Anexa A CONTINUU A.1 CARACTERSTICILE CONSTRUCTIVE ALE ÎNFASURARILOR DE CURENT CONTINUU ÎN TOBA

Anexa A TIPURI DE ÎNFASURARI DE CURENT CONTINUU A.1 CARACTERSTICILE CONSTRUCTIVE ALE ÎNFASURARILOR DE CURENT CONTINUU ÎN TOBA Dua modul de înseriere a sectiilor se deosebesc doua tiuri rinciale de înfasurari în toba: Înfasurarea buclata la care sectiile succesive conectate în serie e calea de curent au laturile de ducere, resectiv de întoarcere asezate sub aceeasi erechi de oli. Caetele unei sectii sunt legate la lamele vecine, sau la lamele aroiate între ele e colector. Înfasurarea ondulata la care sectiile succesive conectate în serie e calea de curent sunt situate sub erechi de oli diferite, în ordinea în care se succed la eriferia indusului. La aceasta înfasurare, caetele unei sectii sunt legate la lamele distantate la eriferia colectorului cu un interval aroae egal cu dublul asului olar (K/ lamele de colector). a) Pasul înfasurarii. Pentru caracterizarea tiului de înfasurare si a constructiei acesteia se definesc urmatorii asi: Primul as al înfasurarii, denumit si asul sectiilor, sau asul de ducere (asul în sate), se noteaza cu y 1 si rerezinta intervalul dintre laturile unei sectii masurat rin numarul de lamele de colector (sau numarul de crestaturi elementare). Primul as al îmfasurarii este aroximativ egal cu asul olar, y 1 K, si determina latimea bobinelor. Deschiderea sectiei masurata rin numarul de 2 crestaturi îmbratisat de sectie este egala cu asul olar la înfasurarile diametrale Z =, (A.1) 2 y 1c

276 Anexa A sau diferit de acesta, la înfasurarile cu as scurtat Z Z Z y1 = cu y > sau y1 <. (A.2) c 1c c 2 2 2 Al doilea as al înfasurarii, denumit si asul la întoarcere (sau asul la sate) se noteaza cu y 2 si rerezinta intervalul dintre latura de întoarcere a unei sectii si latura de ducere a sectiei urmatoare conectata în serie în circuitul înfasurarii, masurat de asemenea rin numarul de lamele la colector; asul y 2 determina distanta dintre doua bobine care se succed în circuitul înfasurarii. Pasul rezultant denumit asul la colector, se noteaza cu y si rerezinta intervalul dintre laturile de ducere a doua sectii care se succed în circuitul înfasurarii, masurat de asemenea rin numarul de lamele de colector. Înfasurarile sunt încrucisate daca laturile de ducere si de întoarcere ale aceleiasi sectii, sau ale aceluiasi înconjur se încruciseaza la colector: înfasurarile sunt neîncrucisate daca laturile sectiei, sau ale inconjului nu se încruciseaza la colector. În figura A.1 s-au rerezentat desfasurat sectii ale înfasurarii bucla te neîncrucisate ( y 2 < y1, în figura A.1, a), resectiv încrucisate (y 2 > y 1, în figura A.1, b). Pasul rezultant la înfasurarea buclata este dat de relatia: y 1 2 = y y. (A.3) La înfasurarea buclata neîncrucisata y > 0, iar la înfasurarea buclata încrucisata y < 0. În figura A.2 s-au rerezentat desfasurat sectii ale înfasurarii ondulate neîncrucisate ( y < K, în figura A.2, a), resectiv încrucisate ( y > K, în figura A.2, b). Fig A.1 Sectii ale infasurarii buclate: Fig A.2 Sectii ale infasurarii ondulate: a) neîncrucisata; b) încrucisata a) neîncrucisata; b) încrucisata Pasul rezultant la înfasurarea ondulata este dat de relatia: y = y 1 + y 2. (A.4) La înfasurarea ondulata neîncrucisata, y < K; dua un înconjur se efectueaza asi rezultanti si se deaseste lamela de la care s-a ornit. În general, se refera înfasurarile neîncrucisate, deoarece consumul de material conductor necesar entru legaturile dintre sectii este mai redus.

