LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR C. VERTAN

Σχετικά έγγραφα
LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 1 Şiruri de numere reale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

MARCAREA REZISTOARELOR

Subiecte Clasa a VII-a

FILTRAREA SEMNALULUI ECG

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

OPERATII DE PRELUCRARE A IMAGINILOR C. VERTAN

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011


Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Curs 4 Serii de numere reale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V O. = v I v stabilizator

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Subiecte Clasa a VIII-a


SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Câmp de probabilitate II

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

prin egalizarea histogramei

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

prin operaţii punctuale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

5.1. Noţiuni introductive

z a + c 0 + c 1 (z a)

Criptosisteme cu cheie publică III

Tratarea numerică a semnalelor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Procesarea Imaginilor

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Transformări de frecvenţă

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER


4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CIRCUITE LOGICE CU TB

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).


TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Transformate pentru semnale multidimensionale

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

8 Intervale de încredere

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Curs 2 Şiruri de numere reale

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0

Indicatori sintetici ai distribuțiilor statistice

Principiul Inductiei Matematice.

Transcript:

LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR

La ce folosea filtrarea liniara de netezire? Reducerea efectelor zgomotului aditiv, de tip Gaussian suprapus imaginii. ZAGA : f ( l, c) = f0( l, c) + z( l, c) ( 2 z( l, c) N 0, ) σ fz = 0 filtru mediere 3 3 Dar daca se schimba modelul de zgomot?

Zgomot impulsiv Valorile anumitor pieli ai imaginii sunt inlocuite de valorile etreme ale nivelelor de gri : 0 si L-1. Aparenta vizuala este de imprastiere a unor puncte negre si albe peste imagine: zgomot sare si piper (salt and pepper). f ( l, c) = f L -1, 0 0, cu ( l, c), cu probabilitate cu probabilitate p / 2 p / 2 probabilitate1- p p = 0.05

Zgomot impulsiv filtru mediere efect de manjire a imaginii (smearing) rezultat dorit al filtrarii

Zgomot impulsiv Va trebui determinata o alta metoda de combinare a valorilor din imagine prin care sa se poata determina prezenta/ absenta impulsurilor de zgomot. Compararea valorii pielului prelucrat cu 0/ L-1 NU este o solutie... Solutia este gasirea unei metode de combinare neliniara a valorilor din imagine.

FILTRAREA NELINIARA A IMAGINILOR

Operatori de vecinatate coloana c T coloana c linia l V linia l imagine initiala f g ( l,c ) = T ( ( ) f V ( l,c ) imagine prelucrata g Noua valoare a oricarui piel din imaginea prelucrata rezulta din combinarea unui numar oarecare de valori ale pielilor din imaginea initiala, situati in vecinatatea pielului curent prelucrat.

Operatori de vecinatate g ( l,c ) = T ( ( ) f V ( l,c ) Definirea transformarii implica specificarea: vecinatatii pielului curent prelucrat, V (l,c) functiei de combinare a valorilor etrase din imagine, T Functii de combinare (transformari) liniare neliniare intrinsec neliniare neliniare ca efect al adaptarii Operatia de vecinatate poate fi scrisa deci ca: ( f ( l + m, c + n ), f ( l + m, c + n ),..., f ( l + m, c )) g l, c) = T + ( 1 1 2 2 K n K

Echivalent: Fereastra glisanta Vecinatatea folosita este o fereastra (deschidere) intr-un suport opac plasat in fata imaginii; din imagine nu se vede dacat portiunea ce corespunde ferestrei plasate in pozitia curenta. Fereastra este glisata ( plimbata ) peste intreaga imagine, punct cu punct. imagine initiala imagine prelucrata

Filtrarea neliniara Orice filtru neliniar este deci definit de: vecinatatea folosita, V functia [neliniara] de combinare a valorilor Ce fel de functii neliniare se pot aplica? min, ma, log, ep, putere,... altele? Tipuri de filtre neliniare Corespund celor doua tipuri de efecte esentiale dorite: cresterea uniformitatii in interiorul regiunilor cresterea contrastului pe frontierele regiunilor netezire contrastare

Filtrare neliniare de ordonare Este ordonarea neliniara? Da, principiul superpozitiei nu este respectat. T ( α f + βg) αt ( f ) + βt ( g) E: Fie α, β =1 f = (2,1,3) g = (1,3,2) f+g = (3,4,5) si T operatorul de ordonare T(f) = (1,2,3) T(g) = (1,2,3) T(f)+T(g) = (2,4,6) T(f+g) = (3,4,5) Cum ar folosi ordonarea pentru a elimina impulsurile de zgomot? Impulsurile de zgomot au valori etreme (0 sau L-1); tot ceea ce trebuie facut este alegerea unor valori cat mai departate de aceste etreme.

