1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă bpolar joncton transstor. Se realzează tranzstoare de tpul npn ş rar tranzstoare pnp. 1.6.1 STRUCTURĂ. POLARIZARE. Structura vertcală a unu tranzstor bpolar de putere npn este prezentată în fg.1.54, ar în fg.1.55 smbolzarea tranzstoarelor npn, respectv pnp. Un tranzstor bpolar de tp npn este format dn: n 1 + - stratul colectorulu, cu dopare la nvelul 10 19 /cm 3 ; n - - stratul sărac, cu dopare la nvelul 10 14 /cm 3 ; p - stratul baze, cu dopare de 10 16 /cm 3 ; n 2 + - stratul emtorulu, dopat la nvelul 10 19 /cm 3. Tranzstorul de tp pnp are aceleaş patru stratur, tpurle de semconductoare fnd nversat. La fel ca la celelalte semconductoare polarzarea se analzează în cazul baze zolate. În cazul polarzăr drecte, plus pe colector mnus pe emtor, este polarzată nvers joncţunea J 1, care fnd o structură de tpul n - p, va determna o bareră de potenţal proporţonală cu grosmea stratulu n -.Astfel tensunea drectă suportată de un tranzstor poate atnge valor de până la 2500V, întreaga tensune fnd reţnută în structura colector-bază. În cazul polarzăr nverse, joncţunea J 2 prea întreaga tensune ş, ca urmare o structur de tp n 2 + p, tensunea maxmă nversă este redusă, nvelele tpce fnd între 5 20V. Aşadar tranzstorul bpolar poate suporta numa tensun drecte, putând f utlzat numa cu almentare în c.c. 1.6.2 CARACTERISTICA STATICĂ. Caracterstca statcă este dependenţa curentulu de colector C de tensunea colectoremtor V CE pentru dverş curenţ de bază,fg.1.56 ş 1.57. În convertoarele statce tranzstoarele bpolare sunt utlzate în montajul cu emtor comun, fg.1.56, ş în regm de comutaţe. Funcţonarea tranzstorulu bpolar de putere este dentcă cu cea a tranzstorulu de semnal mc, cu unele dferenţe produse de prezenţa stratulu n -. O prmă nfluenţă constă în mcşorarea substanţală a factorulu de amplfcare în curent, C β = (1.78) care are valor maxme cuprnse între 5 10. În planul caracterstclor statce se dstng ma multe zone: Dreapta 1, pentru tensunea V cesus, ca reprezentând tensunea maxmă admsă în sens drect de tranzstor pentru comanda > 0, sau = 0 cu crcutul de bază deschs. In această zonă, datortă tensun colector-emtor mar, apare fenomenul numt prma străpungere sau prăbuşre, fenomen care, ca urmare a accelerăr purtătorlor, produce creşterea denstăţ purtătorlor mnortar ş a curentulu prn tranzstor. Dacă se au măsur de elmnare a cauze

36 ELECTRONICA DEPUTERE SI ACTIONARI REGLAILE fenomenul este reversbl ş tranzstorul nu se deterorează. În caz contrar, datortă puter mar dspate în joncţunea colector-bază, tranzstorul se dstruge. În cazul curentulu de bază nul, Fg.1.54 Structură. Fg.1.55 Smbolzare. cu crcut închs la emtor prn rezstenţa nulă, tensunea colector-emtor admsă creşte la valoarea V CEO >V CESUS. Dacă baza este polarzată negatv, < 0, tensunea drectă admsă creşte la V CEX > V CEO, propretate folostă în procesul de eşre dn conducţe al tranzstorulu. Regunea actvă este caracterzată prntr-o ndependenţă a curentulu C faţă de tensunea v CE, curenţ de colector obţnuţ fnd cu atât ma mar cu cât curentul de bază este ma mare, 1 < 2 < 3 < 4 < 5. Această zonă este folostă în general în regm de amplfcare, ar în electronca de putere