Anexa A 277 b) Înfasurarea normala si înfasurarea în trete. La înfasurarile cu doua sau mai multe sectii e crestatura (u 2), sectiile ot fi identice (având aceeasi deschidere) sau ot avea deschideri diferite. Înfasurarea normala este formata din u sectii. În figura A.3 s-a rerezentat o bobina a unei înfasurari normale. Tehnologia înfasurarilor normale este mai simla. Figura A.3 Bobina la înfasurarea normala Figura A.4 Bobina la înfasurarea în trete Înfasurarea în trete are sectiile de deschideri diferite. Sectiile înfasurarii în trete au laturile de ducere asezate în aceeasi crestatura si laturile de întoarcere asezate artial în aceeasi crestatura si artial într-o crestatura învecinata. În figura A.4 s-a rerezentat o bobina a unei înfasurari în trete, având u = 3; la aceasta 2 1 înfasurare din numarul de sectii au deschiderea y1 c, iar din numarul de sectii au deschiderea 3 3 y 1 c + 1. Masinile echiate cu înfasurari în trete se comorta mai bine în functionare, având în general o comutatie mai buna; fluxul magnetic mutual din crestatura este mai mic în cazul disunerii laturilor de sectie în crestaturi vecine, iar tensiunea indusa, în decursul rocesului de comutatie, de variatia fluxului magnetic din crestatura, este mai redusa. c) Rerezentarea înfasurarilor. Înfasurarile în toba ti indus de curent continuu se rerezinta grafic, de regula, rin scheme desfasurate. În acest caz se resuune ca eriferia indusului a fost sectionata dua o generatoare, iar în axele crestaturilor se rezinta laturile de bobine din cele doua straturi. Colectorul se rerezinta, de asemenea, desfasurat. La înfasurarile normale, având u 2, caetele de bobine de artea colectorului se rerezinta dua sectiile lor, iar cele de artea ousa colectorului se rerezinta numai dua conturul bobinelor. La înfasurarile în trete caetele de bobine atât de artea colectorului cât si de artea ousa a acestuia se rerezinta dua sectiile comonente.

278 Anexa A Figura A.5 Înfasurarea buclata tetraolara având Z = 16, = 2, u = 1; schema desfasurata a indusului În figura A.5, s-a rerezentat schema desfasurata entru cazul unei înfasurari buclate, având Z = 16, = 2, u = 1. Pe schema desfasurata au fost rerezentati si olii inductori. Pasul olar este Z 16 3 = = 4 crestaturi; se resuune ca olii au lungimea arcului olar egala cu din asul 2 4 4 y 1 c = olar si acoera astfel trei crestaturi. Pe colector au fost asezate eriile; ozitionarea eriilor se face astfel încât acestea sa fie în contact cu lamele la care sunt conectate sectii ale înfasurarii aflate în axa neutra a olilor inductori. A.2 STEAUA SI POLIGONUL TENSIUNILOR ELECTROMOTOARE Daca se resuune ca tensiunea indusa într-o latura de sectie variaza sinusoidal în functie de tim, defazajul dintre fazorii t.e.m. induse în laturile de sectii asezate în crestaturi alaturate este: o 360 γ =. (A. 5) Z Prin rerezentarea grafica, în aceeasi diagrama, a tuturor fazorilor tensiunilor induse în laturile de sectii ale unei înfasurari se obtine o diagrama de fazori denumita steaua crestaturilor.

Anexa A 279 Figura A. 6 Steaua crestaturilor si oligonul tensiunilor induse entru înfasurarea buclata din figura A.5 Z Diagrama are raze distincte, în care t este cel mai mare divizor comun dintre numarul de t crestaturi Z si numarul de erechi de oli. Sre exemlu, înfasurarea rerezentata în figura A.5 Z are = 8 raze distincte (t = 2). Prin comunerea fazorilor tensiunilor induse în sectii în ordinea în t care se succed acestea în circuitul înfasurarii se obtine oligonul tensiunilor. În steaua crestaturilor din figura A.6 s-au rerezentat fazorii tensiunilor induse în sectii (comusi din fazorii tensiunilor induse în laturile de sectii). Poligonul tensiunilor este format la aceasta înfasurare din doua oligoane surause (cu laturile 1-2-3-4-5-6-7-8, resectiv 9-10-11-12- 13-14-15-16). Numarul oligoanelor rezultate este egal cu numarul erechilor de cai de curent. Pe oligonul tensiunilor induse se oate figura ozitia eriilor, urmarindu-se ca tensiunea la erii sa fie rezultanta fazorilor tensiunilor induse în sectiile care comun calea de curent la un moment dat. A.3 ÎNFASURARI BUCLATE Înfasurarile buclate au toate bobinele comonente ale unei cai de curent situate sub aceeasi ereche de oli. Acestea se realizeaza în mod uzual ca înfasurari neîncrucisate si au asul rezultant y = m, (unde m este ordinul de multilicitate); daca m = 1, atunci sunt denumite înfasurari buclate simle; acestea au a = cai de curent. Înfasurarile care au m 2 sunt denumite buclate multile; acestea au a = m cai de curent.

