răspunsurilor poate fi semnificativ mai mare de 100% Experienta Beneficiarilor Procesul de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene (MFE, AM, OI), precum și informațiile furnizate de aceste instituții, sunt pecepute ca având deficiențe majore. Instituțiile menționate par să aibă o viziune limitată a rolului de comunicatori, fiind focalizate pe asigurarea corectitudinii și utilitatății informațiilor transmise către beneficiari și pe folosirea unor moduri de comunicare adecvate. Cele mai pronunțate deficiențe sunt interesul scazut pentru perspectiva beneficiarilor, corelarea redusă între surse și lipsa de claritate a exprimării. Există un paralelism al informării: pentru aceleași tipuri de informații sunt menționate mai multe surse primare. Unul din efectele negative ale acestui paralelism sunt frecventele contradicții între surse. În aceste condiții, mediile relativ mari la evaluarea generală a comunicării sunt probabil o expresie a efectului compensator al relațiilor informale. 34

35 Se poate schița o specializare a instituțiilor din perspectiva tipurilor de informații furnizate direct către beneficiari, pentru reducerea la maxim a paralelismului: Centrele de Informare județene ar urma să ofere informații generale despre programe și liniile de finanțare, și despre elaborarea proiectelor (aici acoperind atât aspectele formale cît și cele practice). Pe partea de sfaturi practice, CIJ vor prelua experiența acumulată la nivelul AM și OI. Ghidul Solicitantului rămâne referința pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor. OI va fi sursa primară pentru aspectele ce țin de implementarea proiectelor, cu accent pe sfaturile practice pe această temă, și pe semnalarea dificultăților care apar în procesul rambursării banilor. AM va furniza în special informații legate de calendarul programelor și de evaluarea proiectelor, astfel restrângând tipurile de situații care necesită comunicarea directă cu beneficiarii. Ținând cont de măsura în care beneficiarii actuali ar fi dispuși să repete experiența participării la programele operaționale (circa 3 la 1 cu atitudine favorabilă), putem formula ipoteza că beneficiarii potențiali sunt expuși în grade aproximativ egale la recomandări pozitive și negative, ceea ce ar însemna că un număr mai degrabă redus de organizații se vor alătura pentru prima dată celor care deja au beneficiat de fonduri europene. În plus, este posibil ca un procent de 10%-20% din beneficiarii actuali să nu mai participe cu proiecte la următorul ciclu de finanțare. În consecință, numărul de organizații care depun proiecte, deci gradul de absorbție a fondurilor europene, are șanse mici să crească pe termen scurt Sursele de informații și importanța lor4 Importanța principalelor instituții implicate în administrarea fondurilor europene (Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Managementa 3 Naylor, Gillian și Kleiser, Susan. (2000). Negative versus positive word-of-mouth: an exception to the rule. Journal of Consumer Satisfaction, Dissatisfaction and Complaining Behavior, 13, pp Q1. Am să vă citesc acum mai multe tipuri de informații obținute pe timpul desfășurării proiectului și pentru fiecare din ele am să vă rog să-mi spuneți sursa principală, adică sursa de unde ați obținut informațiile care v-au ajutat cel mai mult. (Răspuns unic pentru fiecare tip de informații) Clarificare: Dacă informațiile au fost obținute de pe pagina de internet a unei instituții, sursa va fi considerată INSTITUȚIA. Sursa de informații este internetul dacă este vorba de pagini altele decât cele ale instituțiilor menționate în tabel. BAZA: Total respondenți 35

36 Programului Operațional, respectiv Organismul intermediar al Programului Operațional) este diferită, și variabilă de la un program la altul. Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este în general instituția cea mai puțin importantă (are cel mai mic număr de mențiuni), cu mult sub Autoritatea de Management (AM), respectiv Organismul Intermediar al Programului (OI).Comparând programele, MFE are cea mai mare importanță pentru beneficiarii POS Mediu, iar cea mai redusă în cazul POR. Raportul nivelelor de importanță ale AM și OI este, cu excepția POR, favorabil primei instituții. AM are cele mai puține mențiuni în rândul beneficiarilor POR, iar pentru celelalte programe procentele sunt similare. OI este cel mai des menționată de beneficiarii POR, la o distanță destul de mică față de nivelul atins pentru POS DRU și POS Mediu(pentru PODCA nu există OI). O altă sursă majoră de informații este Ghidul Solicitantului, care are numărul cel mai mare de mențiuni (comparativ cu alte surse) în cazul POS DRU și PODCA, iar la POR este pe locul al doilea Total mențiuni pentru fiecare sursă de informații 36

37 37

38 38

39 Sursele principale pentru fiecare tip de informații Pentru fiecare tip de informații investigat au fost identificate sursele majore, adică acelea menționate de un număr de respondenți semnificativ mai mare decît celelalte surse 5. În cadrul unui anumit program există doar câteva (nu mai mult de 5) surse majore de informații. Acestea intervin secvențial pe parcursul desfășurării proiectului, în sensul că, în general, pentru un anumit tip de informații relevante pentru o etapă există 1-2 surse principale de informații. Sursele importante, precum și succesiunea contribuției lor la un proiect, este marcant diferită de la un program la altul. Tipurile de informații pentru care AM este importantă sunt foarte similare în cazul programelor cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA); aici, AM și Ghidul Solicitantului sunt practic complementare. Pentru POS DRUrolul OI este unul complex și extensiv, similar cu cel al AM. Pentru beneficiarii POR, OI este instituția cu rol major în furnizarea tuturor tipurilor de informații, în timp ce AM nu depășește nivelul mediu de importanță. Pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor, Ghidul Solicitantului este cea de-a doua sursă. În cazul POS Mediu, AM este sursa majoră de informații pentru etapele premergătoare implementării proiectului, după care rolul principal este preluat de OI. Ghidul Solicitantului este referința pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor. 5 Distanță de cel puțin 1σ (abatere standard) față de procentul mediu de mențiuni pentru toate sursele. 39

40 Total eșantion Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de AM OI Ghidulsolicitantului informații (Total eșantion) informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor x x x condiţii de eligibilitate x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri x regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor x documentele necesare pentru elaborarea și depunerea x proiectului sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și x modalități de rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor x x modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului x x evaluării, etc probleme care apar în timpul evaluării proiectelor și x modalități de rezolvare documentele necesare pe perioada implementării proiectului x sfaturi practice pentru implementarea proiectelor x dificultăți care apar în procesul rambursării banilor x alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare x 40

41 41

42 42

43 43

44 44

45 45

46 46

47 47

48 48

49 Beneficiarii POS DRU Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare AM OI Ghidulsolicitantului Internet tip de informații (POS DRU) informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea x x proiectelor condiţii de eligibilitate x procedura prin care pot fi accesate aceste x fonduri regulile și procedurile de elaborare și depunere x a proiectelor documentele necesare pentru elaborarea și x depunerea proiectului sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x x x probleme care apar în timpul elaborării x x x proiectelor și modalități de rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea x x proiectelor modificări ale criteriilor de evaluare, ale x x calendarului evaluării, etc probleme care apar în timpul evaluării x x proiectelor și modalități de rezolvare documentele necesare pe perioada x x implementării proiectului sfaturi practice pentru implementarea x x proiectelor dificultăți care apar în procesul rambursării x x banilor alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare x x 49

50 50

51 51

52 52

53 53

54 54

55 55

56 56

57 57

58 Beneficiarii PODCA Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare AM OI Ghidulsolicitantului Internet tip de informații (PODCA) informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea x x proiectelor condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste x x fonduri regulile și procedurile de elaborare și depunere x a proiectelor documentele necesare pentru elaborarea și x depunerea proiectului sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x probleme care apar în timpul elaborării x proiectelor și modalități de rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea x x proiectelor modificări ale criteriilor de evaluare, ale x calendarului evaluării, etc probleme care apar în timpul evaluării x proiectelor și modalități de rezolvare documentele necesare pe perioada x implementării proiectului sfaturi practice pentru implementarea x proiectelor dificultăți care apar în procesul rambursării x banilor alte probleme care apar în timpul implementării x proiectelor și modalități de rezolvare N/A 58

59 59

60 60

61 61

62 62

63 63

64 64

65 65

66 66

67 Beneficiarii POR Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații OI Ghidulsolicitantului (POR) informaţii generale privind programele x beneficiarii şi proiectele aprobate x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor x condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri x x regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor x x documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului x x sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de x rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor x modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc x probleme care apar în timpul evaluării proiectelor și modalități de x rezolvare documentele necesare pe perioada implementării proiectului x sfaturi practice pentru implementarea proiectelor x dificultăți care apar în procesul rambursării banilor x alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare x 67

68 68

69 69

70 70

71 71

72 72

73 73

74 74

75 Beneficiarii POS Mediu Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (POS Mediu) informaţii generale privind programele beneficiarii şi proiectele aprobate beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor AM OI Ghidul solicitantului condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri x regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor x x documentele necesare pentru elaborarea și x depunerea proiectului sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x x probleme care apar în timpul elaborării x proiectelor și modalități de rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea x x proiectelor modificări ale criteriilor de evaluare, ale x calendarului evaluării, etc probleme care apar în timpul evaluării proiectelor x și modalități de rezolvare documentele necesare pe perioada implementării x x proiectului sfaturi practice pentru implementarea proiectelor x x dificultăți care apar în procesul rambursării x banilor alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare x x x x Conferinţe, evenimente, seminarii x 75

76 76

77 77

78 78

79 79

80 80

81 81

82 82

83 83

84 Importanța principalelor instituții ca surse de informații Graficele care urmează prezintă comparativ importanța tuturor surselor de informații, fiind evidențiate principalele instituții implicate în administrarea fondurilor europene: MFE, AM și OI. După prezentarea valorilor absolute ale procentului de respondenți, acestea sunt transformate prin exprimarea distanței față de media pentru toate sursele și pentru fiecare tip de informații,în termeni de abateri standard (măsură a variației valorilor în jurul mediei). Pe baza acestor valori recalculate rezultă 3 categorii de importanță a surselor: (1) importanță mică: valoarea este cu mai mult de o abatere standard sub medie; (2) importanță mică: valoarea este la o distanță de cel mult o abatere standard față de medie; (3) importanță mare: valoarea este cu mai mult de o abatere standard peste medie. Această transformare permite o mai ușoară comparație a rezultatelor obținute de o sursă pentru tipuri de informații cu distribuții diferite a celorlalte răspunsuri. Astfel, aceeași sursă, menționată ca importantă de 20% din respondenți poate atinge nivelul superior de importanță pentru un tip de informații (cu multe surse menționate, și o medie pentru toate sursele de 10%), dar numai gradul mediu pentru un alt tip (cu foarte puține surse menționate, și o medie de 30%). 84

85 Total eșantion 85

86 Beneficiarii POS DRU 86

87 Beneficiarii PODCA 87

88 Beneficiarii POR 88

89 Beneficiarii POS Mediu 89

90 Comunicarea cu instituțiile responsabile pentru administrarea fondurilor europene6 Importanțape perioada proiectului este corelată cu importanța ca sursă de informații. Acest lucru este cel mai vizibil în cazul POR, unde instituția cea mai importantă este OI. Modalitățile de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene par să fie cele optime, și există o simetrie a circuitelor informaționale (cel de la instituție către beneficiari, și cel în direcție inversă). Răspunsurile mai indică, aparent, și o dorință de reducere a comunicării, care la prima vedere este paradoxală. Dacă însă o corelăm cu deficiențele majore ale procesului de comunicare, și cu calitatea în general scăzută a informațiilor furnizate de aceste instituții, reducerea comunicării poate fi interpretată ca o reducere a nevoii de confirmări și clarificări, și eliminare a lipsei de coerență inter-instituțională. Procesul de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene este în general deficitar la toate capitolele, iar calitatea informațiilor furnizate de acestea în general scăzută. Instituțiile menționate par să aibă o viziune limitată a rolului de comunicatori, reușind în principal să asigure doar corectitudinea și utilitatea informațiilor transmise către beneficiari. Cele mai pronunțate deficiențe sunt lipsa de corelare cu alte surse și lipsa de claritate a exprimării. Mai jos sunt sintetizate comparațiile între calitatea informațiilor și a procesului de comunicare din partea AM, respectiv OI, pentru fiecare program în parte. POS DRU: Este singurul program unde diferențele între AM și OI sunt pronunțate, în favoarea OI. Acest lucru este reflectat și de diferența între notele acordate pentru comunicare pe ansamblu: 6,2 pentru AM, 7,7 pentru OI. PODCA: comparația nu este aplicabilă, deoarece nu există OI. POR: Și aici, AM și OI sunt în mare măsură similare, iar notele reflectă acest lucru (AM: 8,6 / OI: 8,7) Respondenții apreciază că OI reușește în mai mare măsură să furnizeze 6 Întrebările referitoare la procesul de comunicare cu o anumită instituție (MFE, AM, OI) au fost adresate doar dacă respectiva instituție a fost menționată ca având un rol important în cel puțin una din cele 3 etape ale proiectului: Inițiere (Lansarea anunțului și decizia de participare), Elaborare, Implementare. 90

91 informații corecte, și să facă acest lucru la timp, și că este mai preocupat de efectele comunicării și încearcă să-și îmbunătățească comunicarea. POS Mediu: AM: 8,0 / OI: 8,5 AM folosește în mai mare măsură canale și moduri de comunicare adecvate, iar terminologia folosită este pe înțelesul tuturor beneficiarilor. OI este mai atent la problemele și reacțiile beneficiarilor, și încearcă să-și îmbunătățească modul de operare pe această bază. 91

92 Importanța diferitelor instituții publice pe perioada proiectului 7 Total eșantion 7 Q2. Vă rog să selectați din lista următoare instituțiile care au avut cel mai important rol în fiecare etapă a desfășurării proiectului (MAXIM 3 în fiecare etapă). BAZA: Total respondenți 92

93 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POS DRU 93

94 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii PODCA 94

95 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POR 95

96 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POS Mediu 96

97 Canalele de comunicare cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene 8 Modalitățile de comunicare cu AM 8 Q3. Care au fost principalele modalități de comunicare directă cu instituția ( , internet, telefon, poștă, etc)? Vă rog să menționați canalele folosite de instituție pentru a transmite informații către dvs sau alți beneficiari (NU către publicul larg), și SEPARAT pe cele folosite de organizația / firma dvs pentru a transmite informații către instituție. Q4. Care ar fi pentru dvs canalele optime de comunicare directă cu instituția? Cum ați prefera să primiți informații DE LA instituția respectivă? Cum ați prefera să transmiteți informații CĂTRE instituția respectivă? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 97

98 98

99 99

100 Modalitățile de comunicare cu OI 100

101 101

102 Evaluarea generală a calității informațiilor furnizate de instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene 9 Evaluarea calității informațiilor furnizate de MFE Cea mai pronunțată deficiență a comunicării din partea MFE este lipsa de corelare cu informațiile din alte surse. 9 Q5. Vom vorbi acum despre calitatea informațiilor furnizate în general beneficiarilor de această instituție (NU e vorba numai de informațiile primite pe parcursul desfășurării proiectului despre care vorbim). Puteți spune că informațiile referitoare la fonduri europene furnizate de... [OPERATOR: Citiți numele instituției] sunt de cele mai multe ori, sau întotdeauna corecte? Sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna de actualitate? Sunt folositoare? Sunt exprimate clar? Sunt ușor de înțeles? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 102

103 Evaluarea calității informațiilor furnizate de AM În general, informațiile furnizate de AM sunt descrise de respondenți ca fiind doar corecte și folositoare. Deficiențele cele mai pronunțate: POS DRU și POS Mediu: lipsa de claritate a exprimării PODCA și POR: contradicțiile cu informații provenite din alte surse 103

104 104

105 105

106 Evaluarea calității informațiilor furnizate de OI În general, informațiile furnizate de OI sunt descrise de respondenți ca fiind doar corecte și folositoare. Deficiențele cele mai pronunțate: POS DRU, POR: contradicțiile cu informații provenite din alte surse POS Mediu: lipsa de claritate a exprimării 106

107 107

108 108

109 Evaluarea generală a comunicării directe cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene 10 Mediile relativ mari la evaluarea comunicării cu instituțiile, în condițiile deficiențelor majore ale procesului de counicare și ale calității informațiilor furnizate de instituții sunt probabil o expresie a efectului compensator al rețelelor informale menționate în studiile anterioare. Notele în general mai mari acordate OI sunt probabil și o reflecție a faptul că aceste instituții sunt mai abordabile din perspectiva stabilirii de relații informale. 10 Q6. Cum ați evalua, pe ansamblu, comunicarea dvs directă cu această instituție? Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă, iar 10 înseamnă foarte bună. BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 109

110 110

111 111

112 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene 11 Procesul de comunicare directă este deficitar din perspectiva tuturor aspectelor abordate, în special în ce privește cunoașterea și adoptarea perspectivei beneficiarilor, și sincronizarea calendarului comunicării cu cel procedural. Percepțiile ceva mai favorabile se referă la folosirea de moduri de comunicare adecvate, precum și la prezentarea și responsabilitățile persoanei de contact. Procesul comunicării cu MFE este evaluat pozitiv într-o măsură mai mare decît cu celelalte două instituții; AM obțin în medie cele mai puține aprecieri. Comparând la nivel de instituție dimensiunile investigate, trebuie menționat, în cazul MFE, că are un deficit accentuat în ce privește preocuparea pentru efectele comunicării și îmbunătățirea acesteia, și în ce privește prezentarea și respectarea calendarului comunicării. Instituția reușește însă, într-o măsură mai mare decît celelalte instituții, să comunice la timp schimbările de procedură. AM și OI au un comportament similar, principalele probleme fiind deja evidențiate. 11 Q7. Am să vă citesc acum mai multe afirmații folosite de diverse persoane pentru a descrie comunicarea directă cu instituția respectivă in general, și am să vă rog să-mi spuneți care din ele se potrivesc în TOTALITATE sau în MARE MĂSURĂ cu experiența dvs.baza: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 112

113 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu MFE 113

114 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu AM 114

115 115

116 116

117 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu OI 117

118 118

119 Aspectepozitive ale procesului de comunicare 12 Gradul de interacțiune cu MFE, mai scăzut decât cu celelalte două instituții, se reflectă și în numărul mai mare de non-răspunsuri. MFE are un procent mai scăzut de mențiuni referitoare la comunicare eficienta și informatii primite prompt, dar se distinge în ce privește claritatea și coerența informațiilor. OI obține un procent mai mare de mențiuni decât AM referitor la ajutorul în rezolvarea dificultăților, și în special la eficiența comunicării. Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu MFE Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu AM 12 Q8. Care au fost principalele aspecte pozitive ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 119

120 120

121 121

122 Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu OI 122

123 123

124 124

125 Aspecte negative ale procesului de comunicare 13 OI obține procentul cel mai mare de aprecieri pozitive indirecte (indicate de inexistența aspectelor negative); AM și MFE sunt aproximativ la egalitate din acest punct de vedere. Răspunsurile, primite de la un procent nu foarte mare de respondenți, sînt destul de variate, ceea ce înseamnă că fiecare variantă în parte nu are un număr prea mare de mențiuni. Aspectul care iese totuși în evidență (în special pentru AM) se referă la întârzierea, sau chiar lipsa, răspunsurilor la solicitările beneficiarilor; ar mai fi de semnalat birocrația, comunicarea ineficientă și greoaie, precum și informatiile neclare/ incoerente/ contradictorii. Aspecte negative ale procesului de comunicarecu MFE 13 Q9. Care au fost principalele aspecte negative ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 125

126 Aspecte negative ale procesului de comunicarecu AM 126

127 127

128 Aspecte negative ale procesului de comunicare cu OI 128

129 129

130 130

131 Direcții prioritare de îmbunătățire a procesului de comunicare 14 Din nou, OI obține procentul cel mai mare de aprecieri pozitive indirecte (indicate de inexistența aspectelor care trebuie urgent îmbunătățite); AM și MFE sunt la egalitate din acest punct de vedere. Una din acțiunile prioritare (în special pentru AM) ar fi clarificarea/ simplificarea/ imbunatatirea procedurilor/ metodologiei; la aceasta se adaugă reducerea birocrației, și asigurarea că instituțiile dispun de personal suficient/ profesionist/ stabil. AM are o serie de alte probleme specifice, care impun dezvoltarea capacităților și culturii organizaționale care să ducă la promptitudinea raspunsurilor la solicitările beneficiarilor, precum și la respectarea procedurilor și termenelor. Direcții prioritare de îmbunătățire de către MFE a procesului de comunicare 14 Q10. Care ar fi principalele aspecte ale procesului de comunicarepe care instituția ar trebui să le îmbunătățească imediat? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 131

132 Direcții prioritare de îmbunătățire de către AM a procesului de comunicare 132

133 133

134 Direcții prioritare de îmbunătățire de către OI a procesului de comunicare 134

135 135

136 136

137 Nevoia de comunicare din partea instituțiilor responsabile cu administrarea fondurilor europene (direcții în care acestea ar trebui să-și intensifice comunicarea cu beneficiarii) 15 Nevoia de comunicare din partea MFE 15 Q11. După părerea dvs, în ce direcții ar fi neapărat nevoie ca instituția respectivă să comunice mai mult? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului 137

138 Nevoia de comunicare din partea AM 138

139 139

140 140

141 Nevoia de comunicare din partea OI 141

142 142

143 Direcții de comunicare prioritare pentru instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene Pentru identificare direcțiilor de comunicare prioritare am luat în considerare, pentru fiecare tip de informații, atât importanța instituției ca sursă (prezentată anterior), cât și procentul respondenților care apreciază că instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea pe pentru tipul respectiv de informații. O direcție de comunicare prioritară este un tip de informații pentru care instituția are o importanță medie sau mare, iar nevoia de comunicare este mare 16 Deloc surprinzător, direcțiile de comunicare prioritare, atât pentru AM cât și pentru OI, pentru toate cele 4 programe investigate, se referă la oferirea de sfaturi practice pentru elaborarea și implementarea proiectelor, și la semnalarea dificultăților care apar în procesul rambursării banilor. Direcții de comunicare prioritare pentru MFE Direcții de comunicare prioritare pentru AM 16 Procentul de respondenți care consideră că instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea pe pentru tipul respectiv de informații este cu cel puțin o abatere standard mai mare decît media pentru toate tipurile de informații. 143

144 144

145 145

146 Direcții de comunicare prioritare pentru OI 146

147 147

148 148

149 Sinteza experienței beneficiarilor Experiența de pînă acum ca beneficiari de fonduri europene pare să fie încurajatoare pentru respondenți: 80% din ei ar fi dispuși să participe la program chiar și știind ce presupune acest lucru, iar 75% intenționează să participe cu proiecte la următorul ciclu de finanțare (situația este ceva mai puțin pozitivă în cazul POS DRU). Această situație pare una favorabilă, dar nu atât de mult dacă o privim din altă perspectivă. În contexte diferite, dar suficient de asemănătoare în esență, s-a observat că persoanele cu atitudine favorabilă față de un produs sau serviciu îl recomandă altor 3 persoane, pe când persoanele cu atitudine nefavorabilă vor face recomandări negative altor 10.Pentru situația de față, în care respondenții cu atitudine favorabilă predomină în raport de circa 3 la 1,putem deci formula ipoteza că în rândul potențialilor beneficiari circulă un număr aproximativ egal de recomandări pozitive și negative, ceea ce ar duce la un număr mai degrabă redus de organizații care se alătură pentru prima dată celor care deja au beneficiat de fonduri europene. Pe de altă parte, este posibil ca un procent de 10%-20% din beneficiari să se piardă de la un ciclu de finanțare la altul, suficient de mulți încît să nu fie compensați de cei noi. Concluzia este că, în condițiile actuale, numărul de organizații care depun proiecte, deci gradul de absorbție a fondurilor europene, are șanse foarte mici să crească. 149

150 Impactul retrospectiv al experienței asupra participării cu proiect 17 Intenția beneficiarilor de a participa cu proiecte în următorul ciclu de finanțare Q12. Dacă ați fi știut de la început ceea ce știți acum despre desfășurarea acestui proiect, ați mai fi încercat să obțineți fonduri europene prin acest program? BAZA: Total respondenți 18 Q13. În următorul ciclu de finanțare pe același program, aveți intenția de a mai depune proiecte? BAZA: Total respondenți 150

151 Informațiile ce se doresc a fi comunicate de Centrele de Informare județene 19 Tipurile de informații pe furnizarea cărora ar trebui să se concentreze Centrele de Informare județene: informaţii generale privind programele (toate regiunile) condiţii de eligibilitate (Nord-Vest și Vest) procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (Vest) sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor (Nord-Vest și Centru); mult mai puțin importante pentru regiunea Vest informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului mult mai importante pentru regiunea Centru Nu sunt prioritare informațiile legate de evaluarea și implementarea proiectelor. 19 Q14. Se propune înființarea unor centre de informare județene, care ar urma să transmită informații către firmele și organizațiile interesate de obținerea de fonduri europene. Ce tipuri de informații considerați că ar trebui să transmită aceste centre de informare? BAZA: Total respondenți 151

152 152

153 153

154 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Situatia la nivelul Beneficiarilor Finali Rezultatele, în afară de situațiile când sunt prezentate și POS DRU și PODCA, se referă numai la programele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu). Baza de calcul a procentelor pentru eșantionul de beneficiari colectivi va fi semnalată N [BC]. Grupurile de respondenți din rândul beneficiarilor individuali (beneficiari ai proiectelor din cadrul POS DRU și PODCA) sunt nereprezentative pentru grupulțintă, și în plus foarte diferite din punct de vedere al caracteristicilor sociodemografice față de eșantionul de beneficiari colectivi. Răspunsurile beneficiarilor individuali sunt prezentate doar atunci când rezultatele sunt detaliate pe programul în cadrul căruia se desfășoară proiectul pentru care respondenții au fost selectați în calitate de beneficiari finali. Capitolele din raport prezintă şi rezultate comparabile din studiul CSOP Gradul de informare a publicului despre Instrumentele Structurale în România: Raport de analiză comparativă a rezultatelor celor două sondaje de opinie (TNS CSOP, 11 Martie 2011) 154

155 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Gradul de realizare a obiectivelor majore ale strategiei naționale de comunicare Strategia națională de comunicare trebuie să acopere următoarele dimensiuni: Cunoașterea rolului fondurilor europene Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de fondurile europene Cunoașterea și încrederea în instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor europene Percepția procesului de administrare a fondurilor europene ca fiind transparent și corect Aproape toți respondenții (96%) cunosc faptul că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre ( fonduri europene ), iar aproape două treimi (64%) faptul că aceste fonduri sunt nerambursabile. Se observă un interes relativ scăzut față de fondurile europene: doar 43% din cei intervievați obișnuiesc să discute sau să se informeze (destul de des sau foarte des) despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de fondurile europene este mai degrabă la nivel general, după cum se observă din răspunsurile sintetizate mai jos: Consideră că fondurile europene au un impact pozitiv: 85% Cunosc cel puțin un domeniu finanțat din fonduri europene: 86% (este posibil ca răspunsurile să fie în primul rând reflecția opiniilor respondenților despre domeniile cu nevoi maxime de finanțare) Cunosc cel puțin un program finanțat din fonduri europene: 45% Cunosc cel puțin un proiect finanțat din fonduri europene: 43% Cunosc proiectul finanțat din fonduri europene pentru care au fost selectați ca beneficiari: 22% Trebuie ținut cont și de faptul că, în absența interesului, atitudinile sunt volatile, deci aprecierea pozitivă de care se bucură pe moment fondurile europene poate scădea mult ca intensitate fără cauze aparente dacă ponderea celor neinteresați de această temă se menține la valoarea actuală. Instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene sunt curnoscute de cel mult jumătate din respondenți; nivelul de încredere în toate aceste instituții este 155

156 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest unul mediu, ceea ce poate de fapt indica lipsa interacțiunilor directe, sau lipsa interesului față de activitatea acestora. Unul din obiectivele strategiei de comunicare ar trebui să fie îmbunătățirea percepției asupra corectitudinii procesului de administrare a fondurilor europene, care în prezent este ușor negativă; una din căile prin care se poate realiza acest lucru este prin creșterea nivelului de informare referitoare la fondurile europene Categorii de public Pentru a identifica acele categorii de public relevante din perspectiva comunicării, am utilizat o grilă bidimensională, care intersectează existența sau non-existența unul nivel minim de informare 20, respectiv de interes 21. Au rezultat următoarele categorii: 1. neinteresați: 57% 2. interesațineinformați:20% 3. interesațiinformați:23% Persoanele neinteresate sunt grupate într-o singură categorie, indiferent de nivelul de informare, deoarece consider că lipsa de interes este primordială, iar informarea în acest caz este mai degrabă accidentală. Acest din urmă aspect este ilustrat și de procentul destul de redus de persoane neinteresate de fondurile europene dar totuși informate în această privință (12% din totalul respondenților, 22% din cei neinteresați). 20 O persoană este considerată informată dacă știe că fondurile europene sunt nerambursabile, și a menționat cel puțin un program finanțat din fonduri europene; pentru cei care au menționat Programul Operațional pentru Educație Cetățenească (fictiv) au fost luate în considerare doar răspunsurile neasistate. 21 O persoană este considerată interesată într-una din următoarele situații: (1) declară că va căuta cu siguranță să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 1 la Q30) (2) declară că probabil va căuta să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 2 la Q30) și declară că obișnuiește să se informeze des sau foarte des despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană (cod 1,2 la Q1.5) (3) este o persoană informată (cf. definiției de mai sus) și declară că probabil va căuta să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 2 la Q30) (4) se consideră a fi suficient de informat(ă) despre fondurile europene (cod 1 la Q29) și declară că obișnuiește să se informeze des sau foarte des despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană (cod 1,2 la Q1.5) 156

157 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Nivelul de educație este corelat pozitiv cu proporția de persoane informate, respectiv interesate. Tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani sunt mai predispuși la a fi neinformați și neinteresați; nivelul maxim de informare și interes se constată la persoanele între ani. 157

158 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Locuirea într-o zonă rurală crește probabilitatea de a fi interesat, dar nu o afectează pe cea de a fi informat. La nivel regional, nivelul maxim de informare se constată în Nord-Vest. Aceste relații între informare și interes, pe de o parte, și factorii socio-economici pe de altă parte, se mențin și în cazul examinării lor multivariate;rolul factorilor socio-economici în determinarea informării și interesului este cu toate acestea unul extrem de redus (v. regresia logistică și multinomială din Anexă). Strategii de comunicare pentru grupurile critice Cele două categorii majore care ar trebui să constituie ținta activităților de comunicare sunt cei neinteresați, respectiv cei neinformați despre fondurile europene dar interesați de acest subiect. Strategiile de comunicare care se impun pentru cele două grupuri sunt diferite: (1) pentru cei neinteresați, obiectivul principal e de a crește nivelul de interes; acest lucru se poate face de exemplu legând tematica fondurilor europene de alte subiecte de interes pentru acest grup (2) pentru cei neinformați dar interesați, obiectivul e de a asigura existența și accesibilitatea informației; în aces sens trebuie avute în vedere, printre altele, nivelul de educație și sursele de informare ale acestui grup. Pentru cei neinteresați, sănătatea și educația sunt subiecte de interes major (prin comparație cu altele 22 ). Conexiunea cu fondurile europene poate fi făcută prin intermediu acestor două subiecte, despre care doar un procent redus (circa 30%) cunoaște că pot beneficia de finanțare. Un alt subiect care poate fi utilizat în comunicare pentru a crește interesul categoriei față de fondurile europene este cel al îmbunătățirii calității serviciilor oferite de administrația publică. Deși interesul categoriei față de acest subiect este unul de nivel mediu, potențialul de comunicare (procentul celor care nu cunosc că acest domeniu poate fi finanțat din fonduri europene) este extrem de mare. 22 Gradul de interes față de un subiect (mic, mediu, mare) este stabilit prin compararea nivelului declarat de interes pentru acesta cu media la nivelul grupului de respondenți pentru toate subiectele investigate. Astfel, același subiect, cu un nivel de interes de 50%, poate atinge gradul superior pentru un grup (cu o medie pentru toate subiectele de 30%), dar numai gradul mediu pentru un alt grup (cu o medie de 60%). 158

159 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Interesul și informarea legate de diverse teme social-politice Q1. Cât de des obișnuiți să vă informați sau să discutați despre... BAZA: Total respondenți 159

160 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Sursele de știri și informații economice și social-politice din România Q2. Care sunt principalele dvs surse de știri și informații economice și social-politice din România? ATENȚIE! Ne referim la știri interne şi nu este vorba de viața personalităților, evenimente mondene sau culturale, sport, turism, calculatoare și tehnologia informației, etc. BAZA: Total respondenți 160

161 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Fondurile europene: cunoaștere și evaluare generală 25 Indicele Opiniei Dominante 26 (IOD) pentru evaluarea generală a impactului fondurilor europene: +72%(valoare puternic pozitivă, scala: -100% +100%) 25 Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Q3. Știați că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre? BAZA: Total respondenți Q4. Credeți că primirea și folosirea acestor fonduri obţinute de la UE este un lucru bun sau un lucru rău pentru România și pentru români? BAZA: Total respondenți Q5. Din câte ştiţi dvs, fondurile primite de România de la Uniunea Europeană sunt rambursabile sau nerambursabile (adică România trebuie să dea înapoi aceşti bani sau nu)? BAZA: Total respondenți 26 Indicele Opiniei Dominante se calculează astfel:, unde P este numărul de răspunsuri pozitive, N este numărul de răspunsuri negative, iar Total este numărul total de răspunsuri. Indicele ia valori între -100% (când toate răspunsurile sunt negative, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre) și +100% (când toate răspunsurile sunt pozitive, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre). Valorile în jur de 0 (între -10% și +10%) sunt considerate neutre, și se pot datora fie unui echilibru al răspunsurilor pozitive și negative, fie unui număr extrem de mare de non-răspunsuri sau răspunsuri neutre. 161

162 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Cunoașterea domeniilor și programelor finanțate din fonduri europene Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Q6. Știți cumva pentru ce anume pot fi folosiți acești bani [banii primiți de România de la Uniunea Europeană]? (răspuns spontan) Q7. Banii de la UE se acordă prin anumite programe de finanțare, fiecare din ele fiind coordonat de o instituție de stat și având responsabilitate pentru un anumit domeniu. Știți cumva numele unui astfel de program? (răspuns spontan) Q8. Am să vă spun acum numele mai multor programe finanțate din fonduri europene și vă rog să-mi spuneți de care din ele ați auzit până acum. (răspuns asistat; altele decât programele deja menționate la întrebarea cu răspuns spontan) BAZA: Total respondenți 162

163 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Printre variantele de răspuns de la întrebarea asistată referitoare la programele finanțate din fonduri europene a fost inclus și numele unui program fictiv, Programul Operațional pentru Educație Cetățenească. Pentru respondenții care au indicat acest program printre cele cunoscute, toate răspunsurile la întrebarea asistată au fost invalidate. 163

164 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Programele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu) sunt cunoscute de aceștia într-o măsură mult mai mică decât cele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA). Beneficiarii PODCA se caracterizează prin cel mai mare procent de persoane care cunosc oricare din programele investigate. Rezultate comparabile din studiu CSOP: Cunoașterea Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC): 33% (val 1) 40% (val 2) Interesul pentru FSC: ~25% Interes în a afla mai multe informaţii despre FSC: ~47% Rolul fondurilor europene UE acorda in continuare fonduri Romaniei pentru a reduce decalajele fata de tarile dezvoltate din Uniune 53% 59% Romania se va dezvolta pe baza fondurilor puse la dispozitie de UE dupa aderare 44% 52% Romania a progresat pe baza fondurilor UE primite in perioada dinaintea aderarii 39% 47% Beneficiarii reali ai FSC: întreaga populație/comunitate 35% 40%, un grup restrâns ~56% Domenii finanţate din FSC (* = Răspuns incorect, domeniu nefinanţat din FSC): Agricultura* 57% 65%, Infrastructura 52% 61%, Dezvoltarea satelor* 164

165 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 48% 59%, Dezvoltarea oraselor 47% 56%, Sanatatea 37% 49%, Mediul 39% 48%, Educatia 37% 48%, Industria 33% 40%, Protectia sociala* 25% 30%, Cultura 23% 31%, Resursele umane 21% 31%, Pescuitul* 13% 25% Sursele de informații despre programele finanțate prin fonduri europene 28 POS DRU PODCA POR POS Mediu Am fost implicat(ă) în derularea unor 10% 4% 3% 2% proiecte finanțate prin acest program Am aflat de la persoane implicate în derularea unor proiecte finanțate prin acest program 12% 17% 7% 7% Am fost printre beneficiarii unor 7% 3% 2% 2% proiecte finanțate prin acest program Am aflat de la beneficiarii unor 10% 7% 6% 4% proiecte finanțate prin acest program De la rude, prieteni, colegi, vecini 26% 27% 25% 28% De la primărie 6% 10% 7% 7% Pliante / broșuri 10% 11% 12% 9% Afișe / panouri stradale 5% 4% 16% 6% Internet 10% 14% 11% 10% Presă scrisă 6% 9% 10% 10% Radio 3% 5% 5% 5% TV 39% 47% 42% 47% Din tabelul anterior, prin comparații între programe pentru fiecare modalitate de informare, 29 se pot identifica sursele de informații caracteristice programelor investigate. Astfel, faptului de a fi fost beneficiar, sau conversațiile cu beneficiari ai unor proiecte finanțate prin acest program este o modalitate de a dobîndi informații mai importantă pentru cunoașterea POS DRU decît pentru cunoașterea altor programe. De asemenea, pentru POS DRU mass-media, în toate formele ei, este mai muțin importantă ca sursă de informații decît pentru alte programe. 28 Q9. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste programe? (răspuns spontan) Baza: Respondenți care au indicat cunoașterea unui anumit program 29 Am comparat procentul de persoane care indică o anumită sursă cu mediana pentru toate programele finanțate din fonduri europene (POS DRU, PODCA, POAT, POR, POS CCE, POS Mediu, POS Transport). Nuanțele de verde indică valori mai mari decît mediana, iar nuanțele de roșu valori mai mici. Valorile semnificativ diferite (la distanță mai mare de două abateri standard) de valoarea tipică sunt semnalizate prin nuanțe mai închise, iar valorile situate la o distanță între una și două abateri standard prin nuanțe mai deschise. 165

166 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Modalitatea caracteristică de a dobândi informații despre PODCA pare să fie primăria, respectiv afișele și panourile stradale pentru POR. Implicarea directă, sau contactul cu cei implicați direct în proiecte, sunt mai importante pentru programele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA) decît pentru cele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu). 166

167 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 167

168 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 168

169 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 169

170 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 170

171 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 171

172 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 172

173 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 173

174 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Informarea despre proiectele finanțate din fonduri europene Q10. Proiectele finanțate cu bani europeni au realizat, de exemplu, îmbunătățirea drumurilor sau a rețelelor de apă, au acordat bani unor persoane care au dorit să înceapă o afacere sau au ajutat șomerii să învețe meserii noi. Cunoașteți vreun astfel de proiect? BAZA: Total respondenți Q12. (Individual) Dumneavoastră aţi participat la... (Colectiv) În localitatea / zona dvs s-a desfăşurat... un proiect care a avut ca scop... (OPERATOR: Citiți din broșură descrierea proiectului pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar, cf. codului de pe pag. 1 a chestionarului.) Ştiaţi de acest proiect? BAZA: Total respondenți 174

175 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 175

176 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Surse de informații despre proiectul pentru care au fost selectați ca beneficiari finali 31 Programele operaționale investigate au surse de informații caracteristice: cele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA) sunt cunoscute în special de beneficiari cele cu beneficiari finali (POR și POS Mediu) ajung să fie cunoscute prin intermendiul rețelei sociale (rude, prieteni, colegi, vecini) informațiile despre PODCA sunt transmise într-o măsură comparativ mare de primării (probabil din cauză că proiectele din cadrul acestui program sunt implementate în principal la nivelul acestor instituții) panourile stradale contribuie semnificativ la popularizarea proiectelor din cadrul POR 31 Q13. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? (spontan) BAZA: Respondenți care cunosc proiectul pentru care au fost selectați ca beneficiari finali 176

177 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 177

178 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Surse de informații despre proiectele cunoscute Q11. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? (spontan) BAZA: Respondenți care cunosc un proiect finanțat din fonduri europene 178

179 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 179

180 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 180

181 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest 181

182 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Cunoașterea și evaluarea unor instituții responsabile cu administrarea fondurilor europene 33 Dintre instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene, doar Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) este curnoscută de circa jumătate din respondenți; celelalte instituții investigate din acest punct de vedere au un nivel de cunoaștere mult mai scăzut: Ministerul Fondurilor Europene (30%), Agenţia pentru Dezvoltare Regională (32%), Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (21%). Nivelul de încredere în toate aceste instituții este unul mediu (între 5,2 pentru MFE și 5,6 pentru ANOFM), ceea ce poate de fapt indica lipsa interacțiunilor directe, sau lipsa interesului față de activitatea acestora. Celelalte două instituții pentru care a fost măsurat nivelul de încredere obțin scoruri ceva mai polarizate: Guvernul doar 4, iar primăria din localitate 6 (pe o scală de la 1 la 10). 33 Q14. Am să vă citesc acum o listă de instituții naționale și regionale care se ocupă de fondurile europene și am să vă rog să-mi spuneți pe care dintre ele le cunoașteți din experienţa dvs. directă. BAZA: Total respondenți Q15. Vă rog să-mi spuneți câtă încredere aveți în fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă nu am deloc încredere, iar 10 înseamnă am totală încredere. BAZA: Respondenți care cunosc o anumită instituție NOTĂ: Informațiile obținute ar fi fost mai relevante dacăîntrebarea era formulată cu referire strict la administrarea fondurilor europene, nu la modul general. 182

183 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Rezultate comparabile din studiul CSOP: Încrederea în instituțiile responsabile de fondurile europene (nespecificate): 13% 18% multă și foarte multă. De menționat că această întrebare nu este adresată cu referire la instituții specifice. De asemenea nu am găsit în raport întrebări despre cunoașterea instituțiilor responsabile de gestionarea fondurilor europene 183

184 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Comunicarea din partea instituțiilor responsabile de administrarea fondurilor europene 34 Principalul lucru care se poate spune despre informațiile furnizate de instituțiile investigate (într-o măsură mai mică în cazul guvernului) este că sunt folositoare. O altă nemulțumire a respondenților este faptul că toate aceste instituții nu furnizează decît în mod excepțional informații corecte și aduse la zi un obstacol care trebuie depășit pentru a putea fi influențate cu succes atitudinile, percepțiile, și nivelul de informare al populației. Nereușita în transmiterea cu succes a informațiilor, considerate de respondenți ca fiind viciate de o formă care le face neclare și dificil de înțeles, denotă o viziune asupra comunicării ca fiind o obligație de care instituțiile se achită la modul strict formal. În elaborarea strategiei de comunicare către publicul larg trebuie avut în vedere faptul că trebuie modificat radical modul de formulare a mesajelor, pentru a fi pe înțelesul celor cărora li se adresează. Rezultate comparabile din studiul CSOP: Informațiile despre FSC nu sunt tocmai pe înțelesul tuturor (8%-12%), și pot fi înțelese în principal de cei care cunosc deja problema (35%-39%) sau au deja informații pe această temă (~50%). 34 Q16. Aș vrea să vă întreb acum despre calitatea informațiilor oferite de fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Puteți spune că lucrurile pe care le aflați de la [citiți numele instituției] sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna corecte? Sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna la zi? Sunt folositoare? Sunt exprimate clar? Sunt ușor de înțeles? BAZA: Respondenți care cunosc o anumită instituție 184

185 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Reamintirea și impactul acțiunilor sau evenimentelor de comunicare desfășurate de instituțiile responsabile de administrarea fondurilor europene Q17. Vă amintiți de acțiuni sau evenimente, desfășurate în ultima perioadă, prin care instituțiile responsabile au transmis informații despre fondurile europene, despre programe sau proiecte finanțate din fonduri europene (ex. comunicate sau anunțuri, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV, întâlniri sau conferințe, postere stradale, etc.)? BAZA: Total respondenți Pentru fiecare acțiune sau eveniment de informare reamintite: Q18. Faceți o scurtă descriere a acțiunii / evenimentului. tipul: comunicat, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV,conferință, afișe stradale, etc modul de transmitere a mesajului: TV, radio, presă scrisă, internet, afișe, fluturași, etc perioada când a avut loc Q19. Ce anume vă amintiți că se spunea? Q20. După părerea dumneavoastră, modul în care publicul a fost informat se potrivea cu ceea ce se spunea? Q21. Modul în care publicul a fost informat se potrivea cu oamenii cărora le era adresat mesajul? Q22. Ce efecte a avut acea acțiune sau eveniment de informare asupra dv? BAZA: Respondenți care își reamintesc cel puțin o acțiune sau eveniment de comunicare 185

186 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Rezultate comparabile din studiul CSOP: Reamintirea după câteva luni a campaniei media la nivel naţional pentru promovarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, derulată de ACIS: 42%, din care 21% de la TV. 186

187 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Percepția procesului de administrare a fondurilor europene 36 Indicele Opiniei Dominante 37 (IOD): +8%(valoare neutră, scala: -100% +100%) 36 Q23. Ceea ce cunoașteți până în acest moment despre cum se face distribuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă o părere foarte proastă, 5 înseamnă o părere foarte bună, iar 3 înseamnă o părere nici bună, nici proastă. Q24. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face distribuirea banilor din fonduri europene? După reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile? Q25. Ceea ce cunoașteți până în acest moment despre cum se face cheltuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă o părere foarte proastă, 5 înseamnă o părere foarte bună, iar 3 înseamnă o părere nici bună, nici proastă. Q26. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face cheltuirea banilor din fonduri europene? După reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile? BAZA: Total respondenți 37 Indicele Opiniei Dominante se calculează astfel:, unde P este numărul de răspunsuri pozitive, N este numărul de răspunsuri negative, iar Total este numărul total de răspunsuri. Indicele ia valori între -100% (când toate răspunsurile sunt negative, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre) și +100% (când toate răspunsurile sunt pozitive, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre). Valorile în jur de 0 (între -10% și +10%) sunt considerate neutre, și se pot datora fie unui echilibru al răspunsurilor pozitive și negative, fie unui număr extrem de mare de non-răspunsuri sau răspunsuri neutre. 187

188 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Indicele Opiniei Dominante (IOD): -2%(valoare neutră, scala: -100% +100%) Pentru a permite o imagine mai clară a percepției procesului de administrare a fondurilor europene, și mai ales pentru a facilita comparațiile între categorii de respondenți, am construit un indicator sintetic pe baza celor 4 întrebări anterioare (Q23-26). Primul pas în construirea indicatorului a fost recodificarea răspunsurilor, astfel: Q23 și Q25: răspuns pozitiv (1: opinie generală bună sau foarte bună), răspuns neutru (0: opinie nici bună nici proastă, sau Nu știu / Nu-mi dau seama ), răspuns negativ (-1: opinie generală proastă sau foarte proastă) Q24 și Q26:răspuns pozitiv (1: distribuirea, respectiv cheltuirea banilor din fonduri europene după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea), răspuns neutru (0: Nu știu / Nu-mi dau seama ), răspuns negativ (-1: distribuirea, respectiv cheltuirea banilor din fonduri europene pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile) Am testat unidimensionalitatea conceptului printr-o analiză factorială, iar aditivitatea itemilor printr-o analiză de robustețe (reliability analysis) (v. Anexa) Indicatorul a fost construit ca medie a răspunsurilor la cele 4 întrebări, recodificate așa cum este descris mai sus; el ia valori între -1 (răspuns negativ la toate cele 4 întrebări) până la +1 (răspuns pozitivtiv la toate cele 4 întrebări). 188

189 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Percepția corectitudinii procesului de administrare a fondurilor europene este una ușor negativă la nivelul întregului eșantion (scor -5 pe o scală de la -100 la +100). Pot fi detectate totuși grupuri de respondenți, definite geografic, unde această percepție este mai pronunțat negativă: regiunea statistică Vest (-9), respectiv orașele cu mai puțin de locuitori (-13). În conturarea strategiei de abordare a acestei situații trebuie avut în vedere și faptul (îmbucurător) că informarea referitoare la fondurile europene duce în general la îmbunătățirea percepției: scorul este de -9 în rândul celor neinformați, crescând la +1 în rândul celor informați. Rezultate comparabile din studiul CSOP: Transparenţa procesului de acordare a finanţării prin FSC: 21% 29% transparent Corectitudinea procesului de acordare a finanţării prin FSC: 27% 31% corect Posibilitatea ca orice beneficiar interesat să obțină finanțare prin FSC: 46% posibil Accesul public la numele celor care obţin finanţare din FSC: 43% 59% posibil 189

190 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Informarea cu privire la fondurile europene Principalele surse de informații despre fondurile europene 38 Spre deosebire de sursele pentru informațiile deținute în prezent, dominate categoric de TV și rețeaua socială, sursele viitoare de informații menționate sunt mai echilibrate, și includ, în procente comparabile, nu doar pe cele deja amintite, dar și internetul, primăria, precum și persoane implicate în proiecte. Presa scrisă și radioul rămân surse de importanță minoră pentru informații despe fondurile europene. 38 Q27. De unde aveți informațiile care v-au ajutat cel mai mult să vă formați o părere despre fondurile europene? Q28. Dacă pe viitor ați dori să știți mai multe despre fondurile europene, de unde anume ați încerca să obțineți informații? BAZA: Total respondenți 190

191 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Rezultate comparabile din studiul CSOP: 191

192 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest Principala sursă a informațiilor despre FSC: televiziunea (86%), urmată la mare distanță de radio, ziare, și rețeaua socială (în jur de 20% în valul 2) Surse de informare preferate despre FSC: TV 65% 70%, Primăria din localitate 32% 36%, Internet ~22%, Institutiile specializate care se ocupa de aceste aspecte ~22% Instituţia care ar putea să informeze cel mai bine despre FSC: Administratia locala ~36%, Media, din propria initiativa 19% 24%, Guvernul, prin intermediul Ministerelor 20% 14%, ONG-urile care se ocupa de aceste aspecte ~10% Informarea personală referitoare la fondurile europene 39 Se constată un interes ceva mai scăzut pentru rezultatele proiectelor finalizate, comparativ cu posibilitățile de a obține finanțare (domenii finanțate și criterii de eligibilitate). 39 Q29. Vă considerați suficient de informat în legătură cu fondurile europene? BAZA: Total respondenți Q30. Pe viitor veți căuta să știți mai multe în legătură cu fondurile europene? BAZA: Respondenți care consideră că nu sunt suficient de informați Q31. Ce anume ați dori să mai cunoașteți despre fondurile europene? BAZA: Respondenți care consideră că nu sunt suficient de informați 192

193 VII.COMUNICAREA LA NIVEL LOCAL/REGIONAL - ANALIZA CALITATIVA 7.1 CONSTATARI NTERVIURI SOCIOLOGICE Interviuri cu reprezentantii AM/OI Descrierea subgrupului Respondentii acestui subgrup activeaza in cadrul institutiilor care gestioneaza fondurile alocate POSDRU, POS Mediu, POR si PODCA, programe la nivelul carora s-au observat diferente in modul de comunicare si in interactiunea cu ceilalti actori implicati. Avand la baza reprezentarile intervievatilor, POR s-a evidentiat ca avand cel mai eficient sistem de comunicare, urmat de POS Mediu, POSDRU si PODCA. S-a remarcat, de asemenea, ca reprezentantii Autoritatii de Management si ai Organismelor Intermediare ale POR/ ADR-uri constientizau realizarile la nivel de comunicare, nivelul de perceptie a succesului actiunilor de informare si publicitate, pe de o parte, si a relatiei dintre cele doua structuri OI si AM de cealalta parte, fiind superior in comparatie cu cel resimstit de reprezentantii celorlalte trei programe supuse analizei. Au fost identificate doua categorii distincte de respondenti: cei care realizau ocazional activitati de comunicare, activitatea de baza fiind gestionarea aspectelor tehnice, neavand timp suficient sa aloce comunicarii, si oamenii dedicati activitatilor de comunicare si care cunosteau indeaproape actiunile desfasurate. Trei din cele patru AM-uri care fac obiectul cercetarii (cu exceptia AM PODCA) sunt implicate relativ putin in relatia directa cu beneficiarul, aceasta fiind gestionata in principal de OI, la nivelul autoritatilorde management realizandu-se in principal activitati de evaluare si monitorizare a proiectelor, contractare, evaluare OI-uri, acordarea de raspunsuri la intrebarile beneficiarilor directionate de catre OI, procesarea cererilor de rambursare, raportare, instruire, informare si publicitate la nivel national sau sprijinirea OI-urilor in activitatile de comunicare la nivel regional. AM PODCA face exceptie si are o relatie directa cu beneficiarii deoarece nu exista organisme intermediare pentru acest program. Astfel, avizeaza materialele de informare si publicitate si asigura beneficiarilor intreg suportul care, in cazul celorlalte programe analizate, este acordat la nivelul OI-urilor. 193

194 OI-urile sunt responsabile de urmarirea componentei de informare si publicitate realizate de catre beneficiari, contribuie la realizarea Planului de Comunicare propus de AM, isi stabilesc si implementeaza planuri de comunicare anuale, realizeaza statististici si raportari legate de stadiul proiectelor, activitatile de evaluare - eligibilitate, tehnica si financiara, avizeaza materiale de informare si publicitate realizate de beneficiari (brosuri, pliante, comunicate de presa si altele, daca sunt prevazute in cadrul proiectelor), verifica cererile de rambursare, monitorizeaza implementarea proiectelor, realizeaza activitati de comunicare/ informare in regiunile pentru care sunt desemnate. Partea de comunicare propriu-zisa este in cadrul AM, in cadrul directiei Asistenta tehnica. Acolo avem trei ofiteri de comunicare. Pe tot sistemul avem proceduri interne de lucru si au si ei procedura, nu stiu exact cum se numeste, ceva cu informare si publicitate. Deci, in afara de realizarea Planului de Comunicare - si aici activitatea este cumva impartita intre AM si OI, in sensul ca si la OI-uri exista partea de comunicare si fac anual planuri de implementare a Planului de Comunicare pe regiunea respectiva, AM-urile au in sarcina partea aceasta de comunicare la nivelul regiunii. La OI Bucuresti se suprapuneau oarecum si le faceam impreuna. Deci nu a fost o comunicare atat de extinsa ca la nivelul celorlalte regiuni. (Reprezentant AM POS Mediu) Dificultati intampinate in implementarea proiectelor si beneficii In practica, problemele de comunicare sunt intrecute in anvengura si importanta de cele tehnice, majoritatea respondentilor considerand ca problemele de comunicare sunt insemnate, insa nu constituie motivul principal pentru procesul greoi de implementare sau rata scazuta de absorbtie a programelor cofinantate din fonduri europene. Activitatea nu este o prioritate in cadrul OI-ului, activitatea de comunicare. Si presiunea din partea Primului-Ministru, a ministrului, a directorului, este pe activitatea de prelucrare a cererilor de rambursare, pe sprijinirea beneficiarilor, oferirea de asistenta tehnica si atunci acesta este centrul de greutate. (Reprezentant OI POS Mediu) 194

195 Achizitiile publice (atat in cazul beneficiarilor, cat si in cazul entitatilor implicate in gestionarea programelor) reprezinta unul dintre cele mai mari obstacole in buna functionare a sistemului. Cadrul legislativ si institutional in care trebuie sa se realizeze achizitiile publice si existenta unor firme care contesta permanent rezultatele ingreuneaza buna desfasurare a licitatiilor. Astfel, procedurile de achizitie nu se pot realiza intotdeauna in timp optim. In plus, pe fondul constrangerile bugetare, s-a decis aplicarea criteriului de atribuire pretul cel mai scazut. In aceste conditii, proiectele de Asistenta Tehnica (AT), ce ar trebui sa contribuie la realizarea unor activitati de comunicare eficiente si materiale de informare si publicitate de calitate nu ajung, de fiecare data, sa fie contractate de firme cu expertiza necesara. Nu de putine ori AM-urile care au scos la licitatie servicii ce presupuneau realizarea de campanii TV, radio sau print au fost dezamagite de calitatea rezultatelor (in special AM POR). In aceste conditii, este dificila implementarea Planurilor de Comunicare, documente elaborate la inceputul perioadei de programare pentru fiecare Program, transmise si acceptate de Comisia Europeana, ce contine indicatori si termene a caror nerealizare, daca e cazul, trebuie justificata si asumata de reprezentantii AM-urilor. Conditiile restrictive, ma refer la factorii de evaluare care, conform Ordonantei de Guvern, ordonanta pe achizitii, trebuie sa fie foarte bine definiti si obiectivi. In completare, nu se poate. Ca si cum m-apuc eu sa il evaluez pe Eminescu dupa cate versuri a scris, nu dupa calitate. (Reprezentant AM POR) Atat reprezentantii intervievati ai AM-urilor cat si cei ai OI-urilor au accentuatfaptul ca una din marile probleme ale sistemului este modul in care se desfasoara achizitiile publice, chiar si in cazul beneficiarilor: activitatile proiectului sunt adesea intarziate de contestatii mai mult sau mai putin justificate, in anumite situatii companiile declarate castigatoare intra in insolventa sau subcontracteaza companii care nu sunt capabile sa-si execute partea de contract ce le revine sau sa ofere documente justificative foarte elocvente (spre exemplu nu se specifica exact ce servicii furnizeaza si atunci pot aparea discutii despre eligibilitatea cheltuielilor). Am avut si un an de zile [intarziere]. Proiectul de apa de la Brasov a fost blocat 1 an de zile, dar nu pe partea de informare si publicitate, pe niste contracte de lucrari. Cred ca partea aceasta de achizitii cu contestatii este cea mai mare 195

196 problema pe care o au proiectele finantate prin POS Mediu. (Reprezentant OI POS Mediu) Alte probleme ale beneficiarilor: respectarea regulilor si procedurilor, intocmirea caietelor de sarcini, realizarea proiectelor tehnice, estimarea cheltuielilor si elaborarea bugetelor, respectarea calendarului de implementare a activitatilor, modul de intocmire a cererilor de rambursare, onorarea obligatiilor contractuale. In ceea ce priveste comunicarea, unii beneficiari nu respecta prevederile Manualului de Identitate Vizuala sau trimit spre avizare comunicate de presa fara a fi necesar. Reprezentantii AM / OI nu pot interveni asupra materialelor beneficiarilor, ci pot trimite doar observatii si/sau sugestii de revizuire a formei nu si a continutului acestora. Nu realizeaza la timp documentele, iar eu trebuie sa dau aviz in 10 zile si ma suna sa ma roage sa le dau avizul in 2-3 zile pentru ca trebuie sa apara in presa, ca au inceput lucrarile si nu mai au timpul necesar. Bineinteles ca mai intrebam de ce. Daca sunt probleme nu poti sa le dai avizul, trebuie sa il intorci, sa il refaca. (Reprezentant OI POS Mediu) Prea multe comunicate in paralel, pentru proiecte diferite (rezultate din cauza presiunii pentru accelerarea proiectelor) sau, dimpotriva, perioade lungi de timp fara comunicare pe programe, pot conduce la dificultati de asimilare a mesajelor de catre publicul larg si/ sau grupuriletinta vizate de proiecte. O alta dificultate resimtita de beneficiari este problema companiilor de consultanta. In cazul celor cu expertiza minima sau inadecvata, se simte lipsa specialistilor bine pregatiti si a serviciilor de calitate ceea ce influenteaza negativ intregul ciclu al proiectului. Unii dintre beneficiarii din randul autoritatilor locale nu stabilesc echipa dedicata proiectului suficient de mare/ numeroasa sau sunt angajati cu norma partiala pe proiecte, astfel fiind afectata promptitudinea raspunsurilor catre AM/ OI. S-au intalnit si cazuri in care, unii beneficiari se arata, la nivel de perceptie, dezinteresati nedemarand activitatile conform calendarelor asumate la semnarea contractelor. Autoritatile locale si beneficiarii privati sunt mai motivati sa isi finalizeze proiectele pentru a beneficia de rambursari. Mai exista si problema beneficiarilor, cum ar fi organizatiile mici sau ONG-urile, care nu au fondurile necesare cofinantarii, pe care si leau asumat, pentru demarare, in acest caz activitatea lor ramanand blocata de la bun inceput. 196

197 Trebuie sa ne gandim ca nu sunt beneficiari privati, sunt beneficiari institutii publice. Acolo unde este local, asta e parerea mea, localul este mai interesat sa-si ia banul decat centralul.pentru ca sunt bani de la bugetul statului. Nu au nici o contributie. Pentru ei, recuperarea banilor care se investesc in proiect, sau nu, nu ii ajuta cu nimic ca institutie. Au aceeasi bani. Pentru ca sunt finantati de la bugetul de stat.ce rambursam noi se intorc in bugetul statului. Interesul lor este foarte mic in raport cu un ONG care a dat din banii lui si vrea sa-si ia banii inapoi. (Reprezentant AM PODCA) Unele aspecte legislative creeaza probleme per ansamblu si afecteaza inclusiv comunicarea, atat dintre AM si OI, cat si a acestora cu beneficiarii. Ele privesc in principal lacunele rezultate din transpunerea legislatiei europene in legislatia romaneasca, problema ce se reflecta in neclaritati la nivelul OI si sunt redirectionate catre AM. AM-ul poate raspunde doar cu referinte legislative, adesea considerate insuficient de edificatoare de catre OI si care creeaza confuzii si la nivelul beneficiarilor. Legislatia actuala nu ofera directii precise de actiune, este stufoasa si interpretabila, iar asteptarile privitoare la raspunsurile AM nu sunt intotdeauna indeplinite. Solicitarile de clarificare puse pe seama legislatiei intarzie procesul de derulare a proiectelor. O alta problema este legata de schimbarea de reguli si proceduri in timpul jocului. Reglementam strict procedural si doar in traseul unde exista deja alte legislatii, nu suntem creatori de legislatie si de multe ori beneficiarii oarecum interpreteaza gresit considerand ca AM face si drege, ori, de fapt, AM nu face decat sa aplice niste norme legislative care sunt stabiliate de alte institutii. Nu producem legislatie... cel mult cream niste norme procedurale prin care se aplica legislatia respectiva. (Reprezentant AM POS DRU) In ceea ce priveste cererile de rambursare, Ministerul Fondurilor Europene a stabilit ca procesarea acestora si rambursarea cheltuielilor catre beneficiari sunt prioritare. Cu toate acestea, exista intarzieri si in privinta platilor, determinate pe de o parte de gradul de supraincarcare a personalului subdimensionat in raport cu volumul in crestere continua a cererilor ce trebuie procesate, iar pe de alta parte, de constrangerile bugetare la nivelul ministerelor. Platile pot fi efectuate doar in limita resurselor existente, indiferent de fluxul cererilor de rambursare. Exista, totusi, si situatii cand institutiile trebuie sa se asigure ca exista un numar 197