doar Fg.1.56 Schema cu emtor comun. Fg.1.57 Cracterstca statcă. în peroadele de ntrare, respectv eşre dn conducţe. În această zonă, la curenţ mar, dacă tensunea v CE capătă de asemenea valor mar, apare fenomenul cele de a doua străpunger, curba 2, fenomen care conduce la deterorarea reversblă a tranzstorulu. Fenomenul apare ca urmare a faptulu că, deş creşterea tensun v CE nu produce o creştere semnfcatvă a curentulu C, se produce o creştere a perderlor de putere în tranzstor ş dec o supraîncălzre. Această încălzre nu este însă unform repartzată în secţunea transversală a tranzstorulu ş produce deterorarea reversblă a semconductorulu. Zona de cvassaturaţe stuată între dreptele 3 ş 4. Ea este propre tranzstoarelor de putere ş se datorează prezenţe stratulu suplmentar n -. Astfel în această zonă, straturle tranzstorulu,

ELECTRONICA DE PUTERE 37 nclusv stratul n -, sunt nvadate de purtător de sarcnă, conductvtatea electrcă a acestora fnd practc constantă. Zona de saturaţe adâncă, dreapta 4 Ca urmare a denstăţ mar a purtătorlor, conductvtatea straturlor creşte, ceea ce provoacă o scădere în contnuare a tensun v CE, care evdent atrage mcşorarea curentulu de colector. Saturaţa adâncă este avantajoasă întrucât perderea de putere în tranzstor p T = v (1.79) CE este sensbl ma mcă ca în zona de cvassaturaţe. Ca urmare însă a denstăţ mar a sarcn spaţale, recombnarea acestea în vederea întreruper conducţe va dura mult, lmtând frecvenţa de lucru a tranzstorulu. Dn motvele enunţate ma sus punctul de funcţonare se alege în zona de cvassaturaţe. Căderea de tensune colector-emtor în conducţe, specfcă cvassaturaţe, este sensbl ma mare luând valor între 0,9 1,6V. În sfârşt prezntă nteres varaţa caracterstc statce cu temperatura joncţunlor. Astfel în fg.1.58 sunt prezentate caracterstc C = f(v CE ) pentru temperatura θ j = 25, lne contnuă, ş cu lne întreruptă pentru θ j = 125 C, ndcând posbltatea unu fenomen de ambalare termcă a conducţe prn tranzstor. O altă caracterstcă mportantă este cea de transfer, reprezentând dependenţa c = f(v E ), C Fg.1.58 Dependenţa cu temperatura a caracterstc c = f(v CE ). Fg.1.59 Caracterstca de transfer. fg.1.59, de asemenea pentru două temperatur. Se poate constata că în zona 1, la aceeaş tensune v E, care de altfel este practc constantă în funcţonarea tranzstorulu, curentul de colector creşte cu temperatura, fnd în fapt o zonă nstablă d.p.d.v. termc. În schmb în zona 2 fenomenul este nvers, apărând o reacţe negatvă cu creşterea temperatur, ceea ce produce o funcţonare stablă d.p.d.v. termc. 1.6.3 CARACTERISTICI DINAMICE. Caracterstcle dnamce se referă la procesele de ntrare ş eşre dn conducţe. Se consderă tranzstorul înglobat în crcutul dn fg.1.56. Un proces tpc de ntrare în conducţe este prezentat în fg.1.60.intrarea în conducţe este cauzată de aplcarea unu curent de bază > 0, care se aplcă cu un anumt gradent, datorat confguraţe crcutelor de comandă. Tensunea bază-emtor porneşte de la V EOFF < 0, caracterstcă barere de potenţal dn joncţunea bază-emtor. Această tensune se modfcă treptat la valoarea V EON > 0 într-un tmp fnt, necesar pentru anhlarea sarcnlor dfuzate în barera de potenţal, tmp notat prn t d ş numt tmp de întârzere.