280 Anexa A În rinciiu, înfasurarile buclate se ot executa entru oricare numar de crestaturi; totusi, aar anumite restrictii, deendente de tiul înfasurarii, care limiteaza multimea de crestaturi entru care se executa aceste înfasurari. A.3.1 Înfasurari buclate simle O înfasurare buclata simla având u = 1 sectii e crestatura a fost rerezentata în figura A.5. La înfasurarile buclate simle, asul rezultant este y = + 1. APLICATII 1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata entru o înfasurare buclata simla tetraolara, având Z = 18 crestaturi si K = 18 lamele. SOLUTIE: Pasul diametral fiind Z 18 y d = = = 4,5, 2 2 2 s-a ales y 1 = 4; deoarece y = 1 (înfasurarea fiind buclata simla neîncrucisata), rezulta: y 1 2 = y y = 4 1= 3. Înfasurarea a fost rerezentata grafic în figura A. 7. Pe schema desfasurata a înfasurarii au fost rerezentati olii inductori (în ioteza ca acestia au deschiderea egala cu 3 crestaturi), recum si eriile e colector (asul acestora fiind egal cu asul diametral y d = 4, 5 ). Figura A.7 Înfasurarea buclata simla având Z = K = 18, y 1 = 4, y 2 = 3; Figura A.8 Schema electrica a sectiilor înfasurarii

Anexa A 281 (figura A.8). Sectiile 11, resectiv 2 sunt scurtcircuitate de eriile A, resectiv A în momentul considerat 2. Se cere sa se construiasca schema desfasurata entru o înfasurare buclata simla, normala, tetraolara, având Z = 12 crestaturi si u = 3 crestaturi elementare e crestatura. SOLUTIE: Prin urmare la aceasta înfasurare rezulta K = u Z = 3 12 = 36 crestaturi elementare. K 36 Pasii înfasurarii sunt: y1 = = = 9, y2 = y1 y = 9 1= 8. 2 4 Figura A.9 Înfasurarea buclata simla normala: Z = 12, u = 3, y 1 = 9 si = 2 În figura A.9 au fost rerezentate crestaturile reale si lamelele de colector; numerotarea s-a facut coresunzator crestaturilor elementare (la o crestatura normala coresund u = 3 crestaturi elementare). Înfasurarea are toate sectiile cu deschiderile egale cu asul y c = 3 crestaturi. 3. Se cere sa se construiasca schema desfasurata entru o înfasurare simla tetraolara, în trete, având Z = 12 crestaturi, u = 3 crestaturi elementare e crestatura. SOLUTIE: O înfasurare buclata în trete se oate realiza numai în cazul în care u 2. Sre exemlu, daca în cazul înfasurarii examinate în A.3.2, entru asul olar y 1 s-ar fi luat una din valorile 7, 8, 10 sau 11, înfasurarea ar fi rezultat în trete. În figura A.10 s-au rerezentat schematic ortiuni din înfasurarea în trete având Z = 12 crestaturi, u = 3, = 2, y 1 = 10, resectiv 11, iar y 2 = 9, resectiv 10.

