6. AMPLIFICATOARE ÎN INSTRUMENTAŢIA ŞI ELECTRONICA BIOMEDICALĂ (III)

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

8.4 Circuite rezonante RLC

V O. = v I v stabilizator

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Curs 4 Serii de numere reale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,



Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Sisteme de conversie analog numerica

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza bivariata a datelor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1. REŢELE ELECTRICE LINIARE DE CURENT CONTINUU

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

sistemelor de algebrice liniarel

PROBLEME PROPUSE- SET4 Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist Transmisiuni codare corelativă.

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

2. REGIMUL PERMANENT SINUSOIDAL AL CIRCUITELOR ELECTRICE

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Transformări de frecvenţă

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Probleme rezolvate. = 1, frecvenţele: F

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Tema: şiruri de funcţii

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Capitolul 6. Rezistoare

Electronică anul II PROBLEME

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

2.2. Vibraţii libere. Folosind metoda clasică de rezolvare, soluţia ecuaţiei diferenţiale omogene (2.16) folosind condiţiile iniţiale (2.

Subiecte Clasa a VII-a

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Transcript:

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 6. AMPLFCATOAE ÎN NSTUMENTAŢA Ş ELECTONCA BOMEDCALĂ () 6.5. Amplificatoare de izolaţie cu cuplaj optic Î aplicaţiile electroice biomedicale de izolaţie cu cuplaj optic se utilizează optocuploare itegrate de costrucţie specială. Acestea coţi o diodă electrolumiescetă (LED), u fotodetector (o fotodiodă itegrată) şi u amplificator cu performaţe de viteză şi liiaritate superioare fototrazistoarelor coveţioale. Î aceste aplicaţii u este recomadabil să se utilizeze fototrazistoare îtrucât î acest caz fotodetectorul este jocţiuea bazăcolector, astfel îcât capacitatea de barieră strică timpul de ridicare di colector (pri efect Miller). De asemeea, fotocuretul ce apare este amplificat pri efect de trazistor, curet care circulă pri jocţiuea bazăcolector (fotosesibilă), modulâd răspusul şi determiâd astfel eliiarităţi îsemate. zolarea optică se bazează atât pe tehici liiare, la care pricipiul de realizare a optocuplorului meţioat este eseţial, cât şi pe tehici digitale (cu modulare î durată, frecveţă, cu covertoare A/D D/A etc.), la care viteza mare de lucru a fotodetectorului itegrat permite o mai buă liiaritate şi badă. Î cele ce urmează se prezită câteva variate de amplificatoare izolaţie cu cuplaj optic dezvoltate pe baza uor optocuploare ale firmei HewlettPackard. Astfel, circuitele HCPL 530, HCPL 53 sut recomadate petru proiectarea amplificatoarelor cu caale duale î curet cotiuu, iar 6 N 35, 6 N 36 sut utile petru u sigur caal aalogic. Seriile 6 N 35, 6 N 36 sau 6 N 37 sut specifice aplicaţiilor bazate pe coversie digitală. Î eseţă, optocuplorul di aceste circuite are schema de pricipiu di Figura 6.9. Dacă trazistorul este polarizat î regiuea activă, relaţia curetului de trasfer poate fi scrisă sub forma: c F = K (6.4) F ude: c curetul de colector; F curetul de itrare (î dioda electrolumiescetă); ' F curetul de itrare la care se măsoară K; K curetul de colector î codiţii de test ( F = ' F ); pata caracteristicii c ( F ) î coordoate logaritmice. Expoetul variază cu valoarea curetului direct F, dar petru u domeiu limitat de variaţie Δ F, poate fi privit ca o costată. Evidet, expresia curetului de trasfer petru u

