Sisteme de conversie analog numerica

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a


Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza bivariata a datelor

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

8.4 Circuite rezonante RLC

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

5 Convertoare analog numerice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Subiecte Clasa a VII-a

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

MARCAREA REZISTOARELOR

Subiecte Clasa a VIII-a

Integrala nedefinită (primitive)

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.


Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

riptografie şi Securitate

sistemelor de algebrice liniarel

Probleme rezolvate. = 1, frecvenţele: F

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Electronică anul II PROBLEME

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 1 Şiruri de numere reale

PROBLEME PROPUSE- SET4 Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist Transmisiuni codare corelativă.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

V O. = v I v stabilizator

Mădălina Roxana Buneci. Metode Numerice - aspecte teoretice şi practice

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

5. Conversia analog numerică a semnalelor.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Noţiuni introductive

9. SONDAJUL STATISTIC

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Tema: şiruri de funcţii

I. Noţiuni introductive

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Transcript:

Sisteme de coversie aalog umerica CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE I sistemele idustriale o mare parte di datele moitorizate sut de tip aalogic.i vedrea prelucrarii lor pri itermediul sistemelor digitale valorile aalogice trebuiesc covertite i valori digitale.cel mai adesea se folosesc circuite specializate umite Covertoare Aalog Numerice (CAN) CONVERSIA ANALOG-NUMERICA [10] Covertorul Aalog Numeric (CAN) este u dispozitiv care primeste u semal aalogic, A si il trasforma itr-u semal umeric, N, cu precizie si rezolutie date, pri comparaea lui cu o tesiue de referita, V R. Itr-u CAN ideal, semalul de iesire, N, este legat de semalul de itrare pri relatia: [10] A N= V R I geeral, se opereaza cu puteri descrescatoare ale lui 2, i ideea ca rezultatul sa fie exprimat direct sub forma de umar biar. Itrucit mesajul trasmis are o lugime fiita, se poate cosidera ca N este aproximarea cea mai apropiata de rezultat, tiid seama de rezolutia sistemului. Semalul aalogic, A,ce urmeaza sa fie covertit poate fi scris sub forma: b1 b b A= V R + 2 + +... + b 1 + +... 2 + 1 2 2 2 2 Lugimea cuvatului biary obtiut dupa coversie fiid limitata la biti, impartirea lui A pri V R trebuie ooprita la ordiul si rezulta: b1 b2 b A= V R + +... + 2 2 2 2 Termeii eglijati b + 1,b + 2,,reprezita eroarea de coversie, umita si eroare de cuatizare. Coversia aalog-umerica realizeaza o cuatizare care costa di ilocuirea tesiuii Apritr-o tesiue discreta multiplicate pri pasul de cuatizare, de valoare V R /2, i asa fel icat difereta ditre A si aceasta tesiue sa fie iferioara i modul uei jumatati de pas de cuatificare astfel: A V R 1 V N 2 < 2 2 R 1

TIPURI DE CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE CAN-urile sut fi realizate i geeral i doua feluri: [10] -covertoare cu itegrare i doua pate ; -covertoare cu aproximare succesiva Ambele tipuri de covertoare trasforma o tesiue de itrare itr-u cod umeric proportioal cu tesiuea de itrare. Covertoarele aalog-umerice cu itegrare i doua pate coti u itegrator, o schema de cotrol logic, u geerator de tact si u umarator de iesire. Acest tip de covertor umara succesiuea de impulsuri de tact, a carei valoare depide de amplitudiea semalului itegrat i itegrator. Timpul specific de coversie este dat de produsul ditre doua perioade de tact si umarul de ivele de cuatizare. Astfel, petru u covertor de 12 biti cu tact de 1 Mhz, timpul de coversie va fi 2x1 µ s x 4096 adica 8192 µ s. Acesta este u timp mult mai mare decat i cazul uui covertor cu aproximare succesiva avad aceeasi frecveta de tact. Covertorul cu itegrare costa mai puti decat u covertor cu aproximare succesiva Covertoarele aalog-umerice cu aproximare succesiva sut folosite i geeral i sistemele de coversie coectate la calculatoare deoarece efectueaza coversia cu viteza si precizie suficiet de mare petru a furiza calculatorului date i tim real. Ideal, covertoarele ar trebui sa faca coversii istataee si sa realizeze o esatioare i pucta. Petru u covertor real, i geeral semalul de itrare variaza i timpul itervalului de coversie. Aceasta produce o icertitudie i privita amplitudiii reale a semalului de itrare i mometul masurarii. Cu u circuit de 2