Filtrare neliniare de ordonare Eemplu: 100 255 120 0 157 128 145 0 145 impuls de zgomot ordonare crescatoare 0, 0, 100, 120, 128, 145, 145, 157, 255 O valoare corecta trebuie sa fie situata cat mai departe de capetele afectate de zgomot. impulsurile de zgomot sunt la capetele sirului de valori ordonate

Filtrare neliniare de ordonare Valorile selectate de fereastra de filtrare sunt 1, 2,..., K. Dupa ordonare avem: ( 1) (2)... ( K ) (i) este statistica de ordine de ordin i (1) este valoarea minima (K) este valoarea maima { (i) } sunt aceleasi valori ca si { i }, dar in alta ordine.

Filtrul Valoarea de iesire a filtrului este valoare situata in centrul secventei ordonate statistica a. Iesirea filtrului este: y = 1 2 K + 2 K 2 1 +, daca K impar K + 1 2, daca K par E. K=5 (K+1) / 2 = 3 (1) (2) (3) (4) (5) E. K=3 (K+1) / 2 = 2 (1) (2) (3) E. K=4 (K+1) / 2 = 2,5 (1) (2) (3) (4)?

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 0, 0, 1 0, 0, 1 0 ordonare 0

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 0, 1, 1 0, 1, 1 1 ordonare 0 1

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 1, 1, 3 1, 1, 3 1 ordonare 0 1 1

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 1, 3, 1 1, 1, 3 1 ordonare 0 1 1 1

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 3, 1, 3 1, 3, 3 3 ordonare 0 1 1 1 3

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 1, 3, 2 1, 2, 3 2 ordonare 0 1 1 1 3 2

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 3, 2, 3 2, 3, 3 3 ordonare 0 1 1 1 3 2 3

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 2, 3, 3 2, 3, 3 3 ordonare 0 1 1 1 3 2 3 3

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 2, 3, 3 2, 3, 3 3 ordonare 0 1 1 1 3 2 3 3 3

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 3, 2, 1 1, 2, 3 2 ordonare 0 1 1 1 3 2 3 3 3 2

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 etragere valori 2, 1, 1 1, 1, 2 1 ordonare 0 1 1 1 3 2 3 3 3 2 1

Filtrul E. de aplicare in cazul 1-D, cu fereastra centrata de lungime K=3 Medianul este statistica de ordine de ordin 2. 0 1 1 3 1 3 2 3 3 2 1 1 1, 1, 0 etragere valori ordonare 0, 1, 1 1 0 1 1 1 3 2 3 3 3 2 1 1

Filtrul semnal initial semnal filtrat inlaturarea tranzitiilor abrupte (de zgomot) pastrarea tranzitiilor legitime

Filtrul : Proprietati NU este un filtru liniar! Elimina zgomotul impulsiv de tip sare si piper. Comuta cu orice functie monotona aplicata valorilor prelucrate: { g ), g ( ),..., g ( )} g ( {,,..., }) ( 1 2 K = 1 2 K Admite semnale radacina (semnale ce nu sunt modificate prin filtrare): semnalele radacina ale unui filtru de lungime K sunt secvente monotone de lungime cel putin K. Portiunile monotone din semnal nu sunt modificate (platouri constante, tranzitii suficient de lungi). Semnalele radacina se obtin prin filtrarea repetata a unor semnale initiale oarecari.