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi optocuplor este liiară umai dacă =. Petru optocuploarele HP di tipurile precizate mai sus variază de la aproximativ, la cureţi de itrare mai mici de 5 ma, pâă la aproximativ, petru cureţi de itrare mai mari de 6 ma. Petru aplicaţii cu cuplaj î curet alterativ, o liiaritate rezoabilă se poate obţie cu u sigur optocuplor. Acesta este polarizat la ivele îalte ale curetului de itrare î dioda electrolumiescetă, ude raportul curetului icremetal al fotodiodei la curetul icremetal al LEDului ( D / F ) este aproape liiar. Î aplicaţiile de curet cotiuu, petru o mai buă liiaritate sau stabilitate se folosesc tehici difereţiale sau de tip servo. Figura 6.9 Optocuplorul ditru A. Servoamplificator de izolaţie cu cuplaj optic Circuitul de amplificare cu servoliiarizare forţează curetul de itrare al uui optocuplor să urmărească curetul de itrare al celui deal doilea optocuplor pri servoacţiue. Astfel, dacă î domeiul excursiei de semal =, eliiarităţile se aulează, iar caracteristica de trasfer globală va fi liiară. Servoamplificatorul cu cuplaj optic este prezetat î Figura 6.0. Amplificatorul operaţioal U compară ieşirile fiecărui optocuplor şi forţează ca F pri D să fie egal cu F pri D. Sursele de curet costat fixează fiecare curet direct pri LEDuri la 3 ma valoare de puct static. ezisteţa a fost aleasă astfel îcât la o variaţie a tesiuii de itrare N î domeiul 5 la 5, să corespudă o variaţie a curetului F de la ma la 4 ma. Pri itermediul rezisteţei se face adaptarea amplificatorului la orice domeiu de variaţie a tesiuii de itrare. ezisteţele şi 3 (icluzâd părţi di poteţiometrul P ) sut prevăzute petru reglarea ulului amplificatorului. Astfel, petru N = 0 se acţioează poteţiometrul P astfel îcât OUT = 0. După reglajul de ul, cu N la o aumită valoare, se reglează valoarea rezisteţei 4 (acţioâd poteţiometrul P ) petru câştig uitar (regăsim la ieşire valoarea de la itrare). Petru a determia expresia caracteristicii de trasfer a amplificatorului observăm mai îtâi circuitele de itrare şi respectiv de ieşire. Aceste circuite sut prezetate î Figura 6., respectiv Figura 6..

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 3 Figura 6.0 Servoamplificator avâd cuplaj optic Figura 6. Circuitul de itrare Figura 6. Circuitul de ieşire Petru aceste circuite se pot scrie respectiv relaţiile: N F = (6.5) OUT F = (6.6) Codiţia de echilibru a amplificatorului se referă la fucţioarea comparatorului U şi presupue egalitatea poteţialelor itrărilor: =, C =C 3 (6.7) Expresiile cureţilor de colector ai trazistoarelor di optocuploare rezultă di ecuaţia 4

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 4 curetului de trasfer (6.4): c F = K (6.8) F F c = K (6.9) F Petru bua fucţioare a amplificatorului trebuie îdepliită codiţia de ul: OUT ( N = 0 ) = 0 (6.30) Această codiţie, traspusă î termeii ecuaţiei de echilibru, coduce la relaţiile: F ( N = 0 ) = (6.3) F ( N = 0) = (6.3) Î aceste codiţii, expresiile cureţilor de colector devi: C F ( 0) N = = K (6.33) F ( 0) N = = K (6.34) F După reglarea de ul, codiţia de echilibru a comparatorului U este particularizată de relaţia: C = ; F (6.35) F ( N 0) = C ( N = 0) 3 K = K 3 Petru fucţioarea amplificatorului, după reglarea de ul, codiţia de echilibru a comparatorului U coduce la relaţia: K N OUT 4 = K 3 F F Î relaţia (6.36) scoatem forţat î factor şi şi obţiem. (6.36) N OUT K 3 K = F F 4. (6.37) Ţiâd seama de egalitatea (6.35), relaţia (6.37) se simplifică şi capătă forma N OUT = 4. (6.38)

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 5 ezultă: OUT N = 4. (6.39) Obţiem î fial expresia caracteristicii de trasfer a servoamplificatorului de forma (6.40): Facem otaţiile OUT N = 4. (6.40) =, N = χ, 4 = K (6.4) şi îlocuid î relaţia (6.40) se obţie o ecuaţie de forma: OUT [( ) ] = K χ. (6.4) Petru situaţia particulară î care =, rezultă = şi ecuaţia caracteristicii statice a servoamplificatorului capătă forma OUT N 4 = K χ = 4 = N = K N. (6.4) Îtrucât K" este î eseţă o mărime costată, rezultă că servoamplificatorul are î codiţiile precizate o caracteristică statică perfect liiară. Neliiarităţile caracteristicii statice apar atuci câd şi pot fi determiate di relaţia eroarea de eliiaritate ( χ ) χ = semalul ideal χ. (6.43) Câteva caracteristici ale servoamplificatorului pot fi observate pe baza uor rezultate parţiale ale aalizei efectuate. Astfel, deriva de ul a amplificatorului este redusă (teoretic zero) dacă raportul K /K se meţie costat (î timp sau la modificarea temperaturii). Faptul rezultă di relaţia (6.35). Î ceea ce priveşte stabilitatea câştigului, se observă că î codiţiile de meţiere costată a raportului K /K, câştigul u este, teoretic, afectat de temperatură. Aceste cocluzii se obţi pe baza observaţiei simplificatoare că mărimea cea mai sesibilă cu temperatura este curetul de colector al trazistoarelor di optocuploare. alorile umerice idicate î Figura 6.3 asigură aducerea î parametrii ecesari a amplificatorului î cele mai dezavatajoase situaţii de dispersie a parametrilor optocuploarelor. Dacă se folosesc circuitele itegrate precizate, se estimează următoarele performaţe ale servoamplificatorului: eroare de eliiaritate mai mică de % petru o gamă diamică de 0 vv; câştig î tesiue uitar;

