ENUNŢURI ŞI REZOLĂRI 0. În S.I. lucrul ecanc e ăoară în: a) kg ; b) W; c) kg ; d) N ; e) J; f) kwh. Dn relaţa de defnţe a lucrulu ecanc obţne [ L] [ F] [ d] = = N = J SI SI SI. Un cclu forat dn două zocore de volue ş = e (e ete baza logartlor natural) ş două zotere de teeratur T = 400K ş T = 300 K, ete arcur de un gaz deal a căru 5 căldură olară la volu contant etec = R, unde R ete contanta gazelor deale. Randaentul une aşn terce care funcţonează duă acet cclu ete: a) 3 ; b) 5 7 ; c) 8 ; d) 4 3 ; e) ; f) 4. Qc Randaentul aşn terce ete η=, unde Qc = Q34 + Q4, reectv Q = Q + Q3. Q Atfel: c =υ ( ) +υ ln ar Q C ( T T ) RT Q C T T RT Calculând ln = rezultă 4 η=. =υ + υ ln. 3. Două corur având aele egale cu 00 g unt legate cu un fr trecut ete un crete fx. Forţa care acţonează aura cretelu ete ( g = 0 ): a) 5 N; b) 0,5 N; c) N; d) N; e) 3N; f) 4 N. Reacţunea R în crete ete R = T ar T = G. Rezultă R = g = 4N. 4. O canttate de gaz deal e încălzeşte la volu contant ână când teeratura a creşte cu 0 K ar reunea cu 30% faţă de reunea nţală. Teeratura nţală a gazulu ete: a) 500 K; b) 00 K; c) 400 K; d) 300 C; e) 400 C; f) 00 K.
Introducând datele roblee în legea tranforăr zocore, T f =, obţne: T f + 0,3 = T T + 0. Rezultă T = 400 K. 5. Raortul dntre reunea ş dentatea une canttăţ de gaz deal ete contant în tranforarea: Deoarece a) zoteră; b) zobară; c) adabatcă; d) generală; e) reverblă; f) zocoră. = ρ, dn ecuaţa tercă de tare a gazulu deal, = υ RT, e obţne raortul dntre reune ş dentate: υ = RT. Pentru o canttate dată de gaz acet raort ete contant în ρ tranforarea zoteră (T = cont.). 6. Un cor ete aruncat e vertcală de jo în u cu vteza nţală v 0 = 0 la care ajunge corul ete ( g = 0 ):. Înălţea axă a) 0 ; b) 5; c) 0 ; d) 6 ; e) 5 ; f). Negljând frecarea cu aerul, dn legea de conervare a energe ecance, E + E = E + E, obţne: v 0 = gh. Rezultă h =. ax ax 0 c cf f 7. Pentru funcţonare norală un bec cu uterea de W trebue alentat la o tenune de 6. Reztenţa beculu ete egală cu: a) 5Ω; b) 8Ω; c) 9,8 Ω; d) 0 Ω; e) Ω; f) 0 Ω. Dn relaţa de defnţe a uter electrce, U P =, obţne R = 8 Ω. R 8. Un aeretru oate ăura un curent electrc contnuu de ntentate axă egală cu A. Legând la bornele acetua un şunt având reztenţa de 0 de or a că decât reztenţa nternă a aeretrulu, curentul ax ce oate f ăurat ete: a) 0 A; b) 4 A; c) 40 A; d) A; e) 9 A; f) 0 A.
Tenunea axă uortată la borne de aeretru (având reztenţa nternă U = I R = R. ax A A R A ) ete Întrucât şuntul e leagă în aralel cu aeretrul, tenunea la bornele lu ete aceeaş dar curentul care îl trăbate ete de 0 de or a are: I S U U U = = = 0 = 40 A. R R /0 R S A A Ca urare, ntentatea curentulu ax ce oate f ăurat de aeretrul revăzut cu şunt ete I = Iax + I S = 4 A. 9. Se cunoaşte că ub acţunea une forţe F = N un fr de curu (cu odulul de elatctate 0 N E = 3 0 ) e alungeşte cu Δ l = 0,5. Cunocând reztvtatea curulu 8 ρ=, 7 0 Ω, reztenţa electrcă a frulu ete: a) 5Ω; b) 0, Ω; c) Ω; d) 0,3 Ω; e) Ω; f),5 Ω. Reztenţa electrcă a unu conductor dende de natura ş denunle ale confor relaţe l R =ρ. S Dn legea lu Hooke, F Δl = E, rezultă raortul între lungea ş ecţunea tranverală a S l conductorulu: l Δl = E. Atfel, reztenţa conductorulu ete: S F Δl R =ρ E =, 5 Ω. F 0. Căderea de tenune e reztenţa nternă a une ure electrce conectate la un reztor extern ete de, ar randaentul crcutulu ete egal cu 0,8. Tenunea electrootoare a ure ete: a),5 ; b), 5; c) 5 ; d) 9 ; e),8 ; f) 4. Dn relaţa randaentulu unu crcut electrc, η= Pu UI P = EI, exrat în funcţe de tenunea u electrootoare E a ure ş căderea de tenune u e reztenţa a nternă, η=, rezultă: E E = 5. c 3