198 suficient de cereri de rambursare care vor fi platite pentru ca banii alocati respectivelor operatiuni, sa nu se piarda. In ultima perioada s-a observat, fiecare coleg din institutie a observat o supraincarcare a activitatilor pe care trebuie sa le parcurga intr-un termen extrem de scurt. De multe ori inumane, deci de realizare a anumitor sarcini si, in primul rand, ma refer la procesele de verificare a cererilor de rambursare unde, pe langa faptul ca numarul de personal dedicat acestei zone de activitate a noastra si anume verificarea cererilor de rambursare, deci pe langa numarul mic al personalului, vorbim si de un numar tot mai mare de beneficiari care depun un numar destul de mare de cereri de rambursare, ceea ce duce la o supraincarcare a personalului respectiv. (Reprezentant OI POS DRU) Aflandu-ne spre sfarsitul perioadei de programare , reprezentantii tuturor programelor analizate au remarcat dorinta potentialilor beneficiari de a realiza proiecte si nemultumirea acestora ca nu mai exista fonduri alocate operatiunilor finantate in cadrul programelor operationale. Referitor la conditiile in care isi desfasoara activitatea institutiile care gestioneaza programele operationale, reprezentantii unor OI-uri (non- ADR/ POR) semnaleaza faptul ca mediul in care-si desfasoara activitatea(sediu, spatiu de arhiva si de primire a beneficiarilor, server, conexiune la internet, functionalitatea site-ului institutiei) ca fiind nesatisfacatoare. La momentul cand am cerut o arhiva, nici nu am fost intrebati care este necesarul. Ni s-a spus: <Stati sa treaca timpul si vedem...> Dar va dati seama. Si ganditi-va ce ai aici plus ce e jos... nu stim ce sa facem cu atatea hartii. Acelasi lucru s-a intamplat si cu materialele promotionale pe care le avem si pe care trebuie sa le caut, dar nu sunt aici, ci in depozit, ca n-avem unde. Trebuie sa avem grija si la umiditate, la camera. Si nu am cum sa le iau acasa. (Reprezentant AM PODCA) Vii si discuti cu un beneficiar, practic ar trebui sa ai un spatiu pentru asta, deci nu discut cu beneficiarul de fata cu cei neinteresati [...] Avem arhiva, dar pot sa va spun ca si 198

199 aceasta este impropriu organizata pentru ca este la subsolul acestei cladiri [...] In fiecare birou daca intrati este la fel, mormane de dosare, de bibliorafturi. (Reprezentant OI POS DRU) Managerierea eficienta a resurselor umane din cadrul AM/ OI e considerata a fi dificila, in special pentru programul POSDRU, unde s-au mentionat probleme de mentinere si calificare a personalului. La polul opus se afla POR care considera ca este foarte important a investi in pastrarea, specializarea si motivarea angajatilor. In plus, ADR-urile, nefiind institutii publice, pot face angajari si pot aplica o politica salariala diferita de cea a functionarilor publici, ceea ce se reflecta in rezultatele activitatilor acestor entitati. Problemele generate de birocratie ocupa si ele un loc important, insa nu sunt privite de acest subgrup ca fiind esentiale, cei mai multi dintre respondenti declarand ca s-au obisnuit cu acest mod de functionare al sistemului si ca nu mai sunt luati prin surprindere de dosare stufoase si arhive impresionante. Exista totusi si persoane care sunt nemultumite de acest mod de lucru si care solicita proceduri mai simple, eficientizarea comunicarii prin canale electronice, reducerea numarului de actori implicati in verificarea si avizarea documentelor, mai putine aprobari de la Comisia Europeana, simplificarea materialelor de comunicare. Impactul cauzat de lipsa de continuitate in actul guvernarii a influentat oarecum activitatea entitatilor implicate in gestionarea programelor operationale. Unele programe au suferit blocaje o data cu reorganizarea institutiilor sau cu schimbarea responsabililor de proiecte (POS DRU, POS Mediu, POR), altii (PODCA) au avut probleme cu redefinirea grupurilor-tinta sau a activitatilor specifice. Legat strict de activitatile de comunicare, reprezentantii anumitor OI-uri (POR) au mentionat ca puncte slabe: necesitatea ca unele documente programatice presupuse de program sa fie imbunatatite scaparile Manualului de Identitate Vizuala de exemplu, modalitatea in care se realizeaza finantarile pentru activitatile de comunicare (proces prea lent, se rateaza momentele-cheie in care sa se realizeze comunicarile datorita avizelor), activitatile prevazute in Planul de Comunicare propus de AM (indicatori prea detaliati, posibilitati reduse de a actiona in timp real la schimbari de context). De asemenea, mai multi respondenti sunt de parere ca in materialele de comunicare, pot fi reduse cantitatile de informatie si pot fi mai bine structurate, ca informatia poate fi prezentata grupurilor- 199

200 tinta intr-un mod mai atragator si mai accesibil si ca toate acestea s-ar putea realiza daca s-ar stabili obiective foarte clare ale comunicarii si daca actiunile s-ar concentra pe atingerea unor scopuri precise, mai degraba, decat pe bifarea unor activitati. Beneficiile amintite de acest subgrup sunt legate preponderent de efectele pe care programele avute in vedere le au asupra beneficiarilor directi si grupurilor-tinta vizate, in functie de specificul proiectelor implementate: gasirea de oportunitati pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile, incluziune sociala, calificare si integrare profesionala (POS DRU), extinderea retelei de apa si canalizare, managementul deseurilor, termoficare, protectia naturii (POS Mediu), dezvoltarea infrastructurii, a turismului, incurajarea mediului de afaceri (POR) si imbunatatirea serviciilor publice, cresterea responsabilitatii administrative, descentralizare, achizitionare de echipamente pentru autoritatile locale si centrale (PODCA). Respondentii chestionati cu privire la programul POS DRU considera ca acest program este oarecum dezavantajat ca imagine publica deoarece efectele implementarii programului nu sunt atat de vizibile si imediate ca in cazul celorlalte programe. Ca o concluzie generala, intervievatii reprezentanti ai entitatilor implicate in gestionarea celor patru programe sunt de parere ca efectele sociale si economice profunde ale programelor se vor vedea pe termen lung. In prezent, se cunosc tintele asumate in momentul aprobarii programelor operationale, se pot face analize / raportari intermediare, dar este greu de anticipat impactul efectiv al implementarii proiectelor Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul A. Comunicarea intre AM si OI In general, comunicarea intre AM si OI este evaluata ca fiind una satisfacatoare de ambele parti. O parte din reprezentantii OI-urilor (preponderent POS DRU si unele POS Mediu) declara ca exista nemultumiri cu privire la coerenta, claritatea sau promptitudinea cu care li se raspunde la solicitari. Pozitia lor poate fi inteleasa din perspectiva faptului ca OI-urile sunt interfata dintre AM si beneficiari. 200

201 De cealalta parte, in anumite momente, AM-urile, din cauza gradului de incarcare, nu au posibilitatea sa raspunda punctual, in timp util, la toate solicitarile OI sau nu pot aduce interpretari prevederilor legislative. Unii reprezentanti ai AM considera ca micile disensiuni cauzate de ierarhie sunt normale intr-o organizatie si ca sunt situatii cand unele OI/ ADR nu sunt de acord, in totalitate, cu diverse dispozitii ale autoritatilor de management. In momentul in care OI primeste o solicitare si este o solicitare de care stim, daca poate raspunde la nivelul lui bine, daca nu o redirectioneaza catre AM, sa avem acelasi raspuns catre toti beneficiarii. (Reprezentant AM POS Mediu) Din perspectiva AM-ului, AM a facut tot ce tinea de ea, prin instructiuni, prin diverse alte adrese sau informari, puncte de vedere, rapoarte cu diverse spete, dar nu intotdeauna la nivelul OI s-a aplicat unitar o instructiune. (Reprezentant AM POS DRU) Potrivit propriilor mentionari, reprezentantii intervievati ai OI POS DRU si POS Mediu sunt nemultumiti de faptul ca aceste institutii nu au buget propriu de informare si publicitate, in conditiile in care AM-urile dispun de astfel de bugete si, considera unii reprezentanti OI, nu le utilizeaza in totalitate. Problema nu este intalnita in cazul ADR-urilor, care au buget propriu si o oarecare autonomie in relatia cu AM POR. Totul se desfasoara dupa un plan bine stabilit care se numeste Planul de Comunicare Regionala pe care l-am creat in asortament si in colaborare foarte stransa, fructoasa, din fericire, cred ca este un caz unic, cu colegii de la Autoritatea de Management a programului din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale. Dar este un caz unic, va asigur, pentru ca, din pacate, celelalte organisme intermediare cu ministerele aferente, cu sefii, sa zic, nu au ajuns la nivelul acesta de relatie. (Reprezentant ADR POR) In ultima vreme, este foarte greu sa organizam evenimente pentru ca suportul pentru asa ceva este aproape zero. Si practic pana acum, am putea vorbi de intreaga perioada de programare - suportul pentru activitatile de comunicare a fost aproape zero. Deci nici financiar si nici logistic. Adica in 2008, pentru ca deja eram la un an... In 201

202 2008, chiar am vrut sa dinamizam un pic, sa popularizam, sa informam, ma rog, potentialii beneficiari din regiunea Nord-Vest. Eram la inceputul perioadei, nu stia nimeni ce este POS DRU, ce este Fondul Social European, discursurile politice de la televizor erau care mai de care mai aerisite sau foarte aerisite ca sa zic asa si atunci am luat initiativa proprie... (Reprezentant OI POS DRU) Organismele intermediare depind de contractele de asistenta tehnica incheiate de autoritatile de management. In situatia in care contractele sunt blocate din cauza contestatiilor, activitatile de comunicare prevazute in calendarul OI-urilor nu se pot realiza, ele fiind nevoite sa justifice aceste aspecte in cadrul rapoartelor anuale de implementare. In cazul AM PODCA se identifica necesitatea angajarii de resurse umane suplimentare, insa nu considera in mod expres ca infiintarea OI-urilor pentru acest program ar rezolva problema (pentru ca sunt familiarizati cu acest mod de lucru). Sincer, simteam nevoia anumitor organisme de mediere care ne-ar fi ajutat si facilitat activitatile de comunicare, dar neam adaptat. Iar acum, daca ar mai exista OI, ne-ar fi mult mai greu... Adica a tercut o perioada lunga de timp, una era un an,doi si acum cu OI-urile ar fi foarte greu. Ar mai fi nevoie de oameni, dar asta este o alta discutie. (Reprezentant AM PODCA) Comunicarea dinspre OI spre AM se realizeaza in general telefonic, prin sau fax si vizeaza preponderent solicitari de raspunsuri privind aspecte tehnice, avize si cereri/ invitatii de participare la diverse evenimente. In sens invers, comunicarea se realizeaza prin aceleasi canale si are ca obiect raspunsuri la solicitari, clarificari legislative sau de procedura, avizarea materialelor si a documentelor, invitatii la traininguri si intalniri, in special inaintea lansarii call-urilor / apelurilor de proiecte. B. Comunicarea cu potentialii beneficiari In special in perioada de promovare a programelor s-au publicat anunturi de presa prin care se anunta lansarea programelor si a apelurilor, s-au desfasurat numeroase evenimente in toate regiunile intalniri, caravane de informare si conferinte in care se prezenta programul, se realizau sesiuni de instruire cu privire la Ghidurile Solicitantului, se explica felul in care se elaboreaza o cerere de finantare sau alte informatii tehnice 202

203 legate de depunerea proiectelor, criterii de eligibilitate, iar potentialii beneficiari aveau ocazia sa primeasca raspunsuri la intrebarile specifice. In cadrul POS Mediu, doar axa 4 Protectia naturii a fost deschisa aplicantilor (ONG-uri, universitati), iar OI-urile au invitat potentialii beneficiari interesati sa aplice la sediul lor pentru discutii directe si detaliate, dupa intalnirile pe care le-au avut in teritoriu intr-un cadru extins. Pentru majoritatea programelor, comunicarea cu potentialii beneficiari s-a incheiat, in conditiile in care banii alocati acestor programe au fost epuizati (in sensul in care bugetele au fost lansate). Marea majoritate a lucrurilor pe care le-am facut au fost destul de reusite, pentru ca suntem intr-un fel de competitie cu POR-ul. Care face mai frumos, mai repede, mai deosebit, tot timpul incercam, fiecare dintre noi, sa mai vina cu cate o idee. (Reprezentant AM POS Mediu) C. Comunicarea cu beneficiarii finali In aceasta categorie intra tipurile de institutii care au semnat contractele de finantare si/sau desfasoara proiecte: POS Mediu operatori regionali, autoritati locale, ONG-uri, universitati, POR - autoritati publice, unitati administrativ-teritoriale, reprezentanti ai mediului de afaceri, ONGuri, culte, PODCA -administratia publica locala si centrala, universitati, ONG-uri si POS DRU- agentii pentru ocuparea fortei de munca, ONG-uri, universitati, companii private. Comunicarea cu beneficiarii finali intra in principal in sfera ADR POR, OI POS DRU, OI POS Mediu. Pentru PODCA, comunicarea directa cu beneficiarii o desfasoara autoritatea de management. Comunicarea cu beneficiarii este evaluata favorabil per ansamblu, insa exista situatii determinate de beneficiari care ingreuneaza comunicarea. De exemplu, in cazul POS Mediu axa 1, unii beneficiari finali (primarii) nu doresc sa se inscrie in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru a putea beneficia de implementarea proiectelor, incercand sa depuna proiecte pe cont propriu. Tot in aceasta categorie de probleme intra si raspunsurile intarziate ale beneficiarilor, lipsa lor de experienta in lucrul cu proiectele europene, calitatea slaba a proiectelor depuse sau lacunele din documentatia trimisa catre AM/ OI (cereri de rambursare, materiale de informare si publicitate spre avizare, documente justificative sau raportari). 203

204 Interactionam foarte des cu celalalt departament din cadrul serviciului, Monitorizare si Contractare proiecte, ofiteri de proiect. Pentru ca ei stiu mai bine cum se implementeaza un proiect de catre beneficiar. Prin procedurile noastre interne avizam si toate materialele de informare ale beneficiarului conform unui articol european din Ori de cate ori beneficiarii au prevazut in proiect un comunicat de presa, o campanie, o conferinta sau orice altceva ce tine de proiect, ei trimit ofiterului de proiect si eu il verific din punct de vedere al identitatii vizuale, daca a respectat elementele vizuale, codul SMIS, etc. Iar el se ocupa doar de partea tehnica. (Reprezentant AM PODCA) Pentru a veni in intampinarea beneficiarilor, AM/ OI au implementat sisteme de helpdesk prin care raspund, uneori presate de timp, cererilor de clarificare venite din partea beneficiarilor. De asemenea, toate materialele de interes se posteaza pe site-ul institutiei. Majoritatea comunicarilor se realizeaza prin posta electronica, telefon si fax, insa, la cererea beneficiarilor, se pot organiza si intalniri fata-in-fata cu reprezentantii entitatilor care gestioneaza programele operationale, in special la nivelul organismelor intermediare. In cazul OI, accentul nu a fost foarte mult pus pe iesirea in mass- media. Ne-am concentat foarte mult pe partea de helpdesk pe care o putem asigura beneficiarilor, pentru ca la un moment dat ne-am dat seama ca sunt o serie de greseli care se repeta frecvent si am pornit demersurile pe partea aceasta de lectii invatate. Si atunci, in cadru restrans, am invitat beneficiarii aici si am discutat problemele cu care se confrunta, am incercat sa gasim solutii la problemele respective si daca nu am avut solutiile in acel moment, le-am transmis mai departe. (Reprezentant OI POS Mediu) AM/ OI realizeaza periodic intalniri regionale cu beneficiarii, organizeaza evenimente pentru a prezenta stadiul implementarii programelor, le pun la dispozitie mape, brosuri, ghiduri, manuale de implementare, trimit informari privind schimbarile legislative si organizeaza seminarii in care prezinta principalele erori ce trebuie evitate si se detaliaza pasii de urmat in implementarea proiectelor. S-a remarcat faptul ca POR a reusit sa puna la punct un sistem de diseminare a informatiilor prin infiintarea Retelei Comunicatorilor Regio, 204

205 prin care si-a creat o imagine buna si vizibilitate si cu ajutorul careia reuseste sa tina permanent legatura cu presa si cu mare parte din comunitatile in care s-au implementat proiecte. Pentru aceasta retea (formata in general din beneficiari si jurnalisti) POR trimite informari, organizeaza sesiuni de instruire (in principal in domeniul comunicarii) si conferinte pentru a-i motiva sa promoveze programul in regiunea lor. Din activitatile de comunicare ale POR s-a remarcat si revista Regio care apare lunar, care ajunge la primarii si consilii judetene, sau este distribuita in cadrul evenimentelor. In perioada de promovare a programului, cand se lansa ghidul de finantare, personal am facut sute de evenimente pe an. In sensul ca am mers cu programul in fiecare zi, cam peste tot. In sensul in care se lansa un ghid, sa zic pe microintreprinderi, am facut o tura mare in cele 6 judete, in resedintele de judet pentru promovare cu: seminar de informare, conferinta de presa, cu tot felul de chestii, cu anunturi inainte, in timpul si dupa. Si dupa aceea, in faza 2 in care se simtea ca proiectele incep sa vina doar din mediul urban avansat municipiile, resedintele de judet am fost si pe orasele mici. (Reprezentant ADR POR) D. Comunicarea cu publicul larg Daca POR a preferat sa inceapa comunicarea cu potentialii beneficiari si apoi sa se orienteze catre publicul larg, POS Mediu a avut o alta abordare, incepand comunicarea cu publicul in prima instanta. Reprezentantii AM / OI POS DRU intervievati nu au facut o diferentiere clara intre aceste etape. Respondentii reprezentanti ai AM PODCA sunt nemultumiti de faptul ca programul nu are popularizarea meritata, dar si-au propus ca in 2014 sa desfasoare o campanie de informare a publicului si sa realizeze sesiuni de instuire si informare, asa cum nu au avut posibilitatea sa faca pana in prezent. Pentru celelalte programe s-au realizat activitati de comunicare adresate publicului larg de la campanii de constientizare (TV, radio, outdoor), pana la caravane de informare, distribuire de materiale de promovare la targuri si evenimente (pliante, brosuri, mape de prezentare) si comunicate de presa. Nici nu suntem promovati, nu am fost vizibili. Site-ul nostru promoveaza, si a fost si greseala noastra, chestii tehnice pentru personalul care lucreaza, dar care nu prezinta interes pentru altii. Si atunci am incercat pe retele de socializare, am 205

206 incercat cu niste chestionare trimise la beneficiar si o sa vedeti ca sunt lucruri bune, sugestii din partea lor si propuneri. Avem o brosura online, o sa avem si campania publica si o sa fie tot sfarsitul anului si inceputul anului viitor, sesiuni de formare si de informare. Adica oamenii nu sunt informati. O intalnire fata in fata face multe. Plus ca ii pui la aceeasi masa si fac schimb de experienta, ii stimuleaza, au incredere in noi si... intr-un limbaj accesibil. (Reprezentant AM PODCA) In ceea ce priveste mediul online, site-ul oficial al institutiei este instrumentul principal utilizat, dar sunt si reprezentanti ai AM/ OI care promoveaza activitatile de comunicare si pe alte site-uri, cum ar fi cele ale retelelor de socializare. Si in cazul POS DRU activitatile de comunicare au fost partial externalizate deoarece AM si OI-urile nu au intotdeauna capacitatea sa indeplineasca toate actiunile de informare si publicitate prevazute in Planul de Comunicare. Nu intotdeauna sunt realizate aceste activitati de comunicare prin forte proprii si atunci se apeleaza la asistenta tehnica. Acum avem in implementare un proiect care sa ne sprijine exact in partea de informare, comunicare si publicitate. (Reprezentant AM POS DRU) [Actiuni in mediul online] pe care ni le-am facut noi obligatorii, cand le-am pus in planul de comunicare. Nu sunt neaparat ca tip de activitate, dar sunt activitati ai pe organizare de evenimente, ai pe campanii media, ai pe online, pe promovare prin tiparituri si avem revista asta [Regio] pe care eu o consider buna. Mai multi mi-au zis ca este OK. De la Cabinetul Ministrului ni s-a atras atentia ce nu prea este promovata, adica pacat de ea ca o facem, dar sa o promovam mai mult. (Reprezentant AM POR) E. Comunicarea cu si prin intermediul mass-media Cu exceptia POR, care a incercat sa atraga mass-media prin Reteaua Comunicatorilor Regio prin desfasurarea de ample campanii de imagine la nivel local, dar si prin sprijinirea jurnalistilor din domeniul economic cu sesiuni de formare in domeniul fondurilor europene, celelalte pograme nu au o relatie foarte apropiata cu jurnalistii. Distanta in cazul acestora din urma este pusa pe seama lipsei lor de interes a jurnalistilor cu privire la 206

207 problematica fondurilor europene si a neprofesionalismului unora dintre ei. Subiectul devine interesant doar daca se comunica aspecte negative sau se investigheaza un scandal de coruptie. Poate vreo 30 de oameni [jurnalisti] in toata regiunea cu care lucrez si care mi-s peste tot bagati, in toate schemele. Sunt multi oameni interesati de subiectul acesta. In primul rand este vorba de bani, le vorbesc de subiecte pe economic care prind foarte bine, sunt usor de prelucrat pentru ca eu le dau mura-n gura. Eu le ofer multe informatii gata pregatite in sensul ca sunt multe proiecte si nu trebuie nici macar sa se deplaseze fotograful pe ele pentru ca eu am poze. Le dau poze, le dau omul de contact, le dau tot. Ei nu au decat sa abordeze altfel problema si sa puna un titlu. Eu le si zic care sunt bune. Normal, nu o sa incep sa le povestesc de proiecte cu probleme... (Reprezentant ADR POR) Am incercat si noi ceva cu presa, in sensul ca i-am dus in vizite la niste locuri unde se fac proiectele si am incercat sa vedem daca stiu termenii, problema lor e mai degraba ca... a fost un comentariu la Money Channel intre vizita de lucru pe care o organizasem eu la o statie de epurare si vizita ministrului de interne la o canisa, unde erau caini politisti. Seful statiei TV a decis sa trimita operatorul la caini, sa il vada pe domnul ministru cum il mangaie frumos pe cainele lup. (Reprezentant AM POS Mediu) Reprezentantii POS DRU si POS Mediu aduc in discutie situatii (destul de rare in regiunile Centru, Vest, Nord-Vest) in care jurnalistii aleg sa nu publice comunicate de presa despre programe europene deoarece acestea nu cresc tirajele sau, daca o fac, modifica sensul comunicatelor prin reformulari proprii ce distorsioneaza sensul initial. Au existat mentiuni conform carora POS Mediu a incercat sa se apropie de mass-media prin invitatii la vizite informale/ de lucru, vizite la obiective fixate de minister, pregatirea de mape si liste de termeni specifici pentru a veni in intampinarea nevoii de specializare a jurnalistilor in domeniul fondurilor europene, insa fara rezultate. Barierele OI POS DRU in relatia cu presa s-au creat atat datorita limitarilor bugetare si logistice, cat si din cauza imaginii negative pe care acest program si-a facut-o o data cu implicarea numelui sau in scandalurile de coruptie si pre-suspendarea finantarii. 207

208 ...in general intalnirile cu presa sunt foarte zbuciumate, sa zic, intalniri in care parca pun tirul pe noi si nu se concentreaza decat pe o anumita chestie. Acesta este rolul presei, dar o institutie democratica a presei trebuie sa cunoasca si parerea noastra, dar inainte sa se lanseze in diverse aprecieri trebuie sa vada despre ce este vorba. Dar poate ca ar fi bine sa fie un purtator de cuvant, nu stiu ce sa zic. Nu pot sa imi dau seama, nu cunosc cum este la nivelul celorlalte AM-uri si cum fac ei comunicarea cu presa. (Reprezentant AM POS DRU) Au venit, apoi am vazut ca informatia a fost amestecata, informatia care a fost publicata in presa. Noi le-am pregatit si mape cu un comunicat si un glossar de termeni despre POS Mediu, pentru ca intr-adevar sunt termeni specifici si este greu sa te familiarizezi cu ei. Nu a fost diseminata informatia asa cum trebuie. (Reprezentant OI POS Mediu) Cu toate ca feedback-ul nu e de fiecare data cel asteptat, AM/ OI invita jurnalistii la conferintele de presa, transmit comunicate si articole pentru a disemina informatii legate de program sau proiecte. Chiar si in cazul povestilor de succes, cum e considerat POR in relatie cu presa, informatiile comunicate nu starnesc multe reactii. O parte din respondenti considera ca mass-media nationala ar trebui sa fie principalul diseminator de informatie deoarece se presupune ca impactul comunicarilor ar fi mai ridicat comparativ cu impactul pe care il are mass-media locala. Altii cred ca autoritatile locale ar trebui sa se implice mai mult in comunicarea informatiilor catre presa locala. F. Colaborari si parteneriate Pentru realizarea activitatilor de comunicare, AM/ OI colaboreaza cu alte departamente din cadul institutiei: IT, Departamentul de Monitorizare, Departamentul de Contractare, Departamentul de Asistenta Tehnica pentru realizarea de prezentari sau alte materiale utile si participare la evenimente de promovare a programului. De asemenea, indeosebi in cazul POR, au loc periodic intalniri de lucru pe parcursul a 2-3 zile intre ADR si AM POR, dar si seminarii cu Reteaua de Comunicatori Regio; in anumite ocazii, la evenimentele organizate sunt invitati si reprezentanti ai AMurilor/ OI-urilor altor programe. 208

209 Comparativ pot spune pe Programul Operational Regional cu colegii de la agentii cu Ministerul si asistenta tehnica ne intalnim frecvent, cel putin o data la doua luni ne intalnim 2-3 zile si punem tara la cale. Si se simte. Si e absoluta nevoie. Noi asta am facut si cred ca asta e important in ceea ce se intampla bine pe program. (Reprezentant ADR POR) POS DRU, ca si celelalte programe, realizeaza reuniunile bianuale ale comitetelor de monitorizare. Reprezentantii Autoritatii de Management participa si la reuniunile celorlalte programe, precum si la conferintele anuale privind stadiul implementarii celorlalte programe operationale. ADR-ul nostru a semnat cu toate organisemele intermediare un protocol de colaborare in Nu stiu daca altii au facut acelasi lucru, dar stiu ca parca noi eram singurii in acel moment. Colaboram cat putem de mult, dar si pentru ca sistemul nostru este mult mai dinamic decat al lor dar asta porneste si de la Minister, nu ca noi suntem mai destepti sau mai descurcareti, dar incercam sa ne organizam si avem si relatii personale. E ok. Ii stim pe toti. E normal si natural sa ne intalnim cat de des posibil. (Reprezentant ADR POR) Au mai fost mentionate colaborari externe cu autoritatile locale, Camerele de Comert, ITM, Curtea de Conturi si mediul universitar. CIIS nu a fost adus in discutie foarte frecvent, rolul sau nefiind unul foarte bine definit in reprezentarile persoanelor intervievate. Rolul acestei institutii este de organism-suport pentru centralizarea si medierea relatiilor si informatiilor intre toate institutiile implicate in gestionarea instrumentelor structurale si oferirea de informatii generale, cu privire la cele 7 programe operationale care functioneaza in Romania in perioada de programare curenta, catre toti cei interesati. Unele dintre persoane intervievate din OI POS Mediu au mentionat sprijinul acordat CIIS prin diseminarea unor materiale promotionale si informarea beneficiarilor cu privire la existenta acestui instrument. Sa existe o corelare strategica intre institutii, centrul asta este un fel de umbrela. Ce ar trebui sa ofere? Ei ar trebui sa ofere un raspuns la problemele care apar, o gandire strategica, suport pentru diverse activitati. (Reprezentant ADR POR) 209

210 Opiniile cu privire la existenta centrelor de informare judetene sunt impartite intre AM care considera ca acestea ar putea veni in sprijinul cetatenilor care doresc sa afle mai multe despre fondurile europene si reprezentantii OI care nu isi dau seama care ar putea fi valoarea adaugata a infiintarii unor astfel de centre care nu ar face decat sa dubleze informatia existenta deja pe site-uri Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare AM-urile / OI-urile nu dispun de instrumente sofisticate de culegere si masurare a feedback-ului cu privire la actiunile de comunicare, insa urmaresc permanent indeplinirea indicatorilor asumati in planurile de comunicare in principal prin masurarea numarului de participanti sau persoane la care au ajuns informatiile comunicate, date de audienta (TV, radio) sau date de trafic/ numar de vizualizari ale paginilor in care posteaza anunturi pe intenet etc. Sunt si situatii in care se trimit beneficiarilor chestionare de satisfactie, incercand sa realizeze o evaluare interna a materialelor de promovare diseminate. La ce am participat eu... a fost conferinta anuala de implementare pe POS DRU, care s-a desfasurat la sfarsitul anului 2009, care, dupa parerea mea, a fost o reusita, in sensul ca a fost facuta in prezenta unui numar extraordinar de mare de participanti. Participanti relevanti, participanti care au acoperit in mare parte beneficiarii POS DRU la momentul respectiv, care aveau proiecte in implementare si care mergeau bine. (Reprezentant AM POS DRU) Eu ma gandesc altfel, adica din evaluare sa rezulte ca un canal pe care eu mi l-am propus sa-l transmit Nu este foarte eficient si atunci la ce sa ma mai duc pe el?! Sau a reiesit la ultimul studiu facut in vara anului trecut ca TV-ul este canalul preferat de cei de peste 46 de ani. Si atunci automat cand o sa creez niste spoturi o sa-mi iau niste vectori de imagine care sa prinda la categoria asta de persoane, nu sa ma duc la 18 ani. Adica in sensul acesta, ma ajuta. (Reprezentant AM POR) De asemenea, AM si OI primesc sugestii legate de optimizarea ghidurilor sau manualelor direct de la beneficiari. Unele OI (POS DRU) primesc solicitari de la beneficiari din alte regiuni si acest lucru le arata ca tipul de comunicare pe care il abordeaza cu beneficiarii este mai eficient decat al celorlalte OI (din Moldova sau Oltenia). Alte OI-uri masoara 210

211 succesul activitatilor de comunicare prin numarul de proiecte depuse de potentialii beneficiari in urma caravanelor de informare din teritoriu. Indicatorii care evalueaza actiunile de comunicare sunt inclusi in rapoartele anuale de implementare Premise pentru o comunicare mai eficienta Inainte de imbunatatirea problemelor de comunicare, reprezentantii AM/ OI intervievati considera ca trebuie lucrat la problemele care afecteaza in prima instanta bunul mers al lucrurilor, problemele stringente ce impun dificultati tuturor actorilor implicati in proiectele cu fonduri europene: sistemul achizitiilor publice, birocratia, gradul de cunoastere a problematicii si implicarea in randul beneficiarilor/ firmelor de consultanta si armonizarea legislatiei nationale cu regulile europene. Privind comunicarea, problemele pleaca de la faptul ca ghidurile si manualele pentru beneficiari pot fi net imbunatatite si ca modul in care sunt realizate trebuie sa fie mult mai clar trebuie intervenit acolo unde limbajul este prea tehnic, unde exista aspecte interpretabile si materialele nu vin in scopul facilitarii intelegerii, ci dimpotriva, ingreuneaza si mai mult comunicarea. Apoi, ar trebui intervenit in ceea ce priveste supraincarcarea activitatilor AM/ OI, lipsei de personal specializat in comunicare si dedicat exclusiv activitatilor de comunicare, precum si in optimizarea infrastructurii puse la dispozitie pentru AM/ OI birouri individuale/ conexiune la internet continua si servere performante/ spatii de arhivare si spatii de primire a beneficiarilor sau partenerilor. Resursele umane ar trebui suplinite acolo unde este nevoie si motivate pentru a se implica mai mult in construirea relatiilor informale cu actori relevanti in diseminarea informatiilor presa, ONG-uri, mediul universitar. In momentul in care ministerele anunta schimbari legislative sau de procedura, subgrupul AM/ OI si-ar dori ca respectivele comunicate sa fie explicate mai bine pentru o mai buna intelegere a efectelor pe care schimbarile le-ar putea avea asupra beneficiarilor si bunului mers al proiectelor. De asemenea, se propune existenta unei persoane abilitate care sa reactioneze prompt si transparent la acuzele vehiculate in presa cu privire la anumite probleme sau dubii aparute in cazul programelor acest fapt ar putea aduce un plus de imagine institutiilor. In ceea ce priveste 211

212 implementarea programelor in general, ar fi necesar sa se asigure parghiile pentru ca reactiile oamenilor de comunicare din AM/ OI sa poata fi mai rapide sa se poata da comunicate de presa in timp real, sa se poata publica informatii de actualitate legate de proiecte fara a astepta dupa avize un timp indelungat, pana ce subiectul isi pierde din importanta. Achizitiile in primul rand. Si in al doilea rand, ca sunt foarte multe persoane care avizeaza documente si daca nu sunt la serviciu, te tin in loc. Adica trebuie sa stai sa iei semnaturi pe documente mult timp. De exemplu revista. Nimeni nu sta sa citeasca cap-coada toata revista machetata pentru ca are 30 de pagini si totusi trebuie sa treaca pe la X si pe la Y sa semneze ca da, e de acord cu textul, dar semneaza ceva ce n-a citit. Dar pe mine ma incurca pentru ca daca X citeste doua zile, revista mea sta pe loc pentru ca nu am semnatura aia. (Reprezentant AM POR) In realizarea unor actiuni de comunicare de succes, ar trebui ca persoanele care se ocupa de acest lucru sa aiba foarte clar in minte obiectivele comunicarii ce impact urmareste aceasta activitate? in randul cui? de ce realizeaza? si sa incerce sa prezinte informatia grupurilor-tinta vizate intr-un mod cat mai atragator, clar, coerent si simplu de inteles. O alta propunere a vizat faptul ca ar trebui investit mai mult in campanii de constientizare pentru publicul larg utilizand canale de comunicare traditionale precum radio, TV, panouri stradale iar la nivel local/ regional printr-o mai buna diseminare a informatiilor cu ajutorul presei investirea in activitati de networking, apropierea de jurnalisti prin actiuni de PR, urmand modelul POR. Delegarea activitatilor de comunicare la nivel regional organismelor intermediare si stimularea acestora prin alocarea de bugete proprii in scopul informarii si publicitatii ar putea fi, in viziunea OI-urilor, un bun motivator Concluzii specifice din partea institutiilor intervievate si recomandari Pentru AM/ OI POR calitatea materialelor de comunicare este foarte importanta, de aceea unii intervievati responsabili de programe si-ar dori sa nu se mai aplice regula pretului cel mai mic atunci cand se realizeaza licitatii pentru atribuirea contractelor de publicitate. De asemenea, propun ridicarea nivelului profesionalismului in comunicare, introducerea unor elemente de atractivitate pentru a starni interesul beneficiarilor si a potentialilor beneficiari si implementarea unui model de comunicare care sa se axeze pe obiective clare ale comunicarii mai exact, actiunile de 212

213 comunicare sa aiba un scop bine stabilit de la inceput: Ce urmarim cu acest tip de comunicare?, Cui ne adresam?, Ce anume comunicam?. In plus, unii respondenti de la ADR au mentionat ca ar fi util sa se imbunatateasca gradul de utilizare al asistentei tehnice si, de asemenea, sa se extinda baza de activitati eligibile pe care OI-urile le pot realiza in vederea promovarii programului (alte tipuri de evenimente, cheltuieli suplimentare pentru a spori nivelul de atractivitate). Reprezentantii POS Mediu au adus in discutie utilizarea unor canale mai puternice pentru promovarea programului: mai multe panouri stradale, difuzarea mai intensa de spoturi radio si TV. O parte din intervievatii POS DRU si-ar dori sa existe o mai mare promovare a povestilor de succes in vederea promovarii programului, o prezentare mai atragatoare a proiectelor POS DRU, precum si o prezenta mai activa a programului in mediul online. Proiectul de asistenta tehnica ce va fi implementat in cadrul acestui program le ofera inclusiv o perspectiva pozitiva din prisma faptului ca acesta va facilita comunicarea intre AM si OI. O parte din intervievatii din cadrul POS DRU, respectiv OI-urile si-ar dori sa existe mai multa autonomie la nivel regional prin acordarea unui buget propriu de comunicare, dar si prin extinderea puterii lor de decizie Interviuri cu reprezentanti ai organizatiilor Descrierea subgrupului Subgrupul inclus in esantion include reprezentanti din varii institutii si domenii de activitate, beneficiari ai celor patru programe operationale de interes pentru acest studiu. Pentru POS Mediu au fost intervievate persoane din universitati, agentii regionale de protectia mediului, operatori regionali de apa si cluburi de turism. Din cadrul programului POR au fost selectati reprezentanti ai companiilor private, ai directiilor generale si asociatiilor profesionale. Despre PODCA s-a discutat cu specialisti din asociatii si agentii locale, precum si reprezentanti ai primariilor si consiliilor judetene, iar despre POS DRU cu persoane avizate din universitati, firme private, asociatii si agentii judetene. Desi la prima vedere subgrupul pare sa fie destul de eterogen, in mare, problemele cu care se confrunta membrii acestuia sunt aceleasi, cu 213

214 mici variatii in functie de program si de natura activitatii, variatii pe care le vom puncta pe parcursul analizei in masura in care sunt relevante. Cei mai multumiti de mersul proiectelor in general au fost beneficiarii POR si PODCA, urmati de POS Mediu si POS DRU. O parte din intervievati au fost implicati in mai multe tipuri de proiecte de-a lungul timpului si aceasta experienta s-a dovedit foarte valoroasa pentru a compara comunicarea intre diferite programe. PODCA s-a evidentiat prin manuale mai coerente si mai succinte, POS Mediu prin reguli mai stricte pentru beneficiari, dar si mai putine corectii, POR printr-o buna organizare si personal implicat, iar POS DRU s-a diferentiat preponderent datorita aspectelor negative semnalate: schimbarea instructiunilor pe parcurs si lansarea unor ghiduri interpretabile. La PODCA a fost un singur manual de implementare, de la inceput pana la sfarsit, nu s-a modificat. Au aparut 2-3 instructiuni, dar aia a fost tot. In schimb, programe precum POS DRU au avut foarte multe instructiuni suplimentare oferite, care, la randul lor, au dat nastere la foarte multe intrebari, interpelari, interpretari etc. Si asta a fost in dezavantajul programului. Pe cand PODCA a fost clar de la inceput pana la sfarsit ce avem de facut, cum avem de facut, nu s-au modificat regulile jocului in timpul jocului. (Beneficiar PODCA) Ca nota generala, s-a observat ca firmele private apeleaza mai frecvent la serviciile companiilor de consultanta din cauza lipsei de experienta, explicabila, avand in vedere ca este prima perioada de programare pentru Romania, sau din dorinta unui anumit confort. Institutiile sau agentiile de stat cel mai adesea internalizeaza procesele presupuse de scrierea si implementarea unui proiect apeland la serviciile tertilor doar cand sunt aspecte ce exced competentele lor Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Cu toate ca studiul vizeaza aspectele legate de comunicare, o problema frecvent amintita pe parcursul interviurilor, indiferent de program, a fost cea a rambursarii banilor beneficiarii s-au vazut adesea in situatia de a-si sustine finantarea din banii proprii, prin bunavointa angajatilor sau indreptandu-se catre banci. Unii beneficiari traiesc intr-o 214

215 asteptare continua, iar activitatile proiectelor depind de momentul rambursarii, care este incert, dificultatile intampinate de ei rasfrangandu-se si asupra partenerilororganizatiilor beneficiare. Sunt tentati, ulterior, sa puna aceste responsabilitati direct pe seama Guvernului care, spun ei, nu respecta planificarile, nu isi prioritizeaza cheltuielile si care, in acest context, nu este considerat un partener de incredere. Avem acum in implementare doua proiecte strategice la care lucreaza cincizeci de salariati, ai mai multor parteneri, si romani si straini. Romanii nu si-au luat salariile de luni de zile, familii care nu mai au surse de venit. Avem un partener care e in executare silita de la Fisc ca nu si-a platit taxele pe niste salarii pe care banii trebuiau sa ii vina tot de la stat. Statul nu iti da bani ca sa iti platesti salariile, dar tot statul vine si iti da o amenda pentru ca nu ai platit banii pe care trebuia sa ti-i dea el. Sunt niste chestii (Beneficiar POS DRU) [...] nu se merge conform contractului și aici iarăși devine lungă explicația, de ce o lucrare care ar trebui să dureze un an, durează doi și bine-nțeles, la primăriile care sunt sărace, la instituțiile care sunt sărace, faptul că nu le vin rambursurile, verificările merg foarte încet, rambursurile și mai încet, nu au bani. (Beneficiar PODCA) [...] cu întârziere de 1 lună, două, ceva de genul. Adică cererea de finanțare am depus-o la sfârșitul lunii octombrie și banii au intrat în ianuarie. Ei aveau 45 de zile. ( Beneficiar POR) Tot legat de bani, au fost mentionate probleme ce tin de prefinantare (micsorarea plafonului, intarzieri la plata prefinantarii, rigiditatea bancilor in oferirea de credite pentru derularea proiectelor garantate de stat) sau lipsa cofinantarii pentru institutiile publice. In cazul programului POS DRU a fost amintita perioada suspendarii programului in care toti beneficiarii au intampinat greutati in a-si mentine activitatile contractuale. Dar culmea este ca ne-au lungit cateva luni spunandu-ne ca nu pot sa semneze pentru ca se lucreaza la noul model de contract. Ar fi putut in noul model de contract sa scrie din 215

216 start nu va dam decat 5%. Noi am fost primii care am semnat pe noul model, in care scria 30% in doua transe si nu s-au tinut de el. Este foarte rau ca statul nu se tine de contract, ca sa nu vorbim ca, in orice tara cu apa calda in care exista asemenea fonduri, poti sa te duci la banca si sa pui pe masa acest contract, si sa spui: <Uite, am acest contract cu statul si vreau sa imi deschideti o linie de creditare ca sa imi fac proiectul si vedeti ca eu sunt viabil, am contract cu statul.> Bancile nici macar nu se gandesc sa faca asta. Si am incercat in nenumarate ocazii si cand incepeam proiectul si mai recent, in iarna. (Beneficiar POS DRU) Lipsa posibilitatii de finantare pentru proiecte eligibile este o problema mai ales pentru potentialii beneficiarii POR; multi dintre acestia ar fi vrut sa contracteze mai multe proiecte, insa cererile nu le-au fost aprobate din cauza faptului ca sumele alocate programului au fost epuizate datorita interesului major aratat acestuia. Birocratia, procedurile greoaie si manualele stufoase impreuna cu schimbarea regulilor in timpul jocului reprezinta alte probleme semnificative in randul organizatiilor beneficiare. Reprezentantii sustin ca activitatile birocratice le ocupa mult timp pe care ar putea sa il dedice implementarii efective sau comunicarii in cadrul proiectelor. In schimb, trebuie sa semneze, sa stampileze, sa scaneze si sa listeze in multiple exemplare toate documentele ce tin de proiecte ratiunea acestui mod de lucru nu este inteleasa si nu isi gaseste justificare nici macar in randul celor obisnuiti sa lucreze in sistemul de stat. Eu am comparat exact ce raportare facem noi, pentru noi, aici in Romania si ce raportare facea partenerul din Ungaria. Pe acelasi proiect, pe acelasi act. Este mare diferenta. Daca s- ar putea simplifica si la noi, speram pe viitor, in mare parte raportarea ar trebui facuta online, printr-un soft. (Beneficiar PODCA) Se considera ca nu exista flexibilitate la nivel procedural, iar complexitatea procedurilor este atribuita Guvernului, nu cerintelor Comisiei Europene respondentii care au lucrat cu proiecte coordonate direct de Comisie sunt de parere ca acestea sunt mai simple si mai usor de implementat. Mai ales pentru POS DRU, dar si pentru POS Mediu si PODCA au fost amintite diferite situatii in care s-au schimbat modalitatile de raportare, indicatorii si o serie de proceduri in timp ce proiectele erau in 216

217 implementare, unele din aceste schimbari nefiind anuntate in timp util de catre responsabilii de proiecte de la nivelul OI sau AM. Perioada indelungata de timp intre depunerea proiectelor si contractarea acestora impune mari probleme deoarece pot interveni schimbari economice in piata utilajele si sistemele de lucru se schimba, avizele expira, intervin decalaje in ceea ce priveste preturile sau cursul monedei de schimb. O alta consecinta a perioadei extinse de evaluare este reprezentata de scurtarea perioadei efective de implementare. Daca ar mai fi sa o mai facem inca o data nu am mai face-o, in primul rand din cauza acelui an de asteptare, fiindca oportunitatea dispare sau se schimba. Noi suntem OK acum, avem ce sa le dam de lucru celor doua sute si ceva de angajati, ii tinem fara niciun fel de problema, insa am fi fost altundeva pe piata daca incepeam in momentul depunerii sau la sase luni de la depunere. (Beneficiar POS DRU) Achizitiile publice sunt evaluate ca fiind o problema pentru organizatiile de stat deoarece acestea intarzie implementarea sau se incheie cu aplicarea de corectii. Indiferent de valoarea proiectului, organizatiile trebuie sa respecte aceleasi reguli si sa realizeze aceleasi tipuri de raportari/ documentatii. Aceasta situatie este frustranta mai ales pentru beneficiarii care desfasoara proiecte de valoare financiara scazuta atat din cauza volumului de munca dar si datorita faptului ca firmele de consultanta nu se implica atat de mult in consilierea clientilor mai putin importanti. Au fost evocate cazuri fericite in care colaborarea cu firmele de consultanta s-a realizat eficient, dar si cazuri in care aceste firme nu isi alocau timp suficient pentru consilierea clientilor sau nu ofereau cele mai bune sfaturi de urmat. Termenele restrictive de raspuns impuse de catre AM sunt problematice pentru beneficiari in conditiile in care uneori le raman doar cateva zile sa raspunda solicitarilor AM sau OI, iar daca nu o fac risca sa fie exclusi din proiect, ceea ce ii face sa se simta nedreptatiti pentru ca, de cealalta parte, entitatile implicate in gestionarea programelor nu sunt sanctionate atunci cand raspund cu intarziere sau nu raspund deloc beneficiarilor. Angajatii din organizatiile publice sunt nemultumiti de lipsa de motivatie financiara pentru a se implica in proiecte, cei mai bine pregatiti 217

218 preferand sa plece in mediul privat. Salariile scazute nu sunt corelate cu raspunderea ridicata si volumul mare de munca in cadrul proiectelor. Primul-ministru a zis ca se ia dupa modelul polonez. Ori, modelul polonez am inteles ca oamenii au stabilitate care lucreaza pe fonduri, au salarii mari, da, ori eu ce salarii mari am? Da? Si atat ca ti-e frica de Dumnezeu nu ca sa faci ceva si ti-e frica sa nu te duci la puscarie daca faci vreo prostie. Dar nu este corect, nu esti motivat. (Beneficiar POS Mediu) Nici perceptia cu privire la personalul din AM/ OI nu este mai favorabila. Beneficiarii considera ca majoritatea acestor functionari sunt supraincarcati si nu reusesc sa faca fata tuturor solicitarilor venite din teritoriu deoarece managementul nu a reusit sa aloce resursele in mod corespunzator, proportional cu volumul de munca. In plus, o parte dintre acestia sunt slab pregatiti sau nemotivati si de aceea exista fluctuatii de personal (la POS DRU, POS Mediu). POR se situeaza mai bine la nivel de perceptie, insa si aici au fost identificate o serie de nemultumiri cu privire la colaborarea cu AM. In cazul PODCA si POS Mediu a existat feedback negativ in ceea ce priveste modul de abordare a diferitilor beneficiari. ONG-urile si beneficiarii privati au simtit ca procedurile nu sunt adaptate pentru tipul de organizatie pe care il reprezinta (ci sunt adresate doar autoritatilor si institutiilor publice) si au intampinat dificultati in intelegerea si aplicarea instructiunilor din Ghidul Solicitantului si Manualul de Implementare. Lipsa de coordonare intre legislatia nationala si regulile europene reprezinta un alt motiv de nemultumire pentru organizatiile beneficiare, problemele cele mai complicate fiind mentionate in cazul organizatiilor POS DRU care s-au confruntat cu neclaritati in ceea ce priveste incadrarea in munca a expertilor/ grupurilor-tinta. Tot organizatiile din acest program au amintit de problemele de interactiune cu beneficiarii finali care nu se prezinta sau renunta la program pe parcurs. In ceea ce priveste corectiile, beneficiarii doresc sa afle detalierea motivelor pentru care nu li se accepta diferite cheltuieli, nu doar sa primeasca notificari cu deciziile de corectie, fara justificari suplimentare. Conform OG 66/2011, se aplica o corectie financiara, sub un formular, la o specificatie mica acolo scria ca pentru subcontractori nu se percep anumite lucruri, dar asta pentru ca asa era formularul stas. In conditiile de aplicare noi nu am 218

219 solicitat acestor subcontractori formularele respective, criteriile de calificare. Nu le-am solicitat lucrul acesta. Nici nu s-au aplicat, pentru ca unii au depus, altii nu au depus. Ca ati incalcat unul din articolele ordonantei 66, care pune note de corectie si ca atare va retinem suma respectiva, penalizare 25 % din valoarea proiectului. (Beneficiar POR) La depunerea proiectelor beneficiarii trebuie sa descrie in detaliu toate activitatile pe care le vor desfasura pe parcursul implementarii, fapt care li se pare multora dintre acestia o cerinta foarte rigida, in conditiile in care pe parcurs nu au libertatea de a face modificari minore cu scopul de a imbunatati sau usura procesul de implementare. POS-ul voia foarte amanuntit si scenariul de film si nu stiu ce mai voiau la scenariul de vizitare Avem si un centru de vizitare care urmeaza prin alt proiect sa obtinem finantare. Pai stai un pic, lasa-ma-n pace. Cum sa fiu eu atat de destept sa fac si o chestie de genul asta?! Lasa-ma in timpul proiectului sa achizitionez o chestie, cineva specializat care sa-mi faca pe centre de vizitare pe o strategie de vizitare, da? Sunt care lucreaza in turism, in marketing, nu stiu cine face o chestie de genul asta. Habar n-am. Sunt oameni specializati pe asa ceva, nu sa ma pui tu de acum sa stiu eu tot cum e scenariul de vizitare, cum sunt toate alea. (Beneficiar POS Mediu) Cu toate aceste probleme, o parte din respondenti au observat o serie de imbunatatiri in ultima perioada ghidurile s-au actualizat, procedurile de lucru s-au simplificat intr-o oarecare masura (dar nu suficient) si ritmul de plata al cererilor de rambursare s-a imbunatatit. Beneficiile aduse de implementarea proiectelor sunt recunoscute la nivelul institutiilor ce au implementat proiecte: notorietate, imagine, punctaj mai mare pentru calificarea la viitoarele apeluri / call-uri, atragerea de noi clienti, experienta, perfectionarea echipei si solidificarea unor proceduri de lucru adecvate, profit (in cazul entitatilor din mediul economic). Mergem in continuare, avem acum experienta cu proiectele acestea, acum avem experienta necesara sa ii acordam consultanta, inclusiv la licitatii, avem oameni specializati, 219

220 care au facut cursuri de specializare pe domeniile lor. (Beneficiar POR) In randul grupurilor-tinta, beneficiile directe si indirecte sunt legate de domeniile in care au fost implementate proiectele. Daca discutam de POS DRU, beneficiile se traduc in locuri de munca, calificare, specializare profesionala si incluziune sociala pentru grupurile vulnerabile, educarea mediului de afaceri. In cazul POS Mediu, discutam de arii protejate, dezvoltarea infrastructurii, reconstructii ecologice si de o mai buna constientizare a problemelor de mediu in randul populatiei. Prin PODCA s-a incercat apropierea autoritatile locale de cetateni prin implicarea acestora in luarea deciziilor, prin instruirea personalului administrativ in domenii precum egalitatea de sanse si dezvoltarea durabila sau prin investitii in proiecte comunitare ce stimuleaza investitiile, infrastructura si comunicatiile. Beneficiile POR se regasesc in proiecte de dezvoltare turistica si infrastructura locala Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul O comunicare buna nu poate ascunde deficientele sistemului. Cei mai multi din subgrupul intervievat considera ca adevaratele probleme sunt sistemice si nu pornesc neaparat dintr-o comunicare defectuoasa, ci mai degraba dintr-un management necorespunzator adaptat unor proiecte de asemenea anvergura. Stilul de comunicare are intr-adevar un rol important in buna desfasurare a programelor, insa fondul problemei nu este constituit de aspecte ale comunicarii, ci de proceduri nefunctionale si de sprijinul insuficient acordat organizatiilor beneficiare. A. Comunicarea cu AM/ OI Relatia cu organismele intermediare a fost evaluata la nivel general ca fiind mai buna decat relatia cu autoritatile de management, posibil si datorita apropierii geografice si frecventei interactiunilor cu OI. Comunicarea cu AM s-a realizat doar in cazuri speciale si impresia nefavorabila s-a construit la nivel de perceptie pe baza acestor putine actiuni de comunicare. OI-urile si-au construit imaginea unui partener, pe cand AM imaginea unei autoritati rigide care nu depune toate eforturile 220

221 necesare pentru a veni in sprijinul beneficiarilor. Nu se poate spune acelasi lucru si despre AM PODCA, autoritate care, neavand organisme intermediare, a reusit sa isi creeze o imagine favorabila in randul beneficiarilor sai prin lansarea unor ghiduri si manuale simple, explicite si usor de inteles. Comunicarea se realizeaza in principal cu organismele intermediare (OI sau ADR, dupa caz). In cazul in care exista intrebari la care OI nu poate raspunde sau beneficiarii doresc sa adreseze probleme legate de interpretarea legislatiei, rambursari sau corectii, atunci apeleaza la sprijinul AM care de multe ori nu se ridica la nivelul asteptarilor: unii au primit raspunsuri intarziate, altora nu li s-a raspuns deloc sau au fost formulate raspunsuri standard, extrase din ghiduri sau legislatie, care nu au solutionat problema adresata. Si acum vad ca pe unul din ghiduri sunt intrebari: <Cutare tip de institutie e eligibila in proiect?> In conditiile in care ai o lista dar erau chestii interpretabile. Si raspunsul este: <Nu putem sa ne antepronuntam in virtutea asigurarii accesului egal la finantare.> De fapt nici ei nu stiau si atunci nu au zis nici da, nici nu. Era vorba de un parteneriat cu o directie de asistenta a copilului. Nu au stiut ce sa raspunda si atunci iti dau un raspuns in 2 peri, nici da, nici nu (Beneficiar POS DRU) Cele mai multe probleme de comunicare cu entitatile care gestioneaza cele 4 programe operationale au fost evocate de catre beneficiarii POS DRU, urmati de cei ai PODCA, POS Mediu si POR. Dificultatile privesc in primul rand capacitatea OI/ AM de a oferi raspunsuri edificatoare la neclaritatile din Ghidul Solicitantului si Manualul de Implementare, precum si timpul de raspuns prea lung, in dezavantajul beneficiarilor. O alta problema semnalata este legata de modalitatea de calculare a indicatorilor si de schimbarea tipurilor de raportari pe parcursul perioadei de implementare. Cu ADR-ul [am comunicat] exceptional, am avut absolut tot sprijinul lor, am avut multe probleme in perioada de implementare si am avut absolut tot sprijinul lor. (Beneficiar POR) Construirea unei relatii durabile este foarte importanta pentru organizatiile beneficiare, de aceea reprezentantii acestora sunt nemultumiti 221

222 cand sunt nevoiti sa schimbe ofiterul de proiect din cauza fluctuatiei de personal de la OI/ AM. Atunci cand se creeaza o relatie bazata pe incredere, apar si comunicarile informale, neoficiale ce pornesc dinspre OI spre beneficiari. Acestia din urma le privesc ca pe niste sfaturi prietenesti de care au nevoie intr-un context pe cat de standardizat, pe atat de ambiguu pentru ei. Aici trebuie miscata treaba foarte serios si, ca sa ma exprim altfel, scuturati cei de la OI pentru a se misca mai rapid, pentru a rambursa mai rapid si a se da raspunsuri. Sunt cereri de rambursare care stau de un an si asteapta un raspuns si, pur si simplu, nu au fost nici macar deschise cutiile respective sa vada ce este acolo. (Beneficiar POS DRU) Saracii erau putini angajati. Eu am avut 5 ofiteri de proiect, am prins o perioada in care s-au tot schimbat <nu mai lucreaza la noi>. Cred ca tot compartimentul l-am luat la rand, sa zic asa [ ] In prima parte a proiectului foarte greu dadeam de ei, aveau si putini oameni si programul de lucru era scurt. In ultima parte a inceput sa se linisteasca. (Beneficiar PODCA) Beneficiarii au nevoie sa cunoasca de la bun inceput care sunt toate raportarile care li se cer, cum anume trebuie sa le intocmeasca si care sunt termenele pentru fiecare dintre ele. Totusi, au fost multe situatii cand au intervenit solicitari de raportari suplimentare, noi documente ce nu se regaseau in checklist-ul initial sau nu erau informati la timp despre instructiunile recent emise. Apropo de indicatori au fost intrebari in toate etapele, atat in etapa preliminara depunerii proiectului, cererii, si cand am inceput sa implementam, nu stiam cum sa ii calculam si sa ni-i monitorizam sau sa intelegem algoritmul de calcul din spatele indicatorilor. Tin minte ca la momentul scrierii proiectului nu stiam de existenta OIR aici. Am fost efectiv si am intrebat la AJOFM daca cineva poate sa ne dea ceva detalii despre cum se calculeaza acei indicatori, ca sa stiu la ce ma aliniez cand spun ca fac 60% din nu stiu ce indicatori erau acolo si mi s-au dat ceva detalii, dar m-am gandit ca nu sunt niste rapsunsuri chiar avizate. (Beneficiar POS DRU) 222

223 Legat de regulile de identitate vizuala, nu au fost mentionate probleme semnificative, majoritatea beneficiarilor reusind sa respecte cerintele manualului. Au existat si beneficiari nemultumiti de aceste reguli, persoane care considerau ca timpul de avizare a materialelor este prea extins sau ca feedback-ul de tip verdict - materialul este avizat/ nu este avizat nu vine in sprijinul beneficiarilor in conditiile in care nu se preciza intotdeauna ce anume trebuia corectat la nivel de continut vizual. Mesajele transmise dinspre beneficiari catre AM/ OI vizeaza solicitari de informatii, clarificari legate de ghiduri sau de legislatie, sprijin/ asistenta tehnica, intrebari legate de stadiul evaluarilor cererilor de rambursare si solicitari de avizare a materielelor de informare si publicitate. In afara de caile de informare oficiale, unii beneficiari apeleaza si la alte surse de informatii, cu ar fi site-urile specializate in tematica fondurilor europene, alte institutii implicate in astfel de proiecte (ONG-uri, agentii de stat, firme de consultanta). Dinspre AM/ OI pornesc comunicari ce privesc notificari legislative sau procedurale, raspunsuri de clarificare, raspunsuri cu privire la cererile de rambursare si de avizare a materialelor si vizite in teritoriu pentru verificari si instruiri. De asemeni, site-urile oficiale ale programelor sunt sursele principale de informatii pentru organizatiile beneficiare. Comunicarea dintre beneficiari si OI/ AM se realizeaza prin posta electronica si telefonic, de cele mai multe ori, dar si prin fax si adrese oficiale. Interactiunea directa are loc mai putin frecvent, cu ocazia verificarilor in teritoriu realizate de catre organismele intermediare si/sau AM. Doar cativa respondenti au mentionat despre participarea la sesiuni de instruire organizate de catre autoritatile de management. B. Comunicarea cu publicul larg Institutiile de stat (agentii, primarii, universitati) au fost cele care au organizat actiuni ample de diseminare a informatiilor catre publicul general. Companiile private si-au concentrat atentia in special pe grupurile-tinta vizate, limitand comunicarea cu publicul larg la aspectele obligatorii cum ar fi comunicatele sau anunturile in presa locala si / sau nationala. In afara activitatilor obligatorii, o parte din organizatiile cuprinse in esantion s-au implicat in campanii de constientizare prin sesiuni de instruire (in scoli, primarii), workshop-uri, organizarea de evenimente, mese rotunde 223

224 si dezbateri publice, participarea la targuri de afaceri, organizarea de concursuri, tabere si ateliere de lucru pentru copii. Toate aceste actiuni au constituit medii de diseminare a materialelor de informare si publicitate brosuri, pliante, afise. Unii beneficiari au realizat filme documentare sau spoturi si emisiuni TV in vederea promovarii proiectelor implementate prin fonduri europene. Comunicarea, de obicei trebuie sa facem ce ne-am asumat noi, in fiecare proiect, in parte. Se fac diseminari, seminarii si daca ne permite timpul si bugetul incercam sa invitam mai multi oameni decat cei care au fost prevazuti initial, pe care oricum ar fi, tot trebuie sa ii atingi. (Beneficiar PODCA) Cei mai activi in comunicarea cu publicul larg au parut sa fie reprezentantii din randul beneficiarilor POS Mediu. O explicatie ar fi aceea ca proiectele de mediu vizeaza nu doar un grup-tinta clar definit si se concentreaza mai degraba pe ideea constientizarii problemelor de mediu in randul populatiei generale. C. Comunicarea cu grupurile-tinta In comunicarea cu grupurile-tinta foarte implicati au reiesit a fi beneficiarii POS DRU care au fost nevoiti sa depuna eforturi pentru a ajunge la potentialii beneficiari finali fie pe cont propriu (prin anunturi in presa, bannere stradale, afise, pliante, mape de prezentare a proiectelor, imprimarea de articole vestimentare cu siglele proiectelor, promovarea de videoclipuri online, aparitii la posturile TV locale sau organizarea de intalniri comunitare) fie cu ajutorul partenerilor (firme private sau autoritati/ agentii de stat locale care ii sprijineau in procesul de recrutare). Beneficiarii PODCA s-au adresat in principal grupurilor-tinta din primarii sau alte institutii de stat prin newslettere, invitatii de participare la cursuri, tiparirea de manuale, mape de prezentare si brosuri informative. Am avut in primul rand materialele de promovare care au fost realizate, conferinte de presa la fiecare proiect. Pe elaborarea strategiei i-am chemat pe actorii sociali si le-am spus ce o sa se intample, dupa aceea au vizitat in judet, in municipiu, fiecare comuna in parte. De exemplu, cand am lansat manualul, s-a prezentat manualul. Pe fiecare proiect in 224

225 parte am avut conferinta de inceput si pe cea de final. (Beneficiar PODCA) Organizatiile beneficiare POR nu s-au remarcat in mod deosebit prin alte actiuni de comunicare cu grupurile-tinta in afara celor prevazute in contract au desfasurat actiuni standard de diseminare a informatiei: conferinte de presa, pliante si afise. D. Comunicarea cu si prin intermediul mass-media Beneficiarii sunt constienti de faptul ca presa e suprasaturata de comunicari ale organizatiilor contractante si din acest motiv cele mai multe dintre anunturi (in special cele in care trebuie sa se disemineze elementele obligatorii conform Manualului de Identitate Vizuala) sunt platite. Interesul presei pentru comunicarile pe tema fondurilor europene este evaluat ca fiind destul de scazut atunci cand nu e la mijloc vreun scandal de coruptie sau un subiect negativ, ci doar promovarea unor proiecte care se bucura de succes. In conditiile date, pentru beneficiari relatia cu presa reprezinta in mare parte o activitate pe care trebuie sa o bifeze la inceputul si la finalul proiectului pentru aputea indeplini obligatiile contractuale. Desi nu au o relatie foarte stransa cu mass-media, majoritatea beneficiarilor a putut colabora satisfacator cu institutiile de presa locale (unii chiar si cu cele nationale) pentru publicarea comunicatelor obligatorii. Cativa dintre intervievati (autoritati locale, ONG-uri) au reusit sa disemineze si comunicari aditionale: interviuri, emisiuni TV sau articole despre activitatile ale proiectelor ce ieseau din tipare, precum actiuni adresate copiilor. Nu e un domeniu de interes din pacate. Noi obisnuim, poate destul de rar, o data la cateva luni, sa difuzam in presa locala materiale. Pot sa va spun doar din cauza faptului ca avem cunostinte in respectivele societati ne sunt publicate materialele. Altfel, pot sa zic, am remarcat ca subiectul nu este unul de interes sau care prinde, cu atat mai mult cu cat nici noi nu ne-am straduit sa facem stiri de senzatie din asta, desi am avea destule subiecte chiar foarte interesante: amenintari, presiuni politice de toata natura... (Beneficiar POS Mediu) 225

