II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-). </ H H H' Beton de egaizare Beton de egaizare a) ) Figura II.4 () Înăţimea fundaţiei (H) se staieşte funţie de următoaree ondiţii: a) asigurarea rigidităţii fundaţiei de eton armat; daă se resetă ondiţia H/, unde H este înăţimea maimă a fundaţiei şi este dimensiunea ea mai mare în an, se admite ioteza distriuţiei iniare a resiunior e teren; e) Vaoarea minimă a înăţimii fundaţiei este H min mm. () Înăţimea a margine a fundaţiei ti oeis (H ) rezută în funţie de următoaree ondiţii: a) vaoarea minimă este H min 5 mm; ) anta feţeor îninate ae fundaţiei nu va fi mai mare de /. () Armătura fundaţiei (Fig. II.5 a şi ) este omusă din: a) armătura de e taă, reaizată a o reţea din are. Aria de armătura rezută din dimensionarea a moment înovoietor în seţiunie de a faţa stâuui. În auu momenteor înovoietoare din fundaţie se onsideră resiunie e teren determinate de eforturie transmise de stâ. Se vor onsidera situaţiie de înărare (resiuni e teren) are ondu a soiitărie maime în fundaţie. Proentu minim de armare e fieare direţie este, %. Diametru minim a armăturior este Ф mm. Distanţa maimă între armături este de 5 mm; distanţa minimă este de mm. Armătura se distriuie uniform e ăţimea fundaţiei şi se revede a aete u iouri u ungimea minimă egaă u d, înăţimea utiă a seţiunii, a margine. ) armătura de a artea suerioară este reaizată din minim trei are disuse în dretu stâuui sau a o reţea dezvotată e toată surafaţa fundaţiei.
Diametru minim a armăturior este Ф mm. Distanţa maimă între armături este de 5 mm; distanţa minimă este de mm. (4) Cauu momenteor înovoietoare în fundaţie Pentru auu momenteor înovoietoare în fundaţie se onsideră seţiunie de înastrare de a faţa stâuui şi resiunie e teren e surafaţa deimitată de aturie tăii şi anu de înastrare onsiderat, auate săzând greutatea rorie a fundaţiei (Fig. II.6). Cauu simifiat a momenteor înovoietoare în taa fundaţiei se fae u reaţiie II.8 şi II.9: Fd, Fd, B + ( ) (II.8) ; (II.9) med med ( + ) B med med Figura II.6
II.6.. Fundaţii ti o şi uzinet Fundaţiie ti o de eton şi uzinet sunt aătuite dintr-un o de eton simu e are reazemă un uzinet de eton armat în are se înastrează stâu (Fig. II.7). β h β h α H α α d H H a) Bo de eton u o treată ) Bo de eton u doua trete Figura II.7 () Bou de eton simu se reaizează resetând următoaree ondiţii: a) înăţimea tretei este de minimum 4 mm a ou de eton u o treată; ) ou de eton oate avea e mut trete a ăror înăţime minimă este de mm; înăţimea tretei inferioare este de minimum 4 mm; ) asa etonuui este minim C 8/, dar nu mai miă deât asa etonuui neesară din ondiţii de duraiitate; d) înăţimea ouui de eton se staieşte astfe înât tgα să resete vaorie minime din taeu II.4; aeastă ondiţie va fi reaizată şi în azu ouui reaizat în trete (Fig. II.7); () Cuzinetu de eton armat se roietează resetând următoaree: a) uzinetu se reaizează u formă rismatiă; ) dimensiunie în an ( şi ) vor reseta următoaree ondiţii: să fie mai mari deât dimensiunie are asigură imitarea resiunior e anu de ontat u ou a vaori mai mii deât rezistenţa de au a omresiune a etonuui; se reomandă următoaree intervae entru raortu / resetiv /B: o de eton u o treată: /,5,65 o de eton u mai mute trete: /,4,5
Presiunea efetivă e teren (kpa) Taeu II.4 Vaori minime tg α funţie de asa etonuui C4/5 C8/ sau mai mare,5,5 5,,5,4, 5,5,4 4,6,5 6,,85 ) înăţimea uzinetuui (h ) va reseta următoaree vaori minime: h mm; h /,5; tg β,65 (fig, II.7); daă tg β, nu este neesară verifiarea uzinetuui a forţă tăietoare. Daă nu se resetă aeastă reomandare, se va fae verifiarea a forţă tăietoare onform SR E 99--; () Cauu momenteor înovoietoare ozitive în uzinet se fae onsiderând înastrarea onsoeor în seţiunie de a faţa stâuui (Fig. II.8). med med Figura II.8
Presiunie e surafaţa de ontat dintre uzinet şi o, funţie de are se determină eforturie seţionae în uzinet, sunt determinate de eforturie din stâ (nu se ţine ont de greutatea uzinetuui). Presiunie e surafaţa de ontat dintre uzinet şi ou de eton, daă nu aar desrinderi, se determină u reaţiie : sau (II.) Daă: <, atuni ungimea zonei ative (omrimate) este: sau iar se determină u reaţiie: sau (II.) unde:, () şi () sunt forţa aiaă şi momentee înovoietore a niveu tăii uzinetuui. omentee înovoietoare în uzinet se auează u reaţiie: (II.), (II.) Daă aria ativă de e surafaţa de ontat uzinet o este mai miă deât 7% din taa uzinetuui ( ), atuni uzinetu se va anora de o u armături. Aria aestor armături oate fi auată din ondiţia a forţa din armături să fie egaă u voumu de întinderi oţinut e aza unei distriuţii iniare a resiunior. (4) Armarea uzinetuui va reseta următoaree ondiţii: a) Armătura de a artea inferioară: se reaizează a o reţea de are disuse arae u aturie uzinetuui; aria de armătură rezută din verifiarea a moment înovoietor în seţiunie de a faţa stâuui (Fig. II.7) roentu minim de armare e fieare direţie este,%; diametru minim a armăturior este Ф mm; distanţa maimă între armături va fi de 5 mm; distanţa minimă este mm; ( ) ±, 6 ( ) ±, 6 A A ( ) + med med +
armătura se distriuie uniform e ăţimea uzinetuui şi se revede a aete u iouri u ungimea minimă egaă u ungimea de anoraj, măsurată de a margine, eventua întoarsă e orizontaă. ) Armătura de a artea suerioară se disune ând uzinetu are desrinderi de e ou fundaţiei; Aria de armătură e fieare direţie rezută din: verifiarea a omresiune eentriă a seţiunii de eton armat e surafaţa de ontat dintre uzinet şi o; reuarea întinderior ând zona omrimată e taa uzinetuui este mai mare de 7% din aria tăii, a armătură de anorare; verifiarea a moment înovoietor negativ a uzinetuui înărat u forţee dezvotate în armăturie de anorare; se reaizează a o reţea de are disuse arae u aturie uzinetuui şi anorate în ou de eton simu, duă modeu din Fig. II.7; diametru minim a armăturior este Ф mm; distanţa între armături va fi de minim mm şi maim 5 mm.