282 Anexa A În cazul înfasurarii din figura A.10 a), 2/3 din numarul de sectii au deschiderea egala cu 3 crestaturi, iar 1/3 au deschiderea egala cu 4 crestaturi; în cazul înfasurarii din figura A.10, b, 1/3 din numarul de sectii au deschiderea egala cu 3 crestaturi, iar 2/3 au deschiderea egala cu 4 crestaturi. În figura A.11 s-au rerezentat steaua crestaturilor si oligonul tensiunilor entru înfasurarile tetraolare având Z = 12 crestaturi, u = 3 si constructia rezentata in figura A.10, a si b. S-au notat cu 1, 2,, fazorii tensiunilor coresunzatori laturilor de întoarcere ale sectiilor care au semn ous fata de fazorii 1,2,..., coresunzatori laturilor de ducere din aceleasi crestaturi. A.3.2 Conexiuni echiotentiale de seta I Înfasurarile buclate simle au numarul de erechi de cai de curent a =. Caile de curent, de sub olii de acelasi nume, sunt conectate în aralel rin internediul eriilor si al legaturilor exterioare realizate între eriile de aceeasi olaritate. Figura A.10 Portiuni de înfasurare la o înfasurare în trete cu Z = 12 crestaturi, =, u = 3 sectii e crestatura având: a) y 1 = 10; b) y 1 = 11. Figura A.11 Steaua crestaturilor si oligonul tensiunilor la înfasurarea în trete cu Z = 12 crestaturi, u = 3, = 2 si a) y 1 = 10; b) y 1 = 11.

Anexa A 283 Tensiunile induse e caile de curent, în cazul unor conditii identice, au valori egale. La masinile reale, datorita neomogenitatii circuitului magnetic, anizotroiei diferite a olilor, sau din cauza largirii diferite a întrefierului de la un ol la altul ca urmare a aaritiei unei excentricitati a rotorului fata de stator (rodusa de montajul masinii sau rin uzura lagarelor), tensiunile induse în caile de curent ot avea valori diferite între ele. Curentul se distribuie neuniform e caile de curent ale înfasurarii, roducându-se astfel o încalzire sulimentara a înfasurarii. Pentru a evita închiderea curentilor rin erii, înfasurarea indusului se echieaza cu conexiuni echiotentiale, denumite conexiuni echiotentiale de seta întâi; acestea constau din legaturi conductoare între uncte ale înfasurarii care în mod normal ar avea acelasi otential. Astfel, legaturile echiotentiale se efectueaza între uncte ale înfasurarii distantate ca un dublu as olar, asul acestora fiind Z y e = crestaturi. Rolul acestor legaturi echiotentiale consta în asigurarea unor circuite de închidere a curentilor de circulatie, în afara legaturilor dintre erii. La masinile electrice de uteri mijlocii si mari reactanta înfasurarii rotorului este mai mare decât rezistenta acestora, curentii de circulatie rin înfasurare fiind defazati cu aroae 2 π în raort cu tensiunea indusa; în aceste conditii curentii de circulatie modifica distributia câmului magnetic rezultant din întrefierul masinii, roducând o atenuare artiala a asimetriilor magnetice. APLICATII 1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata, steaua crestaturilor si oligonul tensiunilor electromotoare entru o înfasurare buclata multila de ordinul m = 2 si având Z = 18 crestaturi, = 2 erechi de oli si K = 18 lamele de colector. SOLUTIE: Pasul diametral este: K 18 = = 2 4 y 1 d = Pasul înfasurarii se oate lua egal cu 4 sau 5; se considera asul y 1 = 5. Pasul rezultant este: y = m = 2. Al doilea as al înfasurarii rezulta din relatia: 4,5.

284 Anexa A y 1 2 = y y = 5 2 = 3. Figura A.13 Înfasurarea buclata dubla având Z = K =18, = 2, y 1 = 5, y 2 = 3. Figura A.14 Steaua crestaturilor a) si oligonul t.e.m. b). Înfasurarea buclata multila este construita din doua înfasurari buclate simle, distincte, dintre care una are laturile de ducere ale sectiilor asezate în crestaturile notate cu numere imare, iar cealalta în crestaturile notate cu numere are. Pentru ca cele doua înfasurari sa se afle în circuit tot timul, este necesar ca eriile sa aiba o latime b e mai mare sau cel utin egala cu latimea a doua lamele (în general be m bk, în care b k este latimea lamelei colectorului). Înfasurarea are a = 4 erechi cai de curent (fiecare dintre cele doua înfasurari buclate simle având a = = 2 erechi cai de curent). Poligonul tensiunilor din figura A.14, b este format din doua oligoane (câte unul entru fiecare înfasurare) surause, fiecare având câte doua înconjururi. Înfasurarea se echieaza cu legaturi echiotentiale de seta I; asul acestora este: K 18 y e = = = 9. 2