226 E. Colaborari si parteneriate La nivelul organizatiilor beneficiare exista relatii de colaborare intre diverse tipuri de institutii. Primariile colaboreaza strans cu alte autoritati locale (primarii, consilii judetene, prefecturi) sau cu universitati si ADR-uri. Directiile si agentiile publice dezvolta parteneriate cu ONG-uri, primarii si scoli in vederea implementarii proiectelor si diseminarii informatiilor la nivelul grupurilor-tinta. ONG-urile colaboreaza cu AJOFM, primarii, organizatii civice, societati comerciale si experti. Universitatile, la randul lor, au parteneriate de tip public-privat cu diverse institutii ale statului, ONG-uri si experti care le sprijina in derularea proiectelor si in realizarea actiunilor de comunicare. Desi multi dintre reprezentantii subgrupului sunt de parere ca un Centru de Informare Judetean nu ar reusi sa rezolve cele mai importante probleme de comunicare, beneficiile sale ar putea consta in facilitatea comunicarii intre potentialii beneficiari si autoritatile de management si o mai buna modalitate de familiarizare a potentialilor beneficiari cu tematica fondurilor europene, cu pasii ce trebuie urmati pentru scrierea si depunerea unui proiect, precum si cu noi oportunitati de atragere a finantarii (anunturi, informari, deschiderea unor linii de finantare, idei de investitii) Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Instrumentele cu care organizatiile beneficiare masoara impactul produs de campaniile lor de informare nu sunt standardizate si nici omogene, insa incearca sa ofere o masura cantitativa a numarului de beneficiari finali la care a ajuns mesajul transmis numar de vizualizari ale site-ului, numar de persoane care au intrat in posesia brosurilor, numar de persoane inscrise la cursuri, chestionare aplicate in comunitate inainte si dupa perioada de informare pentru a masura impactul etc. sau incearca sa transpuna o imagine calitativa a felului in care au fost primite materialele de informare si publicitate diseminate feedback-ul direct de la seminarii, interesul manifestat de alte organizatii care le cer sfatul. Am avut un plan de comunicare pe care nu l-am putut respecta din cauza incertitudinii totale financiare si a dificultatilor generate de modificarea totala a conditiilor financiare. (Beneficiar POS DRU) 226

227 Spre exemplu conferinta nationala pe care am organizat-o noi ne propusesem sa avem 80 de participanti si am ajuns la 130 de participanti, participanti din partea autoritatilor locale din cadrul membrilor nostri cam %, restul fiind reprezentanti din ministere, ai societatii civile, din partea presei. De-a lungul timpului am avut colaborari. Conferinta a avut o durata de o zi si a vizat, pe de o parte, prezentarea rezultatelor studiului efectuat la nivelul tarii, iar, pe de alta parte, s-a discutat despre modalitatile de imbunatatire a comunicarii dintre terti si autoritatile locale. (Beneficiar PODCA) AM/ OI participa la unele dintre conferintele de presa organizate de catre beneficiari, insa sunt destul de rezervate in a oferi feedback organizatiilor beneficiare. In general entitatile implicate in gestionarea fondurilor alocate acestor programesunt percepute a nu fi foarte interesate de actiunile de publicitate si informare pe care beneficiarii le desfasoara pe cont propriu. Organizatiile beneficiare adesea interactioneaza cu alte institutii sau firme private ce doresc sa depuna proiecte si carora le impartasesc propriile experiente legate de fondurile europene (POR). Unele organizatii de tip asociatii ofera informatii legate de reguli si proceduri beneficiarilor finali din primarii (PODCA) Premise pentru o comunicare mai eficienta Pana a ajunge la modalitati de eficientizare a comunicarii, beneficiarii considera ca ar trebui sa existe o serie de schimbari ce tin de sistem in general, de la scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor, respectarea termenelor de rambursare, simplificarea procedurilor de achizitii publice, pana la debirocratizare, clarificarea ghidurilor, coordonarea legislatiei nationale cu normele europene si reducerea complexitatii raportarilor (de exemplu prin implementarea unui sistem online de raportare). Pentru o colaborare mai eficienta cu AM/ OI, beneficiarii ar dori sa se impuna alte standarde de respectare a termenelor de raspuns, sa existe mai multa transparenta la nivel institutional atunci cand se organizeaza apeluri / call-uri (toti potentialii beneficiari sa fie anuntati in acelasi timp), cand se evalueaza proiecte (sa se mentioneze clar care sunt criteriile) sau 227

228 cand se acorda corectii (sa se specifice ce norme au fost incalcate). Beneficiarii simt nevoia unei comunicari autentice cu organismele statului care ar trebui sa ii sprijine in acest demers, de aceea se doreste depasirea barierelor institutionale si dezvoltarea unor relatii mai putin rigide care sa le poata oferi un sentiment de incredere. Ei si-ar dori sa vada in stat (prin intermediul AM/ OI) un partener sincer si pe care se pot baza. De asemenea si-ar dori sa fie anuntati din timp atunci cand se pregatesc modificari ale formatelor de raportare, cand se introduc noi indicatori sau se modifica formulele de calcul (desi ideal ar fi ca aceste schimbari sa nu se produca). In plus, exista nevoia de sesiuni de instruire suplimentare pe tema modalitatii de intocmire a raportarilor, in special pentru beneficiarii care nu au experienta de lucru cu proiectele din fonduri europene. Multi dintre beneficiari ar dori sa existe mai multe intalniri cu reprezentantii AM/ OI in care sa se discute despre problemele proiectelor si despre modalitati de solutionare a acestora. Sa se informeze potentialii beneficiari, sa fie ceva de genul incubatorului de afaceri sau o institutie locala care sa ofere informatii de genul acesta. Ca este un birou, bineinteles ca sunt alte costuri, ca este un forum care sa poata aduna de la mai multi beneficiari informatii, ca este un fel de seminar, un fel de conferinta, simpozion de cateva ori pe an in diferite regiuni, este foarte bine venit. Orice informatie. Noi pe perioada cand am fost in derulare si in perioada de implementare a proiectului am avut nenumarate solicitari: <Am auzit ca faceti proiectul, cum e? ce zici, sa ma bag, sa nu ma bag? V-ati lovit de ceva probleme mari?> (Beneficiar POR) Poate intalniri periodice cu beneficiarii si realizarea de seminarii dupa fiecare etapa de contractare a proiectelor, pentru managerii de proiect, care trebuie sa precizeze clar unele aspecte. (Beneficiar POS DRU) Ministerul Fondurilor Europene ar trebui, conform beneficiarilor, sa fie mai activ in promovarea programelor sa faca publice conditiile de finantare si sa popularizeze facilitatile oferite potentialilor beneficiari (spre exemplu creditele de cofinantare). Organizatiile beneficiare (mai ales cele care sunt minoritare intr-un anumit program) si-ar dori ca nevoile lor sa fie adresate in aceeasi masura 228

229 cu cele ale organizatiilor majoritare, practic sa existe o adaptare a regulilor din ghiduri pentru orice tip de institutie beneficiara. Eu daca as lucra la Minister, nu stiu, as merge din firma in firma. Sunt foarte multe firme care se sperie de hartogarie, situatii si inclusiv se pune problema banilor. Si atunci ei ar trebui sa te bombardeze cu informatii, inclusiv ca exista banci care dau creditare pentru cofinantare, sa te puna in legatura cu firme de consultanta... (Beneficiar POR) Beneficiarii ar trebui incurajati sa realizeze activitati de marketing de tip out-of-the-box pentru atragerea grupurilor-tinta, pentru o mai buna diseminare a informatiilor si o promovare mai eficienta a proiectelor in comunitatile de care apartin, urmarind in acelasi timp niste obiective clare ale actiunilor de comunicare. In acest mod se poate suscita si interesul mass-media care nu reactioneaza indeajuns la actiuni standard de diseminare a informatiei. Recomandari specifice din partea institutiilor intervievate Beneficiarii isi doresc, in mod specific, ca raportarile sa fie simplificate (mai succinte), iar frecventa lor sa fie redusa. In spiritul aceleiasi idei, ar dori sa existe mai putine controale din partea autoritatilor si sa se acorde mai putine corectii financiare. Multi dintre beneficiari, indiferent de programul in cadrul caruia au derulat proiecte, considera ca e util ca AM/ OI sa organizeze mai multe intalniri in teritoriu, cel putin una pentru fiecare etapa a proiectelor, mai multe sesiuni de instruire cu potentialii beneficiari si o comunicare permanenta intre autoritati si beneficiari, nu doar informari ci sprijin constant. Pentru aceasta, in opinia beneficiarilor, ar trebui sa existe mai mult personal la nivel de AM/ OI, personal competent si bine specializat. Au existat multe mentiuni conform carora introducerea unui sistem online de aplicatii si raportari ar fi benefic si ar facilita intr-o mare masura comunicarea cu AM/ OI. Se doreste totodata o mai mare implicare a Ministerului Fondurilor Europene in promovarea proiectelor finantate din instrumente structurale si venirea in intampinarea aplicantilor prin popularizarea bancilor care ofera creditare pentru beneficiari sau prin publicarea unor liste cu firme de consultanta de incredere la care beneficiarii sa poata apela. 229

230 7.1.3 Interviuri cu reprezentanti ai mass-media locale Descrierea subgrupului Esantionul selectat pentru acest subgrup a inclus atat reprezentanti ai presei scrise, cat si jurnalisti ce activeaza la posturi TV locale. Targetul a fost destul de diversificat, cuprinzand persoane cu diverse niveluri de experienta, de la proaspat absolventi pana la oameni cu o vasta experienta in comunicarea jurnalistica. In legatura cu tipul de jurnalism practicat, reprezentantii subgrupului provin din trusturi media, dar si din companii media independente, cu acoperire locala sau regionala, majoritatea cu experienta atat in media traditionala, cat si in mediul online. Toate institutiile cuprinse in esantion se adreseaza publicului general, nu sunt axate pe comunicarea cu un anumit segment de nisa si sunt interesate, in primul rand, de acoperirea unor subiecte cu adresabilitate cat mai larga. Acest aspect este esential in intelegerea perspectivei lor asupra temelor ce tin de comunicarea programelor sustinute din fonduri europene. Desi motivatiile pentru care aceste teme nu sunt in unanimitate considerate a fi foarte interesante, ele variaza intr-o oarecare masura in functie de gradul de implicare a respondentului: de la lipsa de motivatie financiara, la intelegerea insuficienta a tematicii, continuand cu pasivitatea pe de o parte a publicului si pe de alta parte a partenerilor de comunicare din partea beneficiarilor/ autoritatilor locale/ entitatilor de management. Echipele implicate in diseminarea informatiilor privind fondurile europene nu sunt in mod necesar specializate pe acest domeniu, sarcina fiind, in general, preluata de jurnalistii din cadrul departamentelor de stiri economice, administrative sau chiar de redactori de stiri/ emisiuni generaliste. Nu suntem impartiti in echipe care se ocupa de fonduri, suntem impartiti in echipe care scriu despre institutii, administratie daca se intampla sa fie proiecte si pe fonduri scriem si despre ele. Eu scriu mai mult pentru ca imi si place, ca sa zic asa, sunt mai interesata de subiect decat colegii mei. (Reprezentant Presa scrisa) 230

231 S-a remarcat un grad mai ridicat de antrenare si cunoastere a problematicii fondurilor europene a jurnalistilor cu experienta mai vasta, mai ales a celor ce activeaza in presa scrisa. Dincolo de aceste diferente, s- a observat ca perspectiva jurnalistilor asupra tematicii in discutie este mai apropiata de asteptarile publicului general si nu de nevoile de comunicare ale celorlalti actori responsabili cu partea de diseminare a informatiilor (beneficiari, autoritati locale sau organisme intermediare) Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Desi discutarea problemelor legate de implementarea proiectelor nu a constituit unul dintre obiectivele studiului pentru subgrupul mass-media deoarece acesta nu a fost direct implicat in derularea proiectelor, au fost amintite tangential cateva dificultati care ar reprezenta, din punctul de vedere al jurnalistilor, cauze ale absorbtiei scazute de fonduri. Problema fundamentala este reprezentata de birocratie ghidurile sunt considerate a fi prea complicate, exprimate intr-un limbaj mult prea tehnic, documentatia prea stufoasa si cererile de rambursare complexe si anevoioase. In mediul rural este, potrivit opiniei unora dintre jurnalisti, mai dificil de atras proiecte din bani europeni deoarece multe din primarii nu dispun de oameni specializati si nici de sumele necesare pentru consultanta sau, mai ales, pentru cofinantare. Singura varianta e sa plateasca o firma specializata in scrierea de proiecte. Firme care nu stiu cum se lucreaza cu firmele private, dar cu primariile, cu institutiile de stat pana la urma, am inteles ca cer o suma fixa. Ca tu castigi proiectul, ca nu castigi, banii sunt dati. Pentru o primarie de comuna, un euro, care am inteles cam atata este, e enorm, si nu-si permit. Si atunci prefera sa lase fondurile sa le treaca printre degete. (Reprezentant TV) Responsabile pentru problemele asociate implementarii proiectelor finantate din fonduri europene sunt in mare parte considerate a fi autoritatile centrale (Guvern/ AM) care au stabilit proceduri complicate si care nu comunica eficient nici cu beneficiarii, nici cu publicul-tinta. 231

232 Cresterea gradului de dezvoltare la nivel local, dezvoltarea infrastructurii, diminuarea ratei somajului, protectia mediului si, nu in ultimul rand, dezvoltarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea microintreprinderilor si constientizarea la nivel general a problematicii reprezinta principalele beneficii ale proiectelor finantate din fonduri europene. Asemenea sectiunii de probleme ale implementarii proiectelor, beneficiile au fost mentionate in mod indirect, neconstituind unul dintre obiectivele principale ale interviurilor cu reprezentanti ai mass-mediei locale Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul Comparativ cu realizarea altor tipuri de subiecte, cele pe tema fondurilor europene nu necesita un mod de abordare diferit sau un alt tip de resurse sunt tratate ca un oricare alt subiect. Unii jurnalisti nu fac diferentierea si le trateaza ca subiecte economice/ sociale deoarece nu le prezinta la modul general, ci incearca sa contextualizeze informatia si sa o incorporeze in materiale de interes pentru cetatean (oportunitati de afaceri, integrare profesionala, proiecte de infrastructura locala). Ce e diferit e limbajul mai complicat, mai greu de inteles si de transpus in limbajul comun, pentru a fi inteles si de publicul general. Exista jurnalisti care considera ca pana in prezent nu s-a realizat o comunicare eficienta sau relevanta in ceea ce priveste diseminarea informatiilor legate de proiectele sustinute din fonduri structurale. Ruptura cunoaste mai multe cauze: lipsa de atractivitate/ relevanta a subiectelor pentru receptor (constituit de publicul general nespecializat), neadaptarea limbajului de specialitate practicat de institutiile statului, gradul ridicat de abstractizare si efortul necesar pentru intelegerea fenomenelor si mecanismelor, lipsa de instruire si de cunoastere a problematicii de catre jurnalisti, precum si dezinteresul acestora pentru subiecte care nu aduc audiente sau beneficii materiale, comunicarea deficitara cu unele AM/ OI, superficialitatea actiunilor de comunicare ale beneficiarilor si OI-urilor, dar si recunoasterea faptului ca mass-media locala traditionala s-ar putea sa nu reprezinte cel mai adecvat canal de difuzare a materialelor de informare si publicitate. 232

233 Eu fac destule articole care se refera si la politicile europenesau la deciziile comisiei chiar daca unele nu se traduc in proiecte stricte pe Alba Iulia sau pe judetul nostru. Nu prea am feedback la acele articole, insa lumea nu intelege destul de bine pentru ca nu este destul de interesata, nu intelege problematica asta europena. Aici mai avem de lucrat si eu si altii. (Reprezentant Presa scrisa) A. Comunicarea cu sursele Cel mai des invocate surse directe sunt reprezentate de autoritati locale (primarii, consilii judetene), organisme intermediare regionale (preponderent ADR) si beneficiari interesati de publicarea comunicarilor obligatorii pentru proiecte. Cu AM relatiile sunt mai anevoioase si solicita mai mult timp, in timp ce colaborarea cu OI s-a constatat in cele mai multe cazuri a fi mai rapida si mai eficienta. Descentralizarea este buna, pentru ca e una sa ai niste oameni aici, la nivel local, care cunosc foarte bine problema si care pot sa-ti dea un raspuns intr-un timp util si alta sa te adresezi Bucurestiului care mai are 50 de cereri in toata tara cu putini oameni si e mai greu de raspuns. Asta am vazut de mai multe ori. Aici stim exact la cine sa ne adresam, cine, ce face, cum face, cand vine vorba sa ne adresam Bucurestiului suntem trimisi de la un telefon la altul, sunam dintr-un birou in altul de foarte multe ori, pana reusim sa dam de omul care ne poate da informatia aceea de care avem nevoie. (Reprezentant TV) Comunica extrem de greu, chiar si cand le ceri informatii, desi au oameni platiti pentru asa ceva, ca oameni care sunt experti in comunicare. Daca e initiativa ta sa ceri o informatie merge foarte greu si nu cum vrei tu, daca ti-o livreaza la timp, desi au oameni pentru asaceva. Mai sunt ADR-urile, care ii coordoneaza, si sunt intermediari pentru programul POR, la ei este relativ ok. Si cu ei aveam ceva probleme... (Reprezentant Presa scrisa) Comunicarea jurnalistilor cu aceste institutii functioneaza de cele mai multe ori pasiv, in sensul ca jurnalistii primesc informari, comunicate si invitatii la conferinte de presa de la autoritati locale, diversi beneficiari sau 233

234 organisme intermediare. In functie de potentialul acestor materiale sau evenimente de a fi transformate in subiecte de presa, jurnalistii aleg sau nu sa le abordeze. In general sunt interesati de subiecte spectaculoase care sa suscite interesul publicului si care sa se adreseze unui segment cat mai vast de populatie. Majoritatea comunicarilor pe proiecte europene nu sunt incadrate in aceasta clasa, fiind percepute ca fiind sterile sau cu adresabilitate redusa. Vizite la santierul in derulare de la tramvai, au fost nenumarate, la parc la fel. La cele care au fost in oras, le-am facut la initiativa noastra. A facut si Primaria sau beneficiarii de proiect vizite la locul faptei, cum ar veni, dar majoritatea la care am fost, am fost din proprie intiativa si am scris despre subiect. Am fost acolo de capul nostru, personal si neam intors si la redactie. La vizite programate nu am fost. Sunt interesante, pentru ca vezi lumea, dar din punct de vedere al valorii de stire, nu erau. (Reprezentant Presa scrisa) Totdeauna mi s-a parut relativ un subiect cam fad. Mecanismul intern, bucataria interna a modului de alocare a fondurilor europene. Nu mi s-a parut un subiect de interes pentru public si, prin urmare, nici pentru mine. (Reprezentant Presa scrisa) Tot din categoria informarilor pasive fac parte si seminariile de informare, cursurile de specializare, vizitele de lucru (organizate de OI) sau newsletter-ele la care sunt abonate agentiile media. Initiativele organismelor intermediare de imbunatatire a relatiilor cu jurnalistii, desi sunt binevenite, nu sunt considerate a fi prea utile deoarece acestea nu schimba cu nimic interesul perceput al publicului general pentru tematica fondurilor europene. O parte din respondenti sunt, totusi, de parere ca aceste actiuni ii ajuta sa prezinte cu mai multa usurinta subiectele deoarece sunt insotite de mape de presa, pliante si materiale ce pot fi difuzate publicului fara un efort intens de prelucrare. Unii jurnalisti monitorizeaza marile proiecte locale pe tot parcursul derularii lor si ocazional mai aduc in discutie stadiul implementarii, informatii financiare suplimentare, incercand intotdeauna sa aiba in vedere relevanta acestor materiale pentru cititori/ telespectatori daca informatia are impact asupra comunitatii (reabilitari, infrastructura), atunci informatia merita sa fie prezentata. De asemenea, subiectele legate de proiectele finantate din fonduri europene au potential de a fi exploatate atunci cand 234

235 programele sunt blocate sau cand exista suspiciunea de furt, coruptie sau nereguli, insa aceste ultime situatii au fost semnalate destul de rar. Da, doar atunci cand se blocheaza. Atunci incepe sa intereseze pe toata lumea ce se intampla, pentru ca, la urma urmei, adevarul e ca sunt multi beneficiari si e de interes subiectul. Deci cand se blocheaza fondurile sau cand se deblocheaza, se dau stiri. (Reprezentant Presa scrisa) Pentru completarea informatiilor ce urmeaza a fi prezentate se realizeaza o sumara documentare: pe site-urile ministerelor, pe paginile de internet ale institutiilor europene, se solicita informatii de la organismele intermediare, se ia legatura cu beneficiari implicati sau cu experti pentru a oferi publicului mai multe puncte de vedere in materiale de presa cat mai cuprinzatoare. Unii jurnalisti, in special cei din televiziuni, prefera sa aiba ca prima sursa de informare beneficiarii deoarece de la acestia inteleg mai bine mecanismele decat de la autoritati (care utilizeaza un limbaj prea tehnic) si au priza mai buna la public, pot explica pe intelesul tuturor ceea ce doresc sa comunice. Limbajul in care pui informatia. Cum vorbeam si mai devreme, daca e un limbaj greoi e foarte greu pentru cititor sa urmareasca, conteaza foarte mult titlul, titlul trebuie sa fie incitant. Daca nu le place cititorilor titlul de obicei sar peste articol, nici macar nu citesc si atunci trebuie sa incerci, indiferent ca este vorba de fonduri europene sau e vorba de alt subiect, sa pui un titlu incitant. (Reprezentant Presa scrisa) Noi trebuie sa traducem din romana in romana cumva, din limba fondurilor sa traducem in limbajul omului de rand, pentru ca altfel este un dezastru, nu intelegem. Si incet, incet, avand in vedere ca primaria, Consiliul Judetean si alte primarii(din judet) incepusera sa prinda gustul finantarilor nerambursabile, experienta a crescut incet, incet. (Reprezentant Presa scrisa) Materialele de analiza sau investigatii necesita mai multa documentare si sunt mai putin abordate de catre jurnalisti. Atunci cand se hotarasc pentru aceasta abordare, pornesc de la autoritati si AM/ OI, solicita puncte de vedere in scris sau telefonic, cauta date comparative si 235

236 incearca sa le integreze intr-o comunicare coerenta, insa este posibil sa nu gaseasca informatiile cautate si atunci renunta. De multe ori eu caut informatiile de la nivel central, pentru ca pornesc de la ele sa construiesc un articol de local. Pe la noi trece una dintre celebrele autostrazi de la Fetesti. Este foarte greu sa gasesti pe site la AM POST un stadiu al lucrarilor, asa cum este foarte greu sa gasesti la PNDR un stadiu, care sa nu fie doar o ingramadeala de cifre. Totusi nu suntem specialisti. Aia nu e comunicare, aia ori e pusa acolo numai sa fie pusa, ori este numai pentru specialisti. Ar trebui sa le puna pe reteaua interna, sa nu le mai puna pe site. Eu am cautat acum recent sa vad cate proiecte sunt in judetul Alba, pentru micii fermieri, am vrut sa compar datele sa vad daca sunt la fel si am gasit un tabel din care nu am inteles nimic, nimic. (Reprezentant Presa scrisa) Problemele legate de documentare vizeaza in principal relatia cu principalele surse de informare. In ceea ce priveste comunicarea cu AM/ OI, majoritatea jurnalistilor nu sunt prea multumiti cel mai bine se situeaza ADR care are personal dedicat activitatilor de comunicare, multi dintre ei fosti jurnalisti. Celelalte organisme intermediare, precum si autoritatile de management nu sunt percepute ca fiind foarte apropiate de mass-media, nu au initiative de comunicare, nu livreaza informatiile solicitate la timp (si subiectele isi pot pierde actualitatea) sau ofera informatii lacunare ce nu pot fi mai apoi utilizate, nu au capacitatea necesara sa raspunda tuturor intrebarilor formulate de jurnalisti cu ocazia conferintelor de presa. Nu sunt pregatiti sa raspunda. Si asta e valabil peste tot, in orice institutie. Practic nu stiu totul despre proiectul acela, ca in momentul in care i se adreseaza o intrebare sa poata sa raspunda. Si atunci.. nu stim, vom vedea, vom trimite ulterior un comunicat de presa. (Reprezentant TV) Cel mai dificil este pentru jurnalisti sa decodifice limbajul specific, sa gaseasca informatii despre stadiile proiectelor, despre gradul de absorbtie la nivel local sau regional. Au fost mentionate si cazuri de colaborari reusite din partea jurnalistilor care au beneficiat de sprijinul OI in prelucrarea materialelor sau in actiunile de documentare. 236

237 Sunt insa si proiecte mai ample care se desfasoara la nivelul intregii regiuni si atunci comunicarea nu este neaparat mai dificila, este mai greu de obtinut informatia ca si timp,ca si durata, nu neaparat ca si deschidere din partea oamenilor. (TV) Vin in fata jurnalistilor cu o informatie si atat. Daca jurnalistul mai intreaba, de exemplu, cat este co-finantarea, sau in cat timp ar trebui sa fie gata, sau ce sanctiuni riscam in caz ca se intampla ca lucrarea asta sa nu fie finalizata la timp sau mai stiu eu ce (Reprezentant TV). Si tot in legutura cu programele structurale, la POR noi avem o comunicare buna pentru ca avem ADR-ul aici. Norocul nostru este ca doi dintre comunicatorii ADR-ului au fost colegii nostri din presa. Ne cunoastem si putem sa ii intrebam altel decat daca am intreba prin adrese oficiale. (Reprezentant Presa scrisa) O mapa cu informatiile necesare care sunt scurte, trebuie sa mai dai 3 telefoane ca sa intelegi. Decat sa dau informatia eronat, mai bine o transform, o fac rumegabila, dupa care nu stiu daca nu cumva i-am schimbat sensul. Si sun, intreb e OK sau nu e OK. (Reprezentant TV) Beneficiarii, in special cei privati, nu au lasat jurnalistilor impresia ca ar fi foarte deschisi in initierea relatiei cu presa, insa nici reprezentantii acesteia din urma nu sunt foarte interesati de ceea ce doresc sa comunice beneficiarii daca proiectele nu sunt de avengura si nu au impact asupra unei proportii semnificative a publicului larg. Nemultumirea reprezentantilor mass-media are legatura si cu faptul ca beneficiarii au fonduri de comunicare pe proiecte, insa nu le utilizeaza pentru promovarea (platita) in mass-media, pretinzand totodata ca informarile sa le fie publicate gratuit lucru care se poate intampla doar daca subiectul este cu adevarat interesant. AM si OIR-urile, intre timp, au o oarecare experienta, se pun niste cifre, niste termene in comunicatele respective, sa puna cu alte cuvinte elementele necesare transpuse in niste stiri. Mult mai greu e cand vine beneficiarul, persoana privata care de cele mai multe ori la primul contact cu proiecte finantate din fonduri europene si care insira acolo un comunicat de 237

238 presa lipsit de substanta. Lipsit de termene, de declaratii, de cifre, care sa ma ajute sa fac o stire. O spun in sensul in care un comunicat de presa venit de la ADR Centru contine suficient de multe informatii incat lenesul de jurnalist din mine sa nu mai faca altceva decat cel mult sa rearanjeze cateva lucruri din declaratia de presa, sa dea Copy-Paste la declaratii si sa le puna pe site. Pe cand la beneficiar si la persoane private, este un pic mai dificil si nu din rea intentie, ci pur si simplu din nestiinta. (Reprezentant Presa scrisa) Nu exista fonduri de publicitate care ar trebui alocate pentru mass-media si majoritatea vin si ne cer DVD-ul ca au nevoie sa il depuna la dosar, pentru ca stiu ca la fiecare proiect european trebuie sa dovedesti ca ai tinut o conferinta de presa. Noi suntem o televiziune private si deci trebuie sa traim si noi. (Reprezentant TV) Autoritatile locale sunt mai deschise sa colaboreze cu jurnalistii in situatiile in care au ele insele anunturi de facut proiecte finalizate cu succes, realizari pe plan local insa uneori atunci cand initiativa vine din partea jurnalistilor (care doresc sa afle informatii despre probleme de implementare sau despre statusul unor proiecte), nu mai manifesta o atitutine atat de deschisa in a comunica despre lucruri care nu le avantajeaza. Cu toate acestea, autoritatile locale reprezinta cel mai constant partener de comunicare al jurnalistilor in ceea ce priveste tematica fondurilor europene. B. Comunicarea cu publicul larg Materialele lansate in presa se adreseaza publicului larg si mai putin beneficiarilor sau potentialilor beneficiari care, potrivit opiniei jurnalistilor, isi cauta informatiile apeland la alte surse (autoritati de management, organisme intermediare, autoritati locale). Daca ma gandesc la un beneficiar, cred ca primul lui drum este la un consultant care il pune la curent cu ceea ce trebuie si ce e de ultima ora. Nu urmareste el media pentru asa ceva. (Reprezentant Presa scrisa) Doar o mica parte din reprezentantii institutiilor media intervievate ofera spatiu publicitar pentru promovarea proiectelor din fonduri europene, in special presa scrisa. Multi ar fi dispusi sa ofere acest serviciu contra cost, insa cererea nu este atat de mare din partea beneficiarilor ce doresc sa 238

239 comunice astfel; exista si suspiciuni ale jurnalistilor privind modul de acordare a contractelor de publicitate in cazul proiectelor finantate din fonduri structurale. Sunt tot felul de parti-pris-uri, de ce sa ne ascundem dupa degete?! Asta e ideea. Eu ma duc la beneficiarul X si ii spun: iti rezolv eu tot, si, normal, interesul meu care iau toti banii, nu e sa fac 7000 de conferinte de presa si ma duc si platesc la 3 ziare, sau cat trebuie sa apara, si ciao. (Reprezentant TV) Au si bani de protocol, au si bani de publicitate. Unde se duc daca ei nu fac? Sa ii foloseasca exact pentru promovare si atunci o sa vada care e feedback-ul. Vor sa castige fara sa dea nimic. Si daca ar fi verificati toti beneficiarii, poate s-ar vedea realitatea. (Reprezentant TV) Publicitatea, acolo unde se realizeaza, consta in publicarea materialelor avizate, materiale asupra carora presa nu poate interveni. Cele mai multe din comunicarile pe tema fondurilor europene sunt stiri, buletine informative, comunicate de presa solicitate de OI/ beneficiari, reportaje si interviuri. Ocazional se realizeaza analize (deoarece necesita o perioada extinsa de documentare) si foarte rar investigatii (din aceleasi considerente, plus ca, din puctul de vedere al celor intervievati, nu prea au existat suspiciuni de frauda care sa necesite aceasta abordare). In cazul comunicatelor de presa, uneori jurnalistii intervin prin reinterpretarea si reformularea continutului pentru a-l face mai accesibil publicului larg nefamiliarizat cu terminologia specifica. Acest exercitiu se dovedeste a fi dificil pentru unii jurnalisti, care solicita feedback-ul beneficiarilor/ OIurilor pe materialele finale pentru a se asigura ca transmit informatii nedenaturate. In orice caz, nu toti utilizeaza aceasta practica si majoritatea nu mai prelucreaza comunicatele, preferand sa le publice in forma in care au fost transmise de catre entitatea solicitanta. Multe din comunicate nu ajung in spatiul public, ci doar cele care fie sunt platite, fie au potential de a fi interesante sau relevante pentru publicul final proiecte deosebite, actiuni de promovare care ies in evidenta, proiecte de interes public, lucrari care afecteaza in mod direct viata unui numar cat mai mare de cititori sau stirile negative. Oamenii nu sunt interesati, e greu sa ii faci interesati. Daca se fura banii europeni, atunci sunt, cand fura cineva dintr-o institutie. (Reprezentant Presa scrisa) 239

240 Cu precadere stirile sunt cele mai numeroase ca pondere mai ales pe site, sunt 80% din materialele publicate. Apoi si investigatiile, dupa care interviurile si reportajele. Reportajele, mai putin, pentru ca ce atmosfera sa scoti dintrun proiect cu fonduri europene? Au fost cateva reportaje la un coleg despre o partie de schi. A fost acolo un reportaj despre partia care a fost inaugurata fara sa fie finalizata. Dar genul acesta de materiale nu domina. Pentru ca am intalnit destul de multe proiecte si cu probleme. (Reprezentant Presa scrisa) Unii jurnalisti din televiziune, pe langa buletine de stiri, realizeaza emisiuni ce isi propun sa educe publicul in domeniul fondurilor europene, sa promoveze proiectele locale, sa aduca potentialii beneficiari in legatura cu experti care sa ii indrume in accesarea fondurilor, sa popularizeze povestile de succes ale celor care au accesat fonduri europene, insa aceste cazuri pot fi considerate exceptii, cel putin in ceea ce priveste subgrupul inclus in esantion. Noi aducem oameni concreti. Aducem specialistul, dar il dublam intotdeauna de oameni care au luat sau vor fonduri europene. Una e sa vorbeasca specialistul, care iti vorbeste de oportunitati; alta iti vorbeste unul care ia sau a luat si care iti spune niste lucruri din bucataria interna. (Reprezentant TV) O mare parte din jurnalistii intervievati si-au mutat atentia dinspre canalele principale de difuzare (print, TV) catre mediul online (website, Facebook), considerandu-l mai dinamic si mai eficient in comunicare decat canalele consacrate deoarece atinge un public mai numeros si mai tanar, mai activ. O nemultumire legata de mediul online consta in faptul ca nu este recunoscut ca platforma autorizata de publicare a comunicarilor obligatorii solicitate in ghiduri si beneficiarii trebuie sa se indrepte spre media traditionala care pierde teren pe zi ce trece in comunicarea cu publicul. Din totalul materialelor media comunicate, mai putin de 10% (pentru unele institutii chiar si 1-2%) reprezinta ponderea ocupata de materiale ce au ca subiect proiectele realizate din fonduri structurale. Cativa dintre jurnalistii intervievati nu cunosc exact pentru ce programe disemineaza informatii, insa cei mai multi isi amintesc sa fi comunicat cel mai mult pentru proiectele Regio care se bucura de interes mai mare din partea publicului, fiind vorba de proiecte de infrastructura, urmate de POS DRUsi 240

241 POS Mediu. Este de mentionat ca jurnalistii prefera sa nu abordeze subiecte despre bani europeni in general, ci despre proiecte concrete, in special proiecte de amploare cu impact asupra cetatenilor sau care reusesc sa trezeasca interesul acestora prin elemente de senzational sau inedit. De exemplu copiii de la cateva scoli au facut un proiect pe ecologie. Fiecare vine isi sustine proiectul si primeste niste premii...este ceva mai interesant pentru noi, este un material care ar putea interesa si alti oameni. (Reprezentant Presa scrisa) Cele mai dificile aspecte legate de comunicarea cu publicul general pe tema fondurilor europene sunt reprezentate de demersurile de adaptare a informatiilor tehnice pentru a fi prezentate unui public nespecializat. Problemele apar deoarece jurnalistii nu se considera suficient de bine specializati in domeniu si nu inteleg pe deplin mecanismele dupa care functioneaza acest tip de proiecte. Cu toate acestea, nici nu isi doresc sa aprofundeze tematica deoarece nu are potential in a atrage interesul publicului si, implicit, nu genereaza venituri pentru institutia media in care lucreaza. C. Colaborari si parteneriate Majoritatea relatiilor de colaborare si parteneriat sunt stabilite cu autoritatile locale si ADR, principalele surse de informare atunci cand vine vorba de proiectele desfasurate cu fonduri structurale. Apoi, exista anumiti beneficiari la care jurnalistii apeleaza mai des pentru realizarea materialelor de presa. Doar unii intervievati apeleaza la experti sau consultanti pentru documentarea subiectelor. Nu s-au mentionat relatii de colaborare cu ONG-uri sau reprezentanti ai societatii civile in diseminarea informatiilor legate de proiectele finantate din fonduri europene. Aici este si aportul nostru de jurnalisti. In sensul ca noi trebuie sa traducem informatia pentru ca aceasta sa devina folositoare pentru publicul tinta. Depinde de situatie. Au fost si situatii in care a trebuit sa lucram, de regula detaliile tehnice sunt cele care pot sa ne puna si noua uneori probleme si suntem nevoiti sa apelam la surse specializatein primul rand ca sa fim siguri ca noi am inteles bine mesajul si pentru a putea sa-l transmitem apoi catre public. (Reprezentant TV) 241

242 Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Comunicarile pe aceasta tematica nu se bucura de un feedback remarcabil, majoritatea materialelor publicate ramanand fara ecou in randul publicului. Au existat si actiuni de comunicare media care au generat raspuns din partea publicului, insa acestea au fost mai putin frecvente. Din aceasta categorie au fost mentionate actiuni de comunicare ce vizau anumite proiecte de infrastructura, de dezvoltare a resurselor umane, de colectare a deseurilor si de antreprenoriat. Am avut la un moment dat un proiect pe mediu. Este vorba de cel la care am avut un feedback pozitiv foarte puternic. Am insotit echipa care se ocupa de informarea populatiei, am facut materiale de presa, am stat de vorba cu oamenii si dupa asta au fost foarte multi oameni care au scris pe adresa redactiei, au venit chiar la noi la redactie sa ne spuna ca si ei vor sa colecteze selectiv deseurile. (Reprezentant TV) Majoritatea jurnalistilor intervievati nu au o masura clara a impactului pe care comunicarile lor le au asupra publicului, nu au siguranta ca materialele ajung acolo unde si-au propus, ca sunt intelese, ca determina o schimbare de perceptie sau sunt insotite de actiuni concrete ale populatiei care recepteaza mesajele. Media locala foarte rar realizeaza studii de audienta, cele mai utile instrumente de colectare a feedback-ului, in opinia lor, fiind platforma de comunicare online monitorizarea numarului de vizitatori, raspunsurile oferite in sectiunea de comentarii a articolelor sau comentariile pe pagina de Facebook a redactiei. Chiar si asa, raspunsul publicului este cel mai adesea limitat in ceea ce priveste tematica fondurilor structurale. Cei care ofera feedback sunt interesati de cheltuirea banilor publici si de impactul pe care l-ar putea avea proiectele discutate asupra comunitatii in care traiesc. Aici sa ne intelegem, sunt articole care urmaresc proiecte, nu fondurile europene. Pe noi nu ne intereseaza faptul ca se aduc fonduri europene. Ne intereseaza ce facem cu fondurile europene. Niciodata nu o sa urmarim banii europeni. O sa urmarim proiectele finantate. Pentru ca acelea au impact asupra cetatenilor. Noi asa tratam situatia. Nu am avut 242

243 niciodata interesul cati bani europeni s-au absorbit. Pe mine ma intereseaza proiectele. (Reprezentant Presa scrisa) Premise pentru o comunicare mai eficienta Jurnalistii intervievati considera ca e nevoie de o abordare diferita a subiectelor ce privesc fondurile structurale pentru a incita interesul auditoriului si toti actorii implicati in comunicare ar trebui sa depuna eforturi suplimentare. Intai de toate, publicul ar trebui educat prin campanii de constientizare sa aiba notiunile de baza pentru a putea decodifica informatiile diseminate. In ceea ce priveste interesul publicului, acesta ar putea fi accentuat prin imbunatatirea modalitatii de prezentare a informatiilor: cat mai simpla, concreta, interesanta si utila pentru el. Dar daca vrei chiar sa informezi publicul, eu nu am vazut nici o emisiune, nici pe national, nici pe local, nici la radio, nici nicaieri, sa explice fondurile europene de la A la Z. Sa vedem ce trebuie sa facem. (Reprezentant TV) Interesul jurnalistilor pentru tema fondurilor structurale ar putea fi accentuat printr-o relatie mai deschisa si mai intensa cu organismele intermediare, pe modelul ADR. Insa acest lucru nu e suficient, trebuie ca actiunile de comunicare din partea AM / OI sa fie optimizate nu doar din punct de vedere al frecventei, cat si al continutului: comunicatele trebuie sa fie formulate intr-un limbaj mai accesibil, sesiunile de specializare pentru jurnalisti sa fie mai mult decat un prilej de distribuire a materialelor publicitare, site-urile institutiilor sa fie mai bine organizate si sa ofere informatii complete si livrate la timp pentru a nu-si pierde actualitatea. Nu in ultimul rand, mass-media se asteapta ca eforturile institutiilor de presa de a comunica pe teme ce nu genereaza profit sa fie rasplatite financiar, cu alte cuvinte, o parte din bugetele de comunicare ale beneficiarilor sa se indrepte si spre presa. Factorul de care depinde reusita unui astfel de material pe tema fondurilor structurale este, dupa parerea mea, subiectul proiectului. Important este sa fie si atractiv si interesant subiectul, ceea ce se intampla acolo. (Reprezentant Presa scrisa) Mai multa initiativa din partea Autoritatilor de Management, Organismelor Intermediare si Autoritatilor Locale, actiuni de promovare 243

244 mai incitante, din care sa poata rezulta subiecte de presa relevante si cu impact asupra publicului, abordari inovatoare si creative, toate acestea pot reprezenta noi directii de actiune din partea tuturor actorilor implicati in actiuni de comunicare. Du-te tu prim ministru, e o chestie buna chiar pentru scorul tau electoral, du-te stai de vorba cu un om, ia-ti televiziunile care oricum merg dupa tine, de cate ori te scarpini in nas, si arata-i aluia ca pe 5 ha poti sa faci iaz. Uite aici este omul cu fonduri europene. Mai omule cu fonduri europene, ce poate sa faca aici? Pai asta, asta, asta. Asta ii vorbeste in limbajul lui, nu il bati la cap sa aplice pe masura 112 aliniat 16, ca atunci il bagi in ceata. Daca guvernantii incep sa inteleaga ca omul simplu are nevoie de cuvinte simple si de viata simpla, am castigat. (Reprezentant TV) Ar trebui, de asemenea, sa se micsoreze distanta dintre guvernare si potentialii beneficiari, iar solutia jurnalistilor pentru acest obiectiv ar fi intensificarea actiunilor directe de comunicare ale Guvernului/ AM/ OI in teritoriu: intalniri cu (potentialii) beneficiari, organizarea mai multor evenimente si caravane de informare, publicitate atractiva (de tip BTL), un marketing mai eficient, promovarea povestilor de succes si exemplelor de buna practica in mediul online (bloguri, retelde de socializare) Recomandari specifice din partea institutiilor intervievate Jurnalistii isi doresc in primul rand promovarea unor mesaje mai simple si mai concrete, care sa fie intelese de publicul general nespecializat in problematica fondurilor europene. Totodata, e nevoie, in viziunea lor, si de o specializare a jurnalistilor deoarece ei sunt vehiculul care transmit mai departe informatia receptata de la beneficiari, autoritati si AM/ OI si daca pentru ei informatia nu e destul de clara, nu pot disemina corect mesajele catre publicul larg. Multi dintre ei simt ca nu stapanesc bazele functionarii programelor si nu inteleg pe deplin terminologia si procedurile si pentru aceasta e nevoie ca OI sa aiba personal specializat in relatia cu presa care sa organizeze sesiuni de instruire a jurnalistilor. E nevoie, in viziunea lor, de o mai mare implicare a autoritatilor (inclusiv a Guvernului), de comunicare directa a acestora cu publicul, de 244

245 vizite in teritoriu pentru popularizarea povestilor de succes si atragerea potentialilor beneficiari catre depunerea de proiecte finantate din fonduri europene. Jurnalistii considera ca nu trebuie sa se practice un tip de comunicare generalista, ci una adaptata nevoilor regionale sau locale, sa se prezinte informatii de interes public pentru comunitatile direct implicate si nu doar informari formale despre subiecte care nu prezinta un interes foarte ridicat pentru populatia vizata. Informarea si publicitatea cu privire la programele finantate din instrumente structurale ar trebui, conform jurnalistilor, sa fie mai activa in mediul online, prin retelele de socializare sau pe website-urile institutiilor media. Unii considera ca ar trebui abordate si actiuni neconventionale de promovare a proiectelor: actiuni in strada, evenimente iesite din comun care sa aiba un impact mare pentru public, sa fie memorabile si care, nu in ultimul rand, sa poata constitui subiecte de stiri Interviuri cu reprezentanti ai autoritatilor publice locale Descrierea subgrupului Reprezentantii subgrupului de autoritati locale provin din Prefecturi, Primarii si Consilii Judetene. Se remarca diferente intre aceste categorii de institutii in ceea ce priveste tipul de experienta cu proiectele europene, in sensul ca unele au avut rolul de a se implica activ in calitate de beneficiari consiliile judetene si primariile in timp ce prefecturile s-au ocupat in principal de monitorizarea lunara a proiectelor la nivel judetean, informarea publicului local si mobilizarea primariilor in depunerea proiectelor. POR ocupa cea mai mare pondere din totalul proiectelor contractate de catre autoritatile locale, acest fapt datorandu-se unei bune comunicari cu Agentia pentru Dezvoltare Regionala, perceputa ca o institutie experimentata si competenta in problematica proiectelor cu fonduri europene gratie practicii cu fondurile PHARE pre-aderare. Pe langa proiectele POR, autoritatile locale au mai luat contact cu POS CCE, POS 245

246 Mediu, PODCA, PNDR si POS DRU, insa in mai mica masura comparativ cu POR Probleme legate de implementarea proiectelor si beneficii Problema principala din perspectiva autoritatilor locale este reprezentata de achizitiile publice si numeroasele dificultati asociate acestui proces: intarzierea implementarii proiectelor datorata in mare parte contestatiilor percepute de subgrupul in discutie ca fiind nejustificate sau din rea-vointa ; o alta problema vizeaza imposibilitatea de a atribui o lucrare din cauza incapacitatii tehnice a companiilor participante de a realiza respectiva lucrare. Criteriul de atribuire pentru majoritatea achizitiilor publice pretul cel mai mic nu este agreat de acest subgrup din cauza experientelor nefavorabile intampinate mai ales in ceea ce priveste respectarea standardelor de calitate (urmate de lucrari aditionale, costuri neprevazute si corectii din partea Autoritatilor de Management). Tot la achizitii vreau sa spun ca pretul cel mai mic, care este criteriu, este o porcarie pentru ca noi avem experienta clara. Am achizitionat in leasing, in proiectul acesta, un tractor si au venit la licitatie doua firme care aveau tractoare fabricate de firme de renume din Germania si Italia, o reprezentanta din Oradea, si ne-au trimis un tractor chinezesc. Nu am nimic, tractorul chinezesc de la Brasov, care a avut cel mai mic pret... Avem probleme si in ziua de azi cu el. Dupa doi ani, am fost sa facem revizii, am solicitat deviz, de 10 ori a umflat pretul la deviz. (Reprezentant Consiliul Judetean) Au existat nemultumiri cu privire la modalitatea de intocmire a documentatiei sau la implementarea procedurilor de lucru (spre exemplu, stampilarea si semnarea documentelor pe toate paginile, listarea lor in multiple exemplare, expedierea lor la OI/ AM, insotirea cererilor de rambursare de contractele in baza carora se face plata). Multi dintre respondenti, in special cei fara o experienta semnificativa in derularea programelor finantate de instrumente structurale, sunt nemultumiti de volumul mare de documente si de procedurile complicate pe care trebuie sa le urmeze. Toata documentatia trebuie semnata si stampilata pe fiecare pagina. Toata documentatia de achizitii trebuie trimisa in 3 exemplare la ADR si la AM, iar la ultima achizitie mare au fost 246

247 aproximativ de pagini. Deci e o problema in sine ca trebuie sa printezi mii si zeci de mii de pagini. Nu se face o verificare online. Dupa cum stiti pe achizitii exista o unitate de reglementare, exista un organism de control la Ministerul Finantelor, in momentul in care exista un raport favorabil din partea lor, nu vad de ce ar mai trebui sa verifice si AM, din moment ce a mai fost verificata de o Autoritate Nationala care reglementeaza chestia asta. (Reprezentant Primarie) Multe dintre problemele de comunicare sunt asociate cu dificultatile presupuse de legislatie, considerata, in unele cazuri, stufoasa, ambigua, lacunara si interpretabila. Au fost mentionate multiple modificari legislative survenite in timpul derularii proiectelor (de expemplu, modificarile aduse OUG 34 sau aplicarea retroactiva a OUG 66), ceea ce a ingreunat implementarea lor. De asemenea, legislatia nationala nu este intotdeauna armonizata cu legislatia europeana, ceea ce conduce la contradictii intre lege si ghiduri si implicit la sentimentul de incertitudine al autoritatilor locale fata in fata cu deciziile pe care trebuie sa le ia (uneori nebeneficiind de sprijinul OI/AM conform asteptarilor). Problema banilor este, de asemenea, una esentiala: intarzierea fondurilor de prefinantare, blocarea banilor in urma corectiilor aplicate de autoritatile de management, rambursarea decalata a cererilor. Faptul ca nu exista standarde de cost, asociat cu lipsa de experienta a anumitor autoritati cu derularea de proiecte europene, pot crea probleme legate de aproximarea capacitatilor institutionale interne de a estima bugete si cheltuieli, in conditiile in care nu sunt in niciun fel avertizate cu privire la eventualele intreruperi de cashflow. Pentru Prefecturi este destul de dificil sa deruleze propriile proiecte deoarece trebuie sa se asigure ca ordonatorul de credite principal, Ministerul, va cuprinde in bugetul pe anul urmator sumele de care este nevoie pentru partea de cofinantare. Este destul de greu de estimat chiar si pentru AM cand se vor lansa programele, care este timpul de depunere si care va fi perioada de raspuns, in aceasta situatie prefecturile riscand sa ramana cu fonduri blocate. Primariile si Consiliile Judetene se considera ceva mai norocoase din acest punct de vedere, multe dintre ele avand posibilitatea de a asigura cofinantarea din fonduri proprii. 247

248 Ar trebui gasita o balanta de comunicare cu cei care acceseaza efectiv, adica cu primarii si gasit un echilibru echivalent cu ceea ce s-a facut la Ministerul Dezvoltarii cu lista de investitii cu standarde de cost. Uite, daca aveai un standard de cost pe o canalizare sau pe o comuna nu ar mai fi situatii in care sa nu poti incheia proiectul. Dar nu exista. (Reprezentant Prefectura) Durata extinsa intre momentul depunerii proiectelor si implementarea lor efectiva este perceputa a fi prea mare, avand in vedere ca exista riscul ca avizele sa expire sau ca diferite aspecte contextuale sa se schimbe (spre exemplu, unele cladiri se pot degrada, terenurile se pot retroceda). Totusi, aceasta situatie are mai putine sanse sa fie intalnita in cadrul programului POS DRU, ci mai cu seama la proiectele POR ce presupun lucrari de infrastructura. Din punct de vedere al achizitiilor, aceste probleme sunt inerente, mai ales la un drum sau la o cladire care era degradata. Si la drum timpul, durata mare, scrierea proiectului, depunerea lui si pana la implementare... Ori, in trei ani se degradeaza, mai ales constructiile care au deja daramaturi. Durata prea mare de la depunerea proiectului si pana la efectiv implementarea lui. (Reprezentant Consiliul Judetean) Unii beneficiari au amintit de problemele intampinate datorita firmelor de consultanta la care au apelat si care nu au fost suficient de experimentate, implicate sau motivate sa ii conduca pe beneficiari catre cele mai bune rezultate. Majoritatea institutiilor publice au preferat sa nu apeleze la consultanti (avand si experienta construita, in timp, cu proiecte similare), in timp ce majoritatea organismelor private au angajat consultanti deoarece au considerat ca nu detin expertiza necesara redactarii unui astfel de proiect. Pentru ca nu exista o entitate mai motivata sa implementeze cu succes un proiect decat cea care a depus proiectul si cea care este beneficiarul; pentru ca vine o firma de consultanta care are sau nu are experienta in domeniu, nu mai conteaza si ea ce interes are, ca orice firma privata, logic, interesul e sa aiba profit, ca se implementeaza proiectul cu succes; ca nu se implementeaza, ca pierdem niste bani, nicio problema... el se duce la alt beneficiar, ia alt proiect, il implementeaza 248

249 oricum, l-a implementat bine sau prost... dar el nu pateste mare lucru, adica raspunderea nu e a lui, a firmei de consultanta, este a beneficiarului. (Reprezentant Consiliul Judetean) Problemele legate de comunicare inter-institutionala (Prefecturi Primarii, pe de o parte, si beneficiari OI AM, pe de alta parte) au un rol esential in derularea proiectelor post-aderare. Le vom prezenta in capitolele urmatoare, insa deocamdata trebuie mentionat ca aceste probleme exista si sunt, in principal, legate de timpul de raspuns indelungat, de transmiterea raspunderii de la o instanta catre o alta, in vederea evitarii asumarii deciziilor si de feedback-uri ambigue si superficiale din partea entitatilor care gestioneaza programele operationale. Angajatii din sistemul bugetar implicati in derularea programelor din fonduri structurale se simt demotivati, pe de o parte, datorita remuneratiei sub nivelul asteptarilor in raport cu responsabilitatea foarte mare in cadrul proiectelor, pe de alta parte datorita volumului mare de munca raportat la numarul de persoane implicate in proiecte. Exista nevoia suplimentarii posturilor din sistemul bugetar, exista nevoia angajarii de experti specializati in fonduri europene care sa fie recompensati pe masura responsabilitatilor asociate functiei. Am avut restructurari de 33 % si ulterior... dar nici in prezent nu am avut posibilitatea sa facem angajari; personalul diminuandu-se, evident, nu am mai avut capacitatea sa acoperim acea echipa tehnica fara ceea ce prevazusem in buget, posibilitatea de a angaja in functie de necesitati. In echipa de specialitate erau prevazuti si experti, deci nu era vorba de personalul strict manager de proiect, asistent de proiect, responsabil financiar, erau mai multe persoane alocate. Deci legea nu a permis, nu avea derogare sau la noi in Minister nu se puteau incheia contracte civile sau alt tip de angajare. (Reprezentant Prefectura) La toate acestea se adauga aspecte specifice acestui tip de beneficiar si anume: constrangerile institutionale proprii Autoritatilor Locale, precum si cerinta ca ele sa se specializeze in absorbtia mai multor tipuri de fonduri, ceea ce presupune proiecte diferite cu documentatii, reguli si tipuri de raportari diferite. Toate acestea duc la o gestionare mai dificila a tuturor proiectelor in derulare. 249

250 Printre beneficiile mentionate, cele mai importante sunt cele ce privesc in mod direct beneficiarii, dar si in mod indirect comunitatile in care se implementeaza. Un loc aparte il ocupa si beneficiile aduse organizatiilor din care fac parte persoanele intervievate. Beneficiile sunt majore fiindca, din pacate, toate municipalitatile se confrunta cu probleme de buget, iar aparitia acestor programe cu finantare internationala ar usura foarte mult, din acest punct de vedere, bugetul municipalitatilor. Deci, cel mai mare beneficiu este ca sunt niste bani pe care pe noi ii putem folosi in vederea imbunatatirii conditiilor generale de trai in municipul nostru. (Reprezentant Primarie) In prima categorie (in randul beneficiarilor directi) s-ar incadra avantajele aduse de implementarea proiectelor in interiorul grupurilor-tinta vizate de proiecte specifice: incluziune sociala si educatie pentru persoanele cu dizabilitati si minoritati etnice, dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale in randul tinerilor sau persoanelor excluse din campul muncii, servicii mai bune de sanatate, transport si un mediu mai curat pentru comunitatile vizate. Beneficiile sociale indirecte sunt legate de dezvoltarea turismului in zona, cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai in general, sprijinirea mediului de afaceri si a potentialului cultural, dezvoltarea comunitara si sporirea infrastructurii, efecte care vor putea fi vizibile pe termen mediu si lung. Nu in ultima instanta, beneficiile implementarii proiectelor cu fonduri europene sunt vizibile si in organizatiile in care acestia isi desfasoara activitatea: notorietate la nivel de regiune ce ii incurajeaza sa depuna cereri de finantare si pentru viitoare poiecte, o mai buna organizare a procedurilor de lucru si o perfectionare continua pentru angajatii autoritatilor locale. 250

251 Evaluarea actiunilor de comunicare in care este implicat subgrupul A. Comunicarea cu AM/ OI La nivel general s-au remarcat diferente intre gradele de satisfactie resimtite de catre Autoritatile Locale in calitate de beneficiari in relatie cu OI fata de AM, posibil si datorita frecventei mai crescute a interactiunii cu OI/ ADR (ceea ce a condus la consolidarea relatiilor personale bazate pe sprijin reciproc), dar si datorita distantei mai mari (fizice si institutionale) intre beneficiarii-autoritati si AM. Au fost observate, de asemenea, inegalitati de perceptie in ceea ce priveste relatia autoritatilor locale cu AM-urile in functie de programele implementate. Autoritatile POR (OI/ ADR, Ministerul Dezvoltarii) au fost asociate cu o mai buna comunicare la nivel institutional (date transparente, timp de raspuns favorabil, autonomie mai mare fata de AM), situatie existenta si in cazul OI POS Mediu. Problemele cel mai des mentionate au fost intalnite in cazul comunicarii cu autoritatile din POS DRU insa trebuie avut in vedere faptul ca autoritatile locale nu au derulat foarte multe proiecte in cadrul acestor programe, asadar evaluarile sunt limitate si ar trebui tratate cu retinere. De mentionat faptul ca anumiti respondenti au considerat ca rata mica de absorbtie a fondurilor POS DRU in regiune se datoreaza problemelor de comunicare pe care acest program le-a manifestat, inca din faza de lansare. Din pacate din ce am constatat eu aici, ADR-urile au avut un fel de independenta fata de ceilalti. Celelalte OI-uri nu vorbesc nimic, nu fac nimic pana nu intreaba AM-ul. Daca eu, de exemplu, doresc sa fac o intalnire cu ei aici, la Prefectura, sa ii chem la intalnire... sunt OI-uri care nu vin la intalnire daca nu le da voie de la Bucuresti, de la AM [...]Este o rigiditate extraordinara in comunicare. Deci daca cu mine, cu institutia prefectului este astfel de rigiditate, cum este cu un cetatean, cu un om simplu? (Reprezentant Prefectura) Aspectele care nu au impus probleme in comunicarea cu AM/ OI vizeaza in principal standardele de identitate vizuala, precum si sprijinul pe care unii dintre respondenti l-au primit de la OI in ceea ce priveste actiunile de comunicare desfasurate pe plan local de catre autoritati (avizarea materialelor publicitare si a comunicatelor de presa). Singurele observatii pe care le-am avut vreodata sunt, de exemplu, ca sigla nu a fost asezata in pagina asa cum era scris 251

252 in manual. Dar observatii la continut absolut niciodata nu am avut, de cand lucrez in domeniul asta, noi nu am avut niciodata astfel de observatii la continut. (Reprezentant Primarie) Factorii care ingreuneaza comunicarea dintre beneficiari si OI au la baza lipsa de autonomie a Organismelor Intermediare (exceptie ADR) ce nu pot lua decizii importante fara consultarea AM, fapt ce ingreuneaza timpul de raspuns care, la randul sau, mai poate fi intarziat si de supraincarcarea OI-urilor. O alta problema este reprezentata de lipsa de expertiza tehnica a ofiterilor OI ce nu pot oferi raspunsuri decat in domeniile financiar si juridic. Unii reprezentanti ai autoritatilor locale au fost tratati cu o atitudine de superioritate atat de OI, cat si de AM responsabili de program. Deci cu ADR-ul colaboram mai mult si mai bine, dar si ei sunt asa mai entuziasti, dornici sa iasa treaba. Ai simtit cumva ca e parte egala cu tine in contract, ca vor sa traga si ei, la Minister discuti asa mai.. au un aer de superioritate cand vorbesti cu un functionar de acolo si se poarta cu tine ca si cand Gasesti si acolo oameni foarte de treaba, dar si oameni care <vai cum poti sa ma intrebi pe mine?! tu da aditionale la coleg!> Cum sa-l intreb, mai aveam 3 zile si se termina proiectul si nu stiam daca mi l-a aprobat sau nu, macar atat sa imi zica... E tendinta asta de a ni se adresa cu superioritate, asta e ideea, noi suntem in provincie. (Reprezentant Consiliul Judetean) Sunt destul de multe verigi si ar fi bine sa se ia niste decizii si la nivel de regiune ca sa nu asteptam toata ziua dupa raspunsuri de la Bucuresti sau sa mergem cu jalba-n protap la Capitala. E consumator de timp, de bani... (Reprezentant Primarie) In categoria dificultatilor de comunicare specifice cu AM intra raspunsurile intarziate, evazive sau interpretabile puse de catre Autoritatile Locale pe seama intentiei acestor organisme de a nu isi asuma responsabilitatea si de a o transmite direct beneficiarului. AM ofera doar directii de actiune, insa nu raspunde concret la intrebarile punctuale ale autoritatilor locale, ceea ce se traduce in perceptia subgrupului analizat ca o lipsa de suport real adus beneficiarului. 252

253 Poate ambiguu si in asa fel incat, pe tine ca beneficiar te lasa, exact asa cum ai pus intrebarea pentru ca era o necunoscuta si aveai anumite dubii... Degeaba primesti raspuns de la ei ca dubiile ti-au ramas sau poate ai dubii si mai mari. Lasa loc de interpretare, adica daca le pui o intrebare de genul: <care dintre cele doua variante e cea mai buna A sau B?> ca noi am invatat sa facem asa adresele, varianta A sau... ca sa nu fie loc de interpretare. Nu raspund niciodata ca este varianta A sau varianta B, la final este o fraza care este tipica si se regaseste in absolut fiecare adresa de la Minister si spune ca <intreaga responsabilitate pentru buna interpretare a proiectului revine Beneficiarului>, adica ei nu-si asuma nicio raspundere pe raspunsul dat si raspunsurile sunt asa... foarte interpretabile si nu te edifica intr-o anumita problema. Nu de fiecare data se intampla asta, au fost si raspunsuri care au fost utile si clar ca au vrut sa ajute, nu se pune problema [...] esti al lor si trebuie sa iasa bine proiectele. Dar, asta tine de imbunatatire... adica raspunsuri mai clare si mai prompte. (Reprezentant Consiliul Judetean) Pe monitorizare aveam o relatie foarte proasta, am ajuns sa nu mai discutam la telefon, sa vorbim numai pe mailuri sau scrisori oficiale, desi nu e normal. In schimb, pe publicitate/ promovare, o relatie foarte buna. Deci in acelasi OI, aceiasi institutie, doua chestii diferite. In sensul ca trimiteam acum un material si peste o ora aveam un feedback. Asta inseamna la mine colaborare buna. (Reprezentant Consiliul Judetean) Mesajele transmise de la beneficiari catre AM/ OI privesc diverse cereri de informatii si clarificari, probleme tehnice legate de parcursul proiectelor, cereri de rambursare, solicitarea avizarii materialelor, dar si sugestii de imbunatatire a ghidurilor prin includerea de exemple practice adresate intr-un limbaj accesibil tuturor. Mesajele comunicate dinspre AM/ OI catre beneficiari reprezinta informari, clarificari legate de aspecte tehnice si procedurale, raspunsuri la cererile de rambursare, avizarea materialelor sau sugestii de modificare a acestora, sesiuni de pregatire organizate la semnarea contractelor de finantare, parteneriate in vederea instruirii potentialilor beneficiari, informari privind actualizarea legislatiei in vigoare sau a procedurilor de lucru si vizite in teritoriu pentru consultari sau monitorizari. In afara 253