Filtrul : Proprietati Strapungerea filtrului (un impuls de zgomot din fereastra de filtrare se regaseste la iesirea filtrului): statisticile de ordine (1) (2)...... ((K+1)/2) (K-1) (K) (K-1)/2 valori (K-1)/2 valori Impulsurile de zgomot, de valoare 0 sau L-1, se regasesc la capetele secventei de statistici de ordine. Cand este statistica centrala (a) un impuls de zgomot? Cel putin (K+1)/2 impulsuri de zgomot de acelasi fel

Filtrul : Proprietati Valoarea de iesire a filtrului de lungime impara este intotdeauna o valoare eistenta in semnalul initial. (spre deosebire de filtrarea liniara, unde combinatia liniara ponderata producea valori noi). Continutul (valorile) semnalului nu se modifica 3 3

Etinderi ale filtrului 1. Filtrul separabil + + Prelucrarea bidimensionala este inlocuita cu doua prelucrari succesive 1D, dupa directii perpendiculare. D.p.d.v matematic, rezultatele nu sunt identice.

Etinderi ale filtrului 2. Filtre de ordine (rank-order filters) rank {,..., } =, j 1 K j 1, 2 K ( j ) =,..., Iesirea filtrului de ordine de ordin j este statistica de ordine de ordin j a setului de valori selectate din semnalul de intrare. In particular, pentru j=1 avem filtrul de minim, pentru j=k avem filtrul de maim, pentru j=(k+1)/2 avem filtrul. Rangul j este un factor de reglaj suplimentar.

Etinderi ale filtrului 3. Filtre de ordine multietaj Succesiune de filtre de ordine de diferite ranguri min/ ma piel curent

Etinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate Scop ponderare: marirea importantei relative a unei valori etrase dintr-o anumita pozitie a ferestrei de filtrare (vecinatate) fata de restul valorilor etrase. Ponderarea nu se poate face prin inmultire cu scalari, ca in cazul liniar. Ponderare = repetare valori Coeficientul w i atasat unei pozitii din fereastra de filtrare semnifica faptul ca valoarea etrasa din acea pozitie este repetata de w i ori inainte de ordonare. { } i w i

Etinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate: eemplu masca de ponderare zona curent prelucrata in imagine 1 2 1 1 3 3 W = 2 3 2 I = 2 2 1 1 2 1 4 3 5 Construire set valori etrase (multiset) 1 3 3 3 2 2 2 2 2 1 1 4 3 3 5 Fara ponderare: Construire set ordonat de valori 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 5 1 1 2 2 3 3 3 4 5

Etinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate Evident, ponderile w i sunt numere naturale Fara ponderare inseamna w i = 1 w i N Dupa ponderare numarul de valori de ordonat devine K i= 1 w i Filtru de ordine central ponderat: toate ponderile sunt unitare, cu eceptia ponderii asociate originii ferestrei de filtrare (ce corespunde pielului curent prelucrat in imagine).

Mai general : L-filtre Un L-filtru este o combinatie liniara ponderata a statisticilor de ordine corespunzand valorilor etrase din imagine. L filt Particularizari: filtru de ordine de rang j : K { } = 1, 2,..., K filtru de mediere aritmetica:... altele... dar cu ce scop? i= 1 w 1, i = wi = 0, i 1 w i = K i ( i) j j = δ ij

Mai general : L-filtre Tipuri de L-filtre: netezire : reducerea zgomotului suprapus imaginii accentuare/ conturare/ derivare : subliniere tranzitii Conditiile de normare corespunzatoare tipurilor de filtre sunt similare filtrelor liniare: netezire: derivare: K w i i= 1 K w i i= 1 = 1 = 0

L-filtre de netezire: adaptare la distributia zgomotului Zgomot Impulsiv Gaussian, aditiv Impulsiv + Gaussian Uniform Impulsiv + uniform Filtru Median Mediere Medie α- reglabila Mijloc Cvasi-mijloc w i w K +1 = 1 2 1 w i = K 1 = K(1-2α ) w1 = w K = 0.5 = j w j w K, i [ αk + 1, K αk ] 0, in rest = 0.5

L-filtre de derivare: eemplu w = 1 1 w K = 1 L filt = ma min

Filtre de ordonare de domeniu LUM Lower, Upper, Middle filters Filtru LUM de netezire > < = in rest,,, * ) ( * ) ( ) ( * ) ( LUM j K j K j j j Filtru LUM de conturare < < + + < < = in rest, 2, 2, * ) ( * ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( * ) ( ) ( LUM j K j K j j K j K j j j j * e valoarea pielului curent * e valoarea pielului curent 2 1 1,..., + = K j 2 1 1,..., + = K j

Filtre de ordonare de domeniu netezire, j=3 netezire, j=5 () K=9 (3 3) accentuare, j=3 accentuare, j=5 (efect maim)