Anexa A 285 Legaturile echiotentiale leaga sectii ale unei înfasurari, cu sectii ale celeilalte înfasurari (de exemlu 1 10, 5 14, 13 4 etc.). În acest fel se rigidizeaza si ozitia relativa a contururilor oligonale. A.3.3.Conexiuni echiotentiale de seta a II-a La înfasurarile multile se oate întâmla ca o erie sa nu realizeze un contact bun cu toate lamelele colectorului. În acest caz, vor ramâne în circuitul electric al indusului numai o arte din caile de curent ale înfasurarii rin care va trece curentul total; se vor roduce ierderi Joule sorite si o încalzire sulimentara a ortiunilor de înfasurare aflate în functiune. Între erie si lamela cu care nu se realizeaza contactul, aare o tensiune electrica egala cu tensiunea indusa în sectie si se roduc scântei la colector; astfel, de exemlu, la înfasurarea rerezentata în figura A.13, daca eria B face un contact bun numai cu lamelele 14 si 15, atunci între erie si lamela 16 aare tensiunea sectiei 14 16 care rovoaca scântei în zona de contact imerfect a eriei cu colectorul. La înfasurarea buclata dubla din figura A.15 conexiunile echitentiale de seta întâi se efectueaza între uncte ale celor doua înfasurari si contribuie, totodata, la uniformizarea otentialului e colector, resectiv la închiderea curentului total rin toate caile de curent ale înfasurarii. La înfasurarea buclata din figura A.15 sunt necesare legaturi conductoare sulimentare, denumite conexiuni echiotentiale de seta a II- a, între uncte ale înfasurarilor distincte care în mod normal se afla la aceeasi otential. Pentru ca aceste uncte sa fie accesibile, la înfasurarea cu un singur conductor e sectie, este necesar ca asii înfasurarii sa îndelineasca relatia: y1 d d 2 y = y y. (A.7) În acest fel, lamela intermediara curinsa între cele doua lamele la care este legata sectia va avea otentialul electric egal cu media otentialelor vecine si este osibila efectuarea unor conexiuni echiotentiale de seta a II-a între caetele de bobine disre colector si cele ouse colectorului, ca în figura A.15. Pentru ca în circuitul legaturilor echiotentiale de seta a II-a, realizate între uncte ale caetelor de bobina aflate în artile frontale ouse ale înfasurarii, sa nu se induca tensiuni, acestea sunt conduse rin interiorul indusului, în afara câmului magnetic din întrefier. În cazul general, conexiunile echiotentiale de seta I îndelinesc si rolul conexiunilor de seta a II-a, când acestea leaga între ele sectii aartinând înfasurarilor distincte (la înfasurarea închisa de mai multe ori), sau contururilor diferite.

286 Anexa A Astfel, la înfasurarea dubla care se închide de doua ori K si sunt numere are; asul K u Z legaturilor echiotentiale de seta întâi este y e = =. Figura A.15 Portiune din infasurarea buclata dubla rerezentata în figura A.14 echiata cu conexiuni echiontentiale de seta a II-a. Pentru ca aceasta sa îndelineasca si rolul conexiunilor de seta a II-a trebuie ca Z sa fie un Z numar imar. Dar entru conexiunile echiotentiale de seta întâi trebuie ca = numar întreg. Rezulta astfel ca u si Z trebuie sa fie numere imare. La înfasurarea închisa de doua ori numarul de lamele K = u Z este ar (cu u imar) numai daca Z ar. La înfasurarile închise o data (K si fiind rime între ele), cu Z = numar întreg si K = u Z, rezulta ca u si Z trebuie sa fie imare, iar imar unul dintre divizorii lui Z. A.4 ÎNFASURARI ONDULATE Înfasurarile ondulate sunt constituite rin înserierea bobinelor aflate sub erechile de oli succesive de la eriferia indusului. La efectuarea unui înconjur, ornind, de exemlu, de la lamela 1, se avanseaza cu y asi, y fiind asul rezultant (y = y 1 + y 2 ) si se ajunge în urma lamelei de la care s-a ornit (la înfasurarile neîncrucisate), sau dua aceasta (la înfasurarile încrucisate) cu m lamele; rin urmare y = K ± m, (A.8)