254 informarilor venite din partea Autoritatilor de Control, Autoritatile Locale realizeaza la randul lor cautari alternative de informatii pe Internet, in diverse surse cum ar fi portalurile dedicate fondurilor structurale. Comunicarea se realizeaza prin canale standard, cele mai frecvent mentionate fiind posta electronica, telefonul, faxul, dar si intalniri fata in fata mai ales atunci cand OI realizeaza cursuri sau sesiuni de instruire cu beneficiarii. B. Comunicarea cu potentialii beneficiari Autoritatile locale se adreseaza potentialilor beneficiari prin organizarea de intalniri/ cursuri cu potentialii antreprenori (uneori cu participarea OI), lansarea de campanii informative (brosuri, pliante, mape, afise, panouri publicitare), organizarea de evenimente/ caravane si conferinte de presa in care se comunica despre oportunitatile de absorbtie, se realizeaza sesiuni de instruire pentru cei ce doresc sa acceseze fonduri europene. Consiliile Judetene trimit informari catre primariile arondate, insa de cele mai multe ori primariile se afiliaza altor primarii din imprejurimi si prefera sa plateasca firme de consultanta pentru depunerea proiectelor, nu apeleaza la Consiliile Judetene. Daca cineva a solicitat sprijin, il sprijinim legat de informare. Noi am facut campanii locale de informare, am mers (pornit) de la noi(oi), de la organisme. De exemplu am facut caravane unde am chemat reprezentanti de la toate aceste OI-uri si ne-am intalnit pe domenii. (Reprezentant Prefectura) C. Comunicarea cu beneficiarii finali Atat cu ocazia lansarii proiectelor, cat si la incheierea lor, o parte din reprezentantii Autoritatilor Locale au mentionat ca realizeaza intalniri cu beneficiarii finali, in prima faza pentru a oferi explicatii aditionale si, in ultima faza, pentru a prezenta rezultatele implementarii proiectelor. Acestea se desfasoara sub forma unor conferinte realizate in mijlocul comunitatilor in care s-au desfasurat respectivele proiecte. 254

255 D. Comunicarea cu publicul larg Acest tip de comunicare are ca scop principal sporirea gradului de constientizare a publicului larg cu privire la problematica fondurilor europene, rolul UE si al Guvernului Romaniei in implementarea proiectelor de dezvoltare regionala, precum si promovarea valorilor europene (multilingvism, multiculturalitate) cu sprijinul unor organizatii europene partenere (spre exemplu Europe Direct). Mesajele se transmit prin intermediul brosurilor, panourilor, afiselor, informatiilor postate pe site-ul institutiei (comunicarea obligatorie), dar si prin modalitati mai putin conventionale, cum ar fi realizarea de filme, participarea la diverse targuri sau concursuri/ competitii sportive pentru cetateni (comunicarea aditionala). Noi trebuie sa facem publicitate proiectelor. Orice proiect realizat cu fonduri europene e obligatoriu sa il lansam, sa anuntam mass-media si publicul ca am inceput un proiect cu fonduri europene; e obligatoriu sa anuntam finalizarea lui, sa anuntam contributia UE in cadrul proiectului. (Reprezentant Consiliul Judetean) E. Comunicarea cu si prin intermediul mass-media Desi relatia cu mass-media locala este una satisfacatoare, Autoritatile Locale si-ar dori ca aceasta sa fie mai implicata in diseminarea informatiilor cu privire la fondurile europene. Majoritatea intervievatilor au remarcat ca presa, in general, tinde sa fie preocupata de acest subiect, mai ales atunci cand exista suspiciunea unui scandal de coruptie sau a unor nereguli in implementarea poiectelor. Legat de comunicarea cu massmedia, Autoritatile Locale si-ar dori ca interlocutorul sa fie mai deschis si mai specializat in domeniu, sa cunoasca mai bine problematica fondurilor structurale, astfel incat sa poata transmite informatiile mai departe catre publicul larg fara a le modifica sensul (cateodata informarile venite de la Autoritati capata un sens diferit atunci cand trec prin filtrul jurnalistilor). Mass-media solicita informatii si documente Autoritatilor Locale sau pur si simplu preiau informarile postate pe site-ul institutiei si le transmit mai departe. In cadrul anumitor Primarii exista o persoana responsabila de comunicarea cu presa. Mass-media vazuta ca un canal de comunicare in sine ajuta la transmiterea informatiilor catre publicul larg, inclusiv beneficiarii finali si 255

256 potentialii beneficiari. In general, mass-media serveste la diseminarea actiunilor de comunicare obligatorie prin publicarea de articole, comunicate si anunturi sau prin difuzarea de emisiuni/ clipuri publicitare TV. F. Comunicarea obligatorie versus comunicarea aditionala Prin sintagma comunicare obligatorie se inteleg acele actiuni de comunicare mentionate in Manualul de Identitate Vizuala pentru Instrumentele Structurale in Romania (MIV) si specificate de beneficiari in cererile de finantare. Comunicarea aditionala se refera la actiunile de comunicare realizate in afara celor mentionate in MIV, care pot fi sau nu precizate in cererile de finantare. Comunicarea obligatorie presupune actiuni de lansare si incheiere a proiectelor, precum si promovarea contributiei UE la implementare, insa exista si tipuri de proiecte in care comunicarea aditionala (actiuni suplimentare de comunicare) completeaza comunicarea obligatorie ca volum si frecventa informatiilor transmise in special pentru proiecte ce au un impact asupra confortului resimtit de publicul larg pe parcursul implementarii (proiecte de dezvoltare a infrastructurii). Per total, comunicarea ocupa intre 10% si 30% din totalul activitatilor dedicate proiectelor. Jumatate dintre persoanele intervievate din acest subgrup realizeaza si actiuni suplimentare de comunicare, acestea din urma fiind adresate, asa cum aratam mai sus, in special publicului larg. Unii reprezentanti ai Autoritatilor realizeaza comunicate lunare cu privire la stadiul implementarii proiectelor; altii concursuri interactive in randul cetatenilor sau isi promoveaza proiectele prin intermediul retelelor de socializare; altii realizeaza sesiuni de informare punctuale cu beneficiarii atunci cand apar noutati sau organizeaza sesiuni suplimentare de instruire cu beneficiarii, participa la evenimente sau realizeaza mai multe materiale publicitare pentru a atinge un public-tinta cat mai numeros. Exista o etapa de comunicare si informare cu publicul pe care noi am respectat-o de fiecare data si, chiar mai mult, de fiecare data cand am avut ceva nou de comunicat sau in momentul in care a inceput o noua implementare a unui proiect care avea un impact deosebit asupra locuitorilor unei 256

257 zone, am facut informari suplimentare, astfel incat cetatenii sa afle despre aceasta implementare si poate despre inconvenientele pe care acestea le-ar putea aduce. (Reprezentant Primarie) E decizia noastra. Ca au si ei [OI] au alte evenimente de promovare in general a programului, da, participam si noi la ele, ii sustinem, dar eu vorbeam de comunicare, de publicitatea care se face din partea Municipiului ca si Beneficiar pentru diverse proiecte, comunicarea care nu a fost prevazuta initial. (Reprezentant Primarie) Actiunile de comunicare suplimentare (aditionale) arata dorinta de apropiere, implicarea si grija Autoritatilor pentru cetateni, dar, de asemenea, antreneaza si publicul in comunicarea cu Autoritatile si genereaza o mai buna constientizare a problematicii fondurilor europene. G. Colaborari si parteneriate In vederea realizarii actiunilor de comunicare si nu numai, unele dintre Autoritatile Locale intervievate au mentionat ca au colaborari intrainstitutionale cu alte servicii de exemplu: Serviciul de Strategie si Serviciul de Fonduri Europene care lucreaza impreuna pentru a se asigura ca proiectele pe care le vor promova vor fi parte din strategia la nivel judetean. Altele au incheiat parteneriate pe diverse proiecte cu ONG-uri sau Camere de Comert in baza carora realizeaza seminarii cu serviciile publice deconcentrate, reprezentanti ai mediului de afaceri, Directii de Finante sau Agentii de Protectie a Mediului. Mai avem, tot legat de informare europeana, avem incheiate parteneriate cu cateva ONG-uri, parteneriat incheiat cu Camera de Comert, in baza caruia organizam seminarii cu serviciile publice deconcentrate si mediul de afaceri in care sunt prezentate diferite tematici care au legatura cu partea aceasta de legislatie europeana. (Reprezentant Prefectura) 257

258 Evaluarea si masurarea impactului actiunilor de comunicare Urmarirea indicatorilor ce monitorizeaza raspunsul publicului pe parcursul implementarii, dar si la finalul proiectului, reprezinta o metoda de cuantificare a feedback-ului primit pentru actiunile de comunicare, insa aceasta metoda a fost adusa in discutie de prea putine ori pentru a putea fi considerata o practica generala. Cei mai multi dintre interlocutori nu utilizeaza instrumente clare de masurare a efectelor inregistrate de activitatile de comunicare si se bazeaza in evaluare pe raspunsurile primite din partea publicului, beneficiarilor, ONG-urilor si AM/OI-urilor. Cand am facut anuntul ca vom reabilita pistele de biciclete si ca vom face niste statii de biciclete in cadrul mai multor proiecte, am fost surprinsi de ce impact a avut si ce implicare au avut ONG-urile care au rol in acest segment si cat de multi au venit sa participe si sa intrebe cand va fi gata proiectul. (Reprezentant Primarie) In general, feedback-ul primit din partea acestor actori a fost unul favorabil, dar nu intotdeauna direct si concret. Respondentii considera ca informatia a reusit sa ajunga acolo unde a fost directionata, insa majoritatea nu poate demonstra cu cifre sau studii de impact. Interesul manifestat de catre beneficiarii proiectelor (fie ca sunt Primarii sau grupuritinta) este evaluat in mod calitativ drept pozitiv daca acestia solicita materiale publicitare si informatii cu privire la stadiile de implementare. Autoritatile Locale functioneaza adesea ca o interfata intre beneficiarii directi/ finali ai proiectelor si entitatile implicate in gestionarea programelor (AM/OI) si acest lucru se intampla mai ales atunci cand apar probleme in derularea proiectelor si Autoritatea Locala, care este (geografic) cea mai apropiata institutie la care beneficiarul are posibilitatea sa apeleze, cu toate ca solutia poate veni doar de la forurile superioare. Feedback-ul primit de la AM/OI este unul strict functional si se traduce prin avizul pozitiv sau negativ asupra materialelor propuse de catre beneficiari. Publicul general/ potentialii beneficiari solicita, cel mai adesea, informatii despre criteriile de eligibilitate, despre efectele prognozate ale proiectelor asupra comunitatilor, despre solutiile de rezolvare a problemelor cauzate de implementarea proiectelor. 258

259 Premise pentru o comunicare mai eficienta Pentru a imbunatati calitatea comunicarii, Autoritatile Locale considera ca ar trebui, in primul rand, sa existe schimbari sistemice majore care sa faciliteze comunicarea, incepand cu clarificari legislative si armonizari ale legislatiei romanesti cu regulile europene, continuand cu simplificarea documentatiei, a procedurilor de lucru (mai ales pentru achizitiile publice) si reducerea birocratiei. Unele dintre aceste probleme sunt atribuite Guvernului si AM-urilor, nu cerintelor Comisiei Europene, cativa dintre respondenti considerand ca nu Comisia este cea care solicita procedee complicate, ci forurile nationale. Tot in categoria problemelor de fond intra si dificultatile financiare fonduri de pre-finantare/ cofinantare, rambursari intarziate, ceea ce creeaza tensiune in comunicarea dintre publicul general/ larg beneficiari OI AM. Supra-incarcarea sarcinilor Autoritatilor, dar si a Autoritatilor De Management si Organismelor Intermediare ingreuneaza activitatile de comunicare inter-institutionale. O posibila solutie ar putea fi reprezentata, in viziunea respondentilor, de o potentiala deblocare a posturilor din sistemul public. Motivarea financiara mai puternica a responsabililor de proiecte din sistemul bugetar ar putea, teoretic, creste entuziasmul acestora si ar putea conduce la un efort mai intens de comunicare a activitatilor din cadrul proiectelor. Sistemul imbunatatit, mai putina birocratie, corelarea legislatiei nationale cu legislatia internationala a UE. Dau o mica exemplificare... vine un audit extern, care ne verifica dupa normele si directivele europene si care nu sunt transpuse in legislatia nationala si atunci, normal ca gasesc probleme, te sanctioneaza si castigi in instanta pentru ca instanta din Romania functioneaza dupa legislatia nationala si ajungem intr-un punct in care ei iti dau o corectie pe directiva europeana si tu castigi in instanta pe legislatia romaneasca si banii o sa fie platiti tot de Guvern pentru ca la nivel european nu pot fi decontati pentru ca nu ai armonizat legislatia nationala cu cea europeana. Deci lucram dupa un indrumar si suntem verificati dupa altul. (Primarie) Noi stim ca UE, Comisia nu solicita atat de multe, unele sunt fabricate de autoritatile din Romania. Noi asa zicem, ca multe nu sunt necesare, sunt in plus. O gramada de hartogarie si bibliorafturi pe care le trimitem. (Consiliul Judetean) 259

260 In ceea ce priveste comunicarea cu AM/ OI, Autoritatile Locale se asteapta ca acestea sa vina mai aproape de nevoile lor prin oferirea unui sprijin real timpi de raspuns mai scurti, o mai mare autonomie a OIurilor ce ar simplifica reteaua de comunicare si ar injumatati timpii de raspuns, raspunsuri concise si fara echivoc la intrebarile ce sunt adresate AM/ OI-urilor, formularea de directii clare de actiune si nu doar recomandari ambigue ce ocolesc asumarea responsabilitatii, includerea in Ghidul Solicitantului a unor exemple de buna practica sau solutii aplicabile in diverse situatii concrete, precum si formularea acestor ghiduri utilizand un limbaj mai accesibil. De asemenea, Autoritatile Locale si-ar dori ca responsabilii din Autoritatile de Control sa aiba si expertiza tehnica pentru a putea veni si in intampinarea acestor tipuri de solicitari. Mai mult, OI-urile ar putea sa se implice mai mult printr-o mai intensa participare la evenimentele de comunicare din teritoriu conferinte de presa, sesiuni de instruire sau intalniri intre beneficiari si potentiali beneficiari in care sa se discute experientele cu care s-au confruntat, problemele intampinate si sa se impartaseasca modalitati de solutionare a diverselor tipuri de probleme aparute. Beneficiarilor/ potentialilor beneficiari ar trebui sa li se comunice mai clar care sunt institutiile carora trebuie sa se adreseze, in functie de tipul de solicitare sau de program, fiind in dificultate in cazul in care se confrunta cu probleme sau doresc sa afle anumite informatii. Eu cred ca ar fi extraordinar daca am putea sa... sau s-ar putea organiza niste intalniri mai dese cu cei care implementeaza in mod direct proiectele si nu cu persoanele responsabile de la un anumit nivel, fiindca, de multe ori, poti invata din greselile altora si daca nu se comunica, atunci nu ai ce sa inveti. Pe cand daca se organizeaza sesiuni din acestea de informare si de, cum sa spun eu... de comunicare a problemelor... si se tin problemele acestea ascunse sau nu se vorbeste despre ele, atunci nu ai nimic ce sa inveti din ele. (Primarie) Autoritatile Locale si-ar dori sa se implementeze un sistem unitar de documentatie si raportare, aplicabil pentru toate tipurile de proiecte, o solutie utila mai ales pentru acest subgrup care are contact cu mai multe tipuri de programe si proiecte, fiecare cu propriile reguli. Datele de monitorizare solicitate de Prefecturi beneficiarilor din judet sunt uneori greu de uniformizat deoarece indicatorii sunt exprimati in Euro, iar cheltuielile in lei, ceea ce, de asemenea, ingreuneaza procesul de comunicare. Standardizarea instrumentelor de lucru si omogenizarea 260

261 indicatorilor masurati ar putea imbunatati procesul de comunicare, pe de o parte, si scurta timpul de realizare a activitatilor de monitorizare, pe de alta parte. Unii reprezentanti ai Prefecturilor considera ca ar trebui sa existe (in cadrul OI-urilor si Primariilor) personal specializat in comunicarea cu cetateanul, experti in comunicare care sa stie cum sa se adreseze oamenilor pe intelesul lor si sa se explice pas cu pas ce au de facut. Daca imi spuneti POS DRU eu stiu, omul nu stie ce e aia POS DRU. Oamenii de la sate nu au nici rabdare si nici timp daca le vorbesti foarte tehnic [...] si atunci trebuie sa vii cumva sa traduci aceasta parte tehnica intr-un limbaj apropiat de cetatean. (Prefectura) Pentru atragerea companiilor se pot realiza mai multe parteneriate cu Camerele de Comert. Alte tipuri de colaborari si parteneriate ar putea fi realizate cu institutii omoloage (alte Primarii, alte Consilii Judetene sau Prefecturi), Universitati de Sociologie, cu Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii pentru implementarea proiectelor de economie sociala. Mass media ar trebui angrenata mai puternic in activitati de promovarea programelor, in amplificarea mesajelor, prezentarea cazurilor de succes si incurajarea potentialilor beneficiari in vederea depunerii de proiecte. Respectarea actiunilor prevazute in Planurile de Comunicare, considera Autoritatile Locale, au servit nevoilor grupurilor-tinta, care au fost implicate in proiecte de la inceput pana la final, in toate etapele. Comunicarile realizate au atins atat beneficiari directi, cat si indirecti, dar au si ajutat la o mai buna educare a publicului general in ceea ce priveste programele realizate din fonduri europene Recomandari specifice din partea institutiilor intervievate Din perspectiva Autoritatilor Locale, e nevoie de imbunatatirea comunicarii cu AM/ OI prin diminuarea timpilor de raspuns, printr-o comunicare mai clara si concreta, cu exemple specifice de rezolvare a unor situatii dificile sau atipice (prezente atat in ghiduri, cat si promovate cu ocazia intalnirilor directe in teritoriu). 261

262 De asemenea, Autoritatile Locale ar dori sa li se faciliteze comunicarea cu alti beneficiari pentru a impartasi idei si solutii de rezolvare a problemelor intampinate. Tot la capitolul comunicarii directe, Autoritatile Locale considera ca este util sa aiba loc mai multe intalniri in teritoriu cu publicul larg pentru a identifica potentialii beneficiari si a incuraja absorbtia fondurilor europene prin investitii. Unii reprezentanti considera ca ar fi necesara semnarea mai multor parteneriate cu diverse institutii co-interesate de proiecte (Consilii Judetene, Universitati, institutii culturale si de cercetare, Camere de Comert). Pentru facilitarea comunicarii, ar fi nevoie de implementarea unui sistem unic de documentatie si raportari care sa vina in sprijinul Autoritatilor ce desfasoara proiecte din diferite programe. Pentru comunicarea AM/ OI cu potentialii beneficiari, Autoritatile Locale considera ca ar fi util ca la nivelul OI sa existe persoane specializate in comunicare, oameni care sa stie sa explice mecanismele si procedurile de functionare ale programelor pentru toate categoriile de potentiali beneficiari (mai ales pentru cetatenii de rand, nefamiliarizati cu tematica fondurilor europene). Totodata, Autoritatile Locale si-ar dori sa existe o descentralizare de la nivelul Autoritatilor de Management, considerand ca deciziile ar trebui luate la nivel de OI pentru o comunicare mai rapida si mai eficienta. Se considera ca personalul alocat la AM/ OI nu este suficient si ca e nevoie de suplimentarea sa, pentru a se putea raspunde in timp util solicitarilor din partea beneficiarilor. 262

263 7.2 Analiza calitativa - Concluzii si recomandari Domeniul comunicarii in acest cadru nu reprezinta problema esentiala cu care se confrunta actorii implicati in derularea proiectelor finantate din instrumente structurale, insa aceasta detine un rol important. Evaluarea actiunilor de comunicare este oarecum nefavorabila, judecand la nivel global, insa au fost propuse si directii clare de optimizare a comunicarii pentru o derulare mai eficienta pe parcursul implementarii proiectelor si pentru sporirea utilizarii oportunitatilor de finantare in regiune. In urma analizei, au fost identificate o serie de probleme care duc la blocaje comunicationale si care sunt recunoscute de majoritatea partilor implicate. Luand in calcul opiniile exprimate de toate subgrupurile relevante, birocratia si multitudinea de materiale programatice si de raportare constituie unele dintre cele mai mari bariere ale unui proces comunicational eficient. Corelate cu lipsa de personal din organizatiile publice, activitatile birocratice ocupa mult timp si efort care ar putea fi alocat unor actiuni mai intense de comunicare. Se recomanda simplificarea procedurilor, reducerea complexitatii raportarilor si introducerea unui sistem informatizat central de colectare a raportarilor din teritoriu. De asemenea, se doreste standardizarea instrumentelor si instituirea unui sistem comparabil de lucru pentru toate programele operationale. Neconcordantele legislative cu regulile europene, precum si interpretabilitatea legislatiei si reglementarilor romanesti reprezinta un alt factor ce creeaza dificultati, atat Autoritatilor de Management, cat si beneficiarilor, fie ei publici sau privati. Se recomanda adaptarea cadrului legislativ romanesc la cerintele europene, astfel incat sa nu mai existe incoerente in ceea ce priveste intelegerea si aplicarea legilor. Reprezentantii AM/ OI, precum si beneficiarii publici isi doresc simplificarea procedurilor de achizitii publice, dar si schimbarea anumitor reguli legate de acestea, mai precis introducerea unor serii de criterii care sa impiedice contestatarii neeligibili sa intarzie procesele de contractare si implementare si adaptarea criteriilor de evaluare a furnizorilor (criterii de performanta si experienta in domeniu, nu doar pretul cel mai mic ). Totodata, se doreste mai multa transparenta la evaluarea proiectelor si 263

264 perioade mai putin extinse de timp de la depunere pana la semnarea contractelor de finantare. Angajatii din sistemul de stat (Primarii, Consilii Judetene, Prefecturi, AM/ OI) si-ar dori ca eforturile depuse pentru atragerea si implementarea proiectelor sa fie motivate financiar corespunzator. Reprezentantii OI considera ca ar fi necesara o autonomie sporita fata de AM-uri si o bugetare adecvata a activitatilor de comunicare la nivelul lor. In aceeasi nota, reprezentantii mass-media sugereaza ca serviciile lor sa fie sustinute financiar, in contextul in care, momentan, diseminarea informatiilor cu privire la fondurile europene nu le aduce si alte tipuri de beneficii precum notorietate, feed-back din partea publicului sau audienta. Legat de ghiduri si alte materiale de comunicare elaborate de catre AM/ OI (Ghidul Solicitantului, Manualul de Implementare, brosuri de promovare), este recomandata imbunatatirea lor prin informatii succinte si clare, limbaj mai putin tehnic si imbogatirea lor cu exemple concrete si directii de actiune neechivoce, care sa ii ajute in procesul de accesare si implementare a proiectelor finantate din fonduri structurale. Aceleasi recomandari se adreseaza si comunicatelor si informarilor transmise de catre AM/ OI catre beneficiari si mass-media. Se doreste din partea acestor institutii obtinerea de raspunsuri mai prompte si mai concrete, mai multa flexibilitate si adaugarea unei laturi mai putin formale comunicarii cu tertii. In plus, este asteptat ca website-urile AM sa fie mai bine organizate si sa ofere informatii complete. Un alt aspect important al comunicarii este dat de interactiunea directa intre entitatile care gestioneaza Instrumentele Structurale/ Guvern, pe de o parte, si beneficiari/ potentiali beneficiari/ mass-media/ publicul general de cealalta parte. Se recomanda mai multe vizite in teritoriu, sesiuni mai eficiente de instruire in toate etapele proiectelor, training-uri cu experti in comunicare si mai multe eforturi de promovare a aspectelor pozitive si a oportunitatilor rezultate in urma implementarii programelor operationale. In cazul reprezentantilor mass-media, ar trebui desfasurate actiuni de specializare a jurnalistilor in domeniul programelor finantate din instrumente structurale, dar pentru a ajunge la rezultatele dorite este nevoie de o alta directie de actiune axata pe motivarea si responsabilizarea acestora mai concret, de traininguri interesante (care sa le imbogateasca gradul de cunoastere si care sa ii familiarizeze cu termenii de specialitate) 264

265 si de workshop-uri interactive in care sa li se explice mecanismele functionarii programelor. De asemenea, se recomanda ca Autoritatile care organizeaza conferinte de presa sau intalniri cu beneficiarii sa fie extrem de bine pregatite sa raspunda la orice intrebare venita din partea celor interesati, sa poata oferi detalii si instructiuni chiar si pentru lamurirea unor aspecte ce nu au legatura directa cu tema discutata, dar au o conexiune cu problematica fondurilor europene, in general. Se doreste mai mult profesionalism, mai multa competenta, aspecte care pot construi un sentiment de incredere si siguranta in randul beneficiarilor/ jurnalistilor ce interactioneaza cu AM/ OI. In legatura cu actiunile de promovare adresate publicului larg/ potentialilor beneficiari, atat reprezentantii mass-media, cat si cei ai AM/ OI considera ca este nevoie de o abordare mai proaspata, mai creativa, e nevoie de oameni specializati in comunicare si publicitate care sa reuseasca sa disemineze informatiile intr-un mod elocvent si relevant pentru publicul receptor. Din aceasta noua directie de actiune nu ar trebui sa lipseasca prezenta pe site-urile de socializare, publicitatea online, blogurile formatoare de opinie si publicitatea de tip Below The Line (BTL) comunicare targetata pe atingerea grupurilor-tinta de interes, nu comunicarea de tip generalist, actiuni non-conventionale care sa genereze feedback, virale etc., pentru revitalizarea interesului publicului general si, implicit, al mass-mediei. AM/ OI/ Autoritatile Locale se recomanda sa fie mai transparente, sa comunice mai mult pe tema modului in care se utilizeaza banii publici si sa prezinte concret impactul socio-economic pe care l-ar avea proiectele in comunitatile unde se implementeaza acestea sunt categoriile de informatii cel mai frecvent solicitate de catre publicul larg cu privire la proiectele europene. Nu ar trebui neglijata nici emergenta mediului de comunicare online care, in opinia unor jurnalisti, ar trebui sa reprezinte un canal primordial de comunicare cu publicul larg, din moment ce audienta pe site-urile de stiri ale publicatiilor intrece cu mult audienta in mediul offline (presa tiparita). Se doreste o recunoastere oficiala a acestui canal si includerea mediului online in lista de canale autorizate pentru actiunile de informare si publicitate desfasurate de catre beneficiari/ AM/ OI. 265

266 Ca metoda de cuantificare a rezultatelor comunicarii ar trebui derulate studii de impact in randul grupurilor-tinta care sa masoare precis eficienta comunicarii. Mai precis, aceste studii ar trebui sa masoare gradul de cunoastere a problematicii in stadiul pre-implementare, sa se realizeze masurari specifice pe parcursul implementarii pentru anumiti indicatori si ar trebui, la final, sa fie evaluate consecintele actiunilor de comunicare si eficacitatea canalelor utilizate. E nevoie ca sistemul sa functioneze coerent, sa existe promptitudine si sprijin din partea tuturor actorilor implicati, insa, in prezent, exista bariere de ordin functional si emotional ce impiedica o buna colaborare inter-institutionala. Ceea ce se doreste a fi un scop comun, si anume atragerea a cat mai multe fonduri care sa contribuie la dezvoltarea sociala si economica, ramane un scop oarecum indepartat si asta si din cauza ca relatiile dintre institutii nu se bazeaza in prezent pe incredere. Dupa rezolvarea dificultatilor sistemice, construirea unui parteneriat autentic intre stat, beneficiari si comunicatori ar putea reprezenta o buna premisa pentru o comunicare mai eficienta. 266

267 VIII. ANALIZA INTEGRATA A MASURILOR DE INFORMARE SI COMUNICARE Integrarea României in Uniunea Europeana a deschis noi oportunitati de dezvoltare regionala si nationala. În acest proces de integrare, un rol important il joaca instrumentele structurale. In vederea dezvoltării pe termen scurt, mediu si lung a economiei si societatii romaneşti, valorificarea optima a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, absorbtia fondurilor structurale si de coeziune reprezinta una dintre prioritatile Romaniei. Pentru ca intervenţiile structurale în România să fie promovate corespunzător, pentru a se asigura publicitatea pentru acţiunea globală a Uniunii Europene (UE) pentru toate domeniile de intervenţie, România a elaborat o Strategie Natională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale (pentru toate Programele Operaţionale), care, împreună cu prevederile comunitare în materie, stă la baza Planurilor de Comunicare care se realizeaza pentru fiecare program si trebuie sa fie acceptate de către Comisia Europeană. Prin implementarea Strategiei de Comunicare Ministerul Fondurilor Europene comunica in sfera generală a fondurilor structurale şi de coeziune şi pe temele globale referitoare la managementul şi implementarea naţională a acestor fonduri. Prin implementarea Strategiei, a Planurile de Comunicare si a Planurilor de actiune anuale, Autoritatile de Management realizeaza actiuni de comunicare specifice care contribuie la implementarea optima a Programului Operaţional pe care-l gestioneaza si la cresterea gradului de cunoastere a grupurilor tinta si ale publicului larg cu privire la Programul derulat. Tinand cont de situatia descrisa mai sus şi pentru susţinerea pe viitor a implementarii eficiente şi eficace a instrumentelor structurale în România, Secretariatul General al Guvernului prin Direcţia pentru Strategii Guvernamentale a realizat un studiu privind comunicarea în domeniu, la nivel regional, pentru patru din cele sapte Programe Operationale care se deruleaza in Romania in perioada de programare : POR, POS DRU, POS Mediu si PO DCA. Regiunile de dezvoltare avute in vedere sunt: Centru, Vest si Nord-Vest (vezi harta). 267

268 Studiul are o componenta cantitativa si o componenta calitativa. Pe baza acestor analize se doreste identificarea unor directii de optimizare a comunicarii la nivel local si regional pentru a face cunoscute beneficiile implementarii proiectelor finantate din fondurile structurale si de coeziune din Romania. Astfel, se urmareste stabilirea cailor optime pentru: mai bună promovare în rândul cetatenilor a informaţiilor referitoare la instrumentele structurale administrate în cadrul Programelor Operaţionale o colaborare cât mai eficientă şi eficace între autorităţi şi beneficiari în procesul de accesare şi implementare a proiectelor finanţate de instrumente structurale. Pentru atingerea obiectivelor analizei calitative au fost realizate interviuri sociologice in profunzime, cu grupurile tinta identificate pentru studiu: reprezentanti ai autoritatilor de management, organismelor intermediare, autoritatilor locale in calitate de beneficiari, altor organizatiibeneficiare si mass-media, in care au fost atinse subiecte relevante ce privesc problemele si beneficiile implementarii proiectelor finantate din fonduri europene, actiunile de comunicare in care au fost implicati si nevoile viitoare de comunicare acestor subgrupuri. Investigatia în cadrul componentei cantitative a studiului a acoperit două categorii distincte: beneficiari finali (persoane fizice) indivizi - ai unor proiecte derulate prin unul din următoarele programe operaţionale 268

269 sectoriale: * cu beneficiari individuali: POS DRU, PODCA * cu beneficiari colectivi: POS Mediu, POR40. reprezentanţi (manageri de proiect sau experti/responsabili comunicare şi PR) ai unor organizaţii (ONG-uri, instituţii/organizaţii publice, firme, sindicate, organizatii profesionale, etc.), care au implementat sau sunt în curs de implementare a unor proiecte finantate din fonduri structurale în cadrul unuia din următoarele programe operaţionale: POS DRU, POS Mediu, POR, PODCA(organizatii) Pentru anumite programe numărul de interviuri este foarte mic, de aceea rezultatele trebuie privite cu prudenta. Această situatie se referă la PO DCA (31 cazuri) pentru esantionul de indivizi, respectiv POS Mediu (29 cazuri) si PODCA (27 cazuri) pentru esantionul de organizatii. Grupurile de respondenti pentru POS DRU si PODCA (esantionul de indivizi) sunt nereprezentative pentru grupul respectiv de referinta, iar rezultatele au doar un caracter ilustrativ. Din punct de vedere cantitativ al surselor principale de informatii s-a stabilit ca importantacelor 3 tipuri principale de institutii implicate în administrarea fondurilor europene (Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management, respectiv Organismele Intermediare ale Programului Operational / ADR-uri in cazul POR) este diferită si variabilă, dar nu major, de la un program la altul.ministerul Fondurilor Europene (MFE) este în general institutia cea mai putin importantă din punctul de vedere al respondentilor (are cel mai mic număr de mentiuni), cu mult sub Autoritatea de Management (AM), respectiv Organismul Intermediar al Programului (OI)(vezi tabelul 1); cu toate acestea, în cazul PODCA, AM-ul este la un nivel similar de importantă cu OI, luand in considerare faptul ca structura PO DCA nu implica existenta OI-urilor. Comparând programele, MFE are cea mai mare importanta pentru beneficiarii POS Mediu, iar cea mai redusă în cazul POR. Doar in cazul POR - OI are o importanta mai mare pentru respondenti, in cazul celorlalte programe mentiunile AM-ului avand procente similare si reflectand importanta mai mare pe care o are aceasta entitate pentru cei intervievati. În cadrul unui anumit program există doar câteva (nu mai mult de 5) surse majore de informatii (vezi tabelul 2). Acestea intervin secvential pe parcursul desfăsurării proiectului, în sensul 40 Proiectele cu beneficiari colectivi sunt acelea care afectează nediferentiat o întreagă categorie de persoane, de obicei definită pe criterii profesionale sau de localizare geografică. Beneficiarii individuali, spre deosebire de cei colectivi, alocă în mod explicit timp si resurse proiectului în care sunt implicati. 269

270 că, în general, pentru un anumit tip de informatii relevante pentru o etapă există 1-2 surse principale de informatii (vezi tabelul 3). Acestea au fost identificate echilibrat pentru fiecare program analizat, ca fiind Autoritatea de Management si/sau Organismul Intermediar / ADR, in functie de gradul de interactiune al respondentilor cu entitatile mentionate. O altă sursă majoră de informatii este Ghidul Solicitantului, care are numărul cel mai mare de mentiuni (comparativ cu alte surse) în cazul POS DRU si PODCA, la POR fiind pe locul al doilea. Sursele importante, precum si succesiunea contributiei lor la un proiect, sunt diferite de la un program la altul (pentru detalii consultati Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativa ). Tipurile de informatii pentru care AM este importantă sunt foarte similare în cazul programelor cu beneficiari individuali (POS DRU si PO DCA); in aceste cazuri, AM si Ghidul Solicitantului sunt practic complementare. Pentru aceste două programe rolul OI este cât se poate de diferit: extrem de punctual (doar pentru informatii referitoare la problemele care apar în timpul elaborării proiectelor si modalitătile de rezolvare a acestora) în cazul PO DCA, unde AM-ul indeplineste si toate rolurile OI-ului, respectiv unul complex si extensiv, similar cu cel al AM, în cazul POS DRU. Pentru beneficiarii POR, OI este institutia cu rol major în furnizarea tuturor tipurilor de informatii, în timp ce AM nu depăseste nivelul mediu de importantă. Pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor, Ghidul Solicitantului este cea de-a doua sursă. În cazul POS Mediu, AM este sursa majoră de informatii pentru etapele premergătoare implementării proiectului, după care rolul principal este preluat de OI. Ghidul Solicitantului este referinta pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor(pentru detalii consultati Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativa). Tabel 1 270

271 Tabel 2 Tabel 3 Surse cu importanță relativ mare pentru fiecare tip de informații AM OI Ghidulsolicitantului 271

272 (Total eșantion) informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de x x x implementarea proiectelor condiţii de eligibilitate x procedura prin care pot fi accesate aceste x fonduri regulile și procedurile de elaborare și x depunere a proiectelor documentele necesare pentru elaborarea x și depunerea proiectului sfaturi practice pentru elaborarea x proiectelor probleme care apar în timpul elaborării x proiectelor și modalități de rezolvare informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor x x modificări ale criteriilor de evaluare, ale x x calendarului evaluării, etc probleme care apar în timpul evaluării proiectelor și modalități de rezolvare x documentele necesare pe perioada x implementării proiectului sfaturi practice pentru implementarea x proiectelor dificultăți care apar în procesul x rambursării banilor alte probleme care apar în timpul x implementării proiectelor și modalități de rezolvare În cadrul componenţei calitative se reflectă această situaţie, dacă privim din perspectiva relaţiei directe dintre entităţile implicate în gestionarea fondurilor şi beneficiari şi beneficiari - instituţii. Beneficiarii privesc instituţia ca fiind principla sursă de informaţie în funcţie de percepţia cu privire la accesibilitate. Trei din cele patru AM-uri care fac obiectul cercetării (cu excepţia AM PODCA) sunt implicate relativ puţin în relaţia directă cu beneficiarul, această fiind gestionată în principal de OI. AM PODCA face excepţie şi are o relaţie directă cu beneficiarii deoarece nu există organisme intermediare pentru acest program, AM-ul îndeplinind şi 272

273 rolurile pe care le au OI-urile. Din punctul de vedere al beneficiarilor, relaţia cu organismele intermediare a fost evaluată în general că fiind mai bună decât relaţia cu autorităţile de management, posibil şi datorită apropierii geografice şi frecvenţei interacţiunilor cu OI. OI-urile şi-au construit imaginea unui partener, pe când AM imaginea unei autorităţi rigide care nu depune toate eforturile necesare pentru a veni în sprijinul beneficiarilor. Excepţie face AM PODCA, cu situaţia sa specifică, autoritate care, a reuşit să îşi creeze o imagine favorabilă în rândul beneficiarilor săi prin lansarea unor ghiduri şi manuale simple, explicite şi uşor de înţeles. Conform cercetărilor din ambele componente, cantitativă şi calitativă, canalele de comunicare preferate / uzuale, spre AM / OI şi dinspre AM / OI către beneficiari, sunt: poştă electronică, telefonul, faxul / scrisorile şi întâlnirile faţă-în-faţă (pentru detalii consultaţi Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativă): Tabel 4 273

274 Tabel 5 Comunicarea se realizează în principal cu organismele intermediare (OI sau ADR, după caz). În cazul în care există întrebări la care OI nu poate răspunde sau beneficiarii doresc să adreseze probleme legate de interpretarea legislaţiei, rambursări sau corecţii, atunci apelează la sprijinul AM care de multe ori nu se ridică la nivelul aşteptărilor: unii au primit răspunsuri întârziate, altora nu li s-a răspuns deloc sau au fost formulate răspunsuri standard, extrase din ghiduri sau legislaţie, care nu au soluţionat problema adresată. Cele mai multe probleme de comunicare cu entităţile care gestionează cele 4 programe operaţionale au fost evocate de către beneficiarii POSDRU, urmaţi de cei ai PODCA, POS Mediu şi POR. Dificultăţile privesc în primul rând capacitatea OI/ AM de a oferi răspunsuri edificatoare la neclarităţile din Ghidul Solicitantului şi Manualul de Implementare, precum şi timpul de răspuns prea lung, în dezavantajul beneficiarilor. O altă problema semnalată este legată de modalitatea de calculare a indicatorilor şi de schimbarea tipurilor de raportări pe parcursul perioadei de implementare. În general, informaţiile furnizate de AM şi OI sunt descrise de respondenţi că fiind doar corecte şi folositoare. Deficienţele cele mai pronunţate la nivel de AM s-au identificat la POS DRU şi POS Mediu că fiind 274

275 lipsa de claritate a exprimării şi la PODCA şi POR - contradicţiile cu informaţii provenite din alte surse. Tabel 6 În ceea ce priveşte OI-urile, percepţia respondenţilor este mai bună decât în cazul AM-urilor şi la capitolele actualitate, promptitudine, claritate şi faptul că sunt complete. Deficienţele cele mai pronunţate la nivel de OI s- au identificat la POS DRU, PODCA şi POR că fiind contradicţiile cu informaţii provenite din alte surse, iar la POS Mediu lipsa de claritate a exprimării. (pentru detalii consultati Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativa) 275

276 Tabel 7 Cu toate că respondenţii au semnalat deficienţe ale procesului de comunicare şi ale calităţii informaţiilor furnizate de instituţii, evaluarea generală a comunicării directe cu instituţiile responsabile cu gestionarea fondurilor europene alocate celor 4 programe supuse analizei este pozitivă. Mediile relativ mari la evaluarea comunicării cu institutiile sunt probabil o expresie a efectului compensator al reţelelor informale. Notele în general mai mari acordate OI-urilor pot fi percepute că o reflecţie a faptului că aceste instituţii sunt mai abordabile din perspectiva stabilirii de relaţii informale. (pentru detalii consultaţi Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativă) 276

277 Tabel 8 Din cercetarea calitativă a reieşit că este foarte importantă construirea unei relaţii durabile pentru organizaţiile beneficiare, de aceea reprezentanţii acestora sunt nemulţumiţi când sunt nevoiţi să schimbe ofiţerul de proiect din cauza fluctuaţiei de personal de la OI/ AM. Atunci când se creează o relaţie bazată pe încredere, apar şi comunicările informale, ce pornesc dinspre OI spre beneficiari. Aceştia le privesc că pe un sprijin real şi foarte util de care au nevoie într-un context pe cât de standardizat, pe atât de ambiguu pentru ei. Procesul de comunicare directă este deficitar din perspectiva tuturor aspectelor abordate, în special în ce privește cunoașterea și adoptarea perspectivei beneficiarilorși sincronizarea calendarului comunicării cu cel procedural.percepțiile ceva mai favorabile se referă la folosirea de moduri de comunicare adecvate, precum și la prezentarea și responsabilitățile persoanei de contact.procesul comunicării cu MFE este evaluat pozitiv într-o măsură mai mare decît cu celelalte două instituții; AM-urile obțin în medie cele mai puține aprecieri. Comparând la nivel de instituție dimensiunile investigate, trebuie menționat, în cazul MFE, că are un deficit accentuat în ce privește preocuparea pentru efectele comunicării și îmbunătățirea acesteia, și în ce privește prezentarea și respectarea calendarului comunicării. Instituția reușește însă, într-o măsură mai mare decît celelalte instituții, să comunice la timp schimbările de procedură. AM și OI au un 277

278 comportament similar, principalele probleme fiind deja evidențiate. (pentru detalii consultati Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativa) Tabel 9 (a) 278

279 Tabel 9 (b) Tabel 9 (c) În ceea ce priveşte nevoile de comunicare identificate de beneficiari, se evidenţiază dorinţa acestora de a găsi sprijin în primul rând în procesul de rambursare, scrierea proiectelor şi implementarea lor. (pentru detalii consultaţi Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativă) 279

280 Tabel 10 (a) Tabel 10 (b) Tabel 10 (c) 280

281 Din cercetarea calitativă a reieşit că mulţi dintre beneficiari, indiferent de programul în cadrul căruia au derulat proiecte, consideră că e util că AM/ OI să organizeze mai multe întâlniri în teritoriu, cel puţin una pentru fiecare etapă a proiectelor, mai multe sesiuni de instruire cu potenţialii beneficiari şi o comunicare permanentă între autorităţi şi beneficiari, nu doar informări, ci sprijin constant. Pentru aceasta, în opinia beneficiarilor, ar trebui să existe mai mult personal la nivel de AM/ OI, personal competent şi bine specializat. Au existat multe menţiuni conform cărora introducerea unui sistem online de aplicaţii şi raportări ar fi benefic şi ar facilita într-o mare măsură comunicarea cu AM/ OI. Se doreşte totodată o mai mare implicare a Ministerului Fondurilor Europene în promovarea proiectelor finanţate din instrumente structurale şi venirea în întâmpinarea aplicanţilor prin popularizarea băncilor care oferă creditare pentru beneficiari sau prin publicarea unor liste cu firme de consultanţă de încredere la care beneficiarii să poată apela. Experienţă de pînă acum a beneficiarilor de fonduri europene prin intermediul celor 4 programe pare să fie încurajatoare pentru respondenţi: 80% din ei ar fi dispuşi să participe la programe în condiţiile în care ştiu deja ce presupune acest lucru, iar 75% intenţionează să participe cu proiecte la următorul ciclu de finanţare (situaţia este ceva mai puţin optimistă în cazul POS DRU).Pe de altă parte, este posibil că un procent de 10%-20% din beneficiari să se piardă de la un ciclu de finanţare la altul. 281

282 Tabel 11 Tabel 12 Conform cercetării calitative, cei mai mulţumiţi de mersul proiectelor în general au fost beneficiarii POR şi PODCA, urmaţi de POS Mediu şi POSDRU, situaţie reflectată şi în cercetarea cantitativă (vezi 282

283 tabelul 11). O parte din intervievaţi au fost implicaţi în mai multe tipuri de proiecte de-a lungul timpului şi această experienţă s-a dovedit foarte valoroasă pentru a compara comunicarea între diferite programe. PODCA s-a diferenţiat prin manuale mai coerente şi mai succinte, POS Mediu prin reguli mai stricte pentru beneficiari, dar şi mai puţine corecţii, POR printr-o bună organizare şi personal implicat, iar POSDRU a ieşit în evidenţă preponderent datorită aspectelor negative evidenţiate: schimbarea instrucţiunilor pe parcurs şi lansarea unor ghiduri interpretabile. Şi aceste aspecte se reflectă în cercetarea cantitativă, în intenţia beneficiarilor de a participa cu proiecte în următorul ciclu de finanţare (vezi tabelul 12). Din analiza cantitativă a reieşit că tipurile de informaţii pe furnizarea cărora ar putea să se concentreze Centrele de Informare judeţene au fost identificate că fiind (vezi tabelul 13): informaţii generale privind programele (toate regiunile) condiţii de eligibilitate (Nord-Vest si Vest) procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (Vest) sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor (Nord-Vest şi Centru); mult mai puţin importante pentru regiunea Vest informaţii despre documentele necesare pentru elaborarea şi depunerea proiectului mult mai importante pentru regiunea Centru. Nu au fost menţionate ca fiind prioritare informaţiile legate de evaluarea şi implementarea proiectelor. (pentru detalii consultaţi Capitolul V- Raportul de cercetare cantitativă) 283

284 Tabel 13 În cadrul unor interviuri din cadrul cercetării calitative s-a constatat că intervievaţii sunt de părere că beneficiile unui Centru de Informare Judeţean ar putea constă în facilitarea comunicării între potenţialii beneficiari şi autorităţile de management. Opiniile cu privire la existenţa centrelor de informare judeţene sunt împărţite între AM care consideră că acestea ar putea veni în sprijinul cetăţenilor ce doresc să afle mai multe despre fondurile europene şi reprezentanţii OI care nu îşi dau seama care ar putea fi valoarea adăugată a înfiinţării unor astfel de centre ce nu ar face decât să dubleze informaţia existenţa deja pe site-uri. Gradul de realizare a obiectivelor majore ale strategiei naționale de comunicare Strategia națională de comunicare trebuie să acopere următoarele dimensiuni: Cunoașterea rolului fondurilor europene Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de fondurile europene Cunoașterea și încrederea în instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor europene 284

285 Percepția procesului de administrare a fondurilor europene ca fiind transparent și corect Aproape toți respondenții (96%) cunosc faptul că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre ( fonduri europene ), iar aproape două treimi (64%) faptul că aceste fonduri sunt nerambursabile. Se observă un interes relativ scăzut față de fondurile europene: doar 43% din cei intervievați obișnuiesc să discute sau să se informeze (destul de des sau foarte des) despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de fondurile europene este mai degrabă la nivel general, după cum se observă din răspunsurile sintetizate mai jos: Consideră că fondurile europene au un impact pozitiv: 85% Cunosc cel puțin un domeniu finanțat din fonduri europene: 86% (este posibil ca răspunsurile să fie în primul rând reflecția opiniilor respondenților despre domeniile cu nevoi maxime de finanțare) Cunosc cel puțin un program finanțat din fonduri europene: 45% Cunosc cel puțin un proiect finanțat din fonduri europene: 43% 41 Cunosc proiectul finanțat din fonduri europene pentru care au fost selectați ca beneficiari: 22% Tabel Unii respondenți fac referire la proiecte finanțate din fonduri PHARE. În stadiul actual, nefiind codificate răspunsurile la întrebările deschise care identifică proiectele cunoscute de respondenți, nu se poate stabili cu certitudine care din răspunsuri se referă la proiecte finanțate din fondurile structurale și de coeziune (denumite în chestionar fonduri europene ). 285

286 Trebuie ținut cont și de faptul că, în absența interesului, atitudinile sunt volatile, deci aprecierea pozitivă de care se bucură pe moment fondurile europene poate scădea mult ca intensitate fără cauze aparente dacă ponderea celor neinteresați de această temă se menține la valoarea actuală. Instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene sunt cunoscute de cel mult jumătate din respondenți; nivelul de încredere în toate aceste instituții este unul mediu, ceea ce poate de fapt indica lipsa interacțiunilor directe, sau lipsa interesului față de activitatea acestora. Tabel 15 Sunt tentaţi, ulterior, să pună aceste responsabilităţi direct pe seama Guvernului care, spun ei, nu respectă planificările, nu îşi prioritizează cheltuielile şi care, în acest context, nu este considerat un partener de încredere. Beneficiarii simt nevoia unei comunicări autentice cu organismele statului care ar trebui să îi sprijine în demersurile lor, de aceea se doreşte depăşirea barierelor instituţionale şi dezvoltarea unor relaţii mai puţin rigide care să le poată oferi un sentiment de încredere. Ei şi-ar dori să vadă în stat (prin intermediul AM/ OI) un partener sincer şi pe care se pot baza. 286

287 Conform cercetării cantitative, principalul lucru care se poate spune despre informaţiile furnizate de instituţiile investigate este că sunt folositoare. O altă nemulțumire a respondenților este faptul că toate aceste instituții nu furnizează decît în mod excepțional informații corecte și aduse la zi un obstacol care trebuie depășit pentru a putea fi influențate cu succes atitudinile, percepțiile, și nivelul de informare al populației. Nereușita în transmiterea cu succes a informațiilor, considerate de respondenți ca fiind viciate de o formă care le face neclare și dificil de înțeles, denotă o viziune asupra comunicării ca fiind o obligație de care instituțiile se achită la modul strict formal. În elaborarea strategiei de comunicare către publicul larg trebuie avut în vedere faptul că trebuie modificat radical modul de formulare a mesajelor, pentru a fi pe înțelesul celor cărora li se adresează. Tabel 16 Principalele surse de informații despre fondurile europene Spre deosebire de sursele pentru informațiile deținute în prezent, dominate categoric de TV și rețeaua socială, sursele viitoare de informații menționate sunt mai echilibrate, și includ, în procente comparabile, nu doar 287

288 pe cele deja amintite, dar și internetul, primăria, precum și persoane implicate în proiecte. Presa scrisă și radioul rămân surse de importanță minoră pentru informații despe fondurile europene. Tabel 17 Se constată un interes ceva mai scăzut pentru rezultatele proiectelor finalizate, comparativ cu posibilitătile de a obtine finantare (domenii finantate şi criterii de eligibilitate). Tabel

289 Cu toate că scopul studiului era legat de componentă de comunicare din procesul de gestionare a instrumentelor structurale alocate celor 4 programe, pe parcursul cercetării calitative s-a observat că în general, dificultăţile cu care se confruntă toţi actorii implicaţi în gestionarea şi accesarea fondurilor comunitare, inclusiv în acţiunile de comunicare, au un numitor comun şi pornesc de la modul de organizare a sistemului din punct de vedere al legislaţiei, procedurilor şi al necesităţii raţionalizării modului de lucru la nivelul diferitelor instituţii. În practică, problemele de comunicare sunt întrecute în anvengură şi importantă de cele tehnice, majoritatea respondenţilor considerând că problemele de comunicare sunt însemnate, însă nu constituie motivul principal pentru procesul greoi de implementare sau rată scăzută de absorbţie a proiectelor din fonduri europene. Aspectele ce ţin de comunicare pot fi discutate atât din perspectiva comunicării instituţionale între actorii implicaţi, cât şi din perspectiva acţiunilor de diseminare a informaţiei către grupurile-ţintă şi publicul larg. Referitor la comunicarea instituţională, au fost identificate o serie de blocaje în relatiile dintre instituţii, dintre instituţii şi mass-media şi dintre beneficiari şi entităţile implicate în gestionarea Programelor Operaţionale (AM/ OI). Dintre cauzele acestor blocaje, menţionate de cei intervievaţi, enumerăm: organizare birocratică, personal subdimensionat în raport cu nevoile şi/sau supraîncărcat, prevederi ale documentelor de programare şi reguli de implementare insuficient de clare şi/sau modificate frecvent, comunicare insuficientă sau rigidă. 289

290 CIIS nu a fost adus in discutie foarte frecvent, rolul sau nefiind unul foarte bine definit in reprezentarile persoanelor intervievate. Rolul acestei institutii este de organism-suport pentru centralizarea si medierea relatiilor si informatiilor intre toate institutiile implicate in gestionarea instrumentelor structurale si oferirea de informatii generale cu privire la cele 7 programe operationale catre toti cei interesati. Unele dintre persoanele intervievate din OI POS Mediu au mentionat sprijinul acordat CIIS prin diseminarea unor materiale promotionale si informarea beneficiarilor cu privire la existenta acestui instrument. 290

291 IX.PROPUNERE DE INSTRUMENT DE FINANTARE Ca urmare a analizei calitative si cantitative a fost realizata o schema de grant ce are ca scop crearea unei Retele de Informare la nivel local privind Instrumentele Structurale (RILIS) la nivelul celor 41 de judete. Scopul acestei retele este de a asigura o diseminare cat mai bună la nivel local a informatiilor relevante, care sa conduca la o mai buna accesare si utilizare a Instrumentelor Structurale (IS), precum si la intelegerea corecta a rolului acestora in procesul de modernizare si de dezvoltare a Romaniei. Prin schema de grant va fi selectata si finantata cate o entitate la nivelul fiecarui judet, entitate ce va indeplini rolul de Punct de Informare la Nivel Local pentru Instrumentele Structurale. Punctele de Informare la Nivel Local vor functiona în strânsă colaborare cu Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale de la nivel central, astfel incat informatiile furnizate grupului tinta eligibil despre programele si oportunitatile oferite de IS sa fie transmise in mod coordonat, sa fie la zi si de încredere. Finantarea proiectelor ce vor fi selectate in urma apelului de propuneri se va realiza din fondurile alocate prin Programul Operational Asistenta Tehnica, Axa Prioritară 3 Diseminarea Informației și promovarea Instrumentelor Structurale, Domeniul Major de Intervenție 3.2 Funcționarea Centrului de Informare pentru Instrumente Structurale. Schema de grant prezentata in Anexa 14 detaliaza conditiile de eligibilitate ale solicitantilor, ale proiectelor depuse, activitatile si cheltuielile eligibile. De asemenea, sunt prezentate obiectivele si rezultatele dorite, procedura de aplicare si cea de evaluare si selectie. Valoarea grantului ramane la latitudinea Autoritatii de Management pentru POAT, in functie de fondurile disponibile pentru aceasta masura. 291

292 X. CONCLUZII SI RECOMANDARI Pentru a putea avea rezultate optime ale implementarii programelor si mesaje deosebite de transmis publicului larg in ceea ce priveste valoarea adaugata / imbunatatirea calitatii vietii datorita utilizarii fondurilor europene, trebuie sa se construiasca si sa se implementeze proiecte de calitate. Astfel, este importanta comunicarea in toate etapele unui proiect. Pentru potentialii beneficiari sunt necesare atat informari cu caracter general referitoare la oportunitatile de finantare, cat si informari / intalniri specializate in care cei care s-au hotarat sa pregateasca un proiect sa aiba ocazia sa afle beneficiile si dificultatile implementarii unui astfel de proiect. De la redactarea realista a indicatorilor si alcatuirea unei echipe suficient de mare si bine pregatita pana la invatarea respectarii regulilor riguroase din acest domeniu. Inainte de imbunatatirea problemelor de comunicare, se considera ca trebuie lucrat la problemele care afecteaza in prima instanta bunul mers al lucrurilor. Problemele stringente identificate de catre reprezentantii AM / OI, ce impun dificultati tuturor actorilor implicati in proiectele cu fonduri europene, sunt: sistemul achizitiilor publice, birocratia, gradul de cunoastere a problematicii si implicarea in randul beneficiarilor/ firmelor de consultanta si armonizarea legislatiei nationale cu regulile europene. Pana a ajunge la modalitati de eficientizare a comunicarii, beneficiarii considera ca ar trebui sa existe o serie de schimbari ce tin de sistem in general, de la scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor, respectarea termenelor de rambursare, simplificarea procedurilor de achizitii publice, pana la debirocratizare, clarificarea ghidurilor, coordonarea legislatiei nationale cu normele europene si reducerea complexitatii raportarilor (de exemplu prin implementarea unui sistem online de raportare). De asemenea, mai multi respondenti sunt de parere ca in materialele de comunicare pot fi reduse cantitatile de informatie si nestructurata, informatia este prezentata grupurilor-tinta intr-un mod neatragator si complicat si toate acestea pleaca de la faptul ca nu sunt stabilite obiective foarte clare ale comunicarii si ca se merge mai mult pe bifarea unor activitati decat pe atingerea unor scopuri precise. Alte probleme mentionate pleaca de la modul in care sunt realizate ghidurile si manualele pentru beneficiari si cat de bine sunt intelese acestea trebuie intervenit acolo unde limbajul este prea tehnic, unde 292

293 exista aspecte interpretabile si materialele nu vin in scopul facilitarii intelegerii, ci dimpotriva, ingreuneaza si mai mult comunicarea. O dificultate majora identificata priveste supraincarcarea personalului AM/ OI, lipsa de personal specializat in comunicare si dedicat strict activitatilor de comunicare, precum si necesitatea optimizarii infrastructurii puse la dispozitie pentru AM/ OI birouri individuale/ conexiune la internet continua si servere performante/ spatii de arhivare si spatii de primire a beneficiarilor sau partenerilor. Managerierea eficienta a resurselor umanedin cadrul AM/ OI e considerata a fi dificila, in special pentru programul POSDRU, unde s-au mentionat probleme de mentinere si calificare a personalului. La polul opus se afla POR care considera ca este foarte important a investi in pastrarea, specializarea si motivarea angajatilor. In plus, ADR-urile, nefiind institutii publice, pot face angajari si pot aplica o politica salariala diferita de cea a functionarilor publici, ceea ce se reflecta in rezultatele obtinute de aceste entitati. In general, comunicarea intre AM si OI este evaluata ca fiind una satisfacatoare de ambele parti. O parte din reprezentantii OI-urilor (preponderent POSDRU si unele POS Mediu) declara ca exista nemultumiri cu privire lacoerenta, claritatea sau promptitudinea cu care li se raspunde la solicitari. Pozitia lor poate fi inteleasa din perspectiva faptului ca OI-urile sunt interfatadintre AM si beneficiari. Comunicarea cu beneficiarii este evaluata favorabil per ansamblu, insa exista situatii determinate de beneficiari care ingreuneaza comunicarea. Tot in aceasta categorie de probleme intra si raspunsurile intarziate ale beneficiarilor, lipsa lor de experienta in lucrul cu proiectele europene, calitatea slaba a proiectelor depuse sau lacunele din documentatia trimisa catre AM/ OI (cereri de rambursare, materiale de informare si publicitate spre avizare, documente justificative sau raportari). Pentru a veni in intampinarea beneficiarilor, AM/ OI au implementat sisteme de helpdesk prin care raspund, uneori presate de timp, cererilor de clarificare venite din partea beneficiarilor. De asemenea, toate materialele de interes se posteaza pe site-ul institutiei. Majoritatea comunicarilor se realizeaza prin posta electronica, telefon si fax, insa, la cererea beneficiarilor, se pot organiza si intalniri fata-in-fata cu reprezentantii entitatilor care gestioneaza programele operationale, in special la nivelul organismelor intermediare. 293

294 AM/ OI realizeaza periodic intalniri regionale cu beneficiarii, organizeaza evenimente pentru a prezenta stadiul implementariiprogramelor, le pun la dispozitie mape, brosuri, ghiduri, manuale de implementare, trimit informari privind schimbarile legislative si organizeaza seminarii in care prezinta principalele erori ce trebuie evitate si se detaliaza pasii de urmat in implementarea proiectelor. In ceea ce priveste mediul online, site-ul oficial al institutiei este instrumentul principal utilizat, dar sunt si reprezentanti ai AM/ OI care promoveaza activitatile de comunicare si pe alte site-uri, cum ar fi cele de socializare. La POSDRU activitatile de comunicare au fostpartial externalizate deoarece AM si OI-urile nu au intotdeauna capacitatea sa indeplineasca toate actiunile de informare si publicitate prevazute in Planul de Comunicare. Cu toate ca feedback-ul nu e de fiecare data cel asteptat, AM/ OI invita jurnalistii la conferinte de presa, le trimit comunicate si articole de fiecare data cand trebuie sa comunice informatii legate de programe. Chiar si in cazul povestilor de succes, cum e considerat POR in relatie cu presa, informatiile comunicate nu starnesc multe reactii.o parte din respondenti considera ca mass-media nationala ar trebui sa fie principalul diseminator de informatie deoarece se presupune ca impactul comunicarilor ar fi mai ridicat comparativ cu impactul pe care il are mass-media locala, altii cred ca autoritatile locale ar trebui sa se implice mai mult in comunicarea informatiilor catre presa locala. Pentru realizarea activitatilor de comunicare, AM/ OI colaboreaza cu alte departamente din cadul institutiei: IT, Departamentul de Monitorizare, Departamentul de Contractare, Departamentul de Asistenta Tehnica pentru realizarea de prezentari sau alte materiale utile si participare la evenimente de promovare a programului. De asemenea, indeosebi in cazul POR, au loc periodic intalniri de lucru pe parcursul a 2-3 zile intre ADR si AM POR, dar si seminarii cu Reteaua de Comunicatori Regio; uneori la evenimentele organizate sunt invitati si reprezentanti ai AM - urilor/ OIurilor altor programe. Au mai fost mentionate colaborari externe cu autoritatile locale, Camerele de Comert, ITM, Curtea de Conturi si mediul universitar. Referitor la succesiunea actiunilor de comunicare, POR a preferat sa inceapa comunicarea cu potentialii beneficiari si apoi sa se orienteze catre publicul larg. POS Mediu a avut o alta abordare, incepand comunicarea cu publicul in prima instanta. Reprezentantii AM / OI POSDRU intervievati nu 294