38 ELECTRONICA DEPUTERE SI ACTIONARI REGLAILE După polarzarea în sens drect a joncţun bază-emtor prn V EON > 0, începe transferul de electron dn emtor în colector ş curentul de colector C începe să crească cu un gradent d C /dt determnat de propretăţle sarcn. Tmpul de creştere al curentulu este notat cu t r. La sfârştul acestu nterval se produc două fenomene: ca urmare a modfcăr gradentulu de curent, pentru tmp scurt se deschde doda de regm lber n, provocând o cădere rapdă a tensun v CE, care contnuă să scadă ca urmare a faptulu că tranzstorul se află în regunea actvă, nterval de tmp notat prn t fv1 ; la sfârştul descărcăr energe bobne, urmează blocarea dode prn curentul nvers I RRM, care este preluat de tranzstor. Fg.1.61 Crcut de protecţe la ntrarea în conducţe. mcşorează. Fg.1.60 Intrarea în conducţe. Pe ntervalul următor, t fv2, tensunea colector emtor scade ma lent, ca urmare a faptulu că tranzstorul a ntrat în zona de cvassaturaţe, unde factorul de amplfcare β se Tmpul de ntrare în conducţe t ON = t d + t r + t fv1 + t fv2, (1.80) fnd de ordnul μ secundelor, permţând tranzstorulu funcţonarea la frecvenţe de până la zec de khz. Sngurul supracurent care apare este I RRM, care nu modfcă esenţal încărcarea tranzstorulu, astfel încât se negljează. Problema prncpală a ntrăr în conducţe este generată de perderle de putere pe ntervalele t r ş t fv1 când, atât C, cât ş V CE au valor aprecable, putând conduce la depăşrea regmulu termc admsbl al tranzstorulu. Depăşrea acestu nconvenent se poate realza în două modur. O prmă cale constă în calculul perderlor de putere dn ntervalul t r + t fv1 ş ntroducerea lor în blanţul termc.a doua cale constă în prevederea unu crcut de protecţe la ntrarea în conducţe, fg.1.61., format dn nductvtatea L S ş crcutul de descărcare n S, R S. Energa dspată în tranzstor pe ntervalul t r este dată de relaţa t r W = V dt. (1.81) ON CE C 0

Pe crcutul dn fg.1.61 se poate scre V ' CE ELECTRONICA DE PUTERE 39 dc = Vd ( L + LS ). (1.82) dt Dec mcşorarea tensun V CE la valoarea V CE ca urmare a ntroducer bobne suplmentare L S va reduce corespunzător perderle de putere în tranzstor. Soluţa este efcentă d.p.d.v. a scopulu propus însă are unele dezavantaje: conduce la creşterea perderlor de putere ş a căder de tensune dn crcut, înrăutăţnd randamentul converse; înrăutăţeşte dnamca curentulu C (t), bobna L S mcşorând gradentul d C /dt. Crcutul se utlzează cu precădere pentru tranzstoarele de curent mare ş cu frecvenţă de comutaţe rdcată. Ieşrea dn conducţe se poate comanda prn anularea curentulu de bază. Pentru a se obţne performanţe ma bune, aproape întotdeauna se utlzează curent de bază < 0. În fg.1.62 este prezentat un proces tpc de eşre dn conducţe pentru un crcut de forma celu prezentat în fg.1.56.curentul de bază trece de la valoarea poztvă I ON spre valoarea negatvă I OFF cu un gradent Fg.1.62 Ieşrea dn conducţe. generat de confguraţa crcutulu de comandă. Prma mărme care reacţonează este tensunea bază-emtor, v E, care începe să scadă pe măsură ce sarcna stocată în bază începe să se recombne. În acest nterval, numt tmp de stocare t d, stare de conducţe a tranzstorulu nu se modfcă, astfel încât C ş v CE rămân la valorle dn starea anteroară. Pe ntervalul t rv1, ca urmare a reducer sarcn stocate dn bază, tranzstorul ese dn saturaţe ş tensunea