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 6 badă de trecere: 5 khz (limitată de amplificatoarele operaţioale U şi U ); deriva câştigului: 0.03 %/ C; deriva de ul: ± m/ C; rejecţia de mod comu CM: 46 db (la semal de khz); tesiue de izolaţie de curet cotiuu iso = 500 (3000 dacă se folosesc optocuploare itegrate separat).. Amplificator de izolaţie de tip difereţial cu cuplaj optic O altă posibilitate de a liiariza caracteristica statică foloseşte pricipiul difereţial. Î acest caz semalul de itrare provoacă creşterea curetului de itrare îtru optocuplor cu aceeaşi catitate cu care scade curetul de itrare î cel deal doilea optocuplor. Dacă = =, creşterea câştigului primului optocuplor va fi compesată de scăderea câştigului î cel deal doilea, iar caracteristica de statică globală va fi liiară. Pe pricipiul difereţial prezetat sa realizat u amplificator izolaţie cu cuplaj optic avâd schema electrică prezetată î Figura 6.3. Figura 6.3 Amplificator de izolaţie avâd cuplaj optic Sursa de curet costat realizează petru puctul static de fucţioare al amplificatorului F = F = 3 ma. alorile rezisteţelor şi au fost alese astfel îcât petru o variaţie a tesiuii de itrare N î domeiul 5... 5 să corespudă variaţii ale cureţilor direcţi

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 7 pri LEDuri F de la ma la 4 ma. Pri itermediul rezisteţelor şi se realizează adaptarea amplificatorului la gama diamică a semalului de itrare. ezisteţele 3, 4 şi 5 au fost dimesioate petru a asigura câştig uitar amplificatorului î cele mai efavorabile situaţii de desperechere a factorilor de trasfer î curet a optocuploarelor. Poteţiometrul P asigură reglarea ulului, iar P a câştigului (uitar). Petru a determia expresia caracteristicii statice a amplificatorului difereţial aalizăm circuitele de itrare şi de ieşire. Î Figura 6.4 este prezetat circuitul (echivalet) de itrare. Figura 6.4 Circuit echivalet de itrare al A Se observă că î circuitul de itrare acţioează o sursă de tesiue ( N ) şi o sursă de curet ( ). De asemeea este utilă costatarea că = (= ). Petru a determia expresiile cureţilor direcţi F şi F folosim pricipiul suprapuerii efectelor. Cosiderăm mai îtâi activă sursa de curet şi scurtcircuităm sursa de tesiue N. Obţiem valorile F (s) =, F (s) =. (6.44) Cosiderăm apoi activă sursa de tesiue N şi lăsăm î gol sursa de curet. Se obţi expresiile N N F (g) =, F (g) =. (6.45) Expresiile cureţilor direcţi F şi F rezultă pri suprapuerea efectelor şi au formele F = F ; (6.46) N N ( s) F( g) = = F = F. (6.47) N N ( s) F ( g) = = Schema circuitului de ieşire a amplificatorului este prezetată î Figura 6.5. Se observă că se realizează o cofiguraţie de amplificator difereţial de curet. Petru determiarea expresiei tesiuii de ieşire OUT folosim de asemeea aaliza pri suprapuerea efectelor. Mai îtâi cosiderăm activ geeratorul de curet C şi lăsăm î gol