295 au facut o diferentiere clara intre aceste etape. Respondentii reprezentanti ai AM PODCA sunt nemultumiti de faptul ca programul nu are popularizarea meritata, dar si-au propus ca in 2014 sa desfasoare o campanie de informare a publicului si sa realizeze sesiuni de instuire si informare, asa cum nu au avut posibilitatea sa faca pana in prezent. Pentru celelalte programe s-au realizat activitati de comunicare adresate publiculuilarg de la campanii de constientizare (TV, radio, outdoor), pana la caravane de informare, distribuire de materiale de promovare la targuri si evenimente (pliante, brosuri, mape de prezentare) si comunicate de presa.respondentii chestionati cu privire la programul POSDRU considera ca acest program este dezavantajat ca imagine publica deoarece efectele implementarii programului nu sunt atat de vizibile si imediate ca in cazul celorlalte programe. AM-urile / OI-urile nu dispun de instrumente sofisticate de culegere si masurare a feedback-ului cu privire la actiunile de comunicare, insa urmaresc permanent indeplinirea indicatorilor asumati in planurile de comunicare in principal prin masurarea numarului de participanti sau persoane la care au ajuns informatiile comunicate, date de audienta (TV, radio) sau date de trafic/ numar de vizualizari ale paginilor in care posteaza anunturi pe intenet etc. Sunt sisituatii in care se trimit beneficiarilor chestionare de satisfactie, incercand sa realizeze o evaluare interna a materialelor de promovare diseminate. Beneficiile proiectelor sunt legate preponderent de efectele pe care programele avute in vedere le au asupra beneficiarilor directi si grupurilortinta vizate, in functie de specificul programelor implementate: gasirea de oportunitati pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile, incluziune sociala, calificare si integrare profesionala (POSDRU), extinderea retelei de apa si canalizare, managementul deseurilor, termoficare, protectia naturii (POS Mediu), dezvoltarea infrastructurii, a turismului, incurajarea mediului de afaceri (POR) si imbunatatirea serviciilor publice, cresterea responsabilitatii administrative, descentralizare, achizitionare de echipamente pentru autoritatile locale si centrale (PODCA). Asa cum aratam intr-un capitol distinct, ca exemplu de buna practica s-a remarcat faptul ca POR a reusit sa puna la punct un sistem de diseminare a informatiilor prin infiintarea Retelei Comunicatorilor Regio prin care si-a creat o imagine buna si vizibilitate si cu ajutorul careia reuseste sa tina permanent legatura cu presa si cu mare parte din comunitatile in care s-au implementat proiecte. Pentru aceasta retea (formata in general din beneficiari si jurnalisti) POR trimite informari, organizeaza sesiuni de 295

296 instruire (in principal in domeniul comunicarii) si conferinte pentru a-i motiva sa promoveze programul in regiunea lor. Din activitatile de comunicare ale POR s-a remarcat si revista Regio care apare lunar, ajunge la ADR si de acolo trebuie redistribuita la primarii si consilii judetene, distribuita in cadrul evenimentelor, etc. A. Recomandari in ceea ce priveste activitatile de comunicare: Simplificarea si imbunatatirea cadrului de comunicare Stabilirea unei obiective clare si transprente de comunicare Intensificarea actiunilor de comunicare corelate si adaptate momentului realizarii acestora (actiuni ample la lansarea apelurilor, actiuni tintite catre grupuri restranse pe parcursul implementarii proiectelor, dedicate subiectelor specifice completari cereri de rambursare, rapoarte de monitorizare, masuri informare si publicitate) Desemnarea unei persoane abilitate (purtator de cuvant) care sa reactioneze prompt si transparent la acuzele vehiculate in presa Redimensionarea si motivarea personalului AM/OI responsabil de comunicare in raport cu volumul de munca Angajarea de personal specializat Utilizarea in mai mare masura a Asistentei Tehnice si externalizarea activitatilor complexe de comunicare Imbunatatirea relatiilor dintre toate entitatile implicate in gestionarea programelor si implementarea proiectelor Asigurarea autonomiei activitatilor de informare si publicitate la nivelul OI-urilor pentru optimizarea comunicarii cu beneficiarii Realizarea unei strategii actualizate adresate publicului larg al carei obiectiv să fie îmbunătățirea percepției asupra corectitudinii procesului de administrare a fondurilor europene, prin creșterea nivelului de informare referitoare la fondurile europene si la beneficiile aduse de acestea, care sa vizeze inclusiv campanii de educare a cetatenilor Micsorarea perioadelor de raspuns la solicitari Reducerea cantitatii de informatii, simplificarea si structurarea acestora Asigurarea parghiilor pentru realizarea activitatilor de comunicare in timp real (sa se poata publica informatii de actualitate legate de proiecte fara a astepta dupa avize un timp indelungat, pana ce subiectul isi pierde din importanta) Actiuni de comunicare suplimentara in cazul programelor cu rezultate mai putin palpabile 296

297 Realizarea de campanii dedicate jurnalistilor care reprezinta multiplicatori de... Organizarea de actiuni deosebite (concursuri, targuri, evenimente dedicate copiilor) pentru un impact major asupra grupurilor tinta si identificarea elementelor de atractivitate ce ar trebui sa se regaseasca in mesaje Măsurarea continua a rezultatelor activitatilor de informare si publicitate, prin Revizuirea listei de indicatori din cadrul Planului de Comunicare, analiza evolutiei acestora si luarea de masuri pe masura stabilirii rezultatelor Organizarea de evenimente dedicate firmelor de consultanta pentru cresterea nivelului de expertiza al acestora, in vederea sprijinirii beneciarilor pentru realizarea de proiecte de calitate Realizarea de campanii dedicate exclusiv promovarii rezultatelor proiectelor B. Recomandari in ceea ce priveste Cadrul Strategic National de Referinta (avand in vedere multiplele aspecte semnalate de intervievati): Imbunatatirea cadrului legislativ legi mai putin stufoase si reguli mai putin interpretabile Simplificarea procedurilor de achizitii publice, Reducerea birocratiei Cresterea gradului de cunoastere a problematicii si implicare in randul beneficiarilor/ firmelor de consultanta Armonizarea legislatiei nationale cu regulile europene Asigurarea unei structuri optime a personalului Scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor Respectarea termenelor de rambursare, Asigurarea Cash-flow-ului necesar pentru efectuarea platilor Realizarea de documente de programare mai clare si accesibile Reducerea complexitatii raportarilor (de exemplu prin implementarea unui sistem online de raportare). ANEXE 297

298 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Anexa 1. INVENTAR AL ACTIUNILOR DE COMUNICARE I. Evenimente de informare si publicitate POR 1.1 Anul 2007 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Conferinta 2 Intalnire informala Conferinţa naţională de lansare a POR - Programul Operaţional Regional a fost lansat pe data de 13 iulie 2007, la Sibiu, printr-o conferinţă naţională la care au fost invitaţi reprezentanţii mass-media pentru informarea publicului general de existenţa programului, precum şi despre obiectivele acestuia, şi reprezentanţi ai diverselor organizaţii şi grupuri de sprijin, astfel încât toate categoriile de potenţiali beneficiari să fie informaţi asupra posibilităţii de depunere a proiectelor şi de a obţine toate informaţiile de care au nevoie pentru aceasta. 8 întâlniri informale de familiarizare a presei cu POR (Iaşi, Oradea, Târgu Mureş, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Piteşti, Constanţa); acestea au avut loc înainte de lansarea oficială a programului; Autoritate de Management Autoritate de Management 27 de articole în presa scrisă şi 11 articole în presa electronică 8 intalniri informale 13 iulie 2007 Iunie Iulie 2007 La lansare au fost prezenţi aproximativ 70 de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi înalţi oficiali din România şi din Uniunea Europeană. De asemenea, la eveniment au participat aproximativ 40 de jurnalişti. - Presa: Iaşi, Oradea, Târgu Mureş, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Piteşti, Constanţa Sibiu Iaşi, Oradea, Târgu Mureş, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Piteşti, Constanţa 298

299 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Eveniment 4 5 Campanie de informare / Promovare Nivel national - Conferinta 8 evenimente regionale de promovare a POR (Timişoara, Cluj, Alba Iulia, Craiova, Piatra Neamţ, Piteşti, Bucureşti, Brăila); evenimentele au constat în conferinţe de lansare a programului la nivel regional. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în calitate de Autoritate de Management pentru POR a derulat campania de informare Investiţi în regiunile României adresată potenţialilor beneficiari din toate regiunile. Sesiunile au avut drept scop promovarea surselor de finanţare prin POR, precum şi modul de accesare a acestora. Acestea au avut loc în oraşele Botoşani, Focşani, Călăraşi, Slatina, Reşiţa, Bistriţa, Bucureşti şi Miercurea Ciuc şi au reunit aproximativ 640 de participanţi. Pe data de 8 noiembrie 2007 a avut loc, la Bucureşti, Conferinţa Naţională Open days Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor în România Implicarea regiunilor în crearea de locuri de muncă şi în creşterea economică. Această conferinţă a fost înscrisă în seria anuală de evenimente Open days, organizate în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene sub egida Direcţiei Generale pentru Politică Regională a Comisiei Europene. La eveniment au participat aproximativ 90 de reprezentanţi ai administraţiei publice din mediul urban, oameni de afaceri, IMM-uri şi ONGuri, precum şi mass media. Conferinţa a inclus prezentări detaliate şi dezbateri referitoare la Programul Operaţional Regional, dar şi la alte programe operaţionale. Autoritate de Management Autoritate de Management Autoritate de Management Conferinte (8 evenimente regionale) Campania de informare Investiţi în regiunile României Conferinţa Naţională Open days Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor în România Implicarea regiunilor în crearea de locuri de muncă şi în creşterea economică. Iulie August noiembrie Potențiali beneficiari, mass-media, publicul general Potenţialilor beneficiari din toate regiunile tarii. La eveniment au participat aproximativ 640 de participanţi La eveniment au participat aproximativ 90 de reprezentanţi ai administraţiei publice din mediul urban, oameni de afaceri, IMM-uri şi ONG-uri, precum şi mass media. Timişoara, Cluj, Alba Iulia, Craiova, Piatra Neamţ, Piteşti, Bucureşti, Brăila Botoşani, Focşani, Călăraşi, Slatina, Reşiţa, Bistriţa, Bucureşti, Miercurea Ciuc Bucuresti 299

300 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 6 Conferinta 7 Seminar 8 Conferinta OI regiunea Nord-Vest: conferinţă de presă pentru lansarea Axei prioritare 2 Seminar de instruire pentru potenţialii beneficiari ai Axei prioritare 2 OI regiunea Centru: conferinţa de lansare a Axei prioritare 2; informare privind stadiul derulării POR în regiunea Centru OI regiunea Nord-Vest OI regiunea Nord-Vest OI regiunea Centru Conferinţă de presă Seminar de instruire Conferinţa de lansare a Axei prioritare 2 17 septembrie noiembrie 2007 Octombrie 2007 Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Potenţiali beneficiari ai Axei prioritare 2 regiunea Nord- Vest Potenţiali beneficiari ai Axei prioritare 2 regiunea Centru Cluj Cluj Alba 300

301 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 9 Conferinta 10 Seminar OI regiunea Vest: conferinţa cu titlul Oportunităţi de finanţare prin POR -Timişoara; OI regiunea Vest: seminar despre experienţa Ungariei în ceea ce priveşte implementarea POR , contractare şi managementul; OI regiunea Vest OI regiunea Vest Cconferinţa Oportunităţi de finanţare prin POR Seminar despre experienţa Ungariei în ceea ce priveşte implementarea POR martie octombrie 2007 Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Potenţiali beneficiari Timisoara Timisoara 11 Conferinta OI regiunea Vest: 10 conferinţe de presă organizate la nivelul regiunii. OI regiunea Vest 10 conferinta de presa Iunie-Decembrie 2007 Potenţiali beneficiari, Mass media. Timisoara 1.2 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 301

302 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Intalnire informala Au avut loc opt întâlniri informale cu massmedia din regiunile de dezvoltare ale ţării, în cadrul cărora au fost prezentate stadiul implementării programului operaţional în fiecare regiune, precum si dificultăţile întâmpinate în implementare. Întâlnirile au totalizat un număr de 186 de jurnalisti participanţi. Urmare a acestor întâlniri au fost generate 81 de articole si interviuri. La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare au fost organizate ateliere de lucru destinate potenţialilor beneficiari, la care au fost înregistraţi, în total, 444 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai IMM, ai ONG si ai instituţiilor de învăţământ din regiunile de dezvoltare. La evenimente au fost invitaţi si beneficiari ai proiectelor finanţate din fonduri europene din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru a împărtăsi din experienţa lor în întocmirea aplicaţiei si implementarea proiectelor. Experţii responsabili cu managementul axelor prioritare din cadrul Autorităţii de România Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinţei Raportul Anual de Implementare 2008 Management au discutat, împreună cu reprezentanţii Organismelor Intermediare, cu cei interesaţi să finanţeze proiecte prin programul operaţional. Autoritate de Management 81 de articole si interviuri Ianuarie- Decembrie de jurnalisti participanţi National 2 Seminar Autoritate de Management Ateliere de lucru Ianuarie- Decembrie 2008 Au fost înregistraţi, în total, 444 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai IMM, ai ONG si ai instituţiilor de învăţământ din regiunile de dezvoltare. National 302

303 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Conferinta 4 Nivel national - Conferinta Pentru a stimula depunerea de proiecte în vederea dezvoltării turismului, Autoritatea de Management a organizat o conferinţă de lansare a domeniului major de intervenţie 5.3. Valorificarea potenţialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice. Lansarea a avut loc la Cluj, pentru a se evidenţia importanţa componentei regionale în implementarea programului, la muzeul Etnografic al Transilvaniei, si s-a bucurat de participarea a 80 de invitaţi. În conformitate cu cerinţele Regulamentului CE 1828/2006, Autoritatea de Management a organizat conferinţa de prezentare a Raportului Anual de implementare a Programului Operaţional Regional. Evenimentul a avut loc pe data de 30 septembrie 2008 si a înregistrat 112 participanţi. În cadrul conferinţei au susţinut prezentări ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuinţelor, seful Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucuresti si directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. La eveniment au participat reprezentanţii celorlalte autorităţi de management, ai Organismelor Intermediare, ai autorităţilor publice locale, dar si mass-media. Autoritate de Management Autoritate de Management Conferinţă de lansare a domeniului major de intervenţie 5.3. Valorificarea potenţialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice Conferinţa de prezentare a Raportului Anual de implementare a Programului Operaţional Regional 11 septembrie septembrie de invitaţi Cluj 112 participanţi reprezentanţii Autoritatilor de Management, ai Organismelor Intermediare, ai autorităţilor publice locale, dar si massmedia.. Bucuresti 303

304 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Eveniment În scopul promovării oportunităţilor de finanţare acordate prin Programul Operaţional Regional, Organismele Intermediare au organizat 462 de evenimente de lansare a domeniilor majore de intervenţie, la nivel regional si judeţean, sesiuni de informare pentru potenţialii beneficiari si pentru beneficiari, conferinţe regionale de prezentare a Raportului Anual de Implementare, precum si ateliere de lucru privind pregătirea contractării. Evenimentele au totalizat un număr de de participanţi. Organisme Intermediare 462 de evenimente de lansare a domeniilor majore de intervenţie, la nivel regional si judeţean, sesiuni de informare pentru potenţialii beneficiari si pentru beneficiari, conferinţe regionale de prezentare a Raportului Anual de Implementare, precum si ateliere de lucru privind pregătirea contractă Ianuarie- Decembrie 2008 Evenimentele au totalizat un număr de de participanţi. National 1.3 Anul 2009 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 304

305 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 2 Nivel national - Conferinta Intalnire cu retele de diseminare 3 Conferinta Conferinta de prezentare a Raportului Anual de Implementare a Programului Operational Regional - La conferinta din au participat 47 de persoane, dintre care reprezentanti ai CE, ACIS, OI, precum si beneficiari de proiecte finantate prin POR. În cadrul conferintei au sustinut prezentări secretarul de stat responsabil de program din cadrul MDRT, reprezentantul DG Regio, directorul general al AM POR, precum si beneficiari ai unor proiecte finantate din POR. Reteaua de multiplicatori de informatie REGIO - În cursul anului 2009, a fost elaborat si finalizat Regulamentul de Organizare si Functionare al retelei de comunicatori. Acesta a fost dezbătut de AMPOR si OI, forma finală a acestuia fiind agreată de nucleul retelei de comunicatori. AMPOR a organizat prima întâlnire a retelei în luna februarie Conferinte regionale pentru prezentarea POR si a stadiului programului Autoritate de Management Organisme Intermediare Organisme Intermediare Conferinta Intalnire retea comunicatori 10 decembrie Conferinta 2009 Au participat 47 de persoane, dintre care reprezentanti ai CE, ACIS, OI, precum si beneficiari de proiecte finantate prin POR. Retea de comunicatori, Beneficiari, Potenţiali Beneficiari Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/ges tionarea de proiecte finantate prin fondurile structurale, mass media Bucuresti National National 305

306 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 4 Sesiune de informare Sesiuni de informare cu beneficiarii si cu potentiali beneficiari Organisme Intermediare Sesiune de informare 2009 Beneficiari, potențiali beneficiari, mass-media National 5 Eveniment Evenimente cu ocazia semnării contractelor de finantare Organisme Intermediare Eveniment 2009 Beneficiari National 6 Seminar Ateliere de lucru si mese rotunde Organisme Intermediare Seminar 2009 Beneficiari, potențiali beneficiari, mass-media National 7 Eveniment Au fost organizate 80 de evenimente de acest gen, la care au participat 725 persoane si s-au publicat 903 articole de presă privind POR Organisme Intermediare Articole de presa: participanti National 1.4 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 306

307 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 2 Nivel national - Conferinta Intalnire cu retele de diseminare 1 Conferinta anuală de prezentare a RAI O întâlnire a membrilor retelei comunicatorilor Regio Autoritate de Management Organisme Intermediare Conferinta 2010 Intalnire retea comunicatori 2010 Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/ges tionarea de proiecte finantate prin fondurile structurale, mass media Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/ges tionarea de proiecte finantate prin fondurile structurale, mass media Bucuresti National 307

308 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Eveniment 4 Intalnire cu retele de diseminare 5 Eveniment 1.5 Anul 2011 Au fost organizate 306 evenimente, dintre care conferinte regionale pentru prezentarea POR si a stadiului de implementare, sesiuni de informare cu beneficiarii si cu potentialii beneficiari, evenimente cu ocazia semnării contractelor de finantare, ateliere de lucru si mese rotunde, pentru a prezenta cerintele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii. Numărul total de participanti se ridică la de persoane. Au fost organizate 16 întâlniri cu membrii retelelor regionale de comunicatori care sprijină promovarea POR la nivelul comunitătilor. Au fost organizate 98 de evenimente pentru mass media, care au însumat participanti: conferinte de presă cu ocazia semnării contractelor de finantare, conferintelor regionale si a seminariilor de informare, vizite la proiecte Organisme Intermediare Organisme Intermediare Organisme Intermediare 306 evenimente, dintre care: conferinte regionale, sesiuni de informare cu beneficiarii si cu potentialii beneficiari, evenimente cu ocazia semnării contractelor de finantare, ateliere de lucru si mese rotunde Intalnire retea comunicatori 98 de evenimente pentru mass media persoane participante Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/ges tionarea de proiecte finantate prin fondurile structurale, mass media participanti National National National 308

309 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Sesiune de informare Sesiune de informare a studenţilor din Cluj- Napoca OI regiunea Nord Vest Sesiune de informare 2011 Studenţi din Cluj-Napoca Cluj-Napoca 2 Sesiune de informare 3 Eveniment 4 Eveniment Sesiune de informare pentru potenţialii beneficiari şi beneficiari ai AP1 la Cluj-Napoca În 2011 cele 8 OI-uri ale POR au organizat 273 evenimente (întâlniri, şedinţe, sesiuni de informare, conferinţe, etc) care au adunat participanţi. Adăugarea de noi membri, fiind organizate 11 evenimente regionale, cu un total de 136 participanţi, membrii reţelei primind peste 147 de informări. OI regiunea Nord Vest Organisme Intermediare Organisme Intermediare Sesiune de informare 2011 Intâlniri, şedinţe, sesiuni de informare, conferinţe de informări 2011 Potenţialii beneficiari şi beneficiari ai AP1 la Cluj- Napoca participanţi Potenţialii beneficiari şi beneficiari 136 participanţi Cluj-Napoca National National 1.6 Anul 2012 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Întâlnire de lucru 2 Forumul comunicatorilor Întâlnire de lucru regională cu membrii reţelei de comunicatori Regio, la care au participat 33 de persoane Forumul comunicatorilor Regio este un eveniment dedicat membrilor comunicatorilor Regio. La acest eveniment au participat 115 persoane Autoritate de Management Autoritate de Management Întâlnire de lucru 2012 Forumul comunicatorilor 6 noiembrie Membrii rețelei de comunicatori Regio- 33 de persoane Membrii rețelei de comunicatori Regio 115 persoane Sighișoara National 309

310 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Sesiune de informare Sesiune de informare privind activităţile de comunicare derulate în cursul anului 2012 de către Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare; Autoritate de Management si Organisme Intermediare Sesiune de informare 2012 Publicul intern din AM POR, OI POR, ACIS şi celelalte AM-uri National 4 Informare on-line Actualizare permanentă a site-ului cu informații relevante pentru beneficiari, mass-media și publicul general. În cadrul site-ului a fost creată și o secțiune dedicată viitoare perioade de programare, coninând documente de lucru relevante pentru această temă. Numărul de vizitatori în perioada a fost de Autoritate de Management Web-site ( Pe tot parcursul anului Beneficiari, potențiali beneficiari, mass-media, publicul general National 310

311 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Campanie media radio și panotaj stradal 6 Sondaj de opinie Obiectivul campaniei radio și acampaniei de panotaj stradal (OOH out of home) a fost promovarea Regio POR şi informarea publicului general cu privire la implementarea proiectelor finanţate prin Regio şi a rezultatelor aduse de implementarea acestora la nivelul infrastructurii şi serviciilor în comunitatea unde ele se derulează şi au impactul scontat. Activitatea a avut ca scop măsurarea gradului de conștientizare asupra Regio Programul Operațional Regional. Volumul eșantionului a fost de 2011 persoane, iar marja de eroare admisă a fost de +/-2,2%. 43,7% din populația urbană declară că a auzit de Programul Operațional Regional prin diverse surse de informare. Autoritate de Management Autoritate de Management 12 spoturi de 30 de secunde, difuzate timp de 8 săptămâni, în mod echilibrat, pe primele două staţii generaliste cu cea mai mare audienţă medie zilnică 5 postere diferite, respectând tematica primelor cinci AP ale Regio POR. Acestea au decorat un număr total de 198 de panouri la nivel naţional. În ceea ce priveşte locul de amplasare al panourilor, 70% dintre acestea s-au aflat pe sectoarele de drumuri judeţene circulate intens şi pe şosele de centură Sondaj de opinie Iulie 2012 Publicul general (11+, urban, studii medii şi superioare) Pubicul general din mediul urban Național Național 311

312 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Biroul de informare 8 Publicații Materiale promoționale Întâlniri, şedinţe, sesiuni de informare, conferinţe, etc Conferinţe de presă, semnări festive de contracte, sesiuni de informare Informare on-line (site-uri ale OIurilor) Materiale de informare În cadrul Biroului de Informare al Autorităţii de Management pentru POR au fost primite telefonic, pe fax sau un total de de solicitări la care s-au oferit răspunsuri. Revista Regio, 6 numere a câte exemplare, în limba română şi un număr în limba engleză, 500 de exemplare S-au realizat 850 de materiale promoţionale care au fost distribuite în cadrul Comitetului de Monitorizare POR Cele 8 OI - uri ale POR au organizat 249 evenimente care au adunat participanţi. Reţeaua de informare a continuat să se dezvolte în 2012, ajungând la 1023 membri; Acţiunile pentru mass media au constat în organizarea a 41 de evenimente la care au participat 659 persoane, fiind emise 1204 comunicate de presă, materiale de presă; S-au înregistrat vizitatori unici pe siteurile dedicate programului, realizate de organismele intermediare, cinci OI-uri realizând hărţi interactive ale proiectelor Regio, iar numărul de abonaţi la newsletter-urile realizate de OI-uri a fost de ; Au fost realizate și distribuite materiale de informare (inclusiv dintre cele realizate în anii anteriori) Autoritate de Management Autoritate de Management Autoritate de Management Organisme Intermediare Organisme Intermediare Organisme Intermediare Organisme Intermediare Răspunsuri la solicitările primite pe fax, telefon și e- mail Revista Regio Notebook-uri, genţi laptop, ceasuri călătorie, pixuri organizat 249 evenimente 1204 comunicate de presă, materiale de presă Actualizare site-uri web, realizare newsletter Reviste, broşuri, pliante Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului 2012 Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului Autorităţi publice locale, ONG, firme de consultanţă, şcoli, societăţi comerciale. Beneficiari, potențiali beneficiari, publciul general Participanți la Comitetul de Monitorizare a POR participanţi Mass-media Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Național Național National Cele 8 regiuni de dezvoltare Cele 8 regiuni de dezvoltare Cele 8 regiuni de dezvoltare Cele 8 regiuni de dezvoltare 312

313 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Materiale promoționale Campanie media (TV, radio, panotaj stradal, on-line) Birouri de informare Materialele promoţionale realizate şi distribuite au însumat un număr de buc. 145 difuzări ale spoturilor TV și știri TV (emisiuni), 1 spot TV, au fost realizate 5 spoturi radio, care au fost difuzate în total de 2114 ori și au fost difuzate 64 de ştiri la posturile radio locale, iar pentru campania pe internet au fost realizate 4 bannere, care au totalizat peste de impresii; Au apărut 670 de articole şi 64 de știri și machete de presă, au fost afișate 35 de panouri stradale şi 16 panouri electronice cu promovarea Regio; Birourile de informare şi-au continuat activitatea răspunzând la un număr total de solicitări directe II. Evenimente de informare si publicitate POS MEDIU 2.1 Anul 2007 Organisme Intermediare Organisme Intermediare Organisme Intermediare Agende, pixuri, mape, memorystickuri, calendare, pungi, genti, căni etc Spot TV, 5 spoturi radio, știri TV și radio, bannere internet, panouri stradale, știri și machete de presă Răspusuri la solicitări prin telefon sau Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului Pe tot parcursul anului Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Cele 8 regiuni de dezvoltare Cele 8 regiuni de dezvoltare Cele 8 regiuni de dezvoltare Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia I Dezbatere Dezbatere organizată de APM Satu Mare APM Dezbatere Angajatii Agentiei pentru Protectia Mediului Satu Mare Satu Mare 313

314 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Conferinta 3 4 Campanie de informare / promovare Seminar Dezbatere economică organizata de Federaţia Patronilor Bihor, BTL Design, Primăria Municipiului Oradea Caravană organizate de Ramboll, ADR Nord-Vest în colaborare cu OI POS Mediu Cluj-Napoca Întâlnire organizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului Jud Cluj Federaţia Patronilor Bihor, BTL Design, Primăria Municipiului Oradea Ramboll, ADR Nord-Vest în colaborare cu OI POS Mediu Cluj-Napoca Ministerul Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului Jud Cluj Conferinta Campanie de informare / promovare Seminar Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale, mass media Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Reprezentanti ai administratiei publice care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Oradea Cluj-Napoca Cluj 314

315 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Seminar 6 Simpozion 7 Conferinta Întâlnire organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj Simpozion organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Fac. de Stiinta si Ingineria Mediului Conferinţă regională organizată de Ministerul Economiei şi Finanţelor Camera de Comerţ şi Industrie Cluj Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Fac. de Stiinta si Ingineria Mediului Ministerul Economiei Finanţelor şi Seminar Simpozion Conferinta Reprezentanti ai administratiei publice, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul general Reprezentanti ai administratiei publice, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Cluj Cluj-Napoca - 315

316 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 8 9 Seminar Atelier PROFINN Conferinta Întâlnire organizată de săptămânalul Reporter Economic şi Expo Transilvania SA Global Services Group Săptămânalul Reporter Economic şi Expo Transilvania SA Seminar Conferinta Persoane implicate sau care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Specialişti ai autoritatilor centrale, de reprezentanţii administraţiei locale, precum şi cei ai companiilor din diverse industrii, retail, operatori de profil, firme de consultanţă, alături de autorităţile publice locale, ONG-uri şi massmedia de specialitate

317 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Seminar Seminar Seminar Întâlnire de lucru organizată de Prefectura Cluj Prefectura Cluj Seminar Ateliere de lucru PROFINN Baia Mare Global Services Group Seminar Întâlnire de lucru organizată de AN Apele Române, Direcţia Apelor Someş-Tisa AN Apele Române, Direcţia Apelor Someş- Tisa Seminar Persoane implicate sau care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Persoane implicate sau care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Reprezentanti ai administratiei publice, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Cluj-Napoca Baia Mare Cluj-Napoca 317

318 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nivel national - Seminar Intalnire Informala Workshop privind finalizarea Proiectului Extinderea implementarii AGENDEI LOCALE 21 in Romania, etapa organizat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL) in perioada OI POS Mediu Bucuresti a sustinut o prezentarea generala a POS Mediu cu tema Oportunitati de finantare a proiectelor prin Programul Operational Sectorial de Mediu La workshop au participat un numar de 34 reprezentanti ai: OI POS Mediu Galati, OI POS Mediu Sibiu, Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Judetean Alba, Primaria Falciu, Primaria Alba Iulia, Primaria Tulcea, ADR Sud Est, ADR Bucuresti, Primaria Sectorului 2, ADP Sectorul 2, UTCB, DAPS Tulcea, CNDD, MDLPL, PNUD. Intalniri informative Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL) OI POS Mediu Seminar Prezentare- Brosura POS Mediu, afise, discutii, chestionar de evaluare, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pixuri Ian.-feb reprezentanti ai: OI POS Mediu Galati, OI POS Mediu Sibiu, Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Judetean Alba, Primaria Falciu, Primaria Alba Iulia, Primaria Tulcea, ADR Sud Est, ADR Bucuresti, Primaria Sectorului 2, ADP Sectorul 2, UTCB, DAPS Tulcea, CNDD, MDLPL, PNUD. Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu, sindicate, CCIA Timisoara Bucuresti Timisoara 318

319 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 15 Seminar Seminarii OI POS Mediu Discutii, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pix, un CD continand informatii detaliate referitoare la tema in discutie, pixuri, pliant, afise Ian.2007 Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu, administratii ale Parcurilor Naturale, custozi ai ariilor naturale protejate, Institute de cercetare, Garda de mediu, alte OI-uri Timisoara 319

320 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 16 Conferinta Conferinte OI POS Mediu 17 Seminar Workshop OI POS Mediu Prezentare si brosura POS Mediu, articole in saptamanalul Reporter Economic Slide-urile prezentate Mai-Nov Nov.2007 Institutii publice, societati comerciale, institutii, banci, presa, reprezentanti ai MMDD, experti din cadrul CE, firme de consultanta specializate in scrierea proiectelor, agenti economici, Ministerului Mediului din Austria, firme austriece din domeniul mediului si Agentia Romane pentru Conservarea Energiei Institutii publice, banci si consultanti financiari Timisoara Timisoara 320

321 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 18 Târg Expozitii OI POS Mediu 19 Intalnire Informala Intalniri informative - Comunicat de presa, pliant Axa 4, reportaj difuzat in emisiunea de stiri a televiziunii Europa Nova Prezentare- Brosura POS Mediu, afise, discutii, chestionar de evaluare, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pixuri Oct Ian.-feb.2007 Presa scrise locala si regionala, Radio Timisoara si TVR Timisoara, ONG-urilor de Mediu, institutii de invatamant superior, agentii de mediu, administratii ale parcurilor nationale si naturale, custozi ai ariilor naturale protejate, muzee, autoritati publice Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu, sindicate, CCIA Timisoara Timisoara Timisoara 321

322 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 20 Seminar Seminarii - Discutii, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pix, un CD continand informatii detaliate referitoare la tema in discutie, pixuri, pliant, afise Ian.2007 Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu, administratii ale Parcurilor Naturale, custozi ai ariilor naturale protejate, Institute de cercetare, Garda de mediu, alte OI-uri Timisoara 322

323 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 21 Conferinta Conferinte - 22 Seminar Workshop - Prezentare si brosura POS Mediu, articole in saptamanalul Reporter Economic Slide-urile prezentate Mai-Nov Nov.2007 Institutii publice, societati comerciale, institutii, banci, presa, reprezentanti ai MMDD, experti din cadrul CE, firme de consultanta specializate in scrierea proiectelor, agenti economici, Ministerului Mediului din Austria, firme austriece din domeniul mediului si Agentia Romane pentru Conservarea Energiei Institutii publice, banci si consultanti financiari Timisoara Timisoara 323

324 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 23 Târg Expozitii - Comunicat de presa, pliant Axa 4, reportaj difuzat in emisiunea de stiri a televiziunii Europa Nova Oct Presa scrise locala si regionala, Radio Timisoara si TVR Timisoara, ONG-urilor de Mediu, institutii de invatamant superior, agentii de mediu, administratii ale parcurilor nationale si naturale, custozi ai ariilor naturale protejate, muzee, autoritati publice Timisoara 2.2 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Seminar Şedinţă organizată de CJ Cluj CJ Cluj Sedinta Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu Cluj-Napoca 324

325 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Simpozion 3 Târg 4 Târg Simpozion organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Târg de protecţie a mediului organizat de Expo Transilvania Cluj Napoca Târg de afaceri organizat de Expo Transilvania Cluj Napoca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Expo Transilvania Cluj Napoca Expo Transilvania Cluj Napoca Simpozion Brosuri, Pliante, Afise Brosuri, Pliante, Afise Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu Institutii publice, societati comerciale, administratorii ariilor protejate, ONGuri de mediu, oameni de afaceri, reprezentanti ai patronatelor si ONG-urilor, persoane care vor fi ulterior implicate in elaborarea/gesti onarea de proiecte finantate prin fondurile structurale Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca 325

326 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Nivel national - Intalnire de lucru Promovare POS Mediu în cadrul Biroului Help Desk La solicitarea D-nei Elena Dumitrache, angajată a Ambasadei Italiei - Secţia Promovare Schimburi a avut loc o întâlnire la sediul OI în care a fost prezentat POS Mediu şi situaţia actuală privind proiectele finanţate din POS Mediu. De asemenea, au fost puse la dispoziţia solicitantului o broşură POS Mediu în limba română şi trei în limba engleză, un CD POS Mediu precum şi o prezentare a POS Mediu în format power point. Intalnire de lucru 6 Reuniune Reuniuni de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Prezentare a POS Mediu în format power point Intalnire directa, prezentari ppt, CDuri prezentare, dezbateri Ian., Iun., Iul.,2008 Ambasadei Italiei- Secţia Promovare Schimburi Potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, administratii parcuri naturale, universitati, organe de control, asociatii, societati, ONG uri Bucuresti Timisoara 326

327 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Seminar Seminarii OI POS MEDIU - Timisoara 8 Sedinta Sedinta OI POS MEDIU - Timisoara 9 Conferinta Conferinte OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari, dezbateri Intalnire directa, prezentari, dezbateri Intalnire directa, prezentari, dezbateri, brosuri POS Mediu in limba romana, maghiara, engleza Feb., Iul.,2008 Feb., Iul Aprilie, Mai, Setebbrie., Noiembrie 2008 Potentiali beneficiari, autoritati publice locale, companii apa, agentii mediu Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media, potentiali beneficiari, institutii de control Timisoara Timisoara Timisoara 327

328 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 10 Conferinta Dezbatere OI POS MEDIU - Timisoara 11 Semnare Protocol Colaborare Semnare protocol colaborare OI POS MEDIU - Timisoara 12 Seminar Workshop OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari, discutii Intalnire directa, prezentari, discutii, aparitii mass media Intalnire directa, prezentari ppt, discutii Mai.2008 Mai.2008 Mai.2008 Reprezentanti ai autoritatilor publice locale, ai institutiilor publice, ai mediului universitar, ai organizatiilor sindicale, mass media Reprezentanti ai structurilor care au elaborat acest protocol si ziaristi Reprezentanti ai autoritatilor publice locale din Regiunea Vest si Centru Timisoara Timisoara Timisoara 13 Intalnire de lucru Intalnire bilaterala OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari, CD, discutii Iunie.2008 Reprezentanti ai Primariei Timisoara Timisoara 14 Intalnire de lucru Intalnire de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari, discutii Setembrie 2008 Reprezentanti ai structurilor semnatare ale Protocolului de Colaborare Timisoara 328

329 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 15 Forum Forum OI POS MEDIU - Timisoara 16 intalnire de lucru Intalnire de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari ppt, brosuri, afise, discutii Intalnire directa, prezentari, discutii, brosuri, afise Noiembrie 2008 Noiembrie 2008 Reprezentanti ai autoritatilor publice din Regiunea Vest, ai mediului universitar, societatilor comerciale, firmelor de consultanta, firmelor de avocatura, camerelor de comert, agentiilor de mediu Reprezentanţi ai Direcţiei Apelor Bnat, ai societăţilor comerciale şi autorităţilor publice din Regiunea Vest Timisoara Timisoara 329

330 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 17 Dezbatere Grup de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari, discutii, brosuri in limba romana si engleza Noiembrie 2008 Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai agenţiilor de mediu din Regiunea Vest, ai Direcţiei Apelor Banat, precum şi invitaţi din Franţa specializaţi în managementul proiectelor de mediu Timisoara 2.3 Anul 2009 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Simpozion Întâlnire organizată de USAMV Cluj Napoca USAMV Cluj Napoca Simpozion Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media Cluj-Napoca 330

331 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Conferinta 3 Dezbatere 4 Seminar 5 Conferinta Conferinta organizata de Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Dezbatere publica organizata de Directia Apelor Somes-Tisa Cluj Seminar Fonduri Structurale organizat de Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura, Misiunea Economica a Ambasadei Frantei, BRD, Veolia Servicii pentru Mediu. Conferinta internationala dedicata Zilei Mondiale a Mediului organizata de USAMV Cluj-Napoca Universitatea Babes- Bolyai Cluj-Napoca Directia Apelor Somes- Tisa Cluj Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura, Misiunea Economica a Ambasadei Frantei, BRD, Veolia Servicii pentru Mediu Conferinta Dezbatere Seminar USAMV Cluj-Napoca Conferinta Beneficiari, Potentiali Beneficiali, Public general Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media Cluj-Napoca Cluj National Cluj-Napoca 331

332 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 6 Dezbatere Dezbatere publica organizata de Primaria Cluj Napoca Primaria Cluj Napoca Dezbatere Reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, ai mediului universitar, ai institutiilor publice locale, societatilor comerciale, ONG-urilor, mass media Cluj-Napoca 7 Simpozion Simpozion National organizat de Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca - editia V Universitatea Babes- Bolyai Cluj-Napoca Simpozion Cluj-Napoca 8 Conferinta 9 Caravana de informare Conferinta Internationala organizata de Universitatea Babes-Bolyai - Facultatea de Stiinta Mediului Cluj-Napoca Caravana Axa 4 POS Mediu Universitatea Babes- Bolyai - Facultatea de Stiinta Mediului Cluj- Napoca OI POS MEDIU Conferinta Cluj-Napoca prezentări Power Point materiale promoţionale: mape, pix, CD, 5_13 februarie 2009 Potentiali beneficiari National 10 Conferinta Conferinta de explorare a viitorului OI POS MEDIU Conferinta septembrie Potentiali beneficiari National 11 Prezentare Lansare Regională Sesiunea 3 Axa 4 POS Mediu AM POS MEDIU Broşuri, pliante, flyer Natura, pix/ mapă 28.oct Potentiali beneficiari National 332

333 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 12 Intalnire de lucru intalniri de lucru OI POS MEDIU - Timisoara 13 Seminar Seminarii OI POS MEDIU - Timisoara 14 Conferinta Conferinta internationala OI POS MEDIU - Timisoara 15 Intalnire informala Intalnire informala OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, prezentari CD-uri prezentare, dezbateri Intalnire directa, prezentari ppt, pliante, brosuri si afise POS Mediu in limba romana, maghiara si engleza, mape de prezentare, pixuri, CD-uri prezentare, link-uri utile, chestionare de evaluare, dezbateri Intalnire directa, brosuri si CD-uri POS Mediu in limba romana, engleza. Italnire directa, pliante, brosuri, discutii Martie Ianuarie, Februarie, Martie, Septembrie, Octombrie, Noiembrie Mai, Iun Aug Reprezentanţi ai ariilor naturale protejate din Regiunea Vest şi ai RNP Romsilva, CRPDRP Vest potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri potentiali beneficiari, institutii publice, universitati, unitati de invatamant, societati comerciale, firme de consultanta Reprezentanţi ai institutului ESI Berlin şi ai OI POS Mediu Timişoara Timisoara Timisoara Timisoara Timisoara 333

334 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 16 Reuniune Reuniune consultativa OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire directa, dezbateri Sep Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Timisoara 2.4 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Seminar Seminar organizat de CJ Bistriţa-N CJ Bistriţa-N Seminar Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Bistrita-Nasaud 334

335 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Seminar Întâlnire organizată de USAMV Cluj-Napoca USAMV Cluj-Napoca Seminar Seminar 4 Seminar 5 Seminar Seminar organizat de Asociaţia Romană de Salubritate Masă rotundă cu tema "Ofensiva verde continuă" organizată de Grupul de Presă "REPORTER" Seminar organizat de Universitatea de Ştiiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj- Napoca, cu prilejul Zilei Pământului Asociaţia Romană de Salubritate Grupul de Presă "REPORTER" Universitatea de Ştiiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca Seminar Seminar Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de med Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Cluj-Napoca Cluj-Napoca National Seminar Cluj-Napoca 6 Conferinta Conferinţa organizată de Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară - Cluj, cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară - Cluj Conferinta Cluj-Napoca 335

336 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Dezbatere Dezbatere organizată de Fundaţia SOROS Cluj Napoca Fundaţia SOROS Cluj Napoca Dezbatere Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Cluj-Napoca 8 Conferinta Conferinţa internaţională organizată de Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca Conferinta Beneficiari proiecte majore, potentiali beneficiari, institutii publice locale, firme de consultanta, agentii de mediu Cluj-Napoca 336

337 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 9 Intalnire de lucru Intalnire de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Intalnire de lucru ianuarie, martie, aprilie, mai, iunie, decembrie potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, administratii parcuri naturale, universitati, organe de control, asociatii, firme implicate in gestiunea deseurilor, asociatii de dezvoltare intercomunitare, ONG uri, proprietari de terenuri Timisoara 337

338 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 10 Seminar Seminarii OI POS MEDIU - Timisoara Seminar martie, mai 11 Simpozion Intalnire directa, pliante, brosuri si afise POS Mediu in limba romana, maghiara si engleza. OI POS MEDIU - Timisoara Simpozion mai, iunie potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, organe de control, asociatii, ONG uri potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, universitati, unitati de invatamant, organe de control, asociatii, societati comerciale, ONG uri Timisoara Timisoara 338

339 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 12 Sesiune de instruire Intalnire directa, mape conţinând prezentările ppt în varianta tipărită, fişe pentru aplicaţiile practice, link-uri utile, chestionar de evaluare OI POS MEDIU - Timisoara Simpozion noiembrie 13 Dezbatere Intalnire directa, dezbateri OI POS MEDIU - Timisoara Dezbatere septembrie potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri institutii publice locale, Camera de Comert, asociatii, ONG uri Timisoara Timisoara 2.5 Anul 2011 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 339

340 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Simpozion 2 Sedinta 3 Simpozion Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice, organizată de USAMV Cluj Napoca, cu prilejul ZILEI MONDIALE A APEI Şedinţa Comitetului de Bazin Hidrografic Someş+Tisa, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice, organizată de USAMV Cluj Napoca, cu prilejul ZILEI MONDIALE A PĂMÂNTULUI USAMV Cluj Napoca Simpozion Comitetul de Bazin Hidrografic Someş+Tisa Sedinta USAMV Cluj Napoca Simpozion Seminar Seminar organizat de Monitorul de Cluj Monitorul de Cluj Seminar potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri Participa atat membrii Comitetului de Bazin, cat si factori decizionali din domeniul mediului Institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri Institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri Cluj-Napoca Bistrita Nasaud Cluj-Napoca Cluj-Napoca 340

341 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Târg 6 Conferinta Targ de mediu organizat de Expo- Transilvania Cluj Napoca Conferinţa Internaţională de mediu organizată de Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca Expo-Transilvania Cluj Napoca Universitatea Babeş- Bolyai Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise Conferinta Intalnire de lucru Intalnire de lucru OI POS MEDIU - Timisoara Intalniri de lucru august 8 Seminar Seminar OI POS MEDIU - Timisoara Seminar aprilie, mai potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri potentiali beneficiari, institutii publice locale, administratii parcuri naturale, universitati, asociatii, ONG uri Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară din Regiunea Vest potentiali beneficiari, institutii publice locale, organe de control, asociatii, ONG uri Cluj-Napoca Cluj-Napoca Timisoara Timisoara 341

342 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 9 Conferinta Conferinta Internationala Seminar intalnire directa, pliante, brosuri si afise POS Mediu in limba romana, maghiara si engleza, prezentari ppt, stand de prezentare expozitie. noiembrie potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, universitati, unitati de invatamant, organe de control, asociatii, societati comerciale, ONG uri Timisoara 2.6 Anul 2012 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 342

343 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Conferinta Conferinţă Naţională organizată de USAMV Cluj Napoca USAMV Cluj Napoca Conferinta potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, universitati, unitati de invatamant, organe de control, asociatii, societati comerciale, ONG uri Cluj Napoca 343

344 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Conferinta Conferinţă Regională organizată de Patronatul Serv Publice Bihor Patronatul Serv Publice Bihor Conferinta potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, universitati, unitati de invatamant, organe de control, asociatii, societati comerciale, ONG uri Bihor 344

345 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Conferinta Conferinţă dedicată ZILEI PĂMÂNTULUI organizată de USAMV Cluj Napoca USAMV Cluj Napoca Conferinta potentiali beneficiari, structuri regionale implicate in implementare, institutii implicate in implementare, institutii publice centrale si locale, universitati, unitati de invatamant, organe de control, asociatii, societati comerciale, ONG uri Cluj Napoca 4 Conferinta Conferinţă organizată de ARPM şi Universitatea Tehnică cu prilejul Zilei Mediului ARPM şi Universitatea Tehnică Conferinta Beneficiari, potentiali beneficiari - 5 Târg Târg organizat de Expo-Transilvania Cluj Napoca Expo-Transilvania Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise Beneficiari, potentiali beneficiari Cluj Napoca 6 Intalnire informala Intâlniri informale cu membrii UIP OI POS MEDIU - Timisoara intalnire directa, informare, discutii iulie, septembrie membrii UIP beneficiari Timisoara 7 Intalnire de lucru Intalnire de lucru OI POS MEDIU - Timisoara intalnire directa, informare, discutii august institutii publice Timisoara 345

346 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 8 Conferinta Conferinte OI POS MEDIU - Timisoara 9 Simpozion Simpozion OI POS MEDIU - Timisoara III. Evenimente de informare si publicitate POSDRU 3.1 Anul 2007 Intalnire directa, discutii Intalnire directa, discutii, prezentare ppt, pliante, brosuri septembrie Decembrie potentiali beneficiari, institutii publice locale, asociatii, ONG uri, societati Universitati, potentiali beneficiari, institutii publice locale, asociatii, ONG uri, societati Timisoara Timisoara Nr Activitate Descriere Organizator 1. Nivel national - Conferința de lansare a FSE - Investeste în oameni: rolul Fondului Social European în Dezvoltarea Resurselor Umane (eveniment național de promovare) - informarea opiniei publice cu privire la oportunitățile de finanțare oferite de FSE prin POS DRU si PO DCA. - prezentarea conceptului identității vizuale a FSE și a POS DRU, precum si conceptul paginii de internet Canale / Mijloace folosite AM POS DRU Comunicat de presa, discutii, dezbateri, site internet Perioada Grup țintă 13 martie - Reprezentanți ai partenerilor sociali și ai societății civile, reprezentanți ai altor instituții publice, potențiali beneficiari ai POS DRU, reprezentanți ai mass-media, personalul din AMPOSDRU, OI, AMPODCA și Locația București 346

347 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2. Eveniniment local de promovare diseminare informații privind FSE si programele ce urmează a fi finanțate prin acest fond (POS DRU si PO DCA). 3. Nivel National - Conferința Întreprinderile sociale într-o economie dinamică - de la organizațiile non-profit la întreprinderile sociale - promovarea conceptului economiei sociale, facilitarea schimbului de bune practici și promovarea oportunităților oferite prin POS DRU pentru AM AM POS DRU/ OIR POSDRU AM POS DRU - vizite la cele mai reprezentative proiecte finanțate din Phare, relevante pentru POS DRU - diseminarea informațiilor privind FSE în România, și a informațiilor privind PO finanțate din acest fond; - prezentarea exemplelor de bune practici din UE (programe finanțate din FSE) si din România (programe finanțate prin Phare); - schimb de experiență între participanții din România si experții internaționali invitați Dezbateri, discutii, prezentare de bune practici Aprlie-iulie personalul din MMFES - reprezentanți ai administrației publice centrale si locale, ai societății civile și ai mediului de afaceri, semnatari ai pactelor regionale, promotori de proiecte în regiune, reprezentanți ai Organismelor Intermediare Regionale 13 iunie - reprezentanți ai administrației publice, Călărași, Giurgiu (Sud Muntenia) Dr. Turnul Severin (S-V) Alba (Centru) Deva (Vest) Oradea București 347

348 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 4. Sesiuni de instruire a potențialilor beneficiari (39 sesiuni de instruire) dezvoltarea acestui tip de economie, în special pentru reprezentanții sectorului ONG - recunoasterea și înțelegerea implicațiilor Politicii de Coeziune UE și a Agendei Lisabona la nivel național și regional; - cunoașterea principiilor de bază ale noii perioade de programare ; - elemente de bază ale managementului si implementării FSE în România pentru perioada ; OIR POSDRU Intalniri directe, discutii, dezbateri Iulie-dec. specialiști în politici sociale si de ocupare la nivel național, experți în domeniu din statele membre OCDE și din România, reprezentanți ai ONG active în incluziune socială și ocupare și în promovarea la nivel național a antreprenoriat ului social în statele membre OCDE si în România, actori din economia socială și cercetători ai sectorului nonprofit din România Potențiali 348beneficiari ai POS DRU: reprezentanți ai administrației publice central si locale, Sinaia, București, alte localități din reg de dezvoltare 348

349 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de - informații despre modul în care se identifică o idee de proiect si transformarea acesteia în propunere de proiect finanțat de FSE. reprezentanți ai societății civile, în special ai partenerilor sociali, reprezentanți ai sectorului de afaceri Nr 3.2 Anul 2008 Activitate Descriere Organizator 1. Nivel national - Conferință de lansare a cererilor de propuneri de proiecte strategice 2. Conferință națională Consolidarea capacității de absorbție a FSE POS DRU în România În cadrul acestui eveniment vor fi lansate cereri de propuneri de proiecte strategice în cadrul POS DRU şi vor fi prezentate rezultatele implementării proiectului Phare 2005 Asistenţă tehnică pentru Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi beneficiarii finali, pentru implementarea schemelor de grant pentru măsuri active de ocupare, în special pentru tineri, şomeri de lungă durată şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă din zonele rurale şi implementarea schemelor de grant pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Conferinta Nańională cu tema Consolidarea capacităńii de absorbńie a fondului social European POS DRU în România. Se adresează Pactelor Regionale Pentru Ocuparea forńei de Muncă şi Incluziune Socială şi parteneriatelor Judeńene. Sunt invitańi, de asemenea, să participe directorii şi directorii executivi AM POS DRU AM POS DRU Canale / Mijloace folosite Discutii, dezbateri, prezentari materiale Discutii, dezbateri, prezentari materiale Perioada iulie Martie Grup țintă Potentiali beneficiari Potentiali beneficiari Locația Bucuresti Bucuresti 349

350 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator 3. Seminarii de instruire pentru potențialii beneficiari (52 seminarii în cele 8 regiuni de dezvoltare regionala) 4. Nivel international - Seminar bilateral România Italia Prevenirea și combaterea traficului de femei 5. Nivel national - Conferința de lansare a cererilor de proiecte de grant și ceremonia de semnare oficială a unor proiecte strategice finanțate din FSE prin POS DRU ai organismelor intermediare nańionale şi regionale pentru Programul Operańional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, având în vedere rolul acestora în diseminarea informańiilor către potenńialii beneficiari. Cunoasterea la nivel național si regional a obiectivelor Politicii de Coeziune UE si ale Agendei Lisabona revizuită, a cadrului general al FSE, managementului si implementării POSDRU, detaliilor tehnice privind elaborarea, depunerea si transmiterea cererilor de finanțare în cadrul POSDRU. Au fost furnizate informații actualizate despre POSDRU Seminarul este organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU) si se bucura de participarea unei numeroase delegatii italiene, cuprinzand reprezentanti ai agentiilor guvernamentale din diferite regiuni ale Italiei, cu atributii in combaterea traficului de fiinte umane. reprezentantii ai Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, ai Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane si ai Directiei Coordonare FSE, reprezentanti ai Organismelor Intermediare POS DRU, precum si alti reprezentanti ai institutiilor publice, sindicatelor, patronatelor, ONG-urilor. OIR POSDRU AM POS DRU Canale / Mijloace folosite Pagina de internet a AM o si a materialelor informative despre FSE/POSDRU (pliante si brosură). Seminar, Discutii, dezbateri, prezentari materiale AM POS DRU Comunicat de presa, Discutii, dezbateri, prezentari materiale Perioada Martie - nov iulie iulie Grup țintă Potentiali Beneficiari Potentiali beneficiari reprezentantii ai Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, ai Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Locația Cele 8 regiuni de dezvoltare regionala Bucuresti Bucuresti 350

351 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator 6. Seminarii de informare a mass-media în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României Întâlniri de lucru ale membrilor Pactelor Regionale pentru Ocupare și Incluziune Socială si ale Parteneriatelor județene 8. Campanie națională de informare publică pentru promovarea POS DRU Crearea unei relații de colaborare și parteneriat între AM/OI și reprezentanții massmedia la nivel regional Intalniri la care au participat organizatiile interesate de domeniul dezvoltarii resurselor umane si dificultăţile de corelare şi coordonare a eforturilor acestora. Au participat si experti din echipa de asistenta tehnica Creșterea gradului de informare a publicului general cu privire la beneficiile accesării FSE prin POSDRU Canale / Mijloace folosite OIR POSDRU Comunicate de presa, Discutii, dezbateri, prezentari materiale Pactele Regionalepen tru Ocuparea Forței de Muncă Regiunea NordVest AM POS DRU - media plan pentru două spoturi TV și difuzarea acestora pe durata a 21 de zile calendaristice Perioada 29 mai- 6 august Intalniri de lucru 30 oct 18 nov 11 nov 2 dec Grup țintă Dezvoltarea Resurselor Umane si ai Directiei Coordonare FSE, reprezentanti ai Organismelor Intermediare POS DRU, precum si alti reprezentanti ai institutiilor publice, sindicatelor, patronatelor, ONG-urilor. Reprezentanti mass-media Potentiali beneficiari. Potentiali beneficiari, publicul larg Locația Cele 8 regiuni de dezvoltare Regiunea Nordvest Nivel national 351

352 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator 9. Nivel National - Conferința Anuala privind implementarea POS DRU Prezentarea unei sinteze a documentelor programatice și stadiul implementării POSDRU, Prezentarea rezultatelor implementării POSDRU în anul 2008, în ceea ce privește descrierea sistemului ActionWeb, procesul de evaluare si selecție a cererilor de finanțare, situația contractelor încheiate, acțiunile de comunicare derulate. AM POS DRU Canale / Mijloace folosite pe primele două posturi TV generaliste si primele două posturi TV de stiri, conform audienței naționale - media plan pentru două spoturi radio și difuzarea acestora pe durata a 21 de zile calendaristice pe primele trei posturi de radio, conform audienței naționale; - Creația, producția si difuzarea unui banner Internet pe primele 30 de site-uri, selectate în ordinea numărului de vizitatori unici. Discutii, dezbateri, prezentari materiale Perioada Grup țintă 23 dec Potentiali beneficiari, Beneficiari, Locația Bucuresti 352

353 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr 3.3 Anul 2009 Activitate Descriere Organizator 1. Nivel National - Conferința Fondul Social European un instrument pentru reducerea efectelor crizei din România, în contextul Planului European de Relansare Economică 2. Nivel national si regional - Sesiune de instruire Rolul Fondului Social European în Relansarea Economică 3 Nivel National - Seminar Oportunități de finanțare din POSDRU pentru ONGuri Organizația Națională a Crucii Roşii 4. Întâlniri de lucru a Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială Cunoașterea la nivel național si regional a obiectivelor Politicii de Coeziune UE si ale Agendei Lisabona revizuită, a cadrului general al FSE, managementului si implementării POSDRU, detaliilor tehnice privind elaborarea, depunerea si transmiterea cererilor de finanțare în cadrul POSDRU Cunoașterea la nivel național si regional a obiectivelor Politicii de Coeziune UE si ale Agendei Lisabona revizuită, a cadrului general al FSE, managementului si implementării POSDRU, detaliilor tehnice privind elaborarea, depunerea si transmiterea cererilor de finanțare în cadrul POSDRU Prezentare oportunități de finanțare prin POS DRU Participanti: initiatori, reprezentanti ai Guvernului Spaniei, ai societatii civile spaniole si românesti, precum si ai Guvernului României. Îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte depuse în cadrul POSDRU AM POS DRU Canale / Mijloace folosite Discutii, dezbateri, prezentari materiale AM POS DRU Seminarii / sesiuni de instruire Organizatia Nationala a Crucii Rosii Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Seminar / discutii Intalniri de lucru Perioada Februarie Martie Iulie August Martie Martie Mai Grup țintă Potentiali beneficiari reprezentanńi ai mediului de afaceri reprezentanti ai societatii civile românest i si reprezentanti ai institutiilor publice implicate Membri ai Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Locația Bucuresti Timișoara, Craiova Călărași București Cluj Alba-Iulia Tg-Mureș Reșița Deva Pitești Slatina Craiova Bucuresti Toate regiunile de dezvoltare 353

354 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator 5 Întâlnire de lucru cu membrii Pactelor Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială 6 Conferința națională Angajați mai mulți, mai competenți, mai sănătoşi 7 Nivel national - Conferință de lansare a cererilor de propuneri de proiecte strategice finanțate din FSE prin POSDRU Conferință de lansare a cererilor de propuneri de proiecte strategice finanțate din FSE prin POSDRU Cunoaşte Fondul Social European de Ziua Europei 9 15 Seminarii Implementarea proiectelor finanțate în cadrul POS DRU 10 Adunarea constitutivă a Asociației Pactul Regional Nord-Vest pentru Îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte depuse în cadrul POSDRU Prezentarea temelor de interes pentru beneficiarii POS DRU Prezentarea temelor de interes pentru beneficiarii POS DRU Prezentarea temelor de interes pentru beneficiarii POS DRU Prezentarea temelor de interes pentru beneficiarii POS DRU Obţinerea unui statut juridic pentru Pactul Regional Munca Incluziune Sociala si Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala AM POS DRU AM POS DRU Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Canale / Mijloace folosite Intalniri de lucru Discutii, dezbateri, prezentari materiale Discutii, dezbateri, prezentari materiale Discutii, dezbateri, prezentari materiale AM POS DRU Discutii / dezbateri Asociaţia Pac tul Regional Discutii/ dezbateri Perioada Mai Iunie Martie Aprilie Mai Grup țintă Teritoriale pentru Ocuparea Forței Muncă Incluziune Socială membrii Pactelor Teritoriale pentru Ocuparea Forței Muncă Incluziune Socială Potentiali beneficiari Ptentiali beneficiari Potentiali beneficiari de şi de şi Nov. Beneficiari, potentiali beneficiari Nov. Membri ai Adunarii Locația Craiova Băile Felix (N- V), Târgoviște (Sud - Muntenia), Timișoara (vest), Târgoviște Bucuresti Bucuresti Tg. Mureș Toate regiunile de dezvoltare Cluj-Napoca 354

355 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Ocupare si Incluziune socială Activitate Descriere Organizator 11 Înființarea Secretariatului Tehnic Permanent al Pactului Regional pentru Ocupare si Incluziune Socială în Regiunea Centru Activitati constitutive / administrative 12 Campanie de informare prin presă Promovarea cererilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul POSDRU Nr 3.4 Anul 2010 Nord-Vest pentru Ocupare Incluziune Socială Pactul Regional pentru Ocupare Incluziune Socială Regiunea Centru Activitate Descriere Organizator 1 Seminarii de instruire a potențialilor beneficiari - familiarizarea cu modul de gestionare si implementare a Fondului Social European; - informarea cu privire la obiectivele, axele si domeniile majore de intervenție din cadrul POSDRU, în special pentru DMI 5.1, 5.2 si prezentarea principiilor PCM, cu accent pe modul în care se realizează în mod coerent si se şi si în Canale / Mijloace folosite Discutii/ dezbateri AM POS DRU Conferințe de presă locale/regionale, comunicate de presă, materiale de info. Canale / Mijloace folosite AM POS DRU Discutii / dezbateri, prezentari materiale Perioada Grup țintă Constitutive a Asociației Pactul Regional Nord- Vest pentru Ocupare si Incluziune socială Nov. Membri ai Pactului Regional pentru Ocupare si Incluziune Socială în Regiunea Centru Pe tot Publicul larg parcursul anului Perioada Feb-sept Grup țintă Potențiali beneficiari Sibiu Locația Toate regiunile de dezvoltare Locația Timisoara, Arad, Călărasi, Alexandria, Bucuresti, Brasov, Târgu Mures, Târgu Jiu, Drobeta 355

356 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator construieste logic un plan pentru o propunere de proiect de calitate; - înțelegerea condițiilor de eligibilitate si a modului de evaluare si selecție a proiectelor; - familiarizarea cu modul de elaborare si transmitere a unei cereri de finanńare în cadrul POSDRU Canale / Mijloace folosite Perioada Grup țintă Locația Turnu - Severin, Bistrița, Baia Mare, Ploiesti, Craiova, Sibiu, Miercurea Ciuc 2 Conferințe regionale Cresterea gradului de constientizare a potențialilor beneficiari, prin furnizarea de informații privind ghidurile solicitanților revizuite si diseminarea obiectivelor, priorităților si activităților aferente POSDRU. 3 Consultări cu actorii interesați Îmbunătățirea Ghidurilor Solicitantului condiții generale si condiții specifice, elaborate si ulterior publicate pe pagina de internet 4 Nivel national - Elaborarea si implementarea unui program specific de instruire si a curriculei pentru beneficiari. 5 Furnizarea de instruire membrilor Secretariatelor Tehnice Permanente Elaborare documente si programe de implementare a programului operałional sectorial dezvoltarea resurselor umane -cresterea nivelului de constientizare privind cadrul de politici strategice la nivel european si AM POS DRU Discutii / dezbateri, prezentari materiale, ghid AM POS DRU Ghid, discutii, dezbateri AM POS DRU Pactele Regionale Discutii, dezbateri, prezentari materiale Discutii, dezbateri Iulie- august Pe tot parcursul Potențiali beneficiari Instituții publice, organizații sindicale si patronale, reprezentanți ai societății civile Instituții publice, organizații sindicale si patronale, reprezentanți ai societății civile, potentiali beneficiari Membri ai Secretariatelor București (2), Călărași, Timișoara, Craiova, Alba- Iulia, Cluj- Napoca Toate regiunile de dezvoltare Toate regiunile de dezvoltare Toate regiunile de dezvoltare 356