. Căldura degajată la trecerea unu curent electrc de ntentate I rntr-un conductor având reztenţa R în tul Δ t ete: a) RIΔ t ;b) R Δ t ; c) IR Δ t; d) RIΔ t; e) I I Δ t ; f) RI Δ t. R Exrea ateatcă a leg lu Joule ete: Q = RI Δ t.. Prntr-un fr conductor trece un curent de 0,5 A t de h. În acet t rn fr trece o arcnă electrcă egală cu: a) 5C; b) 00 A; c) 00 C; d) 3,6 C; e) 00 C; f) 5C. Dn relaţa de defnţe a ntentăţ curentulu electrc, I q =, obţne: q = 3, 6 C. Δ t 3. Două corur având aele = 0,5 kg ş = kg e află e un lan înclnat de ungh π α=. Cele două corur unt în contact unul cu celalalt, corul de aă aflându-e a 6 jo. Coefcenţ de frecare cu lanul a corurlor unt reectv μ = 0,3 ş μ = 0,. Cunocând g = 0, forţa e care corul de aă o exerctă aura corulu de aă în tul coborâr e lan ete: a) 3 N; b) 0, N; c) 0,5 3 N; d) N; e) 0, 3 N; f),4 N. Ecuaţle de şcare a celor două corur în contact care coboară cu acceleraţa unt: ( n co ) a= g α μ α + T ( n co ) a= g α μ α T a e lanul înclnat unde ete forţa de nteracţune dntre corur (forţa cu care corul de aă îl înge e cel T de aă, dar ş forţa, egală ş de en contrar, cu care reacţonează corul de aă ). Rezolvând teul de două ecuaţ obţne: T = g ( μ μ) coα= 0, 3 N. + 4
4. Un autotur având uterea otorulu de 75 kw e delaează cu o vteză contantă de 80 k/h. Forţa de reztenţă la înantare ete egală cu ( g = 0 / ): a) 3000 N; b) 5000 N; c) 750 N; d) 500 N; e) 000 N; f) 50 N. În cazul delaăr cu vteză contantă, forţa de reztenţă la înantare ete egală cu forţa dezvoltată de otorul autoturulu. Atfel, F r P = = 500 N. v 5. În SI untatea de ăură entru exonentul adabatc ete: a) J ; b) J ol K K ; c) nu are untate de ăură; d) J kg ; e) -3 Pa ; f) Relaţa de defnţe a exonentulu adabatc ete reune contantă, ar C N. C γ=, unde C rerezntă căldura olară la C ete căldura olară la volu contant, abele ăr având untatea de ăură în SI J/ol K. Prn urare, exonentul adabatc, γ, ete o ăre adenonală. 3 6. Un gaz deal onoatoc ( C = R) reşte căldura Q = 5kJ entru a-ş ăr zobar teeratura. Căldura neceară entru a ăr zocor cu aceeaş valoare teeratura gazulu ete: a),5 kj; b) 9 kj; c) 6 kj; d) 5 kj; e) 000 J; f) 6 kj. Căldurle rte în tranforărle zobară Q =υc ΔT. Q ş zocoră unt: Q =υc ΔT ş reectv Q Pentru o aceeaş valoare a creşter de teeratură a gazulu, C Δ T, obţne Q = Q. C Pentru un gaz deal onoatoc C 3 = R, ar 5 C = R. Rezultă Q 9 = kj. g 7. Pentru oxgen e cunoc aa olară, μ= 3 ş exonentul adabatc, γ=,4. Căldura ol J ecfcă la reune contantă a oxgenulu ete (e conderă R = 8,3 ): ol K a) 8 J/(kg K ); b) 4 J/(kg K ); c) 90 J/(kg K ); d) 0,900 J/(kg K ); 5
e) 07 J/(kg K ); f) 90 J/(kg K ). Q Dn raortul relaţlor de defnţe a căldur ecfce la reune contantă, c = ş căldur Δ T Q υ υ olare la reune contantă, C =, rezultă: c = C. Dar = ş obţne υδ T μ c C γr = = = 90 J/kg K. μ γ μ 8. Dn unctul A ornec în aceeaş drecţe două autooble delaându-e rectlnu ş k unfor. Prul e şcă cu vteza v = 63, al dolea leacă la 5 n duă rul ş e h k delaează cu v = 90. Punctul în care e vor întâln cele două autooble e află faţă de h A la dtanţa: a) 7 k; b) 54 k; c) 64 k; d) 5,5 k; e),5 k; f) 48,5 k. Faţă de unctul A legle de şcare a celor două autooble unt x vt x = v t t. Dn condţa de întâlnre, x = x, e obţne tul de întâlnre t ; faţă de unctul A, autooblele e întâlnec la dtanţa x v t = 5,5 k. = = ş ( ') 6