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 8 C. Se obţie o compoetă a tesiuii de ieşire OUT depedetă de curetul C de forma OUT ( C ) = 5 4 3 C. (6.48) Figura 6.5 Circuitul echivalet de ieşire al A Îtradevăr, petru situaţia aalizată, operaţioalul U 3 realizează o coversie curettesiue, astfel că ieşirea sa poate fi cosiderată u geerator ideal de tesiue de valoare 3 C. Tesiuea astfel obţiută este amplificată de mod iversor de etajul U 4, cu u câştig 5 / 4. A doua compoetă a tesiuii de ieşire este depedetă de curetul C şi se obţie cosiderâd activ geeratorul de curet C şi lăsâd î gol geeratorul C. Î acest caz tesiuea de ieşire di operaţioalul U 3 este 0. Cum petru etajul U 4 avem egalitatea poteţialelor itrărilor 4 = 4 = 0, rezultă că pri rezisteţa 4 u circulă ici u curet (difereţă de poteţial ulă la capetele sale). Pri urmare operaţioalul U 3, rezisteţele 3 şi 4 dispar di circuit. ămâe doar amplificatorul de curet cu operaţioalul U 4, astfel că petru compoeta OUT ( C ) se obţie expresia: OUT ( C ) = 5 C. (6.49) Putem scrie acum expresia tesiuii de ieşire OUT sub forma 3 ( C ) OUT ( C ) = 5 C 5 C OUT = OUT. (6.50) 4 Di ecuaţiile de fucţioare ale optocuploarelor putem scrie expresiile cureţilor de colector C, respectiv C :

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 9 C = K F F = K F N ; (6.5) C = K F F = K Codiţia de ul a amplificatorului are forma F N. (6.5) OUT ( N = 0 ) = 0. (6.53) Expresiile cureţilor de colector petru situaţia cu tesiue de itrare ulă capătă formele C C ( 0) ( 0) = K ; (6.54) F = K. (6.55) F Î codiţiile cocrete ale amplificatorului difereţial, codiţia de ul capătă forma (6.56), pri îlocuiri adecvate î relaţia (6.50): 3 5 C( 0) C ( 0) = 0. (6.56) 4 ezultă imediat egalităţile date de relaţiile 3 C( 0 ) =C ( 0 ). (6.57) 4 3 4 K K = K = F. (6.58) F Forma geerală a tesiuii de ieşire a amplificatorului difereţial (îaite de reglarea de ul) se obţie îlocuid î expresia tesiuii OUT (6.50) cureţii C, C cu valorile di relaţiile (6.5), respectiv (6.5). Se obţie relaţia:

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 0 = F N F N 4 3 5 OUT K K. (6.59) Grupăm factorii sub forma = N F N F 4 3 5 OUT K K. (6.60) Coform relaţiei (6.58), putem scoate î factor comu K', obţiâd petru tesiuea de ieşire OUT forma = N N 5 OUT K. (6.6) Facem otaţia = N χ (6.6) şi obţiem ( ) ( ) [ ] 5 OUT K χ χ =. (6.63) Î cazul particular = = rezultă: = K" K 4 = N N 5 OUT. (6.64) Î aceste codiţii, caracteristica de trasfer ce se obţie este perfect liiară. Î ceea ce priveşte deriva de ul a amplificatorului difereţial prezetat, aceasta este redusă atât timp cât se meţie costat raportul K /K. Câştigul amplificatorului este afectat de temperatură, deoarece î expresia tesiuii de ieşire apare factorul comu K' depedet de temperatură (pri itermediul valorilor K, K ). Neliiaritatea caracteristicii de trasfer poate fi exprimată cu ajutorul relaţiei χ χ χ χ ) ( ) ( ) ( ) ( = ideal semalul eroarea de eliiaritate. (6.65) Utilizâd valorile compoetelor şi tipurile de dispozitive meţioate î Figura 6.6, se obţi următoarele performaţe: eroare de eliiaritate mai mică de 3% petru o gamă diamică de 0 vv ; câştig î tesiue uitar ;