357 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator ale Pactelor Regionale pentru Ocuparea Forței de Muncǎ si Incluziune Socialǎ (STP0 național pe parcursul viitoarei perioade de programare; - consolidarea capacității Pactelor și a parteneriatelor de a solicita finanțare pentru proiecte în cadrul POSDRU; - continuarea dezvoltării abilitǎților si competențelor tehnice si sociale necesare pentru sprijinirea structurilor de conducere a parteneriatelor; - continuarea sprijinirii STP prin intermediul instruirii oferite de experții proveniți din parteneriatele cu mai multă experiență, - continuarea sprijinirii STP în efortul acestora de dezvoltare a abilitǎților si competențelor membrilor parteneriatelor În cadrul acestei activități au avut loc întâlniri cu membrii Pactelor si Secretariatelor Tehnice Permanente, în vederea implementării proiectelor prin care sunt derulate activități în sprijinul membrilor Pactelor Regionale si Parteneriatelor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă si Incluziune Socială 6 Vizite de monitorizare Sprijinirea beneficiarilor pentru implementarea proiectelor 7 Îmbunătățirea manualului Sprijinirea beneficiarilor pentru implementarea beneficiarului proiectelor 8 Postări pe website-ul POS DRU Documente necesare implementării corespunzătoare a proiectelor: ghiduri, proceduri, manuale instrucțiuni, decizii sau ordine de ministru si anexele aferente, destinate beneficiarilor POSDRU 9 Conferințe de lansare a cererilor de propuneri de proiecte Informare cu privire la lansarea cererilor de propuneri de proiecte pentru Ocuparea Forței Muncǎ Incluziune Socialǎ de si Canale / Mijloace folosite Perioada anului Grup țintă Tehnice Permanente ale Pactelor Regionale pentru Ocuparea Forței de Muncǎ si Incluziune Socialǎ Locația AM POS DRU Vizite, discutii August-dec Beneficiari Toate regiunile de dezvoltare AM POS DRU Discutii, - Beneficiari Toate regiunile dezbateri de dezvoltare AM POS DRU Website Pe tot parcursul anului AM POS DRU Conferinte, comunicate de presa, discutii, Decembrie Beneficiari Beneficiari, potentiali beneficiari Toate regiunile de dezvoltare Toate regiunile de dezvoltare 357

358 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite prezentare documente 10 Conferințe de presă Informari asupra divrese aspecte AM POS DRU Conferinte, comunicate de presa, discutii, prezentare documente 11 Sesiune de instruire Calitate in Îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte Asistenta Prezentari, scrierea propunerilor de finanțare depuse în cadrul POSDRU tehnica POS discutii, DRU in dezbateri colaborare cu Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Regional Regiunea Vest Perioada Pe tot parcursul anului Iulie Grup țintă (sindicate, patronate, organizaţii neguvernamen tale ) Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul larg Potentiali beneficiari Locația Toate regiunile de dezvoltare Resita Nr 3.5 Anul 2011 Activitate Descriere Organizator 1. Sesiuni de formare/instruire a membrilor Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Regionale pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ si Incluziune Socialǎ (STP). cresterea nivelului de constientizare privind cadrul de politici strategice la nivel european si național pe parcursul viitoarei perioade de programare; - consolidarea capacității Pactelor și a parteneriatelor de a solicita finanțare pentru proiecte în cadrul POSDRU; Pactele Regionale pentru Ocuparea Fortei Muncǎ Incluziune de si Canale / Mijloace folosite Discutii, dezbateri, prezentare materiale Perioada Pe tot parcursul anului Grup țintă Membri ai Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Regionale pentru Locația Toate regiunile de dezvoltare 358

359 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator - continuarea dezvoltării abilitǎților si competențelor tehnice si sociale necesare pentru sprijinirea structurilor de conducere a parteneriatelor; - continuarea sprijinirii STP prin intermediul instruirii oferite de experții proveniți din parteneriatele cu mai multă experiență, - continuarea sprijinirii STP în efortul acestora de dezvoltare a abilitǎților si competențelor membrilor parteneriatelor În cadrul acestei activități au avut loc întâlniri cu membrii Pactelor si Secretariatelor Tehnice Permanente, în vederea implementării proiectelor prin care sunt derulate activități în sprijinul membrilor Pactelor Regionale si Parteneriatelor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă si Incluziune Socială Socialǎ Canale / Mijloace folosite Perioada Grup țintă Ocuparea Fortei Muncǎ Incluziune Socialǎ de si Locația 2. Suport în organizare de activități de diseminare si rețea a celor opt Secretariate Tehnice Permanente (STP) ale Pactelor Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă si Incluziune Socială 3 Seminarii de instruire, pentru familiarizarea potențialilor beneficiari cu modul de gestionare și implementare a FSE si pentru Întâlniri cu membrii Pactelor si Secretariatelor Tehnice Permanente, în vederea implementării proiectelor prin care sunt derulate activități în sprijinul membrilor Pactelor Regionale si parteneriatelor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă si Incluziune socială - familiarizarea cu modul de gestionare si implementare a Fondului Social European; - informarea cu privire la obiectivele, axele si domeniile majore de intervenție din cadrul Pactele Regionale pentru Ocuparea Fortei Muncǎ Incluziune Socialǎ AM POSDRU de si Discutii, dezbateri, prezentare materiale Ghidul solicitantului, discutii, sesiuni de instruire Pe tot parcursul anului Membri ai Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Regionale pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ si Incluziune Socialǎ - Potentiali beneficiari Nivel local si regional Toate regiunile de dezvoltare 359

360 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator prezentarea modificărilor propuse la Ghidul Solicitantului POSDRU - prezentarea principiilor PCM, cu accent pe modul în care se realizează în mod coherent si se construieste logic un plan pentru o propunere de proiect de calitate; - înțelegerea condițiilor de eligibilitate si a modului de evaluare si selecție a proiectelor; - familiarizarea cu modul de elaborare si transmitere a unei cereri de finantare în cadrul POSDRU 4 Consultări cu actorii interesați Îmbunătățirea Ghidurilor Solicitantului condiții generale si condiții specifice, elaborate si ulterior publicate pe pagina de internet AM POSDRU Canale / Mijloace folosite Ghidul solicitantului, discutii Perioada Grup țintă - Instituții publice, organizații sindicale si patronale, reprezentanți ai societății civile) Locația Toate regiunile de dezvoltare 5. Nivel national - Conferința privind stadiul implementării POSDRU pe anul Conferința internațională privind promovarea POSDRU în vederea accesării în parteneriat a Fondului Social European Prezentarea rezultatelor POS DRU pe anul 2010 AM POSDRU Comunicate presa, prezentare materiale, discutii Schimb de experiențe, practici si informații între reprezentanții diferitelor organizații participante la eveniment, naționale si din alte state membre, inclusiv între reprezentanții autorităților de management sau organismelor intermediare omoloage, în ceea ce priveste învățarea comună în pentru promovarea FSE AM POSDRU în colaborare cu Comisia Europeană ianuarie Publicul larg, beneficiari, potentiali beneficiari Februarie - martie Beneficiari, reprezentanți ai Parteneriatelor pentru Ocupare si Incluziune Socială si Secretariatele Tehnice ale acestora, Bucuresti Bucuresti 360

361 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator 7 Caravana fondurilor europene Cum vor schimba fondurile europene România de evenimente la nivel regional pentru beneficiari și potențiali beneficiari Caravană informativă care traversează teritoriul național pentru a ajunge la cele mai puțin informate si mai izolate grupuri țintă Canale / Mijloace folosite AM POS DRU Sesiuni de informare Informații cu privire la POS DRU OI POS DRU Sesiuni de informare 9 Lansarea noului site POS DRU Reorganizarea structurii si conținutului websiteului, introducerea de noi secțiuni/câmpuri de informații, reproiectarea barelor de meniu. Website-ul astfel îmbunătățit a fost pus la dispoziția utilizatorilor în vederea cresterii gradului de informare si constientizare a beneficiarilor de finanțare/potențiali beneficiari si a publicului larg 10 Continuarea activității de helpdesk si Blue Line Măsuri de sprijin pentru beneficiari privind implementarea proiectelor. Acestea s-au Perioada Martie-aprilie Pe tot parcursul anului Grup țintă precum si altor actori interesați: administrația publică locală si centrală, asociații din administrația publică, asociații de dezvoltare intercomunitar ă, mediu academic, ONG, massmedia si alte entități Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul larg Beneficiari, potențiali beneficiari AM POS DRU website - Beneficiari, potențiali beneficiari, publicul larg AM POS DRU Help desk Pe tot parcursul Beneficiari, potentiali Locația Sibiu, Bucuresti, Constanta Cluj, Iasi, Nivel local și regional Nivel national Nivel national 361

362 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator concretizat în toate etapele ciclului de proiect si de asemenea, asigură sprijin beneficiarilor în ceea ce priveste modul de aplicare a regulilor de identitate vizuală, în concordanță cu prevederile Manualului de Identitate Vizuală pentru POSDRU Canale / Mijloace folosite Perioada anului Grup țintă beneficiari Locația IV. Evenimente de informare si publicitate PODCA 4.1 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Sesiune de instruire 2 Intalnire de lucru Participarea a unor reprezentanţi ai AM PO DCA la trei sesiuni de formare Identificarea şi dezvoltarea proiectelor finanţate prin Fondul Social European, organizate de Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local în oraşele: Iaşi, Cluj şi Bucureşti Medierea prin Unitatea de comunicare a unor întâlniri ale reprezentanţilor AM PO DCA cu potenţialii beneficiari (administraţia locală şi centrală, societatea civilă, universităţi, agenţii), pentru a le asigura suportul necesar în vederea depunerii de proiecte cât mai mature; Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local Iaşi, Cluj şi Bucureşti Prezentare materiale, discutii, dezbateri AM PO DCA Discutii, dezbateri - - Reprezentanti ai administratiei publice locale Reprezentanţi ai AM PO DCA si potenţiali beneficiari Iasi, Cluj, Bucuresti National 362

363 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Seminar 4 Seminar 5 Seminar 6 Lansare diverse proiecte 7 Intalniri de lucru 4.2 Anul 2009 Participarea reprezentanţilor AMPODCA la un seminar pentru instruirea potenţialilor beneficiari din judeţele Harghita, Braşov, Covasna şi Mureş, organizat împreună cu Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita, de pe lângă Consiliul Judeţean Harghita, în perioada iulie; Participarea unui reprezentant AM PO DCA la un seminar organizat de Institutul pentru Politici Publice, la Poiana Braşov, în vederea instruirii potenţialilor beneficiari, în perioada septembrie; Participarea reprezentanţilor AMPODCA la un seminar pentru instruirea potenţialilor beneficiari din judeţele Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş, organizat împreună cu Primăria Municipiului Baia Mare şi Asociaţia Sistemului Urban Baia Mare, în perioada octombrie Demararea procedurilor necesare pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă în domeniul comunicării precum şi elaborarea şi achiziţionarea de obiecte promoţionale şi materiale informative necesare unei informări mai eficiente a beneficiarilor; Elaborarea (în lunile iulie, septembrie şi decembrie) a unor materiale privind activitatea AM PO DCA în vederea publicării acestora în Buletinul Informativ al Ministerului. Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita Institutul pentru Politici Publice Primăria Municipiului Baia Mare şi Asociaţia Sistemului Urban Baia Mare AM POD CA AM PO DCA Seminare de instruire, discutii, dezbateri Seminare de instruire, discutii, dezbateri Seminare de instruire, discutii, dezbateri Obiecte promotionale si Materiale informative Alte materiale - materiale privind activitatea AM PO DCA în vederea publicării acestora în Buletinul Informativ al ministerului iulie septembrie octombrie - Iulie, Septembrie şi Decembrie Potenţiali beneficiari Potenţiali beneficiari Potenţiali beneficiari Beneficiari Publicul larg, beneficiari, potentiali beneficiari Harghita, Braşov, Covasna şi Mureş Brasov Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş National National 363

364 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Lansare cereri proiecte 2 Intalnire de lucru 3 5 Lansare cereri proiecte Lansare cereri proiecte 6 Intalniri de lucru 9 februarie lansarea primelor 3 cereri de proiecte pentru domeniile majore de intervenţie 2.1 şi 2.2, în cadrul axei prioritare 2 şi a cererii de idei de proiecte, cu activităţile de informare şi publicitate aferente; 26 martie - participarea unui reprezentant al AM PO DCA la întâlnirea cu primăriile şi serviciile publice deconcentrate din judetul Cluj, în vederea prezentării posibilităţilor de finanţare 27 aprilie - lansarea cererii de proiecte nr. 4/2009 pentru operaţiunea "Strategii de dezvoltare locală", axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1., cu activităţile de informare şi publicitate aferente 29 septembrie - lansarea cererii de proiecte nr. 5/2009 pentru operaţiunea "Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor etc.", axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.3., cu activităţile de informare şi publicitate aferente Elaborarea/revizuirea capitolelor destinate informării şi publicităţii din Manualul de implementare şi Contractul de finanţare AM POD CA Alte materiale 9 Februarie Primaria Cluj Prezentare materiale, discutii, dezbateri 26 Martie AM POD CA Alte materiale 27 Aprilie AM POD CA Alte materiale 29 Septembrie AM POD CA Publicatii - Manualul de implementare şi Contractul de finanţare - Reprezentanti ai administratiei publice locale Menbri din primăriile şi serviciile publice deconcentrate din judetul Cluj Reprezentanti ai administratiei publice locale Potentiali beneficiari Beneficiari / potentiali beneficiari National Cluj National National National 364

365 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Lansare diverse proiecte 8 Intalniri informale Demararea procedurilor de achiziţii publice pentru serviciile de consultanţă în domeniul comunicării, precum şi pentru elaborarea şi achiziţionarea de obiecte promoţionale şi materiale informative necesare unei informări mai eficiente a beneficiarilor Intermedierea de către Unitatea de comunicare a întâlnirilor reprezentanţilor AM PO DCA cu potenţialii beneficiari (administraţia locală şi centrală, societatea civilă, universităţi, agenţii), pentru a le asigura suportul necesar în vederea depunerii de proiecte AM POD CA Alte materiale - Beneficiari National AM PO DCA Prezentare materiale, discutii, dezbateri - potenţiali beneficiari National 9 Intalnire de lucru Revizuirea procedurilor de comunicare (o procedură specifică şi două proceduri operaţionale); AM PO DCA Prezentare materiale, discutii, dezbateri - Beneficiari / potentiali beneficiari National 4.3 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 1 Intalnire de lucru Avizarea materialelor elaborate de către beneficiari în vederea asigurării suportului necesar pentru verificarea cerinţelor de informare şi publicitate de care aceştia sunt responsabili aşa cum sunt prevăzute în regulamentele Uniunii Europene; AM PO DCA Prezentare materiale, discutii - Beneficiari National 4.4 Anul 2011 Nr Activitate Descriere Organizator Canale / Mijloace folosite Perioada Grup Tinta Locatia 365

366 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Seminar Seminar la Poiana Braşov în perioada februarie 2011, dedicat beneficiarilor PO DCA din regiunea Centru. Discuțiile s-au concentrat asupra modului în care sunt depuse şi implementate proiectele, problemelor legate de aspectele financiare din perioada de implementare, cât şi asupra altor aspecte care au vizat monitorizarea proiectelor; AM POD CA Discutii, dezbateri, prezentare materiale februarie 2011 Beneficiari Brasov 4.5 Anul 2012 Nr Activitate Descriere Organizator 1 Nivel national - Dezbatere Organizarea a 5 Grupuri de lucru tematice dedicate beneficiarilor PODCA din administraţia publică centrală, administraţia publică locală, mediul universitar, organizaţii nonguvernamentale. În cadrul acestor întâlniri de lucru au fost discutate modalităţile în care sunt implementate proiectele beneficiarilor acestui program operaţional, diferite probleme legate de monitorizarea acestora, mecanismele financiare din perioada de implementare, modalitatea de completare a formularelor oficiale şi a graficelor de raportare și rambursare; stadiul derulării contractelor de finanţare, dificultăţile întâmpinate pe parcursul procedurilor de achiziţii publice. Întâlnirile au avut loc în 22 februarie, 25 aprilie, 6 iunie, 17 iulie, 1 august, la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor; AM POD CA Canale / Mijloace folosite Dezbateri, discutii Perioada Grup Tinta Locatia 22 februarie, 25 aprilie, 6 iunie, 17 iulie, 1 august Beneficiari Bucuresti 366

367 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale Anexa 2. INVENTAR AL MIJLOACELOR SI RETELELOR DE DISEMINARE A INFORMATIILOR LA NIVEL REGIONAL I. Mijloace de diseminare a informatiilor POR 1.1 Anul 2007 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Publicatii 2 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Brand-ul REGIO - În vederea facilitării activităţii de promovare a Programului Operaţional Regional, precum şi pentru a beneficia de individualizarea programului în cadrul instrumentelor structurale, a fost creat brand-ul REGIO. De asemenea, au fost realizate strategia de comunicare pentru acest brand şi manualul de identitate vizuală care va fi un instrument util beneficiarilor de finanţare prin POR, în vederea implementării măsurilor de informare şi publicitate incluse în contractele de finanţare. Web site - Web site-ul dedicat POR, este funcţional din luna iulie 2007 şi reprezintă principalul furnizor de informaţii pentru toate grupurile ţintă identificate. Conţinutul site-ului este structurat după cum urmează: - informaţii generale despre fondurile structurale: regulamente, cadru instituţional etc.; - Informaţii asupra oportunităţilor de finanţare, formatul şi conţinutul cererii de finanţare, criterii de selecţie, proceduri de urmat (inclusiv Manualul de Identitate vizuală a POR); - Lista beneficiarilor, denumirea proiectelor şi suma finanţării publice acordate acestor proiecte; - Activitatea Comitetului de Monitorizare POR, Comitetelor Regional de Evaluare Strategică şi Corelare (minute, decizii, rapoarte etc.) - Arhive documentare şi exemple de bună practică, precum şi informaţii despre modul de accesare şi utilizare a fondurilor. Începând cu ianuarie 2008 (când a devenit funcţional site meter-ul, web site-ul dedicat POR a fost accesat de aproximativ de persoane, iar numărul total de vizionări ale paginilor este de aproximativ Numărul zilnic mediu de accesări pe pagină este de 693. Pentru perioada următoare, traficul estimat pe lună este de 29,911 vizite. Autoritatea de Management a prevăzut îmbunătăţirea web site-ului, astfel încât acesta să răspundă nevoilor de informare despre program. Manual de identitate vizuala pentru brand-ul REGIO Web site

368 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Publicatii 4 Campanie de informare / Promovare 5 Help-desk 6 Publicatii PUBLICATII - Au fost tipărite şi distribuite către grupurile ţintă identificate următoarele publicaţii: Programul Operaţional Regional Scurt ghid practic exemplare Oportunităţi de finanţare pentru administraţia publică locală exemplare Oportunităţi de finanţare pentru organizaţii nonguvernamentale exemplare Oportunităţi de finanţare pentru întreprin deri din mediul privat exemplare Oportunităţi de finanţare pentru universităţi exemplare Glosar de termeni REGIO exem plare Pliant POR exemplare Afiş POR exemplare Ghid de comunicare REGIO (limba română) exemplare Ghid de comunicare REGIO (limba engleză) 500 exemplare De asemenea, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a editat ziarul europeanul (80.000exemplare/ediţie, septembriedecembrie 2007) şi broşura REGIO Fonduri pentru regiuni ( exemplare), cu scopul de a promova oportunităţile de finanţare din cadrul acestui program, dar şi prin intermediul altor programe operaţionale. Au fost realizate materiale promoţionale (ex. autocolante REGIO, mape REGIO, pixuri etc.) Campanie mass-media - În perioada 15 septembrie 30 noiembrie s-a derulat campania de promovare a POR prin intermediul mass-media. În acest sens, au fost realizate 2 spoturi tv REGIO (peste de difuzări, 800 TRP), 2 spoturi radio REGIO (peste de difuzări), 1 film de promovare REGIO şi o machetă de presă REGIO (140 de inserţii de presă). Pe parcursul anului 2007, în cadrul biroului de informare al Autorităţii de management pentru POR au fost soluţionate 169 de cereri de informaţii adresate de autorităţi publice locale, ONG, firme de consultanţă, şcoli, societăţi comerciale. În vederea informării asupra aspectelor privind implementarea POR, Autoritatea de Management emite instrucţiuni către Organismele Intermediare, care au obligaţia de a le aduce la cunoştinţa potenţialilor beneficiari sau beneficiarilor. Astfel, în 2007, a fost emisă Instrucţiunea nr.2/ privind publicarea Corrigendumului la Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul de intervenţie 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură. Publicatii - Programul Operaţional Regional Scurt ghid practic exemplare Oportunităţi de finanţare pentru administraţia publică locală exemplare Oportunităţi de finanţare pentru organizaţii nonguvernamentale exemplare Oportunităţi de finanţare pentru întreprin deri din mediul privat exemplare Oportunităţi de finanţare pentru universităţi exemplare Glosar de termeni REGIO exem plare Pliant POR exemplare Afiş POR exemplare Ghid de comunicare REGIO (limba română) exemplare Ghid de comunicare REGIO (limba engleză) 500 exemplare De asemenea, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a editat ziarul europeanul (80.000exemplare/ediţie, septembriedecembrie 2007) şi broşura REGIO Fonduri pentru regiuni ( exemplare), Materiale mass-media - 2 spoturi tv REGIO (peste de difuzări, 800 TRP), 2 spoturi radio REGIO (peste de difuzări), 1 film de promovare REGIO şi o machetă de presă REGIO (140 de inserţii de presă) Help-desk Publicatii - Corrigendumului la Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul de intervenţie 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură 368

369 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Help-desk La nivel regional, Organismele Intermediare pentru POR au asigurat informarea potenţialilor beneficiari şi a beneficiarilor prin intermediul birourilor de informare (help desk) regional, dar şi prin organizarea de evenimente. Astfel, au fost soluţionate 1880 de cereri de informaţii (în format electronic, telefonic sau la sediul OI), privind teme cum ar fi eligibilitatea solicitantului, activităţi eligibile, cheltuieli eligibile, completarea cererii de finanţare, cofinanţarea, obţinerea de avize, ajutorul de stat, achiziţiile publice. Help-desk 1.2 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 2 Campanie de informare / Promovare Campanie de informare / Promovare Campania media de promovare a Programului Operaţional Regional a constat în postarea de bannere electronice pe web site-urile cu profil economic sau de stiri (zf.ro, capital.ro, wall-street.ro, moneychannel.ro, bloombiz.ro, avocatnet.ro,evz.ro, hotnews.ro, realitatea.net, cotidianul.ro, gandul.info, jurnalul.ro, imobiliare.ro, imobiliare.net, 9AM, rol.ro, clubafaceri.ro, adevarul.ro) si publicarea machetei de presă Regio si a articolelor de promovarea a diferitelor domenii de intervenţie. Astfel, au fost afisări ale banner-ului electronic Regio si 57 de difuzări ale machetei de presă Regio în Ziarul Financiar, Capital si Jurnalul Naţional. Au fost publicate articole în Gândul, Ziarul Financiar si Business Magazin, prin care au fost promovate domeniile de intervenţie dedicate microîntreprinderilor, structurilor de afaceri si îmbunătăţirii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a actualizat conţinutul si a retipărit brosurile Oportunităţi de finanţare pentru Microîntreprinderi (8000 de exemplare) si Oportunităţi de finanţare pentru ONG (3000 de exemplare). De asemenea, a fost editată brosura Raportul Anual de Implementare (600 de exemplare în limba română si 100 de exemplare în limba engleză), precum si brosura Regio pe înţelesul tuturor ( de exemplare). Bannere electronice Brosuri: brosurile Oportunităţi de finanţare pentru Microîntreprinderi (8000 de exemplare) si Oportunităţi de finanţare pentru ONG, brosura Raportul Anual de Implementare (600 de exemplare în limba română si 100 de exemplare în limba engleză), brosura Regio pe înţelesul tuturor ( de exemplare). 3 Campanie de informare / Promovare Autoritatea de Management a reunit cele mai frecvente întrebări si răspunsurile acestora, privind activităţile eligibile pentru a primi finanţare prin program, în brosura Regio pe înţelesul tuturor, tipărită în 10,000 de exemplare. Brosuri 369

370 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 4 5 Campanie de informare / Promovare Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 6 Help-desk 7 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc De asemenea, în cadrul acestui proiect de asistenţă tehnică, sunt tipărite Ghidurile solicitantului pentru domeniile majore de intervenţie, pentru a pune la dispoziţia celor care întocmesc cereri de finanţare un instrument de lucru util si detaliat. Pentru facilitarea accesului celor interesaţi la informaţii actualizate si detaliate privind finanţarea prin Programul Operaţional Regional, a fost îmbunătăţit designul web site-ului dedicat programului. A fost creat un sistem de tip newsletter, care transmite tuturor celor care se înscriu în baza de date informaţiile care au fost actualizate pe web site, simultan cu încărcarea informaţiilor pe web site. Până la finalul lunii decembrie 2008, s-au înregistrat de vizitatori pe web site-ul programului, iar 1446 de persoane s-au înregistrat pentru a primi newsletter. Biroul de informare al Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuinţei, care îndeplineste si rolul de birou de informare pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a soluţionat 973 de solicitări de informaţii, adresate în scris sau telefonic. Prin intermediul acestui birou sunt distribuite publicaţiile realizate de Autoritatea de Management, destinate potenţialilor beneficiari si beneficiarilor programului. De asemenea, paginile web dedicate programului, puse la dispoziţie de Organismele Intermediare au înregistrat de accesări, ceea ce dovedeste importanţa dezvoltării acestora si facilitării accesului la informaţie pe cale electronică. Publicatii: Ghidurile solicitantului Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Help-desk Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 8 Help-desk Birourile de informare ale Organismelor Intermediare au soluţionat 7752 de solicitări de informaţii, adresate direct la sediul acestora, prin , telefonic sau pe fax. Help-desk 9 Eveniment 10 Eveniment În sprijinul transmiterii informaţiilor, Organismele Intermediare au distribuit de materiale de informare si promovare în cadrul evenimentelor proprii sau la evenimentele organizate de alte instituţii si organisme. La nivel regional, Organismele Intermediare au realizat 96 de evenimente dedicate massmediei, care au generat 582 de articole de presă având drept subiect Programul Operaţional Regional. Materiale promotionale 582 de articole de presă 1.3 Anul 2009 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Campanie de informare / promovare A fost publicată macheta de presă REGIO într-un ziar cu profil economic, de mare tiraj, fiind difuzate 55 de asemenea machete 55 machete de presa 370

371 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Aparitii in presa 3 Comunicate presa 4 Publicatii Au fost publicate câte două articole în trei ziare de mare tiraj, două dintre ele cu specific economic (Ziarul Financiar, Gândul si Business Magazin), prin care au fost promovate domeniile de interventie dedicate microîntreprinderilor, structurilor de afaceri si îmbunătătirii sistemului de interventie în situatii de urgentă Elaborarea si transmiterea a 42 de comunicate de presă si participări ale reprezentantilor media la semnarea oficială a unor contracte importante ce vor fi finantate din POR AM POR a editat si tipărit Ghiduri ale Solicitantilor pentru 7 domenii POR întrun total de de exemplare, Programul Operational Regional în 100 exemplare, Brosura Egalitatea de sanse si nediscriminarea în de exemplare si Ghidul beneficiarului pentru utilizarea conditiilor speciale de contract în exemplare. Acestea au fost distribuite, în mare parte, la OI pentru a fi diseminate beneficiarilor interesati de program. Articole presa 42 de comunicate de presă Brosuri: Ghiduri ale Solicitantilor, Brosura Egalitatea de sanse si nediscriminarea, Ghidul beneficiarului pentru utilizarea conditiilor speciale de contract 5 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Web site Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 6 Help-Desk Biroul de informare Help-desk 7 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Pagini web dedicate POR, puse la dispozitie de OI: Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 8 Help-desk Birourile de informare ale Organismelor Intermediare au solutionat 9175 de solicitări de informatii, adresate direct la sediul acestora, prin , telefonic sau pe fax. Help-desk 9 Campanie de informare / Promovare Distribuirea a de materiale de informare si promovare POR Materiale de informare si promovare 10 Conferinta de presa Conferinte de presă cu ocazia semnării contractelor de finantare, conferintelor regionale si a seminariilor de informare - 11 Eveniment Au fost organizate 80 de evenimente de acest gen, la care au participat 725 persoane si s- au publicat 903 articole de presă privind POR Articole de presa: 903 articole de presă privind POR 371

372 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 12 Aparitii in presa A fost difuzat spotul TV Regio la nivel regional (OI Centru) si au fost realizate si difuzate propriile spoturi radio (OI Nord-Est, OI Centru, OI Nord Vest, OI SV Oltenia, OI Sud Muntenia), fiind astfel produse 15 spoturi radio. 15 spoturi radio 13 Aparitii in presa De asemenea, au fost inserate si publicate 1363 de articole în publicatiile cu acoperire regională de articole de presa cu acoperire regională 14 Campanie de informare / promovare Nivel National: Un alt instrument utilizat a fost campania de panotaj outdoor; OI (Centru, Sud Muntenia, Sud Vest, Nord Est, Sud Est, Nord Vest) a derulat activităti de promovare outdoor, prin postarea de afise si bannere sau alte sisteme de afisaj outdoor. afise si bannere 15 Campanie de informare / promovare Au fost distribuite 590 afise, au fost afisate 13 bannere si 21 panouri. 590 afise, au fost afisate 13 bannere si 21 panouri. 16 Campanie de informare / promovare Nivel National: Au fost realizate si distribuite materiale promotionale de către OI Centru, OI Sud-Muntenia, OI Nord-Vest, OI Vest, OI Nord Est, OI Sud Vest Oltenia (pixuri, CD, mape, portcard, agende, calendare etc.), totalizând un număr de obiecte personalizate REGIO obiecte personalizate REGIO 1.4 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Sesiune de informare 3 sesiuni de informare pentru publicul intern Materiale de Informare 2 Sesiune de informare 8 sesiuni de informare mass-media Mass Media 3 Aparitii in presa 8 vizite la proiecte cu mass media Machete de Presa 372

373 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 4 Forum 1 Forum al Retelei Comunicatorilor Regio Intalniri, Grupe de lucru, Seminar 5 Publicatii 6 7 Campanie de informare / Promovare Campanie de informare / promovare Au fost editate 6 publicatii cu un număr total de exemplare o Raportul anual de implementare a POR o Ghidul Regio pentru jurnalisti o Cum lucrezi corect cu un proiect Regio o Regio pentru adolescenti o Întrebări si răspunsuri Regio o Ghid de implementare a proiectelor Regio Promovarea programului s-a derulat si prin intermediul realizării si distribuirii de materiale promotionale circa buc., respectiv mape, bloc-notes, pungi cadou, CD, pixuri, lenyard, mape material textil, mape piele, breloc, portcard piele, memory stick, căni, genti din material textil, umbrele, calendare de birou, mouse optic, organizer, plic hârtie personalizat, rucsac, suport pahar, pin metalic, cub magic, cub hârtie, clip hârtie, mini planner de birou, ceas de perete, laserpointer, sapcă, minge antistress, balon, stegulet, mini calculator de birou etc. Campanie de informare pe multiple canale - TV (9 canale) Publicatii: o Ghidul Regio pentru jurnalisti o Cum lucrezi corect cu un proiect Regio o Regio pentru adolescenti o Întrebări si răspunsuri Regio o Ghid de implementare a proiectelor Regio Materiale promotionale: mape, bloc-notes, pungi cadou, CD, pixuri, lenyard, mape material textil, mape piele, breloc, portcard piele, memory stick, căni, genti din material textil, umbrele, calendare de birou, mouse optic, organizer, plic hârtie personalizat, rucsac, suport pahar, pin metalic, cub magic, cub hârtie, clip hârtie, mini planner de birou, ceas de perete, laserpointer, sapcă, minge antistress, balon, stegulet, mini calculator de birou etc Mass Media 8 Campanie de informare / Promovare Campanie de informare pe multiple canale - radio (3 statii nationale si 8 statii regionale) Mass Media 9 Campanie de informare / Promovare Campanie de informare pe multiple canale - presă scrisă (3 publicatii nationale si 14 publicatii regionale) 3 publicatii nationale si 14 publicatii regionale 10 Campanie de informare / Promovare Campanie de informare pe multiple canale - internet (9 site-uri) Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 11 Campanie de informare / Promovare campanie de informare pe multiple canale - panotaj stradal (41 orase 153 panouri si pe drumurile nationale 40 panouri) Panouri: 41 orase 153 panouri si pe drumurile nationale 40 panouri 373

374 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 12 Informari diverse canale ( , scrisori) Au fost transmise 156 de informări Informari 13 Eveniment Au fost organizate 98 de evenimente pentru mass media, care au însumat participanti: conferinte de presă cu ocazia semnării contractelor de finantare, conferintelor regionale si a seminariilor de informare, vizite la proiecte Mass-Media 14 aparitii in presa Organismele Intermediare au transmis către presă 223 materiale dedicate (comunicate de presă, invitatii, articole pentru presă) Comunicate de presă, invitatii, articole pentru presă Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Paginile web dedicate POR au înregistrat vizitatori de abonati la newsletter-ele editate de OI. Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 17 Campanie de informare / Promovare Distribuirea a de materiale promotionale pentru promovarea POR Materiale promotionale 18 Campanie de informare / Promovare materiale de informare POR. Materiale promotionale 19 Aparitii in presa Nord-Est, Centru: A fost difuzat spotul TV Regio la nivel regional (OI Nord-Est, OI Centru), cu un total de 522 de difuzări. Spotul TV Regio 20 Aparitii in presa National: Au fost realizate si difuzate propriile spoturi radio (OI Nord-Est, OI Centru, OI Nord Vest, OI SV Oltenia, OI Sud Muntenia, OI Sud Est), fiind astfel promovate 9 spoturi radio, cu un total de de difuzări. 9 spoturi radio 21 Aparitii in presa OI Centru a realizat si difuzat 12 stiri TV, cu difuzare în fiecare judet din regiune (în total 72 difuzări) si reprezentanti ai OI-urilor au participat la 14 emisiuni TV Aparitii media: 12 stiri TV, 14 emisiuni TV 22 Aparitii in presa Au fost realizate si difuzate 49 stiri difuzate la radio, cu 109 difuzări. Aparitii media: 49 stiri difuzate la radio 374

375 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 23 Aparitii in presa Au fost inserate si publicate de articole si anunturi de presă în publicatiile cu acoperire regională de articole si anunturi de presă 24 Campanie de informare / Promovare Au fost distribuite 865 afise, au fost afisate 8 bannere electronice, 21 panouri, Brosuri, Pliante, Afise: 865 afise, 8 bannere electronice, 21 panouri 25 Campanie de informare / Promovare 21 panouri 21 panouri 26 Campanie de informare / Promovare Un spot difuzat pe 6 panouri electronice si 6 totemuri. 6 panouri electronice si 6 totemuri 27 Aparitii in presa A produs si difuzat 4 talkshow-uri (în total 24 difuzări). Aparitii media: 4 talkshow-uri 28 Help-desk Birourile de informare ale Organismelor Intermediare au solutionat de cereri de informatii, adresate direct la sediul acestora, prin , telefonic sau pe fax. Help-desk 1.5 Anul 2011 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Forum A doua ediţie a Forumului Comunicatorilor, ce s-a bucurat de participarea a 120 de persoane. Intalniri, Grupe de lucru, Seminar 2 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Innoirea, modificarea designului şi layout-ului, pentru dezvoltarea şi asigurarea mentenanţei pentru site-ul dedicat programului, postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 3 Aparitii in presa publicaţiile tipărite-revista Regio, 11 numere a cîte exemplare; Publicatii: Revista Regio 375

376 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 4 Aparitii in presa publicaţiile tipărite-broşura 100 de proiecte Regio, exemplare; Brosura: Broşura 100 de proiecte Regio 5 Aparitii in presa publicaţiile tipărite-raportul Anual de Implementare 2010, 150 exemplare Raportul Anual de Implementare Campanie de informare / promovare S-au realizat şi distribuit circa de materiale promoţionale, constând în memory stick, genţi din material textil, planner, calendar perete, felicitări, clipboard, bloc notes, stilou, rucsac, mape, agende,pixuri, agrafe-magnet, suport magnetic notiţe, cutie CD etc. Materiale promotionale: memory stick, genţi din material textil, planner, calendar perete, felicitări, clipboard, bloc notes, stilou, rucsac, mape, agende,pixuri, agrafe-magnet, suport magnetic notiţe, cutie CD etc 7 Aparitii in presa S-a derulat o campanie media pe radio-12 spoturi de 30 secunde, aferente domeniilor majore de intervenţie POR, cu excepţia AP 6 12 spoturi radio 8 Campanie de informare / promovare S-a derulat o campanie media panotaj stradal-au fost realizate 5 postere diferite-198 de panouri la nivel naţional 198 de panouri la nivel naţional 9 Help-desk Biroul de informare-în cursul anului 2011, reţeaua de comunicatori REGIO a atins un număr de 924 de membri. Help-desk 1.6 Anul 2012 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1. Întâlnire de lucru Sighisoara: Întâlnire de lucru regională cu membrii reţelei de comunicatori Regio, la care au participat 33 de persoane Materiale de Informare 2. Forumul comunicatorilor Forumul comunicatorilor Regio este un eveniment dedicat membrilor comunicatorilor Regio. La acest eveniment au participat 115 persoane Intalniri, Grupe de lucru, Seminar 376

377 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3. Sesiune de informare Sesiune de informare privind activităţile de comunicare derulate în cursul anului 2012 de către Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare; Materiale de Informare 4. Conferință Conferința anuală de prezentare a RAI 2011 Conferință 5. Informare on-line 6. Campanie media radio și panotaj stradal 7. Sondaj de opinie Actualizare permanentă a site-ului cu informații relevante pentru beneficiari, massmedia și publicul general. În cadrul site-ului a fost creată și o secțiune dedicată viitoare perioade de programare, coninând documente de lucru relevante pentru această temă. Numărul de vizitatori în perioada a fost de Nivel National: Obiectivul campaniei radio și acampaniei de panotaj stradal (OOH out of home) a fost promovarea Regio POR şi informarea publicului general cu privire la implementarea proiectelor finanţate prin Regio şi a rezultatelor aduse de implementarea acestora la nivelul infrastructurii şi serviciilor în comunitatea unde ele se derulează şi au impactul scontat. Nivel National: Activitatea a avut ca scop măsurarea gradului de conștientizare asupra Regio Programul Operațional Regional. Volumul eșantionului a fost de 2011 persoane, iar marja de eroare admisă a fost de +/-2,2%. 43,7% din populația urbană declară că a auzit de Programul Operațional Regional prin diverse surse de informare. Web-site ( 12 spoturi de 30 de secunde, difuzate timp de 8 săptămâni, în mod echilibrat, pe primele două staţii generaliste cu cea mai mare audienţă medie zilnică în perioada (valul III de audienţă cf. ARA), la nivel urban. 5 postere diferite, respectând tematica primelor cinci AP ale Regio POR. Acestea au decorat un număr total de 198 de panouri la nivel naţional. În ceea ce priveşte locul de amplasare al panourilor, 70% dintre acestea s-au aflat pe sectoarele de drumuri judeţene circulate intens şi pe şosele de centură. Sondaj de opinie 8. Biroul de informare În cadrul Biroului de Informare al Autorităţii de Management pentru POR au fost primite telefonic, pe fax sau un total de de solicitări la care s-au oferit răspunsuri. Răspunsuri la solicitările primite pe fax, telefon și 9. Publicații Revista Regio, 6 numere a câte exemplare, în limba română şi un număr în limba engleză, 500 de exemplare Revista Regio 377

378 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 10. Materiale promoționale S-au realizat 850 de materiale promoţionale care au fost distribuite în cadrul Comitetului de Monitorizare POR Notebook-uri, genţi laptop, ceasuri călătorie, pixuri 11. Întâlniri, şedinţe, sesiuni de informare, conferinţe, etc Cele 8 regiuni de dezvoltare: Cele 8 OI - uri ale POR au organizat 249 evenimente care au adunat participanţi. Reţeaua de informare a continuat să se dezvolte în 2012, ajungând la 1023 membri; Mass-Media, Beneficiari, Potentiali Beneficiari Conferinţe de presă, semnări festive de contracte, sesiuni de informare Informare on-line (site-uri ale OI-urilor) Cele 8 regiuni de dezvoltare: Acţiunile pentru mass media au constat în organizarea a 41 de evenimente la care au participat 659 persoane, fiind emise 1204 comunicate de presă, materiale de presă; Cele 8 regiuni de dezvoltare: S-au înregistrat vizitatori unici pe site-urile dedicate programului, realizate de organismele intermediare, cinci OI-uri realizând hărţi interactive ale proiectelor Regio, iar numărul de abonaţi la newsletter-urile realizate de OI-uri a fost de ; 1204 comunicate de presă, materiale de presă Actualizare site-uri web, realizare newsletter 14. Materiale de informare Cele 8 regiuni de dezvoltare: Au fost realizate și distribuite materiale de informare (inclusiv dintre cele realizate în anii anteriori) Reviste, broşuri, pliante 15. Materiale promoționale Cele 8 regiuni de dezvoltare: Materialele promoţionale realizate şi distribuite au însumat un număr de buc. Agende, pixuri, mape, memory-stickuri, calendare, pungi, genti, căni etc 16. Campanie media (TV, radio, panotaj stradal, on-line) Cele 8 regiuni de dezvoltare: 145 difuzări ale spoturilor TV și știri TV (emisiuni), 1 spot TV, au fost realizate 5 spoturi radio, care au fost difuzate în total de 2114 ori și au fost difuzate 64 de ştiri la posturile radio locale, iar pentru campania pe internet au fost realizate 4 bannere, care au totalizat peste de impresii; Au apărut 670 de articole şi 64 de știri și machete de presă, au fost afișate 35 de panouri stradale şi 16 panouri electronice cu promovarea Regio; Spot TV, 5 spoturi radio, știri TV și radio, bannere internet, panouri stradale, știri și machete de presă 17. Birouri de informare Cele 8 regiuni de dezvoltare: Birourile de informare şi-au continuat activitatea răspunzând la un număr total de solicitări directe Răspusuri la solicitări prin telefon sau e- mail II. Mijloace de diseminare a informatiilor POS MEDIU 2.1 Anul 2007 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare I Dezbatere APM: Dezbatere organizată de APM Satu Mare Dezbatere 378

379 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2 Conferinta 3 4 Campanie de informare / promovare Seminar Dezbatere economică organizata de Federaţia Patronilor Bihor, BTL Design, Primăria Municipiului Oradea Caravană organizate de Ramboll, ADR Nord-Vest în colaborare cu OI POS Mediu Cluj- Napoca Întâlnire organizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului Jud Cluj Conferinta Campanie de informare / promovare Seminar 5 Seminar Întâlnire organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj Seminar 6 Simpozion Simpozion organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Fac. de Stiinta si Ingineria Mediului Simpozion 7 Conferinta Conferinţă regională organizată de Ministerul Economiei şi Finanţelor Conferinta 8 Seminar Global Services Group: Atelier PROFINN Seminar 9 Conferinta Întâlnire organizată de săptămânalul Reporter Economic şi Expo Transilvania SA Conferinta 10 Seminar Întâlnire de lucru organizată de Prefectura Cluj Seminar 11 Seminar Global Services Group: Ateliere de lucru PROFINN Baia Mare Seminar 12 Seminar 13 Seminar Întâlnire de lucru organizată de AN Apele Române, Direcţia Apelor Someş-Tisa Workshop privind finalizarea Proiectului Extinderea implementarii AGENDEI LOCALE 21 in Romania, etapa organizat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL) in perioada OI POS Mediu Bucuresti a sustinut o prezentarea generala a POS Mediu cu tema Oportunitati de finantare a proiectelor prin Programul Operational Sectorial de Mediu La workshop au participat un numar de 34 reprezentanti ai: OI POS Mediu Galati, OI POS Mediu Sibiu, Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Judetean Alba, Primaria Falciu, Primaria Alba Iulia, Primaria Tulcea, ADR Sud Est, ADR Bucuresti, Primaria Sectorului 2, ADP Sectorul 2, UTCB, DAPS Tulcea, CNDD, MDLPL, PNUD. 14 Intalnire Informala OI POS Mediu Timisoara: Intalniri informative Seminar Seminar Prezentare- Brosura POS Mediu, afise, discutii, chestionar de evaluare, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pixuri 379

380 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 15 Seminar OI POS Mediu Timisoara: Seminarii Discutii, mapa cu slide-urile prezentate, brosura POS Mediu, pix, un CD continand informatii detaliate referitoare la tema in discutie, pixuri, pliant, afise 16 Conferinta OI POS Mediu Timisoara: Conferinte Prezentare si brosura POS Mediu, articole in saptamanalul Reporter Economic 17 Seminar OI POS Mediu Timisoara: Workshop Slide-urile prezentate 18 Târg OI POS Mediu Timisoara: Expozitii Comunicat de presa, pliant Axa 4, reportaj difuzat in emisiunea de stiri a televiziunii Europa Nova 2.2 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Seminar Şedinţă organizată de CJ Cluj Sedinta 2 Simpozion Simpozion organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Simpozion 3 Târg Târg de protecţie a mediului organizat de Expo Transilvania Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise 4 Târg Târg de afaceri organizat de Expo Transilvania Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise 5 Intalnire de lucru Promovare POS Mediu în cadrul Biroului Help Desk La solicitarea D-nei Elena Dumitrache, angajată a Ambasadei Italiei - Secţia Promovare Schimburi a avut loc o întâlnire la sediul OI în care a fost prezentat POS Mediu şi situaţia actuală privind proiectele finanţate din POS Mediu. De asemenea, au fost puse la dispoziţia solicitantului o broşură POS Mediu în limba română şi trei în limba engleză, un CD POS Mediu precum şi o prezentare a POS Mediu în format power point. Prezentare a POS Mediu în format power point 380

381 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 6 Conferinta Participare la Forumul de Afaceri Româno Spaniol cu Camera de Comerţ din Madrid şi Camera de Comerţ şi Industrie a României organizată de Camera de Comerţ din Madrid şi Camera de Comerţ şi Industrie a României pe tema proiectelor finanţate din fonduri europene, desfasurata in data de Organismul Intermediar POS Mediu Bucureşti a prezentat firmei spaniole cadrul instituţional necesar accesării fondurilor europene în România, Axele Prioritare POS Mediu şi strategia de alocare a fondurilor europene în Romania, în vederea dezvoltării sectorului de mediu pentru perioada de programare Organismul Intermediar POS Mediu Bucureşti a prezentat firmei spaniole cadrul instituţional necesar accesării fondurilor europene în România, Axele Prioritare POS Mediu şi strategia de alocare a fondurilor europene în Romania, în vederea dezvoltării sectorului de mediu pentru perioada de programare Prezentare Bucuresti : Promovare POS Mediu Axa 2 Mape prezentări 8 Prezentare Bucuresti: Soluţii comune în managementul gestionării nămolului Prezentări Documente aferente 9 Prezentare POS Mediu Bucuresti: Soluţii comune în managementul gestionării nămolului Prezentări Documente aferente 10 Prezentare POS Mediu Bucuresti: Implementarea POS Mediu/ Lansare solicitarea 2 Axa 4 POS Mape cu materiale suport Pixuri/ memory stick 11 Prezentare POS Mediu Bucuresti: Soluţii comune în managementul gestionării nămolului Prezentări Documente aferente 12 Reuniune OI POS MEDIU Timisoara: Reuniuni de lucru Intalnire directa, prezentari ppt, CDuri prezentare, dezbateri 13 Seminar OI POS MEDIU Timisoara: Seminarii Intalnire directa, prezentari, dezbateri 14 Sedinta OI POS MEDIU Timisoara: Sedinta Intalnire directa, prezentari, dezbateri 15 Conferinta OI POS MEDIU Timisoara: Conferinte Intalnire directa, prezentari, dezbateri, brosuri POS Mediu in limba romana, maghiara, engleza 381

382 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 16 Conferinta OI POS MEDIU Timisoara: Dezbatere Intalnire directa, prezentari, discutii 17 Semnare Protocol Colaborare OI POS MEDIU Timisoara: semnare protocol colaborare Intalnire directa, prezentari, discutii, aparitii mass media 18 Seminar OI POS MEDIU Timisoara: Workshop Intalnire directa, prezentari ppt, discutii 19 Intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire bilaterala Intalnire directa, prezentari, CD, discutii 20 Intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire de lucru Intalnire directa, prezentari, discutii 21 Forum OI POS MEDIU Timisoara: Forum Intalnire directa, prezentari ppt, brosuri, afise, discutii 22 intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire de lucru Intalnire directa, prezentari, discutii, brosuri, afise 23 Dezbatere OI POS MEDIU Timisoara: Grup de lucru Intalnire directa, prezentari, discutii, brosuri in limba romana si engleza 2.3 Anul 2009 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 382

383 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Help-Desk Help-Desk Ca urmare a lansării celei de a doua Solicitări de proiecte nr. 2/2008 pentru Axa Prioritară 4 a POS Mediu Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii în perioada ianuarie 30 aprilie 2009 s-au desfăşurat activităţi de help - desk cu privire la criteriile de admisibilitate, criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare şi categoriile de activităţi şi cheltuieli eligibile cuprinse în Ghidul Solicitantului Axa Prioritară 4 a POS Mediu. Deasemenea, în perioada octombrie decembrie 2009 s-au desfăşurat activităţi de help desk potenţialilor beneficiari ai Axei Prioritare 4 a POS Mediu şi ca urmare a lansării celei de a treia Solicitări de proiecte nr. 3/2009 pentru sectorul protecţia naturii. Informaţiile furnizate grupurilor ţintă au vizat: criteriile de admisibilitate, criteriile de eligibilitate, criteriilede evaluare şi categoriile de activităţi şi cheltuieli eligibile cuprinse în Ghidul Solicitantului Axa Prioritară 4 a POS Mediu. Help-desk 2 Campanie de informare / promovare Ofensiva Verde Campanie (Mass Media) 3 Prezentare Lansare Regională Sesiunea 3 Axa 4 POS Mediu Broşuri, pliante, flyer Natura, pix/ mapă 4 Campanie de informare / Promovare Timisoara: Campanie de informare / Promovare , internet 5 Comunicate presa Timisoara: Comunicate presa Comunicate presa 2.4 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Seminar Seminar organizat de CJ Bistriţa-Nasaud Seminar 2 Seminar Întâlnire organizată de USAMV Cluj-Napoca Seminar 383

384 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3 Seminar Cluj-Napoca: Seminar organizat de Asociaţia Romană de Salubritate Seminar 4 Seminar National: Masă rotundă cu tema "Ofensiva verde continuă" organizată de Grupul de Presă "REPORTER" Seminar 5 Seminar Seminar organizat de Universitatea de Ştiiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj- Napoca, cu prilejul Zilei Pământului Seminar 6 Conferinta Conferinţa organizată de Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară - Cluj, cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului Conferinta 7 Dezbatere Dezbatere organizată de Fundaţia SOROS Cluj Napoca Dezbatere 8 Conferinta Conferinţa internaţională organizată de Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca Conferinta 9 Intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire de lucru Intalnire de lucru 10 Seminar OI POS MEDIU Timisoara: Seminarii Seminar 11 Simpozion OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire directa, pliante, brosuri si afise POS Mediu in limba romana, maghiara si engleza. Simpozion 12 Sesiune de instruire OI POS MEDIU Timisoara Intalnire directa, mape conţinând prezentările ppt în varianta tipărită, fişe pentru aplicaţiile practice, link-uri utile, chestionar de evaluare Simpozion 13 Dezbatere OI POS MEDIU Timisoara Intalnire directa, dezbateri Dezbatere 384

385 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 2.5 Anul 2011 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Simpozion Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice, organizată de USAMV Cluj Napoca, cu prilejul ZILEI MONDIALE A APEI Simpozion 2 Sedinta Şedinţa Comitetului de Bazin Hidrografic Someş+Tisa, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei Sedinta 3 Simpozion Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice, organizată de USAMV Cluj Napoca, cu prilejul ZILEI MONDIALE A PĂMÂNTULUI Simpozion 4 Seminar Seminar organizat de Monitorul de Cluj Seminar 5 Târg Targ de mediu organizat de Expo-Transilvania Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise 6 Conferinta Conferinţa Internaţională de mediu organizată de Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca Conferinta 7 Intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire de lucru Intalniri de lucru 8 Seminar OI POS MEDIU Timisoara: Seminar Seminar 9 Conferinta Timisoara: Conferinta Internationala intalnire directa, pliante, brosuri si afise POS Mediu in limba romana, maghiara si engleza, prezentari ppt, stand de prezentare expozitie. 2.6 Anul

386 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Conferinta Conferinţă Naţională organizată de USAMV Cluj Napoca Conferinta 2 Conferinta Conferinţă Regională organizată de Patronatul Serv Publice Bihor Conferinta 3 Conferinta Conferinţă dedicată ZILEI PĂMÂNTULUI organizată de USAMV Cluj Napoca Conferinta 4 Conferinta Conferinţă organizată de ARPM şi Universitatea Tehnică cu prilejul Zilei Mediului - 5 Târg Târg organizat de Expo-Transilvania Cluj Napoca Brosuri, Pliante, Afise 6 Sesiune de instruire AM POS MEDIU: Sesiune instruire Axa 4 POS Mediu Sesiune de instruire 7 Sesiune de instruire AM POS MEDIU: Instruire/ Lansare GS Sesiunea 5 Axa 4 POS Mediu 20 seturi: pliant, Calendar, Pix 8 Intalnire informala OI POS MEDIU Timisoara: Intâlniri informale cu membrii UIP intalnire directa, informare, discutii 9 Intalnire de lucru OI POS MEDIU Timisoara: Intalnire de lucru intalnire directa, informare, discutii 10 Conferinta OI POS MEDIU Timisoara: Conferinte Intalnire directa, discutii 386

387 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 11 Simpozion OI POS MEDIU Timisoara: Simpozion Intalnire directa, discutii, prezentare ppt, pliante, brosuri III. Mijloace de diseminare a informatiilor POSDRU 3.1 Anul 2007 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1. Campanie de informare / promovare Pliantul conține informații privind: fondurile structurale și FSE, programele operaționale finanțate din FSE, axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale POS DRU, beneficiarii POS DRU, Organismele Intermediare pentru POS DRU si date de contact ale AM POSDRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari POS DRU Pliant FSE 2. Publicatii Manualul conține regulile de identitate vizuală, care trebuie respectate de toți actorii implicați în managementul și implementarea POS DRU. Manualul conține informații privind utilizarea elementelor relevante pentru promovarea POS DRU: logo, culori, font etc. Grup Tinta: Beneficiarii POS DRU, personalul AM POSDRU și al Organismelor Intermediare. Manual de identitate vizuală POS DRU 3. Postari pagini internet Conține sistemul informatic ActionWeb, utilizat pentru transmiterea on-line a cererilor de finanțare, pentru publicarea informațiilor privind evenimentele și știrile relevante pentru POSDRU, a unor exemple de bune practici, a informațiilor privind parteneriatul si oportunitățile de identificare a unui partener etc. Adresa de website a devenit operațională în noiembrie Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari și publicul general Pagina de internet a AM POSDRU ( 4. Pagini internet Pagina de internet a MMFES conține o secțiune dedicată AM POSDRU, unde au fost publicate proiectele documentelor programatice POS DRU și DCI, precum si informații privind evenimentele organizate de AMPOSDRU. Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari și publicul general 5. Pagini internet Conține informații privind oportunitățile de finanțare oferite de instrumentele structurale în România în perioada de programare Această pagina de internet reprezintă punctul central de contact pentru toți cei care sunt interesați de accesarea instrumentelor structurale, redirecționând, în funcție de domeniul vizat, către paginile de internet ale altor AM, respectiv si către AMPOSDRU. Totodată, sunt publicate informații privind POSDRU, DCI si Ghidurile Pagina de internet a MMFES ( Pagina de internet a ACIS ( 387

388 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3.2 Anul 2008 Nr Activitate Solicitantului, informații privind cererile de propuneri de proiecte lansate de AMPOSDRU si Organismele Intermediare, precum si alte stiri si evenimente privind POSDRU Grup Tinta: Publicul general, potențiali beneficiari și beneficiari ai instrumentelor structurale Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1. Campanie de informare / promovare 2. Campanie de informare / promovare Informații actualizate despre POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Informații actualizate despre POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari 3. Publicatii Coordonatele birourilor de informare (locație, telefon, fax, ) pentru a da posibilitatea potențialilor beneficiari să solicite informații necesare aplicării în cadrul POS DRU Grup Tinta: beneficiari 4. Help Desk Răspunsuri și clarificări la solicitările potențialilor beneficiari Grup Tinta: beneficiari 5. Publicatii A devenit anexă la contract și conține regulile de identitate vizuală care trebuie respectate de toți actorii implicați în managementul și implementarea POSDRU, precum si informații privind utilizarea elementelor relevante pentru promovare: logo-uri, culori, font etc. Grup Tinta: beneficiari 6. Pagini internet Informații actualizate despre POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Pliante Broșură Ghidurile solicitantului Help desk la nivel de AM și de OI (3 OI naționale și 8 OI regionale) Manualul de identitate vizuală Pagina de internet a AM 7. Aparitii in presa, aoparitii tv, aparitii radio Creșterea gradului de informare a publicului general cu privire la beneficiile accesării FSE prin POSDRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 2 spoturi TV, 2 spoturi radio și un banner internet 388

389 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 3.3 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1. Campanie de informare / promovare 2. Campanie de informare / promovare 3. Campanie de informare / promovare Informații generale referitoare la schemele de ajutor de stat si de minimis Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Condițiile de eligibilitate ale solicitanților/partenerilor si activităților în cadrul cererilor de propuneri de proiecte strategice Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Informații cu caracter specific (condițiile de eligibilitate ale solicitanților/activităților/cheltuielilor în cadrul schemelor de ajutor de stat si de minimis); Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Pliante Alte materiale de informare Alte materiale de informare 4. Campanie de informare / promovare Rolul FSE si implementarea POSDRU. Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 5. Publicatii Actualizare informații Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari 6. Publicatii Informații cu privire la obligativitatea acțiunilor de informare și publicitate Grup Tinta: beneficiari 7. Comunicate presa Promovărea cererilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul POSDRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 8. Hepl Desk Răspunsuri și clarificări la solicitările potențialilor beneficiari Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari 9. Publicatii Actualizarea informațiilor din MIV Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari 10. Pagini internet Informații actualizate despre POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Alte materiale de informare Brosura Investeste în oameni, POSDRU Ghidurile solicitantului Comunicate de presă Help desk la nivel de AM și de OI (3 OI naționale și 8 OI regionale) Manualul de identitate vizuală Pagina de internet a AM Linii telefonice rapide Informații privind implementarea proiectelor si prevenirea neregulilor Grup Tinta: beneficiari Linie telefonică direct Blue Line 3.4 Anul

390 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Campanie de informare / promovare Informații cu privire la POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 2 Comunicate presa Promovărea cererilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul POSDRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 3 Help Desk Răspunsuri și clarificări la solicitările potențialilor beneficiari Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari 4 Publicatii Actualizarea informațiilor din MIV Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, Materiale de informare Comunicate de presă Help desk la nivel de AM și de OI (3 OI naționale și 8 OI regionale) Manualul de identitate vizuală 5 Pagini Internet Informații actualizate despre POS DRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Pagina de internet a AM 6 Linii telefonice rapide Informații privind implementarea proiectelor si prevenirea neregulilor Grup Tinta: Beneficiari Linie telefonică direct Blue Line 3.5 Anul 2011 Nr Actiuni Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Campanie de informare / promovare Exemple de bune practici si de succes la nivel regional si din alte State Membre privind implementarea de proiecte FSE în parteneriat Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Broșuri 2 Comunicate de presă Promovărea cererilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul POSDRU Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 3 Conferință de presă Actualizarea informațiilor despre program Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 4 Help Desk Răspunsuri și clarificări la solicitările potențialilor beneficiari Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Comunicate de presă Conferință de presă Help desk la nivel de AM și de OI (3 OI naționale și 8 OI regionale) 5 Publicatii Actualizarea informațiilor din MIV Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari Manualul de identitate vizuală 6 Pagina de internet Informații actualizate despre POS DRU Pagina de internet a AM 390

391 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 7 Linii telefonice rapide 8 Aparitii in presa, aoparitii tv, aparitii radio Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Informații privind implementarea proiectelor si prevenirea neregulilor Grup Tinta: beneficiari Cresterea gradului de constientizare a grupurilor țintă privind POSDRU si implementarea cu 391uccess a activităților de informare si publicitate Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Linie telefonică direct Blue Line Film de informare și promovare a obiectivelor si operațiunilor POSDRU în rândul grupurilor țintă 9 Aparitii in presa, aoparitii tv, aparitii radio Actualizarea informațiilor despre program Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg 10 Publicatii Actualizarea informațiilor despre program Grup Tinta: Potențiali beneficiari, beneficiari, publicul larg Participare emisiuni radio și TV Realizare CD, DVD de prezentare a POS DRU 11 Campanie de informare / promovare Materiale promoționale Materiale promoționale pixuri, mape, genți IV. Mijloace de diseminare a informatiilor PODCA 4.1 Anul 2008 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Publicarea în presa centrală şi pe pagina web a ministerului a anunţurilor de lansare a Cererilor de proiecte şi a Cererilor de idei de proiecte, finanţate din acest program operaţional; Anunturi 2 Campanie de informare / Promovare National: Elaborarea, tipărirea şi distribuirea de Ghiduri ale Solicitantului pentru fiecare dintre cererile de proiecte şi publicarea acestora pe pagina web a ministerului; Ghiduri ale Solicitantului 3 Campanie de informare / Promovare National: Elaborarea, tipărirea şi distribuirea unei broşuri (3500 exemplare) cu informaţii despre oportunităţile de finanţare din instrumente structurale de care pot beneficia autorităţile publice locale; Broşuri - informaţii despre oportunităţile de finanţare din instrumente structurale de care pot beneficia autorităţile publice locale 4 Informari diverse canale ( , scrisori) National: Asigurarea unui help-desk pentru beneficiari, atât telefonic (aproape 1000 apeluri), cât şi în scris (peste 500 răspunsuri la solicitări de informaţii sosite pe adresa oficială de ); Help-desk 391

392 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Actualizarea rubricii Fonduri structurale a paginii web a ministerului ( cu informaţii relevante pentru beneficiari şi potenţialii beneficiari; Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 6 Lansare diverse proiecte National: Demararea acţiunilor privind lansarea propriei pagini de internet Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 7 Lansare diverse proiecte National: Demararea procedurilor necesare pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă în domeniul comunicării precum şi elaborarea şi achiziţionarea de obiecte promoţionale şi materiale informative necesare unei informări mai eficiente a beneficiarilor; Obiecte promotionale si Materiale informative 8 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Elaborarea, actualizarea şi publicarea pe pagina web a ministerului a celor mai frecvente întrebări primite din partea potenţialilor beneficiari şi a răspunsurilor aferente acestora; Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 9 Informari diverse canale ( , scrisori) National: Elaborarea şi transmiterea de scrisori către potenţialii beneficiari ai cererilor de proiecte lansate în decursul anului 2008 în scopul reamintirii detaliilor operaţiunilor lansate; Scrisori 4.2 Anul 2009 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 2 Help-Desk National: Publicarea în presa centrală şi pe pagina web a ministerului şi ulterior pe pagina proprie a anunţurilor de lansare a Cererilor de proiecte şi a Cererilor de idei de proiecte în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative National: Asigurarea unui help-desk pentru beneficiari, atât telefonic (peste 2500 de solicitări), cât şi în scris (peste 1500 răspunsuri la solicitări de informaţii sosite pe adresa oficială) Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Help-desk 3 Informari diverse canale ( , scrisori) National: Elaborarea răspunsurilor la peste 100 de solicitări de informaţii publice conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 544/2001); Help-desk 4 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Publicarea pe pagina oficială de internet a ministerului a listei beneficiarilor, a denumirii operaţiunilor deschise şi a sumei finanţării publice alocate operaţiunilor Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 392