Anexa A 287 în care m este ordinul de multilicitate al înfasurarii; semnul ( ) coresunde înfasurarilor neîncrucisate, iar semnul (+) înfasurarilor încrucisate. Înfasurarile ondulate au a = m erechi de cai de curent. Din relatia (A.8) rezulta: K m m y = = numar întreg. (A.9) Prin urmare înfasurarile ondulate se ot executa numai entru anumite numere de crestaturi, resectiv, lamele de colector. De exemlu, la înfasurarile ondulate simle (m = 1), la numar ar de erechi de oli, numarul de lamele K trebuie sa fie imar, ceea ce este osibil numai daca u si Z sunt imare; la numar imar de erechi de oli, trebuie sa se afle rintre divizorii numarului (K 1). La înfasurarile ondulate duble (m = 2) la numar ar de erechi de oli, numarul de lamele la colector K trebuie sa fie, de asemenea, ar. A.4.1 Înfasurari ondulate simle La aceste înfasurari m = ± 1; asul rezultant se obtine din relatia (A.9), iar asii artiali, din relatiile: y 1 K =, y2 = y y1. (A.10) 2 APLICATII 1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata entru o înfasurare ondulata simla tetraolara, având Z = 19 crestaturi si K = 19 lamele de colector. SOLUTIE: Pasii înfasurarii neîncrucisate sunt: asul rezultant ( K 1) ( 19 1) y = = = 9; 2 K asul y 1 = ± ε asul diametral fiind 2 asul y 1, valoarea y 1 = 5; asul = y y = 9 5 4. y2 1 = y d K 19 3 = = = 4, se considera entru ( 2 ) 4 4

288 Anexa A Schema desfasurata a înfasurarii, steaua crestaturilor si oligonul tensiunilor electromotoare sunt rerezentate în figura A.16. Figura A.16 Înfasurare ondulata simla tetraolara cu Z = 19, u = 1, y 1 = 5, y 2 = 4. Defazajul dintre fazorii a doua crestaturi este: 360 2 360 17 λ = = = 37 grade. Z 19 19 Se constata ca înfasurarea ondulata simla are a = 1, indiferent de numarul de erechi de oli. Masina de c.c. având înfasurarea indusului de ti ondulat se oate echia cu o singura ereche de erii disuse e colector la unghiul la un interval egal cu asul olar. 360, sau cu 2 erii disuse uniform e colector APLICATII Se cere sa se rerezinte schema desfasurata entru o înfasurare ondulata tetraolara dubla având Z = 20 crestaturi si K = 20 lamele la colector.

Anexa A 289.18). SOLUTIE: Pasii înfasurarii neîncrucisate sunt: K m 20 2 y = = = 9; 2 y y 1 2 K 20 = ± ε = ± 0 = 5; 2 4 = y y 1 = 9 5 = 4. Deoarece y si m nu au un divizor comun, înfasurarea se va închide o singura data (figura Figura A.18 Înfasurarea ondulata dubla, tetraolara cu Z = K = 20, y 1 = 5, y 2 = 4. Înfasurarea are a = 2 erechi de cai de curent, la fel ca înfasurarea buclata simla tetraolara; în cazul în care înfasurarea ondulata multila este realizata entru = 4, 6, 8,, numarul de erechi de cai de curent ramâne neschimbat (a = m). A.4.3 Conexiuni echiotentiale la înfasurarile ondulate multile Înfasurarile ondulate multile au calea de curent constituita din sectii aflate sub toate erechile de oli si eventualele anizotroii ale circuitului magnetic influenteaza în acelasi mod

290 Anexa A valoarea tensiunilor induse e calea de curent; în consecinta, înfasurarile ondulate multile nu necesita conexiuni echiotentiale de seta I. Înfasurarile ondulate multile necesita conexiuni echiotentiale de seta a II-a, din aceleasi consideratii ca si înfasurarile buclate multile. Legaturile echiotentiale de seta a II-a se efectueaza de aceeasi arte a înfasurarii cu asul K Z g Z y e = = numar întreg, daca = numar întreg sau = numar întreg, cu g =1, 2, 3,. K y e =. m În acest din urma caz asul legaturilor echiotentiale este y e g K =, daca g = m, rezulta În cazul înfasurarii ondulate multile din figura A.19 legaturile echiotentiale se ot efectua de aceeasi arte a colectorului si au asul figura A.19. K 20 y e = = = 10. 2 Acestea leaga contururi de înfasurare diferite. Schema conexiunilor este rerezentata în Figura A.19 Schema legaturilor echiotentiale de seta a II-a entru înfasurarea ondulata dubla din figura A.18 În cazul în care conexiunile echiotentiale de seta a II-a nu se ot executa de aceeasi arte a indusului înfasurarea trebuie construita astfel încât sa fie osibile conexiuni echiotentiale realizate între uncte ale înfasurarii aflate de o arte si de alta a indusului; unctele care în mod normal au acelasi otential rezulta din oligonul tensiunilor construit entru înfasurare.