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi badă de trecere: 5 khz (limitată de amplificatoarele operaţioale) ; deriva câştigului: 0.4 %/ C ; deriva de ul: ±4 m/ C ; rejecţie de mod comu CM: 70 db (la semal de khz) ; tesiue de izolaţie de curet cotiuu iso : 3000. Făcâd o aaliză comparativă a performaţelor ce se obţi cu cele două amplificatoare, observăm că servoamplificatorul are liiaritate mai buă şi derive mai reduse, î timp ce amplificatorul difereţial are proprietăţi mai bue de mod comu. Î Figura 6.6 este prezetat u amplificator de istrumetaţie flotat alimetat pri itermediul uui cilidru de sticlă (buă trasmisie ultrasoică) lug de 0 mm, diametrul de 0 mm prevăzut la capete cu traductoare piezoelectrice, sursă şi receptor, lucrâd la frecveţa de 05 khz, optimă petru cofiguraţia geometrică dată; î aceste codiţii di 0, W la itrare se obţie la ieşire 60 mw (radamet 60%). Circuitul de preamplificare asigură o rezisteţa de itrare foarte mare, pri atacul pe itrările eiversoare, î codiţiile uui efect difereţialitate accetuat. Acesta di urmă poate fi verificat examiâd parcursurile semalului comu: compoetele de mod comu sut, la ieşirea lui A, î opoziţie de fază dar de amplitudii egale; pe de altă parte o aaliză simplă arată că amplificarea difereţială este 4 A d = = 3 BAW6 Cristale piezoelectrice 0,μF sticlă la oscilator Electrozi calzi 330kΩ 330kΩ kω kω kω A 3 kω A 3503 3503 4 00kΩ 0,μF BAW6 LED MY55 MD 45D 00kΩ 74 eşire Electrod de referiţă BAW6 Masă flotată D 00kΩ Barieră de izolaţie Figura 6.6 Amplificator de izolaţie cu alimetare ultrasoică

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi Cofiguraţia di Fig. 6.6, împreuă cu alterativa di Fig. 6.7, reprezită ifrastructura majorităţii amplificatoarelor de istrumetaţie. Î Fig. 6.7 rezisteţa de itrare foarte mare, protejată pri "pilotarea" cu semalul de mod comu a ecraelor şi a ielelor de gardă, permite lucrul cu electrozi de mare impedaţă. Ecra el de gardă Electrod cald A (FET) 3 Electrod de referiţă 0 A 3 e A (FET) Electrod cald Ecrae şi iele de gardă legate la poteţialul de mod comu S 4 3 Ajustabil petru CM maxim = cm 4 Figura 6.7 Amplificator de istrumetaţie de calitate Î sfârşit, î culegerile de performaţă electrodul de referiţă u se leagă direct la masă, ci la ieşirea uui iversor pilotat cu mc. Se arată relativ simplu că acest artificiu produce îjumătăţirea semalului comu simţit la electrozii calzi. eţeaua de itrare di Figura 6.6 realizează o protecţie bilaterală: de la subiect spre amplificator î cazul şocurilor de defibrilare şi de la amplificator către subiect î cazul uei străpugeri î A sau A. tradevăr, dacă tesiuea de alimetare apare accidetal pe itrarea eiversoare, datorită efectului combiat al diodelor D şi rezistorilor de 330 kω, pacietul este străbătut de u curet de umai μa, epericulos. Bada sistemului global,

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 3 icluzâd optoelectroica, este 5 khz, distorsiuea la trasmisie sub %, performaţele de izolaţie: iz >0 Ω, cu C iz pf. 6.6 Amplificatoare specializate petru bioistrumetaţie Avâd î vedere performaţele deosebite cerute de amplificatoarele petru bioistrumetaţie, iclusiv stabilitatea acestora î timp şi cu temperatura, realizările practice actuale se bazează exclusiv pe implemetări moolitice şi hibride ale pricipiilor şi schemelor descrise aterior. Di cosiderete legate de electrosecuritatea pacietului, folosirea amplificatoarelor de izolaţie a deveit o ceriţă aproape obligatorie î aparatura moderă. Parametrii electrici descrişi î paragrafele aterioare cuosc, petru circuitele moolitice, valori optime aplicaţiilor di bioistrumetaţie şi electroica medicală. U prim exemplu este amplificatorul multicaal petru îregistrări ECG di Figura 6.8 (Aalog Devices). Circuitul este prevăzut cu o reacţie egativă petru comada electrodului L (ight Leg), scăzâd astfel la aproape zero tesiuea de mod comu la itrare (amplificarea AO de comadă a L este foarte mare). Motajul foloseşte u amplificator de izolaţie (84J, Aalog Devices), avâd performaţe remarcabile: eliearitate ±0,05% (ieşire 0 vv), coeficietul de temperatură al amplificării ±0,00% / o C, CM = 0 db, zgomot la itrare 8 μvv. Figura 6.8 Amplificator ECG multicaal şi comada L (Aalog Devices)