393 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Până în luna iulie 2009, actualizarea rubricii Fonduri structurale a paginii web a ministerului ( cu informaţii relevante pentru beneficiari şi potenţialii beneficiari. După această dată, s-au actualizat informaţiile de pe pagina web (accesată anual de mii de utilizatori); Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 6 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Elaborarea, actualizarea şi publicarea pe pagina web a AM PO DCA a celor mai frecvente întrebări primite din partea potenţialilor beneficiari şi a răspunsurilor aferente acestora. Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 4.3 Anul 2010 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Publicarea pe pagina web a anunţurilor de lansare, cu activităţile de informare şi publicitate aferente, pentru Cererile de idei de proiecte destinate instituţiilor publice centrale şi pentru Cererea de proiecte destinată organizaţiilor nonguvernamentale; Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 2 Help-Desk National: Asigurarea unui serviciului help-desk pentru beneficiari; Help-desk 3 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 4 Help-Desk Elaborarea, actualizarea şi publicarea pe pagina web a AM PO DCA a celor mai frecvente întrebări primite din partea potenţialilor beneficiari şi a răspunsurilor aferente acestora (iunie 2010). National: Derularea serviciilor de help-desk pentru beneficiari a contabilizat un număr de aproximativ 2500 de apeluri telefonice şi 1500 răspunsuri în scris la solicitări de informaţii sosite pe adresa oficială de e- mail. Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Help-desk 4.4 Anul 2011 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 393

394 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 1 Aparitii in presa Publicarea anunţurilor de lansare/închidere cereri de idei de proiecte; Mass-Media 2 Informari diverse canale ( , scrisori) Elaborarea răspunsurilor la 14 solicitări de informaţii publice formulate conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 544/2001 privind accesul informaţiilor de interes public, cu modificările și completările ulterioare); 4 solicitări de informaţii publice 3 Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc National: Reactualizarea site-ului oficial al AM PO DCA - prin regruparea şi accesibilizarea informaţiilor, astfel încât publicul larg, beneficiarii şi potenţialii beneficiari să poată găsi informaţii actualizate legate de toate activităţile desfăşurate de către AMPODCA. Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc 4.5 Anul 2012 Nr Activitate Descriere Canale / Mijloace de Comunicare 1 Help-Desk 2 Informari diverse canale ( , scrisori) 3 Comunicate presa National: Asigurarea serviciului help-desk pentru beneficiari, atât telefonic (aproximativ 600 de apeluri), cât şi în scris (aproximativ 105 răspunsuri la solicitări de informaţii sosite pe adresa oficială). S-a putut observa o scădere a numărului de apeluri telefonice, dar şi a solicitărilor în scris, datorită unei comunicări eficiente existente între unitatea de comunicare şi ofiţerii de proiect AM PODCA cu beneficiarii şi potenţialii beneficiari ai acestui program operaţional;. Elaborarea răspunsurilor la 15 solicitări de informaţii publice formulate conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 544/2001 privind accesul informaţiilor de interes public, cu modificările și completările ulterioare şi postarea pe site a listei de documente de interes public gestionate la nivelul direcţiei); 10 comunicate şi informaţii de presă legate de diverse proiecte gestionate de către DDCA, postate pe site-ul oficial; Help-desk Alte materiale 10 comunicate de presa 4 Aparitii in presa Materiale apărute în mass-media centrală și locală (print și on-line) pe baza avizelor date de AM PO DCA: aproximativ 70 apariții; 70 de aparitii mass-media 394

395 comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de 5 Help-Desk Implementarea unui proiect de asistenţă tehnică, început în 2012: Suport pentru realizarea activităţilor de comunicare şi promovare, cod SMIS 40779; Help-desk Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Reactualizarea site-ului oficial al AMPODCA - astfel încât beneficiarii şi potenţialii beneficiari să poată găsi informaţii actualizate legate de toate activităţile desfăşurate de către AMPODCA; Demararea procedurii de achiziţie având ca obiect Servicii de web design pentru DDCA, raportul final al procedurii fiind aprobat în ianuarie Scopul actualizării paginii de internet, care îşi va păstra actuala adresă, este acela de a crea o nouă interfaţă web funcțională și prietenoasă, cât și a unei flexibilități sporite de gestionare a informațiilor afișate pentru utilizatori; Elaborarea şi postarea pe site a unui Manual de identitate vizuală a AM PODCA, versiunea august (inclusiv logo şi partea de branding). Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Postari pagini internet, blog, pagini diverse retele sociale, etc Manual de identitate vizuală a AM PODCA 395

396 V. Retele de diseminare a informatiilor 5.1 Programul Operational POR In ceea ce priveste retelele de diseminatori, situatia se prezinta diferit pentru cele patru programe operationale (POR, POS MEDIU, POSDRU, PODCA). Consultantul a depus o activitate intensa de documentare privitoare la activitatile de informare si publicitate, solicitand tuturor Autoritatilor de Management ale celor patru programe operationale (POR, POS MEDIU, POSDRU, PODCA) o lista potenţialilor diseminatori si reţele de diseminatori de informaţii identificate la nivel regional/local (fara a confirma ca acestea sunt functionale). Pentru Programul Operational POR, pe langa mijloacele clasice de diseminare a informatiei (site propriu, pagina Facebook, aparitii media, etc), atat prin documentare cat si datorita deschiderii manifestate de Autoritatea de Management, Consultantul a regasit o puternica retea de comunicatori, care functioneaza excelent la nivelul fiecarei regiuni in parte. Inainte de a detalia, mentionam expertii departamentelor de comunicare, atat ale Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala cu rol de Organisme Intermediare pentru POR cat si aceia din cadrul Autoritatii de Management pentru Programul Operaţional Regional (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice): o ADR Vest: Miruna Vitcu (miruna.vitcu@adrvest.ro), Oana Minescu (oana.minescu@adrvest.ro), Ciprian Stan (ciprian.stan@adrvest.ro) o ADR Nord-Vest: Andreea Marcu (andreea.marcu@nord-vest.ro) o ADR Centru: Nicolae Marginean (nicolae.marginean@adrcentru.ro), Mirela Groza (mirela.groza@adrcentru.ro), Astrid Hondola (astrid.hondola@adrcentru.ro) o Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional: Daniela Surdeanu (daniela.surdeanu@mdrap.ro) o Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional: Andreea Bucur (andreea.bucur@fonduri-ue.ro) o Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional: Andreea Mihalcioiu (andreea.mihalcioiu@mdrap.ro) Reţeaua Comunicatorilor Regio include instituţii publice (regionale şi locale), organizaţii non-guvernamentale, instituţii academice, asociaţii profesionale şi mass-media. La dezvoltarea reţelei s-au avut in vedere teme comune pentru subreţelele regionale, astfel încât aceasta să funcţioneze cât mai bine din punct de vedere al interesului pentru o anumită temă. 396

397 Se vizeaza realizarea unei platforme online/forum de discuţii pe siteul Regio. Prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala cu rol de Organisme Intermediare sunt invitate instituţii/organizaţii să se alăture reţelei şi le sprijina, împreună cu AM, în activităţile lor de comunicare. Acest sprijin se materializeaza în întâlniri naţionale şi regionale, sesiuni de informare,, intranet, experţi care să participe la activităţile comunicatorilor (detaliate mai sus). În acest fel, sunt sprijiniţi membrii reţelei să dezvolte activităţi de comunicare în comunităţile lor locale şi regionale. Mentionam ca pentru transmiterea în timp real a informaţiilor se utilizeaza mailing-ul direct către toţi membrii reţelei. Consultantul a primit invitatia de a participa la Forumul Comunicatorilor Regio, Mamaia 2013, forum aflat deja la a 4 a editie, unde au fost prezenti, alaturi de expertii departamentelor de comunicare (mentionati mai sus), o serie de membrii importanti ai retelei de comunicatori specifica acestui program (peste 100 participanti). Din lista participantilor mentionam: Institutia Funcţia Participantului ASOCIAŢIA SAMARITENII ORĂSTIENI Director Executiv Consilier - Serviciul Comunicare, Relaţii CONSILIUL JUDEŢEAN CARAS-SEVERIN Publice şi Control Managerial Intern Consiliul Judeţean Covasna -Direcţia Dezvoltarea Teritoriului Consilier Superior Consiliul Judeţean Sibiu -Serviciul Managementul Proiectului Inspector Inspectoratul Judeţean Alba Inspector Şcolar Proiecte Europene Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Someş Satu Mare Subofiţer Comunicare Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Someş Satu Mare Şef Formaţiune Liceul Teoretic Gheorghe Lazar Avrig Profesor Primaria Braşov Inspector Consilier Birou Investitii, Programe, Primaria Mun. Toplita Proiecte PRIMARIA MUNICIPIULUI PETROSANI Consilier - Birou Primaria Municipiului Târgu Mureş Şef Serviciu Primaria Zalău Consilier Serv. Primăria Municipiului Alba lulia - Direcţia Programe Expert Consiliere Antreprenorială Primăria Municipiului Arad Şef Serviciu 397

398 Primăria Municipiului Arad Primăria Municipiului Bistriţa Direcţia Integrare Europeană Primăria Municipiului Oradea - Direcţia Management Proiecte U.A.T. PECICA Ziua de Cluj Agenţia de Presă Mediafax Alto Media ANP AGERPRES Bursa construcţiilor Comisia Europeană Direcţia Plăţi si Contabilitate Federaţia Evreilor din Romania Grupul de Presă Bursa (Meta Ring SRL) Institutul European din România MDRAP - Direcţia AM POR -SATROI Ministerul Economiei - AM POS CCE Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - AM POS Mediu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - AM POS Mediu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - AM POS Mediu Radio Bucuresti FM Revista "Finanţe şi Afaceri" Revista Kamikaze SC XS Sud Company SC XS Sud Company TVR: Canalul TVR1, Publicistică Director Executiv -Direcţia Tehnică Inspector Specialitate Consilier Consilier Reporter Reporter Corespondent Director General Corespondent Special Redactor Consilier Comunicare Consilier Şef birou Senior Marketing Counselor, Board Member Şef Birou Consilier Evaluare Examinare - Ofiţer Proiect Consilier Manager Public - Ofiţer de comunicare Consilier Superior Consilier Afaceri Europene Realizator Programe PR & Event Manager Fotoreporter Şef Departament Adm. Informaţia Zilei Adm. Site Jurnalist Senior -Realizator 5.2 Programul Operational POS MEDIU Potrivit Autoritatii de Management POS Mediu, ca potentiali diseminatori si reţele de diseminatori de informaţii identificate la nivel regional/local sunt desemnati Ofiterii de Comunicare ai Autoritatii de Management (Ofiţeri de comunicare: Mădălina Enache, Mălina Frăteanu, Victor Ionescu) cat si Ofiterii de comunicare ai Organismelor Intermediare: o Timisoara (Ofiţer de comunicare: Anca Colceriu) 398

399 o Cluj-Napoca (Ofiţer de comunicare: Nicu Rozenberg) o Sibiu (Ofiţer de comunicare: Valerica Petruţa) 5.3 Programul Operational POS DRU In ceea ce priveste Programul Operational POS DRU din partea Autoritatii de Management (cu care Consultantul a colaborat intens in desfasurarea studiului) mentionam: o Catalin Marinov, Seful Serviciului Informare (catalin.marinov@fseromania.ro) o Elena Caloeanu, coordonator Help Desk (elena.caloeanu@fseromania.ro) o Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Centru, Alba Iulia: Doina Iancu (doina.iancu@oirposdrucentru.ro), Rodica Caraiman (rodica.caraiman@oirposdrucentru.ro) o Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Vest, Timisoara: Olimpia Filimon (fsevest@oirposdru-vest.ro) o Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest, Cluj: Cristian Cruta, ofiter informare si publicitate (cristian.curta@runv.ro), Diana Marginean, ofiter informare si publicitate (diana.marginean@runv.ro) 5.4 Programul Operational PODCA In cazul acestui Program Operational Consultantul a colaborat cu dl Constantin Dragne (costin.dragne@mdrap.ro), Expert Superior, Directia pt. Dezvoltarea Capacitatii Administrative. 399

400 Anexa 3. Distribuția geografică și pe program a eșantionului de indivizi Cod Program Nr. proiecte Nr. proiecte în Interviuri județ în SMIS eșantion realizate AB POS Mediu AB POR AR POS Mediu AR POR BH POS Mediu BH POR BN POS Mediu BN POR BV POS Mediu BV POR CJ POS Mediu CJ POR CS POS Mediu CS POR CV POS Mediu CV POR HD POS Mediu HD POR HR POS Mediu HR POR MM POS Mediu MM POR MS POS Mediu MS POR SB POS Mediu SB POR SJ POS Mediu SJ POR SM POS Mediu SM POR TM POS Mediu TM POR TOTAL POR

401 POS Mediu Cod Judet POS DRU PODCA MM 3 SM 4 SJ 15 AB 44 9 BV 73 CV 1 SB 51 CS 32 HD 9 15 TM

402 Anexa 4. Distribuția geografică și pe program a eșantionului de organizații Cod județ Program Nr. beneficiari unici în SMIS Nr. beneficiari unici în eșantion Interviuri realizate AB POS DRU AB POS Mediu AB POR AB PODCA BV POS DRU BV POS Mediu BV POR BV PODCA CV POS DRU CV POS Mediu CV POR CV PODCA HR POS DRU HR POS Mediu HR POR HR PODCA MS POS DRU MS POS Mediu MS POR MS PODCA SB POS DRU SB POS Mediu SB POR SB PODCA BH POS DRU BH POS Mediu BH POR BH PODCA BN POS DRU BN POS Mediu BN POR BN PODCA CJ POS DRU

403 Cod județ Program Nr. beneficiari unici în SMIS Nr. beneficiari unici în eșantion Interviuri realizate CJ POS Mediu CJ POR CJ PODCA MM POS DRU MM POS Mediu MM POR MM PODCA SJ POS DRU SJ POS Mediu SJ POR SJ PODCA SM POS DRU SM POS Mediu SM POR SM PODCA AR POS DRU AR POS Mediu AR POR AR PODCA CS POS DRU CS POS Mediu CS POR CS PODCA HD POS DRU HD POS Mediu HD POR HD PODCA TM POS DRU TM POS Mediu TM POR TM PODCA Anexa 5. Rata de răspuns (interviuri realizate, ca procent din total persoane contactate) POS DRU 89% POS Mediu 94% 403

404 POR 84% PODCA 96% 404

405 Analiză multivariată (regresie logistică) a impactului factorilor sociodemografici asupra informării și interesului cu privire la fondurile europene, și asupra apartenenței la una din categoriile de public (definite anterior) Logistic Regression Dependent Variable: Informarea despre fondurile europene Categorical Variables Codings Frequency Parameter coding (1) (2) (3) (4) Grupa de vârstă Tiplocalitate RURAL Orașsub locuitori Oraș între locuitori Oraș peste locuitori Regiune Nord-Vest Centru Vest Educație primar liceu universitar POS POR POS Mediu Sex Bărbat Femeie Omnibus Tests of Model Coefficients Chi-square df Sig. Step 1 Step 220,198 13,000 Block 220,198 13,000 Model 220,198 13,

406 Model Summary Step -2 Log Cox & Snell R Nagelkerke likelihood Square Square ,158,087,121 R Classification Table Observed Step 1 Predicted inform Percentage,00 1,00 Correct inform, ,1 1, ,1 Overall 67,4 Percentage Variables in the Equation B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Sex (Femeie) -,389,092 18,003 1,000,678 POS (POS Mediu),049,124,155 1,694 1,050 Regiune 28,352 2,000 Centru -,566,113 25,252 1,000,568 Vest -,414,110 14,235 1,000,661 Tiplocalitate 4,014 3,260 Orașsub ,337,191 3,126 1,077,714 locuitori Oraș între 50- -,226,189 1,419 1,234, locuitori Oraș peste -,350,210 2,781 1,095, locuitori Educație 150,724 2,000 liceu,434,138 9,947 1,002 1,544 universitar 1,460, ,371 1,000 4,306 Grupa de vârstă 35,624 4, ,162,150 1,165 1,280 1, ,636,151 17,733 1,000 1, ,742,158 22,092 1,000 2, ,570,172 10,954 1,001 1,768 Constant - 1,085,235 21,379 1,000,

407 Logistic Regression Dependent Variable: Interesul pentru fondurile europene Categorical Variables Codings Frequency Parameter coding (1) (2) (3) (4) Grupa de vârstă Tiplocalitate RURAL Orașsub locuitori Oraș între locuitori Oraș peste locuitori Regiune Nord-Vest Centru Vest Educație primar liceu universitar POS POR POS Mediu Sex Bărbat Femeie Omnibus Tests of Model Coefficients Chi-square df Sig. Step 1 Step 66,320 13,000 Block 66,320 13,000 Model 66,320 13,000 Model Summary Step -2 Log Cox & Snell R Nagelkerke R 407

408 likelihood Square Square ,952,027,036 Classification Table Observed Step 1 Predicted inform Percentage Correct,00 1,00 inform, ,4 1, ,8 Overall 59,3 Percentage Variables in the Equation B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Sex (Femeie) -,085 5,333 1,021,822,196 POS (POS Mediu),094,116,658 1,417 1,099 Regiune 6,352 2,042 Centru -,105 5,686 1,017,778,251 Vest -,102,135 1,714,963,037 Tiplocalitate 14,253 3,003 Orașsub ,178 8,250 1,004,600 locuitori,511 Oraș între 50- -,177 13,938 1,000, locuitori,661 Oraș peste ,195 7,386 1,007,589 locuitori,530 Educație 41,435 2,000 liceu,358,121 8,716 1,003 1,431 universitar,768,124 38,096 1,000 2,155 Grupa de vârstă 6,971 4, ,095,135,495 1,482 1, ,299,137 4,786 1,029 1, ,278,143 3,767 1,052 1, ,245,155 2,504 1,114 1,278 Constant -,203,214,901 1,342,

409 Nominal Regression Dependent Variable: Categorii de public Model Fitting Information Model Model Fitting Criteria Likelihood Ratio Tests -2 Log Likelihood Chi-Square df Sig. Intercept Only 2116,821 Final 1943, ,629 26,000 Pseudo R-Square Cox and Snell,070 Nagelkerke,081 McFadden,037 Parameter Estimates Categorii de public interesati neinformati interesati informati B Std. Error Wald df Sig. Exp(B) Intercept -,831,258 10,373 1,001 Bărbat,066,109,369 1,543 1,068 Femeie ,061,190,104 1,748, ,030,174,030 1,862 1, ,144,178,659 1,417, ,203,186 1,194 1,275, Educație: -,045,155,084 1,771,956 Primar Educație:,057,128,197 1,657 1,058 Liceu Educație: Universitar Nord-Vest -,256,131 3,800 1,051,774 Centru -,229,135 2,890 1,089,795 Vest RURAL,484,240 4,073 1,044 1,622 Oraș sub,085,159,286 1,593 1, locuitori Oraș între 50- -,232,160 2,101 1,147, locuitori Oraș peste locuitori POR -,033,153,047 1,829,967 POS Mediu Intercept -,426,255 2,789 1,095 Bărbat,319,105 9,209 1,002 1,

410 Categorii public de B Std. Error Wald df Sig. Exp(B) Femeie ,424,203 4,356 1,037, ,295,181 2,642 1,104, ,226,175 1,667 1,197 1, ,250,182 1,886 1,170 1, Educație: -,170 75,547 1,000,229 Primar 1,474 Educație: -,778,117 43,948 1,000,459 Liceu Educație: Universitar Nord-Vest,304,127 5,738 1,017 1,355 Centru -,181,138 1,718 1,190,834 Vest RURAL,583,241 5,850 1,016 1,792 Oraș sub -,054,159,117 1,732, locuitori Oraș între locuitori -,053,156,118 1,732,948 Oraș peste locuitori POR -,133,141,900 1,343,875 POS Mediu The reference category is: neinteresati 410

411 Anexa 6. Construcția indicatorului Evaluarea administrării fondurilor europene Factor Analysis Correlation Matrix Q23r Q25r Q24r Q26r Correlation Q23r 1,000,736,559,513 Q25r,736 1,000,508,639 Q24r,559,508 1,000,765 Q26r,513,639,765 1,000 Sig. (1-tailed) Q23r,000,000,000 Q25r,000,000,000 Q24r,000,000,000 Q26r,000,000,000 KMO and Bartlett's Test Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling,651 Adequacy. Bartlett's Test of Sphericity Approx. Chi- 6669,095 Square df 6 Sig.,000 Rotated Component Matrix a. Only one component was extracted. The solution cannot be rotated. Reliability Analysis Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on Standardized N of Items Items,852,853 4 Item-Total Statistics Scale Mean if Item Scale Variance if Item Corrected Item-Total Correlation Squared Multiple Correlation Cronbach's Alpha if Item 411

412 Deleted Deleted Deleted Q23 -,3100 5,179,633,520,836 Q25 -,1531 4,933,703,603,808 Q24 -,1000 4,478,700,610,810 Q26 -,0071 4,401,743,667,789 Anexa 7. Analiză de regresie multiplă:influența factorilor sociodemografici asupra evaluării administrării fondurilor europene Model Summary Model R R Square Adjusted R Std. Error of Square the Estimate 1,222,049,044, ,637 Dependent Variable: Evaluarea administrării fondurilor europene Durbin- Watson ANOVA Model Sum of df Mean Square F Sig. Squares 1 Regression 69, ,998 10,073,000 Residual 1351, ,496 Total 1421, Coefficients Model Unstandardized Coefficients Standardized Coefficients t Sig. B Std. Error Beta 1 (Constant),156,064 2,458,014 Sex -,082,027 -,056-2,977,003 vârsta ,028,044 -,014 -,634,526 vârsta 25-34,002,039,001,049,961 vârsta ,048,041 -,027-1,173,241 vârsta ,134,046 -,065-2,940,003 Educație: -,012,038 -,008 -,310,757 Liceu Educație:,067,040,045 1,685,092 Universitar Orașsub locuitori -,195,057 -,129-3,432,001 Oraș între -,049,056 -,033 -,883,

413 locuitori Oraș peste,001,061,001,018, locuitori Regiunea -,110,034 -,071-3,212,001 Nord-Vest Regiunea -,131,034 -,086-3,907,000 Vest Informare,127,031,086 4,139,000 Interes,046,029,032 1,584,113 CHESTIONARELE FOLOSITE IN CERCETARE Anexa 8. Chestionar beneficiari persoane fizice INTERVIU NR. COD PROIECT pentru care persoana intervievată a fost selectată Tip beneficiar final Individual 1 Colectiv 2 Cod județ Nord- Bihor 111 Nord- Bacău 211 Sud Argeș 311 Sud- Dolj 411 Vest Bistrița- Năsăud 112 Est Botoșani 212 Călărași 312 Vest Gorj 412 Cluj 113 Iași 213 Dâmbovița 313 Mehedinți 413 Maramureș 114 Neamț 214 Giurgiu 314 Olt 414 Satu Mare 115 Suceava 215 Ialomița 315 Vâlcea 415 Sălaj 116 Vaslui 216 Prahova 316 Vest Arad 421 Centru Alba 121 Sud- Est Brăila 221 Teleorman 317 Caraș- Severin 422 Brașov 122 Buzău 222 București- București 321 Hunedoara 423 Covasna 123 Constanța 223 Ilfov Ilfov 322 Timiș 424 Harghita 124 Galați 224 Mureș 125 Tulcea 225 Sibiu 126 Vrancea 226 Bună ziua, mă numesc... şi lucrez la Future Marketing, o companie de cercetare de piaţă.în prezent realizăm un sondaj de opinie. Aş putea să vorbesc cu persoana cu vîrsta cuprinsă între 18 și 65 de ani care îşi sărbătoreşte prima ziua de naştere? OPERATOR: Notaţi în tabelul de mai jos numele și data nașterii tuturor persoanelor între 18 și 65 de ani din gospodărie. Interviul se realizează cu persoana care îşi sărbătoreşte prima ziua de naştere. Dacă persoana respectivă nu este acasă, întrebați cînd poate fi găsită și reveniți. 413

414 Numele Data nașterii Vîrsta Facem un sondaj de opinie şi aş vrea să vă adresez cîteva întrebări care nu vor răpi mai mult de o jumătate de oră din timpul dumneavoastră. Vă asigur că răspunsurile dvs sunt confidenţiale şi nu vor fi niciodată prezentate alături de numele dvs. ci folosite numai în scopuri statistice, împreună cu răspunsurile date şi de alte persoane cu care stăm de vorbă. R1. Spuneţi-mi vă rog ce vîrstă aveţi? OPERATOR: Notaţi vîrsta exactă, după care încercuiţi codul corespunzător din tabelul de mai jos. Vîrsta (în ani împliniţi) Sub 18 ani 1 Se încheie interviul ani ani ani 4 Se continuă interviul ani ani 6 Peste 65ani 7 Se încheie interviul Q1. Cît de des obișnuiți să vă informați sau să discutați despre... OPERATOR: Arătaţi cardul cu variantele de răspuns, și citiți pe rînd fiecare temă. [RĂSPUNS UNIC PE LINIE] De la un respondent la altul se schimbă ordinea în care se citesc temele! Foarte des Destul de des Destul De rar Foarte rar Niciodată 1 Situația economică din România Situația economică mondială Viața politică românească Relațiile României cu Uniunea Europeană Banii primiți de România de la Uniunea Europeană Protecția mediului, probleme de mediu Infrastructura de transport (drumuri, căi ferate) Imbunătățirea calității serviciilor oferite de administrația publică Recalificarea șomerilor Dezvoltarea orașelor Sistemul public de sănătate (situația spitalelor, a medicamentelor, etc) 12 Sistemul de educație (situația unităților de învățămînt, a profesorilor, a elevilor și studenților) 13 Industria din România

415 14 Starea generală a culturii din România Situația pescuitului românesc Q2. Care sînt principalele dvs surse de știri și informații economice și social-politice din România? ATENȚIE! Ştiri interne şi nu este vorba de viața personalităților, evenimente mondene sau culturale, sport, turism, calculatoare și tehnologia informației, etc. 1. Internet (ce pagini?) 2. Presă scrisă (ce publicaţii/ziare?) 3. Radio (ce posturi?) 4. TV (ce posturi? ce emisiuni?) Alte surse de informareși anume... Niciuna /Nu mă interesează astfel de știri și informații 99 Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Q3. Știați că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre? Da 1 Nu 2 Q4. Credeți că primireași folosirea acestor fonduri obţinute de la UE este un lucrubun sau un lucru rău pentru România și pentru români?operator: Arătați cardul cu variantele de răspuns Foarte Mai degrabă Nici bun nici Mai degrabă Foarte Nu știu / Nu-mi dau rău rău rău bun bun seama

416 Q5. Din cîte ştiţi dvs, fondurile primite de România de la Uniunea Europeană sînt rambursabile sau nerambursabile (adică România trebuie să dea înapoi aceşti bani sau nu)? Fondurile sînt rambursabile (România trebuie să dea înapoi aceşti 1 bani) 2 Fondurile sînt Nerambursabile (România NU trebuie să dea înapoi aceşti bani) 9 Nu ştiu Q6. Știți cumva pentru ce anume pot fi folosiți acești bani?operator: NU citiți variantele de răspuns! 1 Protecția mediului, probleme de mediu 1 2 Infrastructura de transport (drumuri, căi ferate) 2 3 Imbunătățirea calității serviciilor oferite de administrația publică 3 4 Recalificarea șomerilor 4 5 Dezvoltarea orașelor 5 6 Sistemul public de sănătate 6 7 Sistemul de educație 7 8 Industria 8 9 Cultura 9 10 Pescuitul Nu știu 999 Q7. Banii de la UE se acordă prin anumite programe de finanțare, fiecare din ele fiind coordonat de o instituție de statși avînd responsabilitate pentru un anumit domeniu.știți cumva numele unui astfel de program? OPERATOR:NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloana Q7 Q8. Am să vă spun acum numele mai multor programe finanțate din fonduri europeneși vă rog sămi spuneți de care din ele ați auzit pînă acum. OPERATOR: Citiți variantele de răspuns ce nu au fost meţionate la Q7; răspunsul se trece în coloana Q POS DRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) - Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă PODCA (Programul operațional dezvoltarea capacității administrative) - crearea unei administraţii publice mai eficiente POAT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică ) - Sprijin pentru coordonarea şi implementarea eficientă şi eficace a programelor finanțate din fonduri europene POR(Programul Operaţional Regional) - dezvoltare regională, diminuarea diferenţelor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi celelalte state membre ale UE POSCCE (Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice) - creșterea productivității întreprinderilor românești POS Mediu (Programul Operaţional Sectorial Mediu) - îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, servicii publice mai eficiente şi mai Q7 Q

417 performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire 7 POST (Programul Operaţional Sectorial Transport) - Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport POEC (Programul Operațional pentru Educație Cetățenească) Nu cunosc nici un program Daca raspunsul este 14: Nu cunosc nici un program, se sare la Q10 Q9. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste programe? OPERATOR: NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloanele corespunzătoare. Surse de informare Program Introduceţi Codul Programului conform listei de mai sus (ex POST = 07) Am fost implicat(ă) în derularea unor proiecte finanțate prin acest program Am aflat de la persoane implicate în derularea unor proiecte finanțate prin acest program Am fost printre beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program Am aflat de la beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program De la rude, prieteni, colegi, vecini De la primărie Pliante / broșuri Afișe / panouri stradale Internet (ce pagini?) Presă scrisă (ce publicaţii/ziare?) De la radio

418 (ce posturi?) De la televizor (ce posturi? ce emisiuni?) Alte surse de informareși anume Nu-mi mai amintesc Q10. Proiectele finanțate cu bani europeni au realizat, de exemplu, îmbunătățirea drumurilor sau a rețelelor de apă, au acordat bani unor persoane care au dorit să înceapă o afacere sau au ajutat șomerii să învețe meserii noi. Cunoașteți vreun astfel de proiect? OPERATOR: Pentru proiectele cunoscute întrebați unde s-au desfășuratși ce anume știe despre respectivul proiect Nu cunosc nici un astfel de proiect Treceți direct la întrebarea Q Proiect 1 Localitate Județ Descriere Proiect 2 Localitate 418

419 Județ Descriere Proiect3 Localitate Județ Descriere Proiect4 Localitate Județ Descriere 419

420 Proiect 5 Localitate Județ Descriere Q11. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste proiecte? (Cele prezentate de respondent la Q10) OPERATOR: NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloanele corespunzătoare. Solicitați detalii concrete despre sursa de informare (ex. ce pagini de internet, ce ziare, posturi de radio, posturi și emisiuni TV). Surse de informare Q11. Proiect Am fost implicat(ă) în derularea proiectului Am aflat de la persoane implicate în derularea proiectului Am fost printre beneficiarii proiectului Am aflat de la beneficiarii proiectului De la rude, prieteni, colegi, vecini De la primărie Pliante / broșuri Afișe / panouri stradale

421 Internet (ce pagini?) Presă scrisă (ce publicaţii/ziare?) De la radio (ce posturi?) De la televizor (ce posturi? ce emisiuni?) Alte surse de informareși anume Nu-mi mai amintesc OPERATOR: Verificați dacă printre proiectele deja menționate este și cel pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar (vezi pag. 1). Dacă nu apare, adresați întrebarea Q12. Dacă proiectul respectiv a fost deja menționat, treceți direct la întrebareaq14 Formulați întrebarea Q12în conformitate cu tipul de beneficiar final (Individual / Colectiv) așa cum apare pe prima pagină a chestionarului. Q12. (Individual) Dumneavoastră aţi participat la... (Colectiv) În localitatea / zona dvs s-a desfăşurat... un proiect care a avut ca scop... (OPERATOR: Citiți din broșură descrierea proiectului pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar, cf. codului de pe pag. 1 a chestionarului.) Ştiaţi de acest proiect? (Q12)are răspuns unic. Nu se citesc variantele! Da 1 Q13. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? Notați răspunsul în tabelul de mai jos, în coloana Q13 421

422 Nu 2 Treceți direct la întrebarea Q14 Surse de informare Q13 Am fost implicat(ă) în derularea proiectului 01 Am aflat de la persoane implicate în derularea proiectului 02 Am fost printre beneficiarii proiectului 03 Am aflat de la beneficiarii proiectului 04 De la rude, prieteni, colegi, vecini 05 De la primărie 06 Pliante / broşuri 07 Afişe / panouri stradale 08 Internet (ce pagini?) Presă scrisă (ce publicaţii/ziare?) De la radio (ce posturi?) De la televizor (ce posturi? ce emisiuni?) Alte surse de informareşi anume

423 Nu-mi mai amintesc

424 Q14. Am să vă citesc acum o listă de instituții naționale și regionale care se ocupă de fondurile europeneși am să vă rog să-mi spuneți pe care dintre ele le cunoașteți din experienţa dvs. directă. UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale OPERATOR: Adresați întrebarea GUVERNUL ROMÂNIEI Q15 pentru instituțiile cunoscute, INCLUSIV pentru Guvern și primăria din localitate. Q15. Vă rog să-mi spuneți cîtă încredere aveți în fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă nu am deloc încredere, iar 10 înseamnă am totală încredere.[operator: Răspuns unic pe linie.] Q14. Q15. Încredere Q16. Calitatea informațiilor Cunoaștere Deloc Corecte La zi Folositoare Exprimate Ușor de Niciuna din Total clar înțeles caracteristici Guvernul României(OPERATOR: NU citiți la Q14) Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la 99 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - ACIS) Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) Primăria din localitate (OPERATOR: NU citiți la Q14) Q16. Aș vrea să vă întreb acum despre calitatea informațiilor oferite de fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Puteți spune că lucrurile pe care le aflați de la [citiți numele instituției] sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna corecte? Sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna la zi? Sînt folositoare? Sînt exprimate clar? Sînt ușor de înțeles? OPERATOR: Arătați cardul cu caracteristicile informațiilor și citiți pe rînd TOATE instituțiile cunoscute, INCLUSIV primăria din localitate. Încercuiți codurile tuturor variantelor de răspuns menționate de persoana intervievată. Informațiile furnizate de instituție sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna 1. Corecte 2. La zi 3. Folositoare 4. Exprimate clar 5. Ușor de înțeles

425 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Q17. Vă amintiți de acțiuni sau evenimente, desfășurate în ultima perioadă, prin care instituțiile responsabile au transmis informații despre fondurile europene, despre programe sau proiecte finanțate din fonduri europene (ex. comunicate sau anunțuri, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV, întîlniri sau conferințe, postere stradale, etc.)? 1. Da 2. Nu-mi amintesc nici o acțiune / nici un eveniment de acest fel Treceți direct la întrebarea Q23 Pentru fiecare acțiune sau eveniment de informare reamintite: Q18. Faceți o scurtă descriere a acțiunii / evenimentului. tipul: comunicat, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV,conferință, afișe stradale, etc modul de transmitere a mesajului: TV, radio, presă scrisă, internet, afișe, fluturași, etc perioada cînd a avut loc Q19. Ce anume vă amintiți că se spunea? Q20. După părerea dumneavoastră, modul în care publicul a fost informat se potrivea cu ceea ce se spunea? Q21. Modul în care publicul a fost informat se potrivea cu oamenii cărora le era adresat mesajul? Q22. Ce efecte a avut acea acțiune sau eveniment de informare asupra dv? OPERATOR:Mai multe răspunsuri posibile.încercuiți codurile tuturor variantelor de răspuns menționate de respondent. Acțiune / Desrierea acțiunii / evenimentului (Q18) Eveniment Tipul 1 Modul de transmitere a mesajului perioada Reamintire mesaj (Q19) Acțiune / Eveniment 2 Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă 1. DA 2. NU 9. Nu (Q21) știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene 2. am povestit altor persoane ce am aflat 3. am devenit mai interesat 4. am devenit mai informat 5. nici un efect (NU se citește) Desrierea acțiunii / evenimentului (Q18) Tipul Modul de transmitere a mesajului perioada

426 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Reamintire mesaj (Q19) Acțiune / Eveniment 3 Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă 1. DA 2. NU 9. Nu (Q21) știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene 2. am povestit altor persoane ce am aflat 3. am devenit mai interesat 4. am devenit mai informat 5. nici un efect (NU se citește) Desrierea acțiunii / evenimentului(q18) Tipul Modul de transmitere a mesajului perioada Reamintire mesaj (Q19) Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă 1. DA 2. NU 9. Nu ((Q21) știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene 2. am povestit altor persoane ce am aflat 3. am devenit mai interesat 4. am devenit mai informat 5. nici un efect (NU se citește) Q23. Ceea ce cunoașteți pînă în acest moment despre cum se face distribuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă o părere foarte proastă, 5 înseamnă o părere foarte bună, iar 3 înseamnă o părere nici bună, nici proastă. OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Foarte Mai degrabă Nici bună Mai degrabă Foarte Nu știu / 426

427 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind proastă proastă nici proastă bună bună Nu-mi dau seama Q24. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face distribuireabanilor din fonduri europene? OPERATOR:Răspunsn unic 1 după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU 2 pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile 99 Nu știu / Nu-mi dau seama (OPERATOR: NU citiți) Q25. Ceea ce cunoașteți pînă în acest moment despre cum se face cheltuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă o părere foarte proastă, 5 înseamnă o părere foarte bună, iar 3 înseamnă o părere nici bună, nici proastă. OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Foarte Mai degrabă Nici bună Mai degrabă Foarte Nu știu / proastă proastă nici proastă bună bună Nu-mi dau seama Q26. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face cheltuirea banilor din fonduri europene? Operator:Răspuns unic 1 după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU 2 pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile 99 Nu știu / Nu-mi dau seama (OPERATOR: NU citiți) Q27. De unde aveți informațiile care v-au ajutat cel mai mult să vă formați o părere despre fondurile europene?[operator: Răspuns multiplu.] Q28. Dacă pe viitor ați dori să știți mai multe despre fondurile europene, de unde anume ați încerca să obțineți informații?[operator: Răspuns multiplu.] Surse de informare Q27 Q28 Experiență directă Persoane implicate în derularea proiectelor Beneficiarii proiectelor Rude, prieteni, colegi, vecini Primărie

428 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Internet (ce pagini?) Presă scrisă (ce publicaţii/ziare?) De la radio (ce posturi?) De la televizor (ce posturi? ce emisiuni?) Alte surse de informareși anume Nu-mi mai amintesc / Nu știu Q29. Vă considerați suficient de informat în legătură cu fondurile europene?[operator: Răspuns unic.] Da 1 Treceți direct lainformaţii SOCIO-DEMOGRAFICE Nu 2 Întrebați Q30 Q30. Pe viitor veți căuta să știți mai multe în legătură cu fondurile europene? [Operator: Răspuns unic.] OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Cu siguranță da 1 Probabil da 2 428

429 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Probabil nu 3 Cu siguranță nu 4 Nu știu / Nu-mi dau seama (NU se citește) 9 Q31. Ce anume ați dori să mai cunoașteți despre fondurile europene? OPERATOR: Răspuns multiplu. Se citesc variantele. domenii finanțate (pentru ce anume se pot obține fonduri) 01 criterii de eligibilitate (cine anume poate solicita fonduriși ce criterii trebuie să îndeplinească) 02 rezultatele unor proiecte finalizate 03 instituțiile implicate 04 Altceva și anume Nu știu / Nu-mi dau seama 999 Acum, la final, vă voi pune cîteva întrebări care ne vor ajuta la prelucrări statisticepentru a împărţi în diverse categorii persoanele cu care am stat de vorbă. INFORMAŢII SOCIO-DEMOGRAFICE D1. Sexul persoanei intervievate Bărbat 1 Femeie 2 D2. Cîte persoane, inclusiv dvs, locuiesc în mod permanent în gospodăria / casa dvs? Persoane în gospodărie D3. Dumneavoastră sînteţi persoana care aduce cei mai mulţi bani în gospodăria dvs? Da 1 Nu 2 429

430 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind D4. Starea civilă. În prezent sînteţi? Necăsătorit(ă) 1 Căsătorit(ă) 2 Trăiesc cu cineva fără a fi căsătorit(ă) / concubinaj 3 Divorţat(ă) / despărţit(ă) / văduv(ă) 4 D5. Vă rog să-mi spuneţi ocupaţia dvs în prezent. Director / Manager 01 Patron / co-proprietar / persoană cu afacere proprie 02 Salariat cu studii superioare (inginer, economist, doctor, profesor, etc) 03 Funcţionar 04 Maistru, şef de echipă, muncitor calificat 05 Muncitor necalificat 06 Agricultor 07 Elev / Student 08 Pensionar 09 Casnic(ă) 10 Şomer 11 Liber profesionist 12 Refuz 13 Se adresează întrebaread6 Se trece la întrebarea D7 D6. În prezent lucraţi cu jumătate de normă sau cu normă întreagă? cu normă întreagă 1 cu jumătate de normă 2 ca angajat temporar 3 ca şi colaborator 4 ca zilier 5 nu lucrez 6 D7. Care este ultima şcoală absolvită de dvs? Nici un fel de şcoală 1 Şcoala primară (clasele 1-4) 2 Gimnaziu (clasele 5-8) 3 Şcoala profesională / 10 clase 4 Liceu (12 / 13 clase) 5 Colegiu (studii superioare de 2-3 ani) 6 Universitate (studii superioare de 4-6 ani) 7 Studii postuniversitare (master, doctorat) 8 D8. Pentru analiza statistica căutăm persoane al căror venit se încadrează într-o anumită categorie. Vă rog să-mi spuneţi care a fost venitul total al gospodăriei dumneavoastră, adică toate veniturile membrilor gospodăriei, în luna trecută. Vă rog să includeți salariile, pensiile, alocațiileși alte surse de venit. Folosind acest card, spuneţi-mi care interval corespunde venitului total lunar al gospodăriei dvs. Mai puțin de 500 RON RON RON RON RON RON

431 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON 09 Peste RON RON 10 Nu ştiu RON 11 Refuz RON 12 Numele respondentului Adresa: Localitatea Str. bloc scara apt Telefon nr Data interviului / Ora de începere : Ora de încheiere a interviului : Numele intervievatorului codul intervievatorului Acestea au fost toate întrebările. Vă mulţumim pentru colaborare! Declaraţia operatorului de interviu: Confirm că acest interviu a fost realizat cu o persoană aleasă în conformitate cu instrucţiunile de selectare şi că informaţiile înregistrate au fost furnizate de către aceasta. Semnătura operatorului... Semnatura respondentului Anexa 9. Chestionar beneficiari organizatii INTERVIU NR. 431

432 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind PROGRAM pentru care a fost selectat PROIECT pentru care a fost selectat 1. POS DRU 2. PODCA 3. POR 4. POS Mediu Cod județ Nord- Bihor 111 Nord- Bacău 211 Sud Argeș 311 Sud- Dolj 411 Vest Bistrița- Năsăud 112 Est Botoșani 212 Călărași 312 Vest Gorj 412 Cluj 113 Iași 213 Dâmbovița 313 Mehedinți 413 Maramureș 114 Neamț 214 Giurgiu 314 Olt 414 Satu Mare 115 Suceava 215 Ialomița 315 Vâlcea 415 Sălaj 116 Vaslui 216 Prahova 316 Vest Arad 421 Centru Alba 121 Sud- Est Brăila 221 Teleorman 317 Caraș- Severin 422 Brașov 122 Buzău 222 București- București 321 Hunedoara 423 Covasna 123 Constanța 223 Ilfov Ilfov 322 Timiș 424 Harghita 124 Galați 224 Mureș 125 Tulcea 225 Sibiu 126 Vrancea 226 Bună ziua, mă numesc... şi lucrez la Future Marketing, o companie de cercetare de piaţă. În prezent realizăm un studiu referitor la fondurile europene. Aş vrea să vă adresez cîteva întrebări, care nu vor răpi mai mult de o jumătate de oră din timpul dumneavoastră. Vă asigur că răspunsurile dvs sunt confidenţiale şi nu vor fi niciodată prezentate alături de numele dvs., ci folosite numai în scopuri statistice, împreună cu răspunsurile date şi de alte persoane cu care stăm de vorbă. În cadrul acestui studiu stăm de vorbă cu persoane din diverse firme și organizații care au obținut finanțare din fonduri europene. Discuția se poartă în legătură cu un anumit proiect, iar dumneavoastră ați fost selectați pentru proiectul... (OPERATOR: Menționați numele proiectului pentru care a fost selectată organizația). Aș dori să vorbesc cu persoana care a fost implicată în toate etapele, de la decizia de a încerca să obțină finanțare pînă la implementarea proiectului, și aținut legătura cu instituțiile de administrare a fondurilor europene. Q18. Am să vă citesc acum mai multe tipuri de informații obținute pe timpul desfășurării proiectuluiși pentru fiecare din ele am să vă rog să-mi spuneți sursa principală, adică sursa de unde ați obținut informațiile care v-au ajutat cel mai mult.[operator: Arataţi cardul cu sursele de informatii și citiţi pe rînd fiecare tip de informatii din tabel] Clarificare: Dacă informațiile au fost obținute de pe pagina de internet a unei instituții, sursa va fi considerată INSTITUȚIA. Sursa de informații este internetul dacă este vorba de pagini altele decît cele ale instituțiilor menționate în tabel. OPERATOR: Înregistrați în tabelul de mai jos codurile corespunzătoare surselor indicate de persoana intervievată conform listei de coduri. Tipul de informații 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de finanțare, mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) Q18. Sursaprincipală 432

433 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) 4 beneficiarii şi proiectele aprobate 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare (OPERATOR: Arataţi cardul cu sursele de informatii). Sursa de informații Rude, prieteni, colegi, vecini 01 Alte firme / organizații similare 02 Primăria din localitate 03 Pliante / broșuri şi alte materiale informative 04 Afișe / panouri stradale 05 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) 06 Ministerul Fondurilor Europene 07 Autoritatea de Management a Programului 08 Organismul Intermediar al Programului 09 Agenţia pentru Dezvoltare Regională 10 Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) 11 Agenţia Județeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) 12 Primăria din localitate 13 Prefectura județului 14 Camera de Comerțși Industrie din județ 15 Ghiduri solicitantului 16 Help desk (telefon sau ) 17 Newsletter 18 Conferinţe, evenimente, seminarii 19 COD pt Q18 Internet (ce pagini?)

434 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Ziare (ce ziare?) Radio (ce posturi?) TV (ce posturi? ce emisiuni?) Organizații profesionale (care anume?) Alte surse de informareși anume Nu am avut nevoie de astfel de informații 98 NU am obținut astfel de informații 99 Vom vorbi acum despre principalele instituțiinaționale și regionale implicate în administrarea fondurilor europene cu care ați intrat în contact pe perioada desfășurării acestui proiect.aș vrea să vă rog să vă gîndiți la desfășurarea proiectului împărțită în următoarele etape: 1. lansarea anunțuluiși decizia de participare 2. elaborarea proiectului 3. implementarea proiectului Q19. Vă rog să selectați din lista următoare instituțiile care au avut cel mai important rol în fiecare etapă a desfășurării proiectului (MAXIM 3 în fiecare etapă). (OPERATOR: Aratati cardul cu institutiile). 434

435 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Instituții importante (MAX 3 pe etapă) Lansarea anunțuluiși decizia de participare Elaborarea proiectului Implementarea proiectului Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - ACIS) Autoritatea de Management (AM) pentru Programul... [Operator: citește de pe prima pagină programul pentru care a fost selectată organizația] Organismul Intermediar (OI) pentru Programul... [Operator: citește de pe prima pagină programul pentru care a fost selectată organizația] Alte instituții Agenţia pentru Dezvoltare Regională Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) Agenţia Județeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Primăria din localitate Prefectura județului Camera de Comerțși Industrie din județ Q20. Care au fost principalele modalități de comunicare directă cu instituția ( , internet, telefon, poștă, etc)? Vă rog să menționați canalele folosite de instituție pentru a transmite informații către dvs sau alți beneficiari(nu către publicul larg), și SEPARAT pe cele folosite de organizația / firma dvs pentru a transmite informații către instituție. OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Dacă acel canal menționat de persoana intervievată nu se regăsește în listă, adăugați-l și notați codul corespunzător în tabelul cu răspunsurile. Q21. Care ar fi pentru dvs canalele optime de comunicare directă cu instituția? Cum ați prefera să primiți informații DE LA instituția respectivă? Cum ați prefera să transmiteți informații CĂTRE instituția respectivă? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Dacă acel canal menționat de persoana intervievată nu se regăsește în listă, adăugați-l și notați codul corespunzător în tabelul cu răspunsurile. Modalități de comunicare Pagina de internet a instituției 1 2 scrisori 3 telefon 4 contact față-în-față 5 Alte modalități de comunicareși anume

436 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Nu-mi mai amintesc / Nu știu Q22. Vom vorbi acum despre calitatea informațiilor furnizate în generalbeneficiarilor de această instituție (NU e vorba numai de informațiile primite pe parcursul desfășurării proiectului despre care vorbim). Puteți spune că informațiile referitoare la fonduri europene furnizate de... [OPERATOR: Citiți numele instituției] sînt de cele mai multe ori, sau întotdeauna corecte? Sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna de actualitate? Sînt folositoare? Sînt exprimate clar? Sînt ușor de înțeles? OPERATOR: Arătați cardul cu elementele de evaluare a calității informațiilor. Încercuiți în tabel codurile aspectelor cu care respondentul de de acord că sînt valabilede cele mai multe ori, sau întotdeauna. Informațiile furnizate de instituție sînt de cele mai multe ori, sau întotdeauna 1. Corecte 2. La zi / de actualitate (nu sînt învechite / depășite) 3. Folositoare 4. Exprimate clar / ușor de înțeles 5. Complete 6. Transmise la timp 7. Nu contrazic informațiile primite din alte surse 8. Coerente (același mesaj nu conține lucruri care se contrazic) 9. Ușor de obținut Q23. Cum ați evalua, pe ansamblu, comunicarea dvs directă cu această instituție? Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă, iar 10 înseamnă foarte bună. foarte proastă foarte bună Q24. Am să vă citesc acum mai multe afirmații folosite de diverse persoane pentru a descrie comunicarea directă cu instituția respectivă in general, și am să vă rog să-mi spuneți care din ele se potrivesc ÎN TOTALITATE sau ÎN MARE MĂSURĂ cu experiența dvs. OPERATOR: Arătați cardul cu afirmatii. 1 Procedurile de comunicare sînt clare, simple, nu se schimbă, sînt respectate 2 Calendarul de livrare a informațiilor este clar și respectat 3 Instituția se preocupă de efectele comunicării și încearcă să-și îmbunătățească comunicarea 4 Instituția se asigură că informațiile au fost recepționate și înțelese în mod corect 5 Folosește canale și moduri de comunicare adecvate (ex. cele la care beneficiarii au acces în mod permanent, care permit confirmarea primirii, care permit transmiterea rapidă a informațiilor) 6 Terminologia folosită este pe înțelesul tuturor beneficiarilor 7 Instituția primește, analizează, soluționează și implementează plîngerile, comentariile, sugestiile 436

437 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind beneficiarilor 8 Instituția cunoaște nevoile și perspectiva beneficiarului și își organizează comunicarea în funcție de acestea 9 Calendarul comunicării este sincronizat cu cel procedural 10 Schimbările de procedură sînt comunicate în timp util 11 Modalitatea și persoana de contact sînt clar specificate 12 Persoana de contact poate oferi informații adecvate și poate direcționa solicitantul către instituția / persoana relevantă Q25. Care au fost principalele aspecte pozitive ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? Q26. Care au fost principalele aspecte negative ale procesului de comunicaredirectă a dvs cu această instituție? Q27. Care ar fi principalele aspecte ale procesului de comunicarepe care instituția ar trebui să le îmbunătățească imediat? Q28. După părerea dvs, în ce direcții ar fi neapărat nevoie ca instituția respectivă să comunice mai mult? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de finanțare, mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) 4 beneficiarii şi proiectele aprobate 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare OPERATOR: Adresați întrebările de mai sus pentru... Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la Autoritatea pentru Coordonarea Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație De la organizație către instituție Canale optimede comunicare directă (Q21) De la instituție către organizație 1 437

438 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Instrumentelor Structurale - ACIS) (dacă e selectată cel puțin o dată la Q19) De la organizație către instituție Calitatea informațiilor furnizate (Q22) ÎN GENERAL: Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție(q23) [foarte proastă] [foarte bună] Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) ÎN GENERAL: Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare AM Program (dacă e selectată cel puțin o dată la Q19) Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație De la organizație către instituție Canale optimede comunicare directă (Q21) 438

439 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind De la instituție către organizație De la organizație către instituție Calitatea informațiilor furnizate (Q22) ÎN GENERAL: Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție (Q23) [foarte proastă] [foarte bună] Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) ÎN GENERAL: Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare OI Program (dacă e selectată cel Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație De la organizație către instituție 1 439

440 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind puțin o dată la Q19) Canale optimede comunicare directă (Q21) De la instituție către organizație De la organizație către instituție Calitatea informațiilor furnizate (Q22Q24) ÎN GENERAL: Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție (Q23) [foarte proastă] [foarte bună] Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) ÎN GENERAL: Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare 440

441 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Q29. Dacă ați fi știut de la început ceea ce știți acum despre desășurarea acestui proiect, ați mai fi încercat să obțineți fonduri europene prin acest program? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Cu siguranță da 1 Probabil da 2 Probabil nu 3 Cu siguranță nu 4 Nu știu / nu-mi dau seama 9 Q30. În următorul ciclu de finanțare pe același program, aveți intenția de a mai depune proiecte? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Cu siguranță da 1 Probabil da 2 Da, dacă au loc unele schimbări în situația organizației 3 Da, dacă au loc unele schimbări în modul de 4 adiministrare a proiectelor Probabil nu 5 Cu siguranță nu 6 Nu știu / nu-mi dau seama 9 Ce anume? Ce anume? Se propune înființarea unor centre de informare județene, care ar urma să transmită informații către firmele și organizațiile interesate de obținerea de fonduri europene. Q31. Ce tipuri de informații considerați că ar trebui să transmită aceste centre de informare? Tipul de informații 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de finanțare, mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) 4 beneficiarii şi proiectele aprobate 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 441

442 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare Alte tipuri de informații, și anume Acum, la final, vă voi pune cîteva întrebări care ne vor ajuta la prelucrări statisticepentru a împărţi în diverse categorii organizațiile / firmele incluse în studiu. Domeniul de activitate al organizației / firmei Anul înființării: Număr de angajați permanenți: Persoana intervievată Numele Funcția Numele firmei 442

443 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Adresa firmei: Localitatea Str. bloc scara apt Telefon nr Data interviului / Ora de începere : Ora de încheiere a interviului : Numele intervievatorului codul intervievatorului Acestea au fost toate întrebările. Vă mulţumim pentru colaborare! Declaraţia operatorului de interviu: Confirm că acest interviu a fost realizat cu o persoană aleasă în conformitate cu instrucţiunile de selectare şi că informaţiile înregistrate au fost furnizate de către aceasta. Semnătura operatorului... Semnatura respondent 443

444 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind GHIDURILE DE INTERVIU FOLOSITE IN CERCETARE Anexa 10. Ghid de interviu pentru reprezentantii AM/OI Introducere Numele meu este... şi reprezint..., organizație care realizează o cercetare despre... Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect derulat in parteneriat cu... (sau pentru...). Cercetarea își propune să De asemenea, vom discuta......, dar și alte aspecte pe care dumneavoastră le considerați utile în demersul nostru. Tot ceea ce vom discuta este strict confidenţial nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră. Vă cerem permisiunea de a înregistra discuţia, pentru a npierde detalii, pentru a putea realiza raportul final şi pentru a putea decide împreună cu partenerii noștri ce este mai bine să facem mai departe. Dacă sunteţi de acord, voi porni reportofonul. Ne aşteptăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 60 de minute. Vă mulțumesc! 444

445 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind GHID INTERVIU A. Despre interlocutor și organizația pentru care lucrează 1. Va rog să-mi spuneți cîteva cuvinte despre institutia în care lucrați... a. Obiectul de activitate, natura activităților. b. Relații de subordonare, orizontale, supraordonare. i. (VOM REFORMULA ȘI DETALIA, de la caz la caz) c. Calendarul activităților. Supraîncărcare, perioade de respiro. 2. Acum vă rog să vă referiți la poziția dumneavoastră în organizație... a. Ce pregătire aveți? Ce ocupație? b. De cînd lucrați în această organizație? Unde ați lucrat înainte? c. Ce faceți în această organizație? d. Relații de subordonare și supraordonare, relații orizontale. e. Calendar, supraîncărcare, respiro. 3. Care sînt persoanele și organizațiile (instituțiile) cu care colaborați cel mai des, prin natura funcției? B. Experiența legată de proiecte finanțate din fonduri europene 4. Cît din ceea ce faceți e muncă de birou și cît de teren? 5. Care este partea cea mai dificilă a activității dumneavoastră? Detaliați Care au fost problemele specifice aparute in implementarea proiectelor? Va puteti referi la probleme aparute in oricare dintre stadiile proiectelor. a. Cum ati rezolvat aceste probleme, cu ajutorul cui? 7. Care ati spune ca au fost, per ansamblu, beneficiile aduse de implementarea proiectelor finantate din fondurile structurale? a. Beneficiile aduse institutiei dvs. (de imagine, notorietate, succes) b. Beneficiile in randul beneficiarilor directi/ indirecti c. Beneficiile sociale indirecte/ pe termen lung asupra comunitatilor in care s-au implementat proiectele 445

446 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind C. Comunicare În cele ce urmează, am dori să discutăm despre activitățile de comunicare în care sînteți implicat pe parcursul activităților dumneavoastră curente. 1. Care sînt acțiunile de comunicare (publicitate, informare) legate de fondurile europene în care sînteți implicat? 2. Cui se adresează actiunile de comunicare legate de fondurile europene pe care le desfasurati? a. Publicului general b. Potențialilor beneficiari c. Beneficiarilor proiectelor aprobate i. Ce tipuri de beneficiari? (direcți, ultimi) 1. Ce fel de comunicare (informare, asistență pe parcursul implementării) 2. Cum se realizeaza comunicarea cu beneficiarii/ potentialii beneficiari direct sau indirect (prin parteneriate sau prin medierea altor institutii). De ce? [daca e cazul] De ce ati ales ca aceste actiuni de comunicare sa fie mediate? d. Reprezentantilor media e. Altor institutii. Care? 3. În ce constau aceste acțiuni de comunicare? Exemple, pentru diferite faze ale programelor și proiectelor. a. Tipul de comunicare vizat (publicitate, informare, anunturi etc.) b. Unde se desfașoară c. Cine participă d. Cît durează e. Prin ce canale? 4. Care sunt instrumentele de lucru cel mai des folosite? [daca nu mentioneaza spontan, insistati: comunicate de presa/ intalniri fata in fata, ghiduri pentru beneficiari, help-desk/ pliante, brosuri/ continut online/ evenimente/ conferinte de presa etc.) 5. Cat de mult timp (%) va petreceti in activitatile de comunicare din totalul timpului dedicat activitatilor principale? 446

447 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 6. Cat de mare e echipa interna implicata in comunicare? Responsabilii de comunicare au in pararel si alte sarcini/ responsabilitati? Detaliati. 7. In interior cum colaboreaza departamentul de comunicare cu celelalte departamente in vederea realizarii actiunilor si materialelor de comunicare si informare? 8. Exita cooperare intre echipa de comunicare a institutiei dvs. si alte echipe de comunicare din alte AM/OI? In ce consta aceasta cooperare? 9. Cum vedeti rolul Centrului de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS)? a. Cum v-a ajutat CIIS in actiunile de comunicare b. Considerati ca centrele de informare la nivel judetean ar fi folositoare? Detaliati. 10. Cît de utile sînt aceste acțiuni de comunicare legată de fondurile structurale? a. Discuție pentru programe de finanțare diferite. 11. Cat de eficiente ati spune ca s-au dovedit, in general, actiunile de comunicare initiate de catre institutia dvs.? 12. Care considerati ca au fost principalele obstacole care au intervenit in implementarea planului de comunicare propus? [urmariti daca se mentioneaza spontan, iar daca da, detaliati] a. Buget b. Resursele umane implicate (pregatire, experienta specifica domeniului comunicarii, numar persoane implicate) si relatia dintre acestea c. Eficienta metodelor de lucru 13. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați reușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost reusita? b. Care au fost efectele acestei actiuni de comunicare (imediate, dar si pe termen lung)? c. Care au fost beneficiile (pentru beneficiari, dar si pentru comunitate, in general) 14. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați nereușită. 447

448 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost nereusita? b. Care au fost barierele ce au stat in calea unei comunicari reusite? c. Care a fost impactul acestor comunicari emise de catre institutia dvs. asupra grupurilor-tinta? d. Ce v-ati fi asteptat sa se intample in urma acestei actiuni de comunicare si nu s-a intamplat? e. Daca ati avea oportunitatea sa faceti acest lucru din nou, ce ati schimba astfel incat sa transformati aceasta actiune de comunicare intr-una reusita? 15. Vă amintiți cîteva incidente (neînțelegeri) notabile pe parcursul acțiunilor dumneavoastră (sau ale colegilor) de comunicare a instrumentelor structurale? 16. În ce constă succesul acestor acțiuni de comunicare? a. Care sunt cei mai importanti factori de care depinde b. Cum il evaluați/ masurati 17. Daca ar fi sa sumarizam, in domeniul comunicarii, cum ati descrie relatia dvs. cu ceilalti actori implicati (Ministerul Fondurilor Europene, ONG-uri, retele de experti, autoritati centrale/ locale, mass-media, organizatii partenere, (potentiali) beneficiari, etc.)? Cum are loc de obicei lantul comunicational [rugati respondentul sa deseneze o schema care sa reprezinte lantul comunicational]. a. [in cazul in care respondentul a lucrat in mai multe AM-uri sau OI-uri din diferite programe] Gandindu-va la toate tipurile de proiecte in care ati fost implicat (POS DRU, POSM, POR, PODCA), difera aceasta schema in functie de tipul proiectului? Cum anume? 18. Au existat suprapuneri ale activitatilor proprii de comunicare cu activitatile de comunicare ale altor institutii? Detaliati. Care a fost efectul lor? 19. Care credeti ca sunt principalele probleme ale beneficiarilor / potentialilor beneficiari in relatia de comunicare cu AM/OI? 20. Exista anumite persoane sau institutii media cu care colaborati mai eficient? 21. Care a fost in general feedback-ul primit de la beneficiari, publicul general si autoritatile centrale/ locale cu privire la activitatile de comunicare desfasurate de catre institutia dvs.? 448

449 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 22. Care sînt întrebările referitoare la fondurile europene la care trebuie să răspundeți cel mai des? Care sunt lucrurile cel mai dificil de inteles de către beneficiari/potențiali beneficiari? 23. Ce este cel mai greu de înțeles în ceea ce privește accesarea și cheltuirea fondurilor europene conform angajamentelor asumate? a. Discuție pe diverse faze ale proiectelor 24. Gandindu-va la feedback-ul primit din partea publicului, ce impact a avut acesta in procesul de comunicare? 25. Considerati a activitatile de comunicare desfasurate pana acum au contribuit la indeplinirea obiectivului de promovare a rolului UE in cofinantarea activitatilor inpreprinse prin... [inserati programul pentru care AM-ul dvs este responsabil - POS DRU/ POSM/ POR/ PODCA] 26. Au fost identificate/ utilizate oportunitati noi de comunicare (de ex. evenimente ale tertilor, materiale consolidate ale altor ministere/ ACIS etc.)? a. Ati cooperat cu alte institutii in desfasurarea activitatilor de comunicare? Cu ce institutii? Ce tipuri de activitati? b. Cu cine/ ce institutii credeti ca ar fi benefic sa realizati parteneriate in viitor pentru o mai buna comunicare a informatiilor la nivel regional sau de judet? 27. In ce masura considerati ca obiectivele stabilite in Planul de Comunicare au fost indeplinite? 28. In ce masura considerati ca activitatile realizate pentru implementarea Planului de Comunicare au servit nevoilor grupurilor-tinta? 29. Ati observat diferente in ceea ce priveste eficacitatea activitatilor de comunicare de la o axa la alta/ de la o operatiune la alta? D. Altele În continuare, v-am ruga să răspundeți la cîteva întrebări mai generale, despre nivelul absorbția fondurilor europene în regiunea dvs., respectiv variante de îmbunătățire. 30. Cunoașteți, cu aproximație, rata de absorbție a fondurilor europene, pe diferite programe [a se intreba pentru fiecare tip de program in parte POS DRU, POSM, POR, PODCA], în regiune? 31. Cum explicați asta? 32. Ce credeți că ar trebui făcut, astfel încît încît rata de absorbție la nivelul regiunii dvs. să crească? 449