v CE începe să crească. Pe ntervalul t rv2 tranzstorul ntră în regunea actvă, tensunea v CE crescând ma repede. La sfârştul lu t rv2, v CE atngând valoarea tensun de almentare V d, produce scăderea rapdă a curentulu de colector, cu un gradent fxat de sarcna R+L. Tmpul de eşre dn conducţe este dat de relaţa t + OFF = td + trv 1 + trv2 t f (1.83) având acelaş ordn de mărme ca t ON. Problemele deosebte care apar sunt determnate de perderle mar de putere pe ntervalele t rv2 ş t f, care au aceleaş efecte ca la ntrarea în conducţe, problema tratându-se utlzând tot cele două că. Crcutul de protecţe, numt pentru eşrea dn conducţe, este prezentat în fg.1.63. Funcţonarea lu este asemănătoare cu a crcutulu analog de la trstorul GTO, d fg.1.49 ş 1.50. Supratensunea L C, produsă la începutul dt Fg.1.63 Crcut de protecţe la eşrea ntervalulu t f apare ca urmare a sarcn nductve ş a dn conducţe. modfcăr brutale a gradentulu curentulu de colector. Supratensunea este deosebt de perculoasă întrucât se suprapune peste v CE = V d, la un curent de

40 ELECTRONICA DEPUTERE SI ACTIONARI REGLAILE Fg.1.64 Crcut de protecţe la supratensun. Fg.1.65 Reducerea supratensun. colector C apropat de I 0, cea de a doua străpungere fnd foarte probablă. Evtarea defectulu se realzează prn crcutul de protecţe la supratensun dn fg.1.64.indferent de starea tranzstorulu, condensatorul C ov se încarcă prn R ov la tensunea V COV = V d (1.84) Când tranzstorul este în conducţe doda n ov este blocată întrucât V COV > v CE (1.85) La sfârştul ntervalulu t rv2, când tensunea v CE are tendnţa de a depăş tensunea de almentare V d, ca urmare a supratensun d L c, doda nov se deschde ş condensatorul se încarcă peste dt valoarea V d. Încărcarea condensatorulu C ov se face prn crcutul sarcn R+L ş doda n ov, adcă prntr-un crcut sere R, L, C, care se poate dmensona astfel încât forma tensun de încărcare să fe de tp perodc amortzat sau aperodc, după modelul de la trstoare ş dode, mcşorând atât mărmea supratensun cât ş gradentul acestea. Modfcarea supratensun cu un crcut corect proectat este prezentată în fg.1.65. Crcutul de protecţe se utlzează frecvent în cazul sarcnlor de tp nductv. 1.6.4. COMANDA PE AZĂ. ANTISATURAŢIA. Comanda în crcutul de bază trebue să îndeplnească condţle: să asgure curenţ de bază poztv ş negatv, pentru realzarea regmurlor dnamce; separarea galvancă între crcutul de comandă ş cel de tensune mare, colector-emtor; evtarea saturăr adânc. Datortă factorulu de amplfcare în curent,β, mc, curentul de bază C = (1.86) β capătă valor aprecable la tranzstoarele de curent mare, ceea ce face ca sstemul de comandă să conţnă un amplfcator de curent mare. Un crcut prncpal de comandă al baze este prezentat în fg.1.66a. Separarea galvancă se face de obce prn optocuplor la nvelul bloculu de comandă. Tensunea de eşre U C are forma dn grafcul 1.66b. Pentru tensune de comandă U C > 0 tranzstorul T 1 ntră în conducţe asgurând curentul de bază poztv, Fg.1.66 Crcut tpc pentru comanda baze. în tmp ce pentru U C < 0 se deschde T 2,