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 4 Moitorizarea pulsului fetal poate fi realizată folosid circuitul di Figura 6.9, deşi amplitudiea acestui impuls este de 0 de ori mai mică decât a semalului ECG mater. ejectarea semalului mater are loc datorită rejecţiei mari de mod comu ître electrozii de itrare (78 db). CM de 0 db asigură o protecţie remarcabilă la iterfereţele extere, de 50 Hz sau F. Figura 6.9 Moitorizarea pulsului fetal folosid u amplificator de izolaţie(aalog Devices)

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 5 Î Figura 6.30 se prezită u amplificator ECG bicaal (Burr Brow) care utilizează u amplificator de izolaţie, precum şi comada poteţialului electrodului de referiţă L. Deoarece pacietul u este legat electric la împămâtare, tesiuea de mod comu este trimisă la electrodul L (piciorul drept) pri itermediul AO otat A 3,, şi 4. Această reacţie egativă scade tesiuea de mod comu de (Ar 3 ) ori, ude Ar 3 este amplificarea cu reacţie a lui A 3. Figura 6.30 Amplificator ECG cu amplificator de izolaţie şi comada L (Burr Brow) 3 şi 4 di Figura 6.30 se dimesioează coform formulelor 3 = ( / ) ( 0 / CM ) ; 4 = ( CM 0 ) i d, (0 0, CM 0 ), ude CM este tesiuea de mod comu ître itrările L A şi A iar 0 este tesiuea de ieşire di A 3. Amplificatorul de izolaţie folosit este BurrBrow 3656, care are trei porturi de izolaţie (permiţâd izolarea semalului şi alimetării) şi M = 5 db la 60 Hz.

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 6 Figura 6.3 Preamplificator ECG cu protecţie la cureţi de scurgere şi la tesiui trazitorii îalte proveid de la alte echipamete (Burr Brow) Î modulul di Figura 6.3 ivelul curetului de scurgere (produs de alimetare) este meţiut sub μa ef. Î plus, rezistoarele de limitare 3, trazistoarele Q, Q şi impedaţa iteră de izolaţie a lui C 3 (SO 07, BurrBrow) protejează preamplificatorul şi pacietul de iterfereţa cu defibrilatoare şi cu aparate de electrochirurgie. mpedaţa de mod comu a amplificatorului de istrumetaţie C (NA 0, BurrBrow) este foarte mare ( Tohmi), îcât capacitatea ecraului cablului de paciet (00 pf) hotărăşte impedaţa de mod comu a asamblului. Semalele trazitorii parazite, avâd frecveţa reţelei sau F, trebuie rejectate cât mai mult de către amplificatorul de semal bioelectric. Două astfel de surse sut geeratorul de electrochirurgie şi defibrilatorul cardiac. Primul produce, de exemplu, două semale siusoidale ateuate: uul de F ( MHz), petru coagulare şi altul de 300 khz petru tăiere (Figura 6.3). Acestea se trasmit parazit pri capacitatea de 50 pf către paciet, care stă pe u electrod de dimesiui mari, ceea ce îchide calea curetului (Figura 6.33). Di cei 300 W putere F furizată posibil de geerator, rezultă 300 mw disipaţi pe rezistorii de itrare î amplificator. O altă cale de curet parazit este furizată de capacitatea trasformatorului de alimetare al amplificatorului ECG şi capacitatea de barieră a amplificatorului de izolaţie (cca. 5 pf), care determiă u curet trazitoriu de cca. 60 ma.

Amplificatoare î istrumetația și electroica biomedicalã. Prof. H. Costi 7 Defibrilatorul cardiac descarcă o aumită eergie pe u circuit LC. De exemplu, petru 400 Ws, codesatorul î paralel cu pacietul se îcarcă la 7 k şi frecveţa siusoidei amortizate (Law) este de 6 khz. Dacă pacietul este modelat cu u rezistor de 50 Ω, curetul şi tesiuea vârf la vârf sut respectiv de 69 A şi 3460 (!). Performaţa amplificatorului ECG descris este determiată de răspusul î frecveţă, rejecţia de mod comu şi de răspusul la semalele de iterfereţă. Astfel, bada la 3 db este de (0,05 00) Hz iar CM se află î domeiul 95 db (la 0,05 Hz) şi 80 db (la 00 Hz). Figura 6.3 Semalele geeratorului de electrochirurgie ( f = MHz sus şi 300 khz jos), care produc trazieţi î amplificatorul ECG Figura 6.33 Capacităţi parazite cu geeratorul de electrochirurgie şi cu reţeaua de alimetare