450 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 33. Care ar fi nevoile prezente si viitoare in ceea ce priveste informarea si comunicarea in acest domeniu? Cine ar trebui sa initieze actiunile de comunicare? a. Ce ar trebui comunicat de catre beneficiari? Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 34. Ce ar mai trebui comunicat de catre institutia dvs.? a. Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 35. Care credeti ca ar fi activitatile de comunicare cu potentialul cel mai mare de succes? De ce? Anexa 11. Ghid de interviu pentru reprezentantii organizatiilor Introducere Numele meu este... şi reprezint..., organizație care realizează o cercetare despre... Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect derulat in parteneriat cu... (sau pentru...). Cercetarea își propune să De asemenea, vom discuta......, dar și alte aspecte pe care dumneavoastră le considerați utile în demersul nostru. Tot ceea ce vom discuta este strict confidenţial nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră. Vă cerem permisiunea de a înregistra discuţia, pentru a npierde detalii, pentru a putea realiza raportul final şi pentru a putea decide împreună cu partenerii noștri ce este mai bine să facem mai departe. Dacă sunteţi de acord, voi porni reportofonul. Ne aşteptăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 60 de minute. 450

451 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Vă mulțumesc! GHID INTERVIU E. Despre interlocutor și organizația pentru care lucrează 8. Va rog să-mi spuneți cîteva cuvinte despre organizația în care lucrați... a. Obiectul de activitate, natura activităților. b. Relații de subordonare, orizontale, supraordonare. i. (VOM REFORMULA ȘI DETALIA, de la caz la caz) c. Calendarul activităților. Supraîncărcare, perioade de respiro. d. Dificultatea activităților desfășurate. e. Vizibilitatea (eventual faima) organizației. 9. Acum vă rog să vă referiți la poziția dumneavoastră în organizație... a. Ce pregătire aveți? Ce ocupație? b. Decînd lucrați în această organizație? Unde ați lucrat înainte? c. Ce faceți în această organizație? d. Relații de subordonare și supraordonare, relații orizontale. e. Calendar, supraîncărcare, respiro. f. Dificultatea activităților. g. Vizibilitate, eventual faimă. 10. Care sînt persoanele și organizațiile (instituțiile) cu care colaborați cel mai des, prin natura funcției? F. Experiența legată de proiecte finanțate din fonduri europene 11. Vă amintiți cînd și cum ați auzit prima dată de proiecte finanțate din fonduri europene (structurale, de coeziune)? 12. De când datează experiența dumneavoastră concretă în acest domeniu? 13. În ce constă această experiență? a. Vă rugăm să detaliați, incluzînd și eventualele experiențe personale sau în cadrul altor organizații... b. De cate astfel de proiecte ati fost responsabil? Care a fost rolul dvs. in derularea acestor proiecte? Detaliati 451

452 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 14. Cît din ceea ce faceți e muncă de birou și cît de teren? 15. Care este partea cea mai dificilă a activității dumneavoastră? Detaliați Care au fost problemele specifice aparute in implementarea proiectelor? Va puteti referi la probleme aparute in oricare dintre stadiile proiectelor incepand cu faza de informare si terminand cu ultimele stadii. a. Cum ati rezolvat aceste probleme, cu ajutorul cui? 17. Care ati spune ca au fost, per ansamblu, beneficiile aduse de implementarea proiectelor finantate din fondurile structurale si de coeziune? a. Beneficiile aduse organizatiei dvs. (de imagine, notorietate, profit) b. Beneficiile in randul beneficiarilor directi/ indirecti c. Beneficiile sociale indirecte/ pe termen lung asupra comunitatilor in care s-au implementat proiectele G. Comunicarea cu AM/OI In continuare am dori sa discutam despre etapele precursoare inceperii proiectelor, mai precis despre etapele de informare si comunicare in care ati fost implicati dvs. sau organizatia pe care o reprezentati si despre relatia pe care ati avut-o cu AM/OI la inceputul proiectului 36. Inainte de initierea proiectului, in etapa de colectare a informatiilor, care a fost primul contact pe care l-ati avut in legatura cu programul in care mai tarziu ati implementat proiectul? 37. Cît v-a luat să înțelegeți despre ce e vorba? Ce v-a fost greu să înțelegeți? 38. Cum v-ati informat in legatura cu aceste aspecte? A fost mai degraba o informare activa (dvs. cautati informatiile) sau pasiva (informatiile ajungeau la dvs. fara sa le fi solicitat in mod specific)? 39. De unde ati receptionat primele comunicari in legatura cu aceasta tema? Prin ce canale? 40. Cum ati descrie relatia pe care ati avut-o cu AM/OI in aceasta etapa? 41. In ce masura considerati ca informatiile existente (inclusiv manualul aplicantilor, ghidurile) au fost suficient de clare? 452

453 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 42. Ce informatii au lipsit din comunicare, cu alte cuvinte, ce informatii ati fi dorit sa obtineti in faza incipienta, dar nu a fost posibil sau accesul la informatii a fost dificil? Din partea cui ar fi trebuit sa vina aceste comunicari si prin ce canale ati fi dorit sa primiti informatiile? 43. Ce ar fi putut merge mai bine in toata aceasta etapa incipienta de informare/ comunicare? La modul ideal, cum ati fi vrut sa vi se comunice aspectele importante si relevante legate de programul de care erati interesati? Acum v-as ruga sa va ganditi la urmatoarele etape ale proiectului si sa imi spuneti pentru fiecare dintre etapele parcurse [a se discuta despre fiecare etapa in parte si a se adapta de la caz la caz, in functie de stadiul curent la proiectului] 1. Cum ati descrie relatia pe care ati avut-o cu AM/OI in aceasta etapa? 2. In ce a constat, mai exact, comunicarea cu AM/OI in aceasta etapa? (helpdesk, discutii cu ofiterul de proiect, discutii prin e- mail sau utilizand cai mai oficiale de ex. adrese trimise la AM etc.) 3. In aceasta etapa ati obtinut informatiile din surse din afara AM/OI de ex. Camere de comert, consultanti, ONG, alte retele? 4. Ce ar fi trebuit imbunatatit in aceasta etapa in ceea ce priveste relatia cu AM/OI in privinta actiunilor de comunicare si informare? Dupa ce se discuta despre fiecare etapa in parte: 5. Cat de eficienta ati spune ca s-au dovedit, in general, comunicarea cu AM/OI? 6. Care considerati ca au fost principalele obstacole care au intervenit in implementarea planului de comunicare propus? [urmariti daca se mentioneaza spontan, iar daca da, detaliati] a. Buget b. Resursele umane implicate (pregatire, experienta specifica domeniului comunicarii) si relatia dintre acestea c. Eficienta metodelor de lucru 453

454 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind H. Comunicarea cu publicul În cele ce urmează, am dori să discutăm despre activitățile de comunicare initiate de catre organizatia dvs., separat de actiunile de comunicare ale AM/OI 1. Cat de mult timp (%) va petreceti in activitatile de comunicare din totalul timpului dedicat activitatilor principale? 2. Cat de mare e echipa interna implicata in comunicare? Responsabilii de comunicare au in pararel si alte sarcini/ responsabilitati? Detaliati. Comunicarea obligatorie Ne referim acum la actiuni obligatorii, reglementate prin contract 1. Care sînt acțiunile de comunicare obligatorii în care sînteți sau ati fost implicat implicat pe parcursul derularii acestui proiect? 2. Cui se adresează aceste acțiuni de comunicare? a. Publicului larg b. Beneficiarilor finali c. Potentialilor beneficiari Cum ii identificati? 3. Care sunt instrumentele de lucru cel mai des folosite? [daca nu mentioneaza spontan, insistati: comunicate de presa despre proiect, inscriptionarea documentelor, materialelor informative si obiectelor promotionale etc.] 4. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați reușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost reusita? b. Daca e cazul, care a fost implicarea AM/OI in aceasta actiune de comunicare? 5. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați nereușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost nereusita? b. Care au fost barierele ce au stat in calea unei comunicari reusite? 454

455 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind c. Daca e cazul, care a fost implicarea AM/OI in aceasta actiune de comunicare? 6. Vă amintiți cîteva incidente (neînțelegeri) notabile pe parcursul acțiunilor dumneavoastră (sau ale colegilor) de comunicare a instrumentelor structurale? 7. V-ati confruntat vreodata cu probleme legate de aprobarea comunicatelor/ anunturilor de presa de catre AM/OI? Detaliati. 8. În ce constă succesul actiunilor de comunicare? a. Care sunt cei mai importanti factori de care depinde b. Cum il evaluați/ masurati 9. Cat timp ati alocat (din totalul timpului alocat comunicarii) pentru comunicarea obligatorie pentru acest proiect? Comunicarea aditionala 1. Dvs. sau organizatia dvs. s-a implicat si in activitati de comunicare, altele decat cele obligatorii? De ce ati considerat ca este necesar sa realizati activitati de comunicare suplimentare? Care au fost acestea? A fost o decizie comuna cu AM/OI sa va implicati in aceste actiuni de comunicare? 2. Cat timp ati alocat (din totalul timpului alocat comunicarii) pentru comunicarea aditionala pentru acest proiect? Chestiuni generale 3. Daca ar fi sa sumarizam, in domeniul comunicarii, cum ati descrie relatia dvs. cu ceilalti actori implicati (ONG-uri, retele de experti, autoritati locale, mass-media, organizatii partenere, beneficiari/ potentiali beneficiari, OI/AM etc.)? Cum are loc de obicei lantul comunicational [rugati respondentul sa deseneze o schema care sa reprezinte lantul comunicational]. 4. Au existat suprapuneri ale activitatilor proprii de comunicare cu activitatile de comunicare ale altor institutii? Detaliati. Care a fost efectul lor? 5. Exista anumite persoane sau institutii media cu care colaborati mai eficient? 455

456 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 6. Care a fost in general feedback-ul primit de la public, dar si de la AM/OI cu privire la activitatile de comunicare desfasurate de catre organizatia dvs.? 7. Care sînt întrebările referitoare la fondurile europene la care trebuie să răspundeți cel mai des? Care sunt lucrurile cel mai dificil de inteles? 8. In ce masura considerati ca activitatile realizate (de catre organizatia dvs./ de catre AM/OI) pentru implementarea Planului de Comunicare au servit nevoilor grupurilor-tinta? I. Altele În continuare, v-am ruga să răspundeți la cîteva întrebări mai generale, despre nivelul absorbția fondurilor europene în regiunea dvs., respectiv variante de îmbunătățire. 9. Cunoașteți, cu aproximație, rata de absorbție a fondurilor europene, pe diferite programe [a se intreba pentru fiecare tip de program in parte POS DRU, POSM, POR, PODCA], în regiune? 10. Cum explicați asta? 11. Ce credeți că ar trebui făcut, astfel încît încît rata de absorbție la nivelul regiunii dvs. să crească? 12. Care ar fi nevoile prezente si viitoare in ceea ce priveste informarea si comunicarea in acest domeniu? Cine ar trebui sa initieze actiunile de comunicare? a. Ce ar mai trebui comunicat de catre AM/OI? Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 13. Ce ar mai trebui comunicat de catre organizatia dvs./ organizatii din aceeasi categorie cu a dvs.? a. Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 14. Care credeti ca ar fi activitatile de comunicare cu potentialul cel mai mare de succes? De ce? 15. Care sunt punctele de comunicare ce ar trebui imbunatatite pe viitor, in special in ceea ce priveste relatia beneficiar AM? 16. Considerati ca pentru o mai buna desfasurare a activitatilor de comunicare pe tema fondurilor europene ar fi util sa existe un 456

457 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind centru de informare judetean? De ce da/ nu? [Daca da] Cum va asteptati ca un astfel de centru sa va ajute in activitatea dvs.? Anexa 12. Ghid de interviu pentru reprezentantii mass-media Introducere Numele meu este... şi reprezint..., organizație care realizează o cercetare despre... Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect derulat in parteneriat cu... (sau pentru...). Cercetarea își propune să De asemenea, vom discuta......, dar și alte aspecte pe care dumneavoastră le considerați utile în demersul nostru. Tot ceea ce vom discuta este strict confidenţial nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră. Vă cerem permisiunea de a înregistra discuţia, pentru a npierde detalii, pentru a putea realiza raportul final şi pentru a putea decide împreună cu partenerii noștri ce este mai bine să facem mai departe. Dacă sunteţi de acord, voi porni reportofonul. Ne aşteptăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 30 de minute. Vă mulțumesc! J. Despre interlocutor și organizația pentru care lucrează 18. Va rog să-mi spuneți cîteva cuvinte despre institutia de presa pentru care lucrati a. Canalul de propagare a informatiilor (presa scrisa tiparita/ online, TV, radio) 457

458 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind b. Tipul de jurnalism practicat si acoperirea publicatiei (stiri de interes general/ jurnalism de investigatie, presa locala/ nationala, etc.) c. Relații de subordonare, orizontale, supraordonare. i. (VOM REFORMULA ȘI DETALIA, de la caz la caz) d. Vizibilitatea (eventual faima) institutiei de presa 19. Acum vă rog să vă referiți la poziția dumneavoastră în organizație... a. Ce pregătire aveți? Care este functia pe care o detineti? b. Decînd lucrați în această institutie? Unde ați lucrat înainte? c. Ce faceți în această institutie? d. Relații de subordonare și supraordonare, relații orizontale. e. Vizibilitate, eventual faimă. 20. Care sînt persoanele și organizațiile (instituțiile) cu care colaborați cel mai des, prin natura funcției? K. Experiența legată de proiecte finanțate din fonduri europene 21. Vă amintiți cînd și cum ați auzit prima dată de proiecte finanțate din fonduri europene? 22. Cu ce ocazie ati luat prima oara contact cu acest domeniu, din prisma profesiei dvs.? 23. În ce constă, mai exact experiența dvs. cu acest domeniu? a. Vă rugăm să detaliați, incluzînd și eventualele experiențe personale sau în cadrul altor institutii de presa b. Pentru cate astfel de proiecte ati fost responsabil de comunicarea catre publicul larg? Care a fost rolul dvs. in informarea publicului despre acest tip de proiecte? Detaliati 24. Cît din ceea ce faceți e muncă de birou și cît de teren? 25. Care este partea cea mai dificilă a activității dumneavoastră? Detaliați... L. Comunicare dinspre exterior spre interior In continuare am dori sa discutam despre modul in care ati obtinut informatii cu privire la proiectele despre care urma sa comunicati publicului/ audientei dvs. 44. Cum va informati, in general, atunci cand urmeaza sa publicati un material despre fondurile europene? Care sunt pasii pe care ii urmati de obicei? Respectati anumite proceduri? 458

459 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 45. Gandindu-ne la primele materiale pe care le-ati publicat in legatura cu acest subiect, cat de simplu/ complicat vi s-a parut de abordat aceasta tema? Ce a fost mai dificil sa intelegeti? Ce a fost neclar? 46. Cum se compara documentarea pentru realizarea unui material pe tema fondurilor europene cu documentarea pentru realizarea unor materiale pe alte subiecte? Ce e asemenator/ diferit? 47. Cum v-ati informat in legatura cu aceste aspecte? A fost mai degraba o informare activa (dvs. cautati informatiile) sau pasiva (informatiile ajungeau la dvs. fara sa le fi solicitat in mod specific, spre exemplu informari din partea autoritatilor sau a organizatiilor beneficiare)? 48. Ce informatii au lipsit din comunicare, cu alte cuvinte, ce informatii ati fi dorit sa obtineti in faza incipienta, dar nu a fost posibil sau accesul la informatii a fost dificil? Din partea cui ar fi trebuit sa vina aceste comunicari si prin ce canale ati fi dorit sa primiti informatiile? 49. V-ati format, in timp, anumite surse la care apelati atunci cand doriti sa publicati vreun material despre fondurile europene? Care sunt acestea? Care s-au dovedit a fi cele mai: a. Credibile, de incredere b. Bine informate, precise c. Deschise, binevoitoare d. Transparente, corecte M. Comunicare dinspre interior spre exterior În cele ce urmează, am dori să discutăm despre activitățile de comunicare catre publicul larg în care sînteți implicat in ceea ce priveste tema fondurilor europene 50. Care sînt acțiunile de comunicare (publicitate, informare, investigatii) legate de fondurile europene pe care le realizati? 51. Cat de mult timp (%) va petreceti in activitatile de comunicare in domeniul fondurilor europene, comparativ cu celelalte subiecte de presa pe care le realizati? 52. Cat de mare e echipa interna implicata in comunicarea pe tema fondurilor europene? 53. Care sînt programele pentru care ati realizat comunicari (POS DRU, POSM, POR PODCA etc.)? 54. Cui se adresează aceste acțiuni de comunicare? a. Publicului larg b. Potențialilor beneficiari 459

460 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind c. Beneficiarilor proiectelor aprobate 55. În ce constau aceste acțiuni de comunicare? Exemple, pentru diferite faze ale programelor și proiectelor. a. Tipul de comunicare vizat (publicitate, informare, anunturi, investigatii etc.). Care sunt cel mai des utilizate de catre dvs.? De ce? 56. Care sunt instrumentele de lucru cel mai des folosite de catre partile ce solicita medierea dvs. in aplicarea actiunilor de comunicare (autoritati, beneficiari, AM/OI etc.)? a. Solicitari pentru a realiza materiale de tip informativ (anunturi, publicarea unor comunicate etc) b. Solicitari pentru a publica materiale publicitare c. Invitatii la conferinta de presa 57. Cît de utile sînt aceste acțiuni de comunicare legată de fondurile structurale in mass-media? Credeti ca mesajele reusesc sa ajunga la publicul-tinta? 58. Cat de eficiente ati spune ca s-au dovedit, in general, actiunile de comunicare mediate de catre institutia dvs.? 59. Care considerati ca au fost principalele obstacole care au intervenit in procesul de comunicare pe tema fondurilor europene? 60. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare pe tema fondurilor europene în care ați fost implicat și pe care o considerați reușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost reusita? b. Care au fost efectele acestei actiuni de comunicare (imediate, dar si pe termen lung)? c. Care au fost beneficiile (pentru beneficiari, dar si pentru comunitate, in general) 61. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați nereușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost nereusita? b. Care au fost barierele ce au stat in calea unei comunicari reusite? c. Care a fost impactul acestor comunicari emise de catre institutia dvs. asupra grupurilor-tinta? d. Daca ati avea oportunitatea sa faceti acest lucru din nou, ce ati schimba astfel incat sa transformati aceasta actiune de comunicare intr-una reusita? 62. Vă amintiți cîteva incidente (neînțelegeri) notabile pe parcursul acțiunilor dumneavoastră (sau a colegilor) de comunicare a instrumentelor structurale? 460

461 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 63. În ce constă succesul acestor acțiuni de comunicare? a. Care sunt cei mai importanti factori de care depinde b. Cum il evaluați/ masurati 64. Daca ar fi sa sumarizam, in domeniul comunicarii, cum ati descrie relatia dvs. cu ceilalti actori implicati (ONG-uri, retele de experti, autoritati locale, organizatii beneficiare, OI/AM etc.)? Cum are loc de obicei lantul comunicational [rugati respondentul sa deseneze o schema care sa reprezinte lantul comunicational]. a. [Daca e cazul] Gandindu-va la toate tipurile de proiecte despre care ati comunicat (POS DRU, POSM, POR, PODCA), difera aceasta schema in functie de tipul proiectului? Cum anume? 65. S-a intamplat sa primiti informatii contradictorii de la diferite parti implicate intr-un anumit proiect cu fonduri europene? Oferiti un exemplu. Cum ati procedat in aceasta situatie? 66. Exista anumite autoritati sau organizatii cu care colaborati mai eficient in scopul realizarii materialelor dvs. pe tema fondurilor europene? 67. Care a fost in general feedback-ul primit de la publicul dvs. cu privire la activitatile de comunicare pe aceasta tema desfasurate de catre institutia dvs.? 68. Pentru publicul dvs., ce credeti ca este cel mai greu de înțeles în ceea ce privește accesarea și cheltuirea fondurilor europene? Ati primit intrebari din partea publicului? [Daca da] Care au fost cele mai frecvente? 69. In ce masura considerati ca s-a realizat o comunicare eficienta si relevanta prin intermediul mass-media in legatura cu tema fondurilor europene si de coeziune? 70. Ce s-ar mai putea imbunatati astfel incat publicul dvs. sa simta ca intelege mai bine problema fondurilor europene si ca e mai bine informat pe aceasta tema si ca e mai bine informat? N. Altele În continuare, v-am ruga să răspundeți la cîteva întrebări mai generale, despre nivelul absorbția fondurilor europene în regiunea dvs., respectiv variante de îmbunătățire. 71. Cunoașteți, cu aproximație, rata de absorbție a fondurilor europene, pe diferite programe [a se intreba pentru fiecare tip de program in parte POS DRU, POSM, POR, PODCA], în regiune? 72. Cum explicați asta? 73. Ce credeți că ar trebui făcut, astfel încît încît rata de absorbție la nivelul regiunii dvs. să crească? 461

462 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 74. Considerati ca in prezent se comunica suficient pe tema fondurilor europene? a. Care ar fi nevoile prezente si viitoare in ceea ce priveste informarea si comunicarea in acest domeniu? Cine ar trebui sa initieze actiunile de comunicare mass-media sau alti actori implicati: autoritati, beneficiari, AM/OI? b. Exemple de mesaje concrete de care credeti ca publicul ar avea nevoie 75. Care credeti ca ar fi activitatile de comunicare in mass-media cu potentialul cel mai mare de succes? In afara de mass-media, ce tipuri de canale si de actiuni credeti ca ar putea ajuta la propagarea mai eficienta a mesajelor cu privire la fondurile europene? Anexa 13. Ghid de interviu pentru reprezentantii autoritatilor locale Introducere Numele meu este... şi reprezint..., organizație care realizează o cercetare despre... Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect derulat in parteneriat cu... (sau pentru...). Cercetarea își propune să De asemenea, vom discuta......, dar și alte aspecte pe care dumneavoastră le considerați utile în demersul nostru. Tot ceea ce vom discuta este strict confidenţial nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea ce discutăm cu dumneavoastră. Vă cerem permisiunea de a înregistra discuţia, pentru a npierde detalii, pentru a putea realiza raportul final şi pentru a putea decide împreună cu partenerii noștri ce este mai bine să facem mai departe. Dacă sunteţi de acord, voi porni reportofonul. Ne aşteptăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 60 de minute. Vă mulțumesc! 462

463 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind GHID INTERVIU Target: Target: autoritati publice locale, 1h O. Despre interlocutor și institutia pentru care lucrează 26. Va rog să-mi spuneți cîteva cuvinte despre institutia în care lucrați... a. Obiectul de activitate, natura activităților. b. Relații de subordonare, orizontale, supraordonare. i. (VOM REFORMULA ȘI DETALIA, de la caz la caz) c. Calendarul activităților. Supraîncărcare, perioade de respiro. 27. Acum vă rog să vă referiți la poziția dumneavoastră în organizație... a. Ce pregătire aveți? Ce ocupație? b. De cînd lucrați în această institutie? Unde ați lucrat înainte? c. Ce faceți în această institutie? d. Relații de subordonare și supraordonare, relații orizontale. e. Calendar, supraîncărcare, respiro. 28. Care sînt persoanele și organizațiile (instituțiile) cu care colaborați cel mai des, prin natura funcției? P. Experiența legată de proiecte finanțate din fonduri europene 1. Care este rolul dvs./ al institutiei dvs. in gestionarea si implementarea proiectelor finantate din fonduri europene? 2. De când datează experiența dumneavoastră concretă în acest domeniu? 3. În ce constă această experiență? a. De cate astfel de proiecte ati fost responsabil? Care a fost rolul dvs. in derularea acestor proiecte? Detaliati 4. Care au fost problemele specifice aparute in implementarea proiectelor? Va puteti referi la probleme aparute in oricare dintre stadiile proiectelor incepand cu faza de informare si terminand cu ultimele stadii. a. Cum ati rezolvat aceste probleme, cu ajutorul cui? 463

464 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 5. Care ati spune ca au fost, per ansamblu, beneficiile aduse de implementarea proiectelor finantate din fondurile structurale si de coeziune? a. Beneficiile aduse institutiei dvs. (de imagine, notorietate, profit) b. Beneficiile in randul beneficiarilor directi/ indirecti c. Beneficiile sociale indirecte/ pe termen lung asupra comunitatilor in care s-au implementat proiectele Q. Comunicarea cu AM/OI In continuare am dori sa discutam despre etapele precursoare inceperii proiectelor, mai precis despre etapele de informare si comunicare in care ati fost implicati dvs. sau institutia pe care o reprezentati si despre relatia pe care ati avut-o cu AM/OI la inceputul proiectului. Iar spre exemplificare ne vor referi la cel mai important/ amplu/ recent (alegeti varianta care va intereseaza cel mai mult) proiect implementatde dvs in judetul dvs. 76. Inainte de initierea proiectului, in etapa de colectare a informatiilor, care a fost primul contact pe care l-ati avut in legatura cu programul in care mai tarziu ati implementat proiectul? 77. Cît v-a luat să înțelegeți despre ce e vorba? Ce v-a fost greu să înțelegeți? 78. Cum v-ati informat in legatura cu aceste aspecte? A fost mai degraba o informare activa (dvs. cautati informatiile) sau pasiva (informatiile ajungeau la dvs. fara sa le fi solicitat in mod specific)? 79. De unde ati receptionat primele comunicari in legatura cu aceasta tema? Prin ce canale? 80. Cum ati descrie relatia pe care ati avut-o cu AM/OI in aceasta etapa? 81. In ce masura considerati ca informatiile existente (inclusiv manualul aplicantilor, ghidurile) au fost suficient de clare? 82. Ce informatii au lipsit din comunicare, cu alte cuvinte, ce informatii ati fi dorit sa obtineti in faza incipienta, dar nu a fost posibil sau accesul la informatii a fost dificil? Din partea cui ar fi trebuit sa vina aceste comunicari si prin ce canale ati fi dorit sa primiti informatiile? 464

465 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 83. Ce ar fi putut merge mai bine in toata aceasta etapa incipienta de informare/ comunicare? La modul ideal, cum ati fi vrut sa vi se comunice aspectele importante si relevante legate de programul de care erati interesati? Acum v-as ruga sa va ganditi la urmatoarele etape ale proiectului si sa imi spuneti pentru fiecare dintre etapele parcurse [a se discuta despre fiecare etapa in parte si a se adapta de la caz la caz, in functie de stadiul curent la proiectului] 7. Cum ati descrie relatia pe care ati avut-o cu AM/OI in aceasta etapa? 8. In ce a constat, mai exact, comunicarea cu AM/OI in aceasta etapa? (helpdesk, discutii cu ofiterul de proiect, discutii prin e- mail sau utilizand cai mai oficiale de ex. adrese trimise la AM etc.) 9. In aceasta etapa ati obtinut informatiile din surse din afara AM/OI de ex. Camere de comert, consultanti, ONG, alte retele? 10. Ce ar fi trebuit imbunatatit in aceasta etapa in ceea ce priveste relatia cu AM/OI in privinta actiunilor de comunicare si informare? Dupa ce se discuta despre fiecare etapa in parte: 11. Cat de eficienta ati spune ca s-au dovedit, in general, comunicarea cu AM/OI? 12. Care considerati ca au fost principalele obstacole care au intervenit in implementarea planului de comunicare propus? [urmariti daca se mentioneaza spontan, iar daca da, detaliati] a. Buget b. Resursele umane implicate (pregatire, experienta specifica domeniului comunicarii) si relatia dintre acestea c. Eficienta metodelor de lucru R. Comunicarea cu publicul În cele ce urmează, am dori să discutăm despre activitățile de comunicare initiate de catre institutia dvs., separat de actiunile de comunicare ale AM/OI 465

466 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 84. Cat de mult timp (%) va petreceti in activitatile de comunicare din totalul timpului dedicat activitatilor principale? 85. Cat de mult timp (%) va petreceti in activitatile de comunicare pe tema fondurilor europene din totalul timpului comunicarii pe alte teme? 86. Cine se ocupa de comunicare in cadrul institutiei dvs.? Responsabilii de comunicare au in pararel si alte sarcini/ responsabilitati? Detaliati. Comunicarea obligatorie Ne referim acum la actiuni obligatorii, reglementate prin contract 10. Care sînt acțiunile de comunicare obligatorii în care sînteți sau ati fost implicat implicat pe parcursul derularii acestui proiect? 11. Cui se adresează aceste acțiuni de comunicare? a. Publicului larg b. Beneficiarilor finali c. Potentialilor beneficiari Cum ii identificati? 12. Care sunt instrumentele de lucru cel mai des folosite? [daca nu mentioneaza spontan, insistati: continut online, comunicate de presa etc.] 13. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați reușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost reusita? b. Daca e cazul, care a fost implicarea AM/OI in aceasta actiune de comunicare? 14. Vă rugăm să descrieți o acțiune de comunicare în care ați fost implicat și pe care o considerați nereușită. a. De ce considerati ca aceasta actiune de comunicare a fost nereusita? b. Care au fost barierele ce au stat in calea unei comunicari reusite? c. Daca e cazul, care a fost implicarea AM/OI in aceasta actiune de comunicare? 466

467 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 15. Vă amintiți cîteva incidente (neînțelegeri) notabile pe parcursul acțiunilor dumneavoastră (sau ale colegilor) de comunicare a instrumentelor structurale? 16. V-ati confruntat vreodata cu probleme legate de aprobarea comunicatelor/ anunturilor de presa de catre AM/OI? Detaliati. 17. În ce constă succesul actiunilor de comunicare? a. Care sunt cei mai importanti factori de care depinde b. Cum il evaluați/ masurati 18. Cat timp ati alocat (din totalul timpului alocat comunicarii) pentru comunicarea obligatorie pentru acest proiect? Comunicarea aditionala 19. Dvs. sau institutia dvs. s-a implicat si in activitati de comunicare, altele decat cele obligatorii? De ce ati considerat ca este necesar sa realizati activitati de comunicare suplimentare? Care au fost acestea? A fost o decizie comuna cu AM/OI sa va implicati in aceste actiuni de comunicare? 20. Cat timp ati alocat (din totalul timpului alocat comunicarii) pentru comunicarea aditionala pentru acest proiect? Chestiuni generale 21. Daca ar fi sa sumarizam, in domeniul comunicarii, cum ati descrie relatia dvs. cu ceilalti actori implicati (ONG-uri, retele de experti, mass-media, organizatii partenere, beneficiari/ potentiali beneficiari, OI/AM etc.)? Cum are loc de obicei lantul comunicational [rugati respondentul sa deseneze o schema care sa reprezinte lantul comunicational]. a. [Daca e cazul] Gandindu-va la toate tipurile de proiecte in care ati fost implicat (POS DRU, POSM, POR, PODCA), difera aceasta schema in functie de tipul proiectului? Cum anume? 22. Au existat suprapuneri ale activitatilor proprii de comunicare cu activitatile de comunicare ale altor institutii? Detaliati. Care a fost efectul lor? 23. Exista anumite persoane sau institutii media cu care colaborati mai eficient? 467

468 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 24. Care a fost in general feedback-ul primit de la public, dar si de la AM/OI cu privire la activitatile de comunicare desfasurate de catre institutia dvs.? 25. Care sînt întrebările referitoare la fondurile europene la care trebuie să răspundeți cel mai des? Care sunt lucrurile cel mai dificil de inteles? 26. In ce masura considerati ca activitatile realizate (de catre institutia dvs./ de catre AM/OI) pentru implementarea Planului de Comunicare au servit nevoilor grupurilor-tinta? S. Altele În continuare, v-am ruga să răspundeți la cîteva întrebări mai generale, despre nivelul absorbția fondurilor europene în regiunea dvs., respectiv variante de îmbunătățire. 27. Cunoașteți, cu aproximație, rata de absorbție a fondurilor europene, pe diferite programe [a se intreba pentru fiecare tip de program in parte POS DRU, POSM, POR, PODCA], în regiune? 28. Cum explicați asta? 29. Ce credeți că ar trebui făcut, astfel încît încît rata de absorbție la nivelul regiunii dvs. să crească? 30. Care ar fi nevoile prezente si viitoare in ceea ce priveste informarea si comunicarea in acest domeniu? Cine ar trebui sa initieze actiunile de comunicare? a. Ce ar mai trebui comunicat de catre AM/OI? Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 31. Ce ar mai trebui comunicat de catre institutia dvs.? a. Acțiuni/ tipuri de comunicari specifice b. Medii/ canale c. Exemple de mesaje concrete 32. Care credeti ca ar fi activitatile de comunicare cu potentialul cel mai mare de succes? De ce? 33. Care sunt punctele de comunicare ce ar trebui imbunatatite pe viitor, in special in ceea ce priveste relatia beneficiar AM? 34. Considerati ca pentru o mai buna desfasurare a activitatilor de comunicare pe tema fondurilor europene ar fi util sa existe un 468

469 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind centru de informare judetean? De ce da/ nu? [Daca da] Cum va asteptati ca un astfel de centru sa va ajute in activitatea dvs.? 469

470 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Anexa 14 Schema de Grant I. Informații generale Conform Strategiei Nat ionale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale pentru perioada de programare , elementul central al procesului de informare publica îl reprezinta Centrul de Informare pentru Instrumentele Structurale (CIIS). Acest Centru a fost deschis în luna februarie 2012 la București și are ca scop diseminarea cât mai eficientă la nivel național în rândul publicului larg și segmentelor de public țintă, a informațiilor referitoare la Instrumentele Structurale, cât și orientarea potențialilor beneficiari pentru realizarea/ promovarea de proiecte viabile. Centrul de Informare reprezintă punctul focal ca tre care se îndreptă persoanele interesate s i locul în care se pot obt ine ra spunsuri la întreba ri generale, precum s i îndrumare ca tre organismele specializate, în funct ie de interesul lor particular. Pentru sprjinirea activității CIIS și pentru o mai bună diseminare la nivel local al informațiilor cu privire la fondurile structural, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Asistență Tehnică din cadrul Ministerului Fondurilor Europene lansează o cerere de propuneri de proiecte pentru înființarea Rețelei de Informare la Nivel Local pentru Instrumentele Structurale. În urma acestei procedure va fi selectată câte o entitate la nivelul fiecărui județ ce va îndeplini rolul de Punct de Informare la Nivel Local pentru Instrumentele Structurale. Ele vor funcţiona în strânsă colaborare cu Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale de la nivel central, astfel încât informaţiile furnizate grupului țintă eligibil despre programele şi oportunităţile oferite de IS să fie transmise în mod coordonat, să fie la zi și de încredere. Finanțarea proiectelor selectate va fi integrală și nerambursabilă (grant) și se va realiza din fondurile POAT, Axa Prioritară 3 Diseminarea Informației și promovarea Instrumentelor Structurale, Domeniul Major de Intervenție 3.2 Funcționarea Centrului de Informare pentru Instrumente Structurale. În cadrul acestui apel de propuneri de proiecte, valoarea nerambursabilă a unui proiect poate fi devaloarea totală a unui proiect poate fi cuprinsă între minimum lei şi maximum lei ( EUR).(suma exactă a grant-ului rămâne a fi stabilită de Autoritatea de Management pentru POAT, în funcție de fondurile disponibile pentru această măsură). 470

471 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind II. Procedura de aplicare Tipul de cerere de propuneri de proiecte este cu depunere la termen. Perioada de depunere a proiectelor este... Cererea de finanţare, împreună cu documentele ataşate şi cu CD-ul, se vor trimite astfel: într-un plic prin poştă, în mod recomandat, prin curier sau vor fi depuse în mod direct cu scrisoare de înaintare la registratura AM POAT din: Bulevardul Mircea Vodă nr.44, Bloc M-17, intrarea C, sector 3, Bucureşti şi va primi un număr de înregistrare (care nu va reprezenta numărul de înregistrare al cererii de finanţare în Registrul Cererilor de Finanţare). Pe plic se vor înscrie următoarele informaţii: 1. referire la programul operaţional 2. axa şi domeniul major de intervenţie în care se încadrează proiectul 3. titlul proiectului 4. numele complet şi datele de contact ale solicitantului Atenție!Cererile de finanţare trimise prin alte mijloace (de ex.: fax, ) vor fi respinse. Pentru sprijin în completarea cererii de finanțare se poate solicita asistență Centrului de Informare pentru Instrumente Structurale din cadrul MAEur. Persoana de contact: Telefon: III. Obiective și rezultate dorite 1. Obiective generale Prezenta cerere de proiecte este finanțată prin POAT, Axa prioritară 3, DMI 3.2, Funcţionarea Centrului de Informare pentru Instrumentele Structurale. Obiectivul acestei cereri de proiecte este crearea unei Rețele Informare la nivel local privind Instrumentele Structurale (RILIS) la nivelul celor 41 de județe, cu scopul de a asigura o diseminare cât mai bună la nivel local a informațiilor relevante, care să conducă la o mai bună accesare și utilizare a Instrumentelor Structurale (IS), precum și la înțelegerea corectă a rolului acestora în procesul de modernizare și de dezvoltare a României. 2. Misiunea și sarcina Punctelor (Centrelor) de Informare la Nivel Local 471

472 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind a. Obligația structurii gazdă a CINL: Se va asigura ca CINL își bazează activitatea pe o strategie de comunicare care să ducă la îndeplinirea obiectivelor generale descrise mai sus, respectând misiunea și sarcinile CIIS. Atenție! Strategia de comunicare va fi parte a proiectului depus spre finanțare și va trebui să descrie nevoile grupurilor țintă identificate la nivel județean, instrumentele și canalele de comunicare alese pentru implementarea strategiei de comunicare, precum și modalitatea prin care instrumentele și canalele de comunicare duc la atingerea obiectivelor proiectului și a nevoilor grupurilor țintă. Se va asigura ca CINL dispune de un sediu semnalizat corespunza tor cu identitatea vizuală a Instrumentelor Structurale, us or accesibil publicului s i persoanelor cu dizabilita t i, cu spat ii pentru primirea vizitatorilor, prezentarea de documente, acces la cel put in un calculator cu conexiune la internet, stocarea de materiale pentru informare s i desfas urarea de reuniuni; se va asigura că personalul CINL furnizează informații imparțiale și exacte despre instrumentele structurale și nu are drept scop şi nici nu va fi utilizat drept un canal pentru difuzareade informații care nu au legătură cu această misiune; centrulcinl trebuie să informezeși să comunice într-un mod neutru și corect din punctul de vedere al informaţiilor; se va asigura că centrul este deservit de personal ale cărui competențe și calificăriinclud bune capacități de comunicare, abilități de gestionare deproiecte și o bună cunoaștere a instrumentelor structurale și a Programelor Operaționale. În special, structura gazdă: o va desemna cel puțin un membru al personalului cu normă întreagă pentru gestionarea centrului sau mai mulți membri cu normă parțială care să acopere echivalentul normei întregi; o se va asigura că există personal calificat suficient pentru realizarea sarcinilor centrului; o va asigura prezența personalului pe timpul programului de lucru obligatoriu; va suporta toate costurile administrative legate de respectarea obligațiilor sale definite în acordul-cadru și în acordurile de grant specifice și în anexele acestora; o va utiliza identitatea vizuală a Instrumentelor Structurale și o va folosi sistematic pe toate produsele și în cursul tuturor evenimentelor; o o va permite CIIS să evalueze serviciile furnizate de centru; va notifica din timp, în scris, AM POAT în cazul în care se va confrunta cu probleme privind realizarea planului de acțiune. 472

473 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind b. Servicii Oferite de CINL 42 Informarea cetățenilor (telefon, și față-în-față) sau organizațiilor interesate privind Instrumentele Structurale; PromovareaCentrul de Informare de Informare privind IS și numărul de telefon ca sursă de informație de bază; Promovarea site-urile oficiale care oferă informații privind fondurile și politicile europene, inclusiv a site-uluiwww.fonduri-europene.ro Promovarea în mod activ a IS în mediul online (site propriu, comunicare rețele sociale); Încurajarea de parteneriate cu alți actori interesați la nivel județea pentru promovarea Instrumentelor Structurale, precum și a direcțiilor prioritare de dezvoltare prin intermediul IS la nivel judetean; Organizarea de evenimente de informare și de formare (seminarii, conferințe, dezbateri) pe teme legate de IS adresate cetățenilor și a actorilor interesați. Promovarea în mass-media locală a temelor și subiectelor legate de modul de accesare a IS, liniile de finanțare disponibile, proiecte de succes, oportunități de dezvoltare cu IS pe plan local, modele de urmat în accesarea IS, modul de implementare a proiectelor finanțate prin IS. Colaborarea cu actorii locali pentru organizarea de evenimente și activități care să promoveze accesarea corectă a IS. Coordonarea și preluarea de instrucțiuni și informații primite de la CIIS și de la AM. Realizarea de materiale de informare (sub formă tipărită, electronică) dedicate județuluideservit și pentru atingerea grupului țintă ales. Distribuirea de materiale cu informații generale despre IS Atenție!Materialele cu informații generale despre IS vor fi preluate de la Centrul de Informare din București. CINLva putea dezvolta propriile materiale informative doar pentru a comunica în mod specific pentru județul acoperit. IV. Criterii de eligibilitate 1. Eligibilitate solicitant În cadrul prezentului apel de propuneri de proiecte, solicitanții pot acționa individual sau in consorțiu cu alte organizatii partenere. Partenerii solicitantului trebuie să respecte cel puțin criteriile de eligibilitate de la punctele 1 și 2. Pentru a primi finanțare nerambursabilă prin POAT, solicitantultrebuiesă îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: 42 Serviciile oferite de CINL vor fi în concordanță cu activitățile eligibile pe care fiecare CINL se angajează să le desfășoare pe perioada de implementare a proiectului. 473

474 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 1. să fie organizație legal constituită în România, respectiv persoană juridică de drept public sau privat, fără scop patrimonial, cu activitate în domeniul fondurilor europene sau comunicare Categoriile desolicitanți eligibili sunt: Autorități ale administraţiei publice locale (unități administrativ teritoriale) Asociații, fundații, federații constituite conform OG nr.26/2000 cu modificările și completările ulterioare Instituții de învățământ publice sau private acreditate Camere de Comerț Atenție!Solicitantul și/sau unul dintre partenerii acestuia trebuie să aibă sediul social/filială/structură teritorială cu personalitate juridică în județul pentru care aplică. 2. să nu se afle într-unul din cazurile de excludere prevăzute la articolele 93 și 94 din Regulamentul(CE) nr.1605/2002; În conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1605/2002 art.93 și art.94 nu sunteți eligibil pentru a participa la cererea de propuneri de proiecte dacă organizația sau reprezentantul său legal, persoana nominalizată în cererea de finanțare, se află într-una din următoarele situații: a) sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile administrate de către tribunal, au început proceduri de aranjamente cu creditorii, au activitatea suspendată, sunt subiectul oricăror proceduri care se referă la astfel de situații, sau sunt în orice situație analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în legislația și reglementările naționale în vigoare; b) au suferit condamnări definitive petnru o infracțiune privind conduita profesională de către o instanță judecătorească cu putere de res judicata (ex.condamnare împotriva cătreia niciun apel nu mai este posibil); c) sunt vinovați de grave greșeli profesionale pe care Autoritatea Contractantă (AM PO AT) le poate dovedi prin orice mijloace; d) nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a contribuțiilor la asigurările sociale sau au datorii fiscale, datorii la contribuțiile pentru fondul de asigurări pentru șomaj și pentru fondul asigurărilor de sănătate, conform prevederilor legale ale statului în care sunt înregistrați sau cele ale statului în care se află Autoritatea Contractantă (România). e) au fost subiectul unei judecăți de res judicata pentru fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Comunităților; 474

475 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind f) sunt declarați a fi într-o situație gravă de încălcare contractuală prin neîndeplinirea obligațiilor provenind dintr-o procedură de achiziții sau de altă finanțare nerambursabilă din fondurile Comisiei Europene; g) sunt subiect al unui conflict de interese sau incompatibilitate 43 ; h) sunt vinovați de inducerea gravă în eroare a Autorității Contractante (AM POAT) prin furnizarea de informații incorecte în cursul participării la cererea de propuneri de proiecte sau nefurnizarea informațiilor solicitate; i) au încercat să obțină informații confidențiale sau să influențeze comitetul de evaluare sau Autoritatea Contractantă (AM POAT) în timpul procesului de selecție din cadrul cererilor de propuneri de proiecte prezente sau anterioare. Reprezentantul legal al solicitantului va semna pe propria răspundere o Declarație de eligibilitate 44 că nu se găsesc în nici una dintre situațiile menționate la punctele de la a) la i) descrise mai sus. Solicitantul și fiecare partener va semna astfel Declarația de eligibilitate Autoritatea Contractantă (AM POAT) poate impune sancțiuni administrative sau financiare solicitanților care se regăsesc într-unul din cazurile de excludere prevăzute la articolele 93 și 94 din Regulamentul (CE) nr.1605/2002, după ce li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta propriile observații. Aceste sancțiuni pot consta în : a) excluderea solicitantului în cauză de la contracte sau subvenții finanțate de la buget pe o perioadă maximă de 10 ani; b) plata unor sancțiuni financiare de către solicitant, în limita valorii contractului în cauză. În cazul în care contractul de finanțare este reziliat din culpa Beneficiarului, acesta va fi exclus din participarea la alte cereri de propuneri de proiecte și de la acordarea finanțării nerambursabile pentru o perioadă de 2 (doi) ani. 3. să dovedească faptul că are cel puțin 2 ani de activitate; solicitantul va prezenta ca anexă la cererea de finanțare cel puțin ultimul bilanț contabil; 4. să dovedească experiență precedentă de lucru în minimum 2 proiecte în domeniul fondurilor europene sau de comunicare; solicitantul va completa o declarație, anexă la Cererea de Finanțare 5. să dovedească competențele și calificările personalului propus pentru adminstrarea CINL. Aceste competențe trebuie să includă 43 Regimul incompatibilităților este cel reglementat de legislația românească relevantă 44 Declarația de eligibilitate va fi anexă la Cererea de Finanțare 475

476 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind bune capacități de comunicare (oral și scris), abilități de gestionare de proiecte, o bună cunoaștere a IS; solicitantul va anexa CV-urile personalului, în care se vor marca competențele și calificările cerute de proiect. 6. să dovedească existența unei infrastructuri tehnologice și fizice ce permite realizarea cu succes a proiectului, acordându-se atenția cuvenită amplasării și accesibilității sediului CINL.Sediul trebuie să fie semnalizat corespunza tor cu identitatea vizuală a Instrumentelor Structurale, us or accesibil publicului s i persoanelor cu dizabilita t i, cu spat ii pentru primirea vizitatorilor, prezentarea de documente, lectura, acces la cel put in un calculator cu conexiune la internet, stocarea de materiale pentru informare s i desfas urarea de reuniuni; în caz contrar, solicitantul trebuie să explice cum va îndeplini această cerință; solicitantil va anexa o scurta descriere a localizării sediului și ainfrastructurii de care dispune. În cazul unui parteneriat, este necesar să fie semnat/e acord/uri de parteneriat 45 cu toate organizaţiile implicate în implementarea proiectului, care să menţioneze rolul şi responsabilităţile fiecărei părţi. Solicitantul poate semna acord/uri de parteneriat cu fiecare partener/i sau un acord de parteneriat cu toate organizaţiile implicate. Acordul de parteneriat va fi completat în limba română, semnat și ștampilat atât de Solicitant cât și de către toți partenerii și depus în original, ca anexă obligatorie la cererea de finanțare. Durata acordului de parteneriat trebuie să acopere cel puțin perioada de implementare a proiectului. Atenție!Solicitantul va avea rolul de organizație conducătoare pentru implementarea proiectului, este responsabil cu depunerea cererii de finanțare și semnarea contractului cu Autoritatea de Management. În cadrul acestei cereri de proiecte se poate depune o singură cerere de finanțare în calitate de beneficiar. 2. Eligibilitate proiect 45 Formatul acordului de parteneriat este libera alegere a solicitantului. Însă în acest acord trebuie specificate exact rolul și responsabilitățile fiecăruia dintre partenerii implicați în proiect. 476

477 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Proiectele trebuie să îndeplinească următoarele criterii generale de eligibilitate: Scopul și obiectivele proiectului trebuie să fie în conformitate cu obiectivele generale stipulate în prezenta cerere de propuneri de proiecte și cu obiectivele specific AP 3 și DMI 3.2 din POAT Activităţile propuse spre finanţare în cadrul proiectelor nu au mai fost finanţate din fonduri publice în ultimii 3 ani şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare Durata proiectelor trebuie să fie de minim 12 luni și maxim 18 luni, de la data semnării contractului Proiectul trebuie să cuprindă cel puțin activitățile cuprinse laservicii de informare de bază. (A se vedea mai jos) Proiectul trebuie să conțină cel puțin o activitate din categoria de Alte activitățide informare, punctele 1-7 și cel puțin o activitate din categoriaalte activitățide informare,sub-punctele Proiectul poate să conțină una sau mai multe activități din categoria de Alte activități sau poate să includăorice altă activitatedacă solicitantul justifică necesitatea derulării respectivei activități în scopul implementării proiectului în condiții optime, respectând obiectivele axei și domeniului major de intervenție lansate prin acest ghid 3. Activități eligibile Activitățile alese de solicitant pentru a le desfășura pe parcursul implementării proiectului trebuie să facă parte integrantă dintr-o strategie de comunicare care să își propună atingerea obiectivelor 3.1 Servicii de informare de bază 1. Centru va fi deschis minimum 20 ore/ săptămână; centrul poate fi închis până la un maxim de 6 săptămâni pe an; 2. În afara programul de lucru: mesaj pe telefon cu robot și răspuns out of office prin , ambele indicând programul de lucru și serviciile alternative (CIIS, pagină web oficială, telverde CIIS); 3. Semnalizarea și echiparea adecvată a sediului; 4. Furnizarea de servicii de informare cu privire la instrumentele structurale și la oportunitățile de finanțare oferite de diferitele programe operaționale; 5. Redirecționarea întrebărilor care nu intră în sfera de competență a centrului către instituțiile responsabile; 6. Asistență furnizată AM POAT și CIIS la nivel local; 7. Pagină de internet specifică cu informațiiminime de bază despre misiunea și activitățile centrului; Atenție! Pentru această activitate se va solicita acordul Autorității de Management pentru folosirea domeniuluiwww.fonduri-europene.ro, care va fi conectat printr-un link la site-ulwww.fonduri-europene.ro. După încheierea proiectului drepturile de proprietate asupra site-ului vor reveni Autorității de 477

478 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Management. 8. Participarea la reuniunile de coordonare/ formare organizate de AM POAT sau CIIS; 9. Raportare lunară privind activitățile, inclusive feedback cu privire la preocupările principaleale cetățenilor și acoperirea mediatică atemelor legate de IS la nivel local. Raportările lunare vor fi compilate la jumătatea și la sfârșitul perioade de acordare a grantului și vor include indicatorii de rezultat (în funcție de activitățile eligibile alese de fiecare aplicant în parte): numărul de vizitatori la sediul Centrului de Informare, numărul de accesări unice ale paginii de internet, număr evenimente organizate numărul de participanți la evenimentele organizate, numărul întrebărilor și clarificărilor la care s-a răspuns (telefon, fax, sau față în față) numărul de apariții în mass-media număr campanii mass-media numărul de materiale elaborate (print sau electronic) numărul de fani, like-uri, share-uri și interacțiuni pentru comunicarea socială. 10. Feedback ad hoc la solicitarea AM POAT; 11. Realizarea unei evaluări/analiză de impacta cel puțin 50% din activități derulate pe timpul acordării grantului. Ca și indicatori de impact al acțiunilor desfășurate, va fi urmărit gradul de satisfacție cu privire la activitățile Centrului de Informare și gradul de cunoaștere a problemeticii legate de fondurile europene și programele operaționale la nivelul populației județului respectiv. 3.2 Alte servicii de informare 1. Site internet(detaliat) - Site-ul internet, pe lângă informațiile minime de la punctual 7 de mai sus, trebuie să fieadaptat unui public local/ județean, menit să promoveze oportunitățile de finanțare din diversele Programe Operaționale și subiecte legate de instrumentele structurale Trebuie să fie actualizat de mai multe ori pe săptămână În cazul construcției unei pagini web, se va solicita acordul Autorității de Management pentru folosirea domeniului care va fi conectat printr-un link la site-ul După încheierea proiectului drepturile de proprietate asupra site-ului vor reveni Autorității de Management. 2. Comunicare socială - (Facebook, twitter, bloguri) Actualizate de mai multe ori pe săptămână Interacțiune continuă cu utilizatorii Conținut adaptat unui public local/ județean, concentrat pe activitățile 478

479 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind CINS și/ sau pesubiecte legate de instrumentele structurale și oportunitățile de finanțare 3. Promovarea activă a IS: TV, radio, presă, panotaj, conceperea și producţia de spoturi publicitare radio şi TV; achiziționare spațiu publicitar în presa scrisă, radio sau TV; conceperea și producţia de conținut informativ pentru panotaj stradal la nivel județen.!publicitatea este acceptată numai pe canale media cu acoperire la nivel local, care au o justificare din perspectiva publicurilor țintă și se acordă prioritate conținutului advertorial. 4. Realizarea unui buletin electronic cu următoarele caracteristici: o Trebuie să aibă un conținut adaptat unui public local/ județean,concentrat pe activitățile centrului și pe teme legate de instrumentele structural (nu se va accepta simplacopiere a articolelor/ materialelor existente) o Trebuie să aibă cel puțin 6 ediții pe ori pe perioada implementării proiectului o Fiecare ediție trebuie să fie expediată către cel puțin 100 de contacte 5. Materiale tipărite cu următoarele caracteristici: o Publicație/ publicații de minimum 10 pagini o Minimum 500 de exemplare/publicație o Conținut adaptat unui public local/ județean,concentrat pe activitățile centrului și/ sau pesubiecte legate de instrumentele structurale șioportunitățile de finanțare oferite de IS (inclusiv proiecte de succes din județul acoperit de CINL respectiv) o Trebuie să completeze materialele deja existente produs de CIIS și AM o Versiunea online a publicației trebuie să fiepublicată pe site-ul internet al CINL și pus la dispoziția AM și CIIS 6. Materiale promoționale Producerea de materiale promoționale cu respectarea identității vizuale a instrumentelor structurale 7. Mass-media locală Contribuții de preferință, în mod regulat înmass-media independentă locală / județeană Articole publicate în presa scrisă și/ sau presa online, participarea la programele TV/ radio Conținut concentrat pe activitățile centrului și/sau pe subiecte legate de instrumentele structurale cu accent pe dimensiunea județeană Nu sunt acceptate articolele care fac publicitate/mediatizează în mod exclusiv un eveniment organizat de CINL CINL trebuie să aibă cel puțin 8 contribuții pe durata de implementare a proiectului 479

480 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind 8. Evenimente 8.1 Evenimente organizate de terți o Participarea activă la evenimente organizate de oparte terță (conferință, târg, seminar) o Participarea CINL ar trebui să se concentreze pe subiecte legate de instrumente structurale / oportunități de finanțare cu accent pe dimensiunea județeană o Participare cu prezentări, intervenții, speaker-i (și nu simplaprezență) sunt solicitate pentru un eveniment 8.2 Evenimente proprii o Organizarea de conferințe, dezbateri, prezentări, seminarii adresate grupurilor țintă specific o Organizarea de sesiuni de informare pentru representanții mass-media locală/județeană o Activități care să promoveze parteneriatul cu actori locali; o Evenimentele trebuie să se concentreze pe subiecte legate de instrumente structural / oportunități de finanțare cu accent pe dimensiunea județeană o CINL trebuie să organizeze minimum 4 evenimente care trebuie să vizeze întotal minimum 100 de persoane. 3.3 Alte activități eligibile Achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile o Achiziţia de aparatură birotică necesare desfăşurării activităţii proiectului, realizată în cadrul şi pe durata proiectului; o Achiziţia de aplicaţii informatice, licenţe; o Cheltuieli pentru materiale consumabile 4. Cheltuieli eligibile O cheltuială poate fi considerată drept cheltuială eligibilă pentru finanţare (rambursare în limita stabilită) în cadrul POAT, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii 46 : 0. Este efectiv plătită între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015; 1. Este însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, 46 Conform Hotărârii de Guvern 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prinprogramele operaţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 1 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2116/2007 pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, cu modificările şi completările ulterioare. 480

481 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate; 2. Este în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, încheiat între AM POAT şi Beneficiar; 3. Este conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, în special în ceea ce priveşte regimul achiziţiilor publice, prin respectarea legii nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii de Guvern nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/ Este menţionată în lista cheltuielilor eligibileconform Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2116/2007, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Este în concordanţă cu obiectivele POAT; 6. Este necesară implementării proiectului. Pentru fundamentarea bugetului cererii de finanţare este necesară consultarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2116/2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică În cadrul prezentei cereri de finanțare cheltuielile eligibile sunt următoarele: Cheltuieli Plafon maxim (% din total cheltuieli eligibile) I. Cheltuieli aferente activităților de informare de bază 1. Cheltuieli de personal administrativ 20% 2. Cheltuielile pentru servicii informatice şi de comunicaţii: construcție site, mentenanță 3. Cheltuieli cu semnalizarea sediului 4. Cheltuieli de consultanță pentru evaluarea/analiza de impact a activităților derulate 481

482 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind II. Cheltuieli aferente altor servicii de informare 5. Cheltuieli suplimentare cu construcția site-ului, actualizare, mentenanță 6. Cheltuieli cu conceperea si producția de spoturi radio, TV 7. Cheltuieli cu achiziționarea de spațiu publicitar în presa scrisă, radio, TV locale/județene, panotaj(pentru difuzarea de spoturi, publicarea de advertoriale și publicitate prin panotaj) 8. Cheltuieli cu tipărirea și distribuția de materiale tipărite 9. Cheltuieli cu producerea materialelor promoționale III. Cheltuieli legate de evenimente 10. Cheltuieli legate de participarea la evenimente organizate de terți (cheltuieli cu transportul persoanelor, diurne, cazare, cheltuieli legate de realizarea unui stant etc) 11. Cheltuieli legate de organizarea de evenimente proprii (chirie săli, catering, traduceri) IV. Cheltuieli aferente altor activități Cheltuieli cu achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile V. Cheltuieli generale de administrație 7% Cheltuieli cu utilitățile, telefon, fax, servicii poştale, reţele de comunicaţii, carburanți Alte cheltuieli care NU sunt eligibile, conform H.G. nr.759/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMEF nr.2116/2007, cu modificările şi completările ulterioare, dar sunt necesare proiectului şi vor fi suportate de catre beneficiar. TVA o TVA nerecuperabil aferent cheltuielilor eligibile, în funcţie de categoria de cheltuieli, este o cheltuială eligibilă; o TVA recuperabil şi TVA aferent cheltuielilor neeligibile este o cheltuială neeligibilă. V. Dosarul cererii de finanțare 482

483 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind Dosarul cererii de finanțare va cuprinde următoarele documente Formularul Cererii de finanțare (include și descrierea proiectului, conform unui model pus la dispoziție de AM) Bugetul (conform unui model pus la dispoziție de AM) Alte documente (declarații de eligibilitate, declarații pe proprie răspundere, CV-uri echipă, documente statutare conform cerințelor din momentul lansării cererii de propuneri de proiecte). VI. Evaluarea și selecția Procesul de evaluare și selecție va avea următoarele etape: verificarea conformității administrative, verificarea eligibilității solicitantului și proiectului și evaluarea tehnică și financiară. 1. Conformitatea administrativă și eligibilitatea solicitantului și proiectului În aceaste două etape se vor verifica: existenţa, forma şi valabilitatea documentelor transmise în cadrul dosarului cererii de finanţare, în conformitate cu cerinţele din momentul lansării cererii de propuneri de proiecte îndeplinirea criteriilor de eligibilitate specificate în Cap. IV, Subcapitole 1 si 2,cu privire la Solicitant şi proiect. Sistemul de verificare a conformităţii administrative a cererii de finanţare şi a eligibilităţii solicitantului şi proiectului este de tipul DA sau NU. Numai Cererile de finanţare conforme din punct de vedere administrativ şi din punct de vedere al eligibilităţii Solicitantului şi proiectului (care au obţinut DA la toate criteriile de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii Solicitantului şi proiectului) sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare, și anume verificarea tehnică şi financiară. În anumite cazuri (cum ar fi părţi lipsă din documente, lipsă semnătură, ştampilă sau copii ilizibile etc.), AM POAT poate solicita clarificări legate de aceste documente sau transmiterea acestora din nou în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Solicitantul este obligat să transmită clarificările în condiţiile şi termenul limită specificate în solicitarea de clarificări; în caz contrar, proiectul va fi respins. 2. Evaluare tehnică și financiară Criteriu evaluare Punctaj maxim Punctaj minim 483

484 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind pentru continuarea evaluării 1. Relevanța proiectului Solicitantul demonstrează o bună 5 înțelegere a obiectivelor menționate în cererea de propuneri de proiecte 1.1 Solicitantul demonstrează o bună cunoaștere a contextului economic la 15 nivel județean, în corelație cu Instrumentele Structurale și opertunitățile de finanțare oferite de acestea (inclusiv prezentarea unei analize SWAT la nivel județean) 1.2 Proiectul prezintă în mod clar 10 modalitatea de atingere a obiectivelor cererii de propuneri de proiecte, ținând cont de concluziile ce decurg din analiza de la punctul Profilul CINL Descrierea experienței CINL și a capacității CINL de a lucra în rețea la nivel regional / național cu alte CINL 5 2. Calitatea strategiei și impactul activității CINL (strategia de comunicare) 2.1 Identificarea și descrierea clară a 10 grupurilor țintă la nivel județean și a nevoilor de informare 2.2 Descrierea clară a instrumentelor și 10 canalelor de comunicare, precum și a mesajelor cheie ce vor fi folosite în implementarea proiectului 2.3 Descrierea modalității în care 10 instrumentele și canalele alese răspund obiectivelor proiectului și nevoilor grupului țintă 2.4 Descrierea modului în care 5 elementele strategiei de comunicare se susțin și se completează reciproc 2.5 Planificarea (în termeni de timp și 5 resurse) clară, realista și eficientă a etapelor strategiei de comunicare 2.6 Propunerea de indicatori calitativi

485 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind și/sau cantitativi pentru activitățile din strategie 3. Profilul CINL 3. Bugetul proiectului Concordanța cheltuielilor cu 5 activitățile propuse 3.2 Cheltuielile sunt realiste, justificate 5 și fezabile 4. Sustenabilitatea proiectului Proiectul propune activități ce permit sustenabilitatea proiectului după încheierea grantului 5 485

486 CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA Programul Operaţional Asistenta Tehnica Proiect: Studiu privind comunicarea în domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional regiunile de Editorul materialului: Future Marketing S.R.L. Data publicării: octombrie 2013 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României 486