ELECTRONICA DE PUTERE 41 permţând extragerea sarcn stocate în bază prn < 0. În fg.1.66a grupul R b, L se prevede pentru ca scăderea curentulu să fe sncronă cu varaţa lu C în scopul evtăr aşa numtulu fenomen de coadă. În prezent sunt realzate crcute ntegrate specalzate pentru comanda pe bază în care sunt ncluse ş alte funcţun. Efectele negatve ale funcţonăr în saturaţe au fost prezentate anteror. Mecansmul ntrăr în saturaţe adâncă este determnat fe de varaţa curentulu de bază, fe a curentulu de colector. Astfel în fg.1.67 se consderă punctul de funcţonare A în zona de cvassaturaţe, la un curent de bază 1. Consderându-se curentul de colector constant, la valoarea CA, modfcarea curentulu de bază la valoarea 2 > 1 conduce la transferarea punctulu de funcţonare dn A în ş la ntrarea în saturaţe adâncă. Această stuaţe este însă puţn probablă ca urmare a modulu de realzare a scheme de comandă. Stuaţa prezentată în fg.1.68 este însă foarte probablă întrucât curentul de sarcnă se poate modfca în lmte larg. Se consderă de asemenea o funcţonare în cvassaturaţe, în punctul A. Dacă curentul de colector se modfcă la valoarea C < CA, (1.87) ar curentul de bază 1 se păstrează constant, punctul de funcţonare se deplasează în, în saturaţe adâncă. Soluţa evtăr saturaţe, în acest caz, constă în mcşorarea curentulu de bază la valoarea < 2, respectv aducerea punctulu de funcţonare în. Saturaţa adâncă este 1 caracterzată ş prn scăderea accentuată a tensun v CE, aceasta putând scădea sub nvelul tensun bază-emtor v E, producând polarzarea drectă a joncţun bază-colector cu o sere de efecte nedorte. Evtarea ntrăr în saturaţe adâncă se bazează pe controlul tensun v CE astfel încât în permanenţă vce v E. (1.88) Crcutul antsaturaţe, fg.1.69, este realzat cu doda antsaturaţe D AS ş dodele D 1 ş D 2 dn baza tranzstorulu. Consderând crcutul bază-emtor almentat la tensunea V se pot scre relaţle V = V 1 + V (1.89) D E Fg.1.67 Saturaţe provocată de curentul de bază. Fg.1.68 Saturaţe provocată de curentul de colector. ş V = V + V. (1.90) AS D CE Dn relaţle (1.87) ş (1.88) rezultă Întrucât dodele D AS ş D 1 sunt de acelaş tp V + V = V + V AS D1 E D CE. (1.91) V CE = V E (1.92)

42 ELECTRONICA DEPUTERE SI ACTIONARI REGLAILE Fg.1.69 Crcut antsaturaţe. adcă realzarea condţe de păstrare a tranzstorulu în cvassaturaţe. Dn punct de vedere al funcţonăr acestu crcut, la orce tendnţă de scădere a tensun V CE sub nvelul tensun V E, doda D AS se deschde, ar curentul de bază se dvde în două componente, prn crcutul de colector ş prn crcutul bază-emtor. În acest fel se produce mcşorarea curentulu efectv de bază la valoarea " <, (1.93) readucând punctul de funcţonare în cvassaturaţe. 1.6.5 FUNCŢIONAREA TRANZISTORULUI. Parametr nomnal a tranzstoarelor bpolare, în cea ma mare parte, au fost prezentaţ prn caracterstcle statce ş dnamce. Suplmentar, la fel ca la celelalte dspoztve semconductoare prezentate anteror, ma sunt specfcate: rezstenţele termce R thjc, R thcr ş eventual R thra ; curentul nomnal I C, reprezentând curentul contnuu suportat de tranzstor un tmp îndelungat, fără depăşrea regmulu termc admsbl; curentul maxm I CM, reprezentând curentul maxm adms de tranzstor în regm de mpuls; ar de funcţonare sgură. Problemele prncpale prvnd funcţonarea în conducţe constau în: stablrea punctulu de funcţonare; calculul regmulu termc; protecţa la curenţ de scurtcrcut. Alegerea punctulu de funcţonare constă în determnarea perech V CEON, I C ş, în funcţe de aceasta, perechea V E, corespunzătoare, fg.1.70.alegerea se face în planul caracterstclor statce în funcţe de dreapta de sarcnă 1, care se