Anexa A 291 A.5 ÎNFASURARI COMBINATE Pentru eliminarea conexiunilor echiotentiale au fost conceute înfasurarile combinate formate, în cazurile normale, dintr-o înfasurare buclata simla si o înfasurare ondulata multila de ordinul m = racordate la acelasi colector. Înfasurarile sunt asezate în aceleasi crestaturi în atru straturi; la extremitati se aseaza laturi de bobine aartinând înfasurarii ondulate, iar la mijloc laturi de bobine ale înfasurarii buclate. În rinciiu, sunt osibile doua tiuri de înfasurari combinate: Figura A.20 Sectie de infasurare ti Latour Figura A.21 Sectie de infasurare ti BBC Înfasurarea ti Latour având sectiile conectate ca în figura A.20 si înfasurarea ti BBC având sectiile conectate ca în figura A.21. Înfasurarile combinate trebuie sa satisfaca conditia ca în conturul format de o sectie a înfasurarii buclate si o sectie a înfasurarii ondulate cu extremitatile aflate la un dublu as olar, tensiunea indusa rezultanta sa fie nula. Acest contur îndelineste rolul de legatura echiotentiala de seta I entru înfasurarea buclata simla si rolul de conexiune echiotentiala de seta a II-a entru înfasurarea ondulata multila de ordinul. Înfasurarile combinate au a = 2 erechi de cai de curent. A.6 DOMENIUL DE APLICARE AL DIFERITELOR TIPURI DE ÎNFASURARI Diferitele tiuri de înfasurari se deosebesc între ele rin numarul de cai de curent, de care deinde tensiunea indusa e cale de curent din indus si curentul e cale de curent. Numai înfasurarile buclate biolare ( = 1) sunt echivalente cu înfasurarile ondulate biolare. La o masina electrica de constructie data, numarul de conductoare N al înfasurarii indusului este roortional cu tensiunea indusa E si numarul de erechi de cai de curent a.

292 Anexa A E = kl ΦE Ω N N E = ΦE Ω N Φ k 2 a l = π 2 π a Ia N ~ E, a, j = j A = Ia A ~ Ia. A E Ω = E 2 π a, Aria sectiunii conductorului, fiind roortionala cu curentul e cale de curent fi invers roortionala cu numarul de erechi de cai de curent. I a I =, va 2 a Prin urmare, la masinile electrice cu tensiuni joase la borne ( 500V) si intensitati ridicate ale curentului rotoric (600 1000)A se utilizeaza înfasurari buclate multile, sau înfasurari combinate. Înfasurarile combinate rezinta dezavantajul utilizarii mai slabe a satiului din crestatura. În tabelul A.1 sunt gruate caracteristicile constructive ale înfasurarilor si se secifica domeniul rincial de alicare entru fiecare ti de înfasurare. Tabelul A.1 Caracteristicile constructive ale înfasurarilor ti indus de curent continuu. Denumirea înfasurarii Înfasurare buclata simla Înfasurare buclata multila Înfasurare ondulata simla Înfasurare ondulata multila Înfasurare combinata y 0 Pasiide înfasurare y y 1 y 2 m ε + ( ) l ( + ) m K 2 K m ε K m l K m m 2 K m ε 2 K m ε 2 K K = l m ε 2 y Numarul de cai de curent 2a y 1 y 2 y 1 y 2m Conexiuni echiotentiale Necesita conexiuni de seta I Pentru m = 2 si Z = numar imar necesita conexiuni de seta I. Pentru m = 2 si Z = numar ar necesita conexiuni echiotentiale de seta I si a II-a. y y 1 2 Nu necesita y y 1 2m 20 = y0 y10 4 Necesita conexiuni de seta a II-a Nu necesita Domeniul de alicare Masini de uteri mijlocii sau mari la tensiuni normale Masini de uteri mijlocii si tensiuni mici. Masini de uteri mari si de tensiuni normale Masini de tensiuni normale si de uteri mici Masini de tensiuni înalte si uteri mijlocii Masini de uteri mijlocii sau mari si tensiuni normale Masini de uteri mari si foarte mari si tensiuni înalte