esatioare cu retiere amplasat iaitea covertorului, timpul de icertitudie este redus la icertitudiea de deschidere a circuitului de esatioare cu memorare. Acest tip de covertor ecesita u timp de coversie egal cu produsul ditre perioada de tact si umarul de biti cu care se efectueaza coversia.petru u covertor de 12 biti si cu frecveta tactului de 1 Mhz timpul de coversie este de 12 µ s. I pricipiu u covertor aalog-umerice cu aproximare succesiva costa ditr-u covertor umeric-aalogic cotrolat pritr-o schema de decizie logica si a carui iesire este comparata cu tesiuea aalogica de itrare. Tesiuea de itrare este aplicata pe o itrare a comparatorului, cealalta itrare fiid coectata la iesirea covertorului umeric-aalogic iter. La aplicarea comezii de coversie, covertorul este adus la zero.se aduce bitul cel mai semificativ al al cuvatului de itrare al CAN la 1.Iesirea CAN este aplicata la itrarea comparatorului petru a fi comparata cu ivelul de itrare ecuoscut. Bitul cel mai semificativ aplicat la itrarea i CAN produce la iesire echivaletul a jumatate di itreaga scala a covertoruiui. Daca tesiuea ecuoscuta este mai mare decat jumatate di itreaga scala, 1 logic este trasferat i pozitia bitului cel mai semificativ al registrului de iesire. Daca tesiuea ecuoscuta este mai mica decat jumatate di itreaga scala, 0 logic este trasferat i pozitia bitului cel mai semificativ al registrului de iesire. Apoi circuitul compara cu urmatorul bit di covertorul umeric-aalogic iter si procedura cotiua i mod similar paa la bitul cel mai puti semificativ, la care coversia este icheiata. PARAMETRII CARACTERISTICI CONVERTOARELOR ANALOG-NUMERICE [10] Fuctia ideala de trasfer [10] este data de ecuatiile: E om = V R 1 E om - V R 2 2 b b1 b2 + +... + 2 2 2 2 1 V <A< E om + R 2 2 I acest caz V R reprezita gama de tesiue ce poate fi covertita, deumita scala completa. Caracteristica de trasfer a uui covertor aalog-umeric este redata i figura de mai jos: Aceasta se compue di trepte de latime egala cu V R /2, puctele de mijloc ale fiecarei trepte corespud diferitelor valori ale E om Graficul 1 reprezita caracteristica ideala a covertorului, raficul 2 reprezita caracteristica reala a covertorului. 1 V Trazitiile se produc petru tesiui E om + R, presupuad o cuatificare 2 2 uiforma. 3

Eroarea de coversie corespuzatoare, presupuad o cuatizare uiforma, este data de difereta A-E om de cuatizare. Modulul acestei erori este mai mic sau egal cu 1 V R 2 2, iar limita ei este eroarea Rezolutia este data de umarul de biti ai covertorului.rezolutia defieste cea mai mica variatie a tesiuii pe care covertorul o poate coda si se exprima pri relatia: R=1/2 Timpul de coversie este timpul ecesar petru a obtie la iesire u semal umeric proportioal cu semalul aalogic de la itrare avad precizia dorita. Petru a cuoaste frecveta maxima de coversie posibila, la timpul de coversie trebuie adaugat si timpul aducerii covertorului la zero. De regula, acest timp este destul de mic si u afecteaza semificativ performatele covertorului. Precizia se defieste ca fiid difereta ditre valoarea teoretica a lui E om care produce u aumit cuvat N la iesire si valoarea A care geereaza efectiv acest cuvat. Aumite covertoare aalog-umerice au proprietatea ca pot dimiua sau chiar elimia uele semale perturbatoare, i special ale tesiuii de alimetare de alimetare de la retea. Se defieste u factor de rejectie a tesiuii perturbatoare, S(ω ), ca raportul ditre zgomotul de itrare 4

ERORI ALE CONVERTOARELOR ANALOG-NUMERICE Performatele CAN-urilor difera de cele teoretice di cauza erorilor.caracteristica de trasfer, u are alura curbei 1 ci pe cea a curbei 2, di aceasta cauza rezulta urmatoarele diferete: -tesiuile petru care se produc trazitiilor difera de cele corespuzatoare curbei 0 -portiuile orizotale u au exact dimesiuea uui pas de cuatizare V -eroarea de cuatizare u ramae i itervalul ( R VR + 2 2 ) Aceste diferetesut datorate erorii de castig,erorii de decalaj,erorii de liiaritate,la care se adauga eroarea de cuatizare. 5

CONVERTORUL ANALOG-NUMERIC ADC 0804 [20] Uul di cele mai utilizate covertare CAN este covertorul ADC0804 produs de firma Natioal Semicoductors.Este u covertor A/D cu aproximatii successive pe 8 biti cu precizie de +/-1/2 LSB. Permite itrare de tesiue diferetiala sau absoluta gratie itrarii AGND care poate fi legata la masa sau la u pol al tesiuii diferetiale.dispue de clock iter,valoarea frecvetei de oscilatie fiid stabilita de valorile R, respective C coectate la termialele CLKR, CLKI ADC 0804 poate fi coectat cu usurita la sisteme microprogramate realizate cu microprocesoare sau cotrolere.uitatea cetrala a sistemului DASYS este echipata cu u astfel de covertor Exista mai multe moduri de comada a circuitului.exista posibilitatea sa se comade separate faza de startare a achizitiei si separate faza de citire date. Acesata se realizeaza cu o schema de pricipiu de tipul celei de mai jos: Formele de uda ale semalelor de comada [20] care iitiaza iceperea uei coverii are urmatoarea forma: 6

I vederea citirii datelor covertite semalele de comada trebuie sa aiba forma: Exista posibilitatea de a iitia o coversie si de a citi datele aqterior covertite itr-o sigura faza.i acest caz ADC-ul trebuie coectat ca i figura de mai jos: 7

Formele de uda ale semaleor de comada trebuie sa respecte diagrama de jos:[20] 8