trasează prn perechle de puncte la mersul în gol, C = 0 ş V 0 = V d, respectv în scurtcrcut, V CE = 0 ş I C = V d /R. Intersecţa cu una dn caracterstcle statce, a căru punct de funcţonare F, corespunde necestăţlor de curent de colector CF solctate de sarcnă ş regmulu de funcţonare în cvassaturaţe, furnzează curentul de bază necesar F. Dn caracterstca = f(v E ) se determna tensunea bază-emtor necesară Fg.1.70 Alegerea punctulu de funcţonare. Fg.1.71 Ara de operare sgură. dmensonăr crcutulu de comandă. Ma trebuesc îndeplnte două condţ. Prma se referă la efectuarea aleger de ma sus în condţ de temperatură a joncţun prestablte, de obce la nvelur apropate de temperatura maxmă a θ jm.a doua condţe se referă la încadrarea punctulu

ELECTRONICA DE PUTERE 43 de funcţonare în nterorul are de operare sgură, SOA (safety operatng area).ara de operare sgură, SOA, fg.1.71, delmtează o suprafaţă în nterorul cărea este garantată funcţonarea tranzstorulu fără deterorăr de orce natură. Ara de operare sgură pentru funcţonare în c.c. are lmtele: curba 1, pentru tensun v CE mc, lmtare la curentul maxm I C ; curba 2, pentru tensun v CE ma mar, lmtare la putere dspată în tranzstor p = v ; (1.94) T C curba 3, lmtare ma accentuată, pentru evtarea cele de a doua străpunger; curba 4, lmtare la tensun v CE ma mc decât V CESUS. Pentru funcţonarea ntermtentă, în regm de mpuls, ara de operare sgură se extnde pentru valor ma mar ale curentulu. Astfel curentul în regm de mpuls poate atnge o valoare ma mare, I CM, ar lmtărle de putere sunt cu atât ma sus cu cât durata mpulsulu este ma mcă. De exemplu notaţle dn desen sunt pentru: a=10msec; b=1msec; c=100μsec. 1.6.6 PROTECŢIA LA SUPRASARCINĂ. Un tranzstor poate suporta, în anumte condţ, un curent de vârf însă pentru un nterval de tmp lmtat CE C >> I CM, (1.95) t 10...20μ sec, (1.96) Acest lucru face mposblă protecţa cu sguranţe fuzble ultrarapde al căror tmp de lucru este mult ma mare. Protecţa la suprasarcn utlzează propretatea tranzstorulu de a se bloca într-un tmp t OFF de ordnul μsec. Pentru a se realza protecţa sunt necesare: seszarea curentulu de suprasarcnă ş elaborarea comenz de nhbare a conducţe. O schemă de protecţe smplfcată, bazată pe supravegherea tensun v CE, este prezentată în fg.1.72. Astfel la creşterea curentulu, ca urmare a unu defect pe sarcnă, se petrec două evenmente: punctul de funcţonare, fg.1.68, se deplasează dn A spre valor ma mar de curent, dar pe aceeaş caracterstcă întrucât nu se modfcă, tranzstorul trecând dn cvassaturaţe în regunea actvă, curentul fnd, pentru început, lmtat char de caracterstca C = f(v CE ); în al dolea rând creşte tensunea v CE, ca urmare a trecer funcţonăr în regunea actvă, creştere care este folostă pentru actvarea protecţe. Fg. 1.72. Protecţa la suprasarcnă. În stare normală tensunea în punctul P, fg.1.72, va polarza drect doda D p, tensunea v CE fnd ma mcă. La creşterea tensun v CE, ca urmare a suprasarcn, tensunea în punctul P creşte. Această tensune se aplcă ca o ntrare în blocul de comandă, unde se compară o mărme prestabltă, corespunzătoare curentulu I C de defect maxm adms. În urma comparaţe blocul de comandă generează semnalul de înhbare a conducţe, de obce cu o temporzare prestabltă, care să evte lucrul protecţe la varaţ ale curentulu de colector C, cauzate de regmurle tranztor.

44 ELECTRONICA DEPUTERE SI ACTIONARI REGLAILE 1.6.7. REGIMUL TERMIC. Regmul termc al tranzstorulu se calculează, în cazurle staţonar ş dnamc, după aceeaş metodologe de la dode sau trstoare. Sngurele dferenţe constau în aprecerea perderlor de putere în joncţun în funcţe de tpul de regm de funcţonare ş prezenţa sau absenţa crcutelor de protecţe la ntrarea sau eşrea dn conducţe. Fnalzarea calcululu se face fe prn determnarea temperatur joncţun θ j ş încadrarea e în θ j θ jm, (1.97) fe prn calculul radatorulu care să conducă la îndeplnrea condţe (1.74). 1.6.8. MONTAJE DARLINGTON Tranzstoarele bpolare, ca urmare a factorulu de amplfcare în curent mc, necestă curenţ aprecabl pentru comandă. O soluţe des practcată în prezent este montajul de tp Darlngton, fg.1.73, consttut dn două tranzstoare T 1 ş T 2. Prncpalul avantaj constă în creşterea factorulu de amplfcare în curent după relaţa β = β +, (1.98) 1 + β2 β1 β2 unde β 1 ş β 2 sunt factor de amplfcare în curent pentru cele două tranzstoare. Consderând β = β 10, (1.99) 1 2 = rezultă un β = 120, care în fapt înseamnă mcşorarea de 12 or a curentulu de bază necesar, faţă de cazul utlzăr unu sngur tranzstor de capactate smlară cu T 2.Montajul ntroduce ş unele neplăcer, ma ales la eşrea dn conducţe. Tranzstorul T 1 lucrează de obce saturat ar T 2 în cvassaturaţe. La eşrea dn conducţe, curentul de bază aferent tranzstorulu T 1 poate nversa de sens, extragerea sarcnlor stocate dn baza acestua având loc ca la un tranzstor obşnut. Fg.1.73 Montaj Darlngton. Fg.1.74 Darlngton monoltc. Tranzstorul T 2 începe să se blocheze aba după eşrea dn conducţe a lu T 1, ar curentul lu de bază nu poate nversa de sens, ceea ce face ca tmpul lu de stocare să fe mult ma mare. Rămânând în conducţe numa T 2, acesta va prelua întregul curent de sarcnă, supraîncărcându-se.evtarea acestu nconvenent se atnge prn ntroducerea dode de de stocare D DS, fg.1.73, care, după evacuarea sarcn stocate dn T 1, permte o stuaţe smlară ş pentru tranzstorul T 2 permţând un curent negatv de bază pe T 1. În prezent se realzează aşa numtele Darlngton monoltce care au înglobate în aceeaş capsulă toate elementele une corecte funcţonăr. Pentru exemplfcare, în fg.1.74, este prezentat un astfel de tranzstor, având tre etaje. În capsulă sunt ncluse rezstoarele R de echlbrare ş dodele de stocare D DS, capsula având numa ce tre

ELECTRONICA DE PUTERE 45 electroz consacraţ, C,,E. În prezent tranzstoarele de mare putere sunt realzate numa în montaje de tp Darlngton monoltc. Per ansamblu un montaj de acest fel este luat în consderaţe ca un tranzstor smplu, comportarea lu fnd în fapt cea a unu tranzstor bpolar obşnut, ma puţn curentul de bază, care este sensbl ma mc.