Probleme Mecanica Un mobil parcurge distanta de 108 km in 3 ore. Calculati viteza medie (definitie) in km/h si in m/s. Rezolvare: cu (1.

Σχετικά έγγραφα
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Integrala nedefinită (primitive)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VII-a

5. Un camion a frânat pe o distanţă d= 75 m într-un timp t = 10 s. Care a fost viteza camionului înainte de frânare?

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

riptografie şi Securitate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Subiecte Clasa a VIII-a

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

I. CINEMATICA INTRODUCERE. mișcarea mecanică Cinematica II. Dinamica III. Statica I. Cinematica (punctului material). Noțiuni introductive.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

MARCAREA REZISTOARELOR

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Clasa a IX-a - Set 1. Completat: Saturday, 10 May 2003 Nota: 100/100

Lucrul si energia mecanica


15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Algebra si Geometrie Seminar 9

V O. = v I v stabilizator

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Reflexia şi refracţia luminii.

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

2. CALCULE TOPOGRAFICE

Stabilizator cu diodă Zener

Curs 2 Şiruri de numere reale

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a


Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

MECANICA CINEMATICA. Cinematica lucrează cu noţiunile de spaţiu, timp, şi derivatele lor viteză şi acceleraţie.

Transcript:

Tip de miscare Marime Relatii folosite: Cinematica: Miscare Rectilinie Uniforma (MRU), vconstant Probleme Mecanica 1 Miscare Rectilinie Uniform- Variata (MRUV), aconstant Miscare Circulara Uniforma (MCU) ωconstant v( ω (1.5) La curs viteza v ( v0 (1.1) v ( v 0 + at (1.3) r Distanta parcursa Grafic x( x0 + v0t (1.) at x ( x0 + v0t +...(1.4) La curs Probleme rezolvate sau cu raspunsuri complete. 1.1. Un mobil parcurge distanta de 108 km in 3 ore. Calculati viteza medie (definitie) in km/h si in m/s. Rezolvare: cu (1.) d 108 108km 108 km m s 108 km m s 1000 m m 1s v 36 km/h. v 36 10 ms t 3 3h 3 h m s 3 m s h 1m s 3600s 1.. In cat timp parcurge distanta de 7 km un automobil care merge cu viteza constanta de 15 m/s? Rezolvare: cu (1.) t d 7000 m 4800 s 1h 0min v 1. 15 ms d 7 Ce greseli se fac in urmatorul calcul? t 4, 8? R: nu se lucreaza consecvent in SI, v 15 rezultatul n-are UM. 1.3. Este imposibil ca un om sa stranute fara sa inchida ochii. Presupuneti ca un sofer care se deplaseaza cu 144 km/h stranuta si inchide ochii timp de 1 secunda. Ce distanta parcurge masina sa in acest timp? R: dvt str 40 m. 1.4. Dupa ce deschide ochii in urma stranutului, soferul din problema 1.3. observa un obstacol neprevazut aflat la o distanta de 150 de metri. Soferul are un timp de reactie de 0,8 s dupa care franeaza cu o deceleratie de 5 ms -. Accidentul este evitat sau nu? Rezolvare: situatia este prezentata in figura: 1-1

Pana cand reactioneaza si pune frana MRU, d 1 v 0 t r 40 0,83 m. Pentru a afla distanta v0 40 de franare folosim (1.3), cu viteza finala nula: v f 0 v0 atopr, deci t opr 8 s. In a 5 acest timp mobilul are o MRUV, folosim relatia (1.4): atopr v0 40 d v0topr 160 m. a 5 Dupa observarea obstacolului, mobilul mai parcurge o distanta de 19 m. Masina izbeste obstacolul si se produce accidentul. Observatii: a). Accidentul s-ar fi produs si daca soferul ar fi reactionat instantaneu (ceea ce ar insemna d 1 0, lucru imposibil). b). Puteti calcula viteza cu care masina loveste obstacolul? Gasim simplu rezultatul folosind relatia lui Galilei (v. cap. dinamica), sau, mai laborios, folosind relatiile (1.3) si (1.4). Rezultatul este v 0,5 m/s 74 km/h. La aceasta viteza accidentul este fatal. c). Cu ce viteza ar fi trebuit sa se deplaseze automobilul pentru a putea opri in fata obstacolului? v 0 ad deci v 0 ad 5 118 34,35 m/s 13,7 km/h. 1.5. Un automobil parcurge o distanta de 100 km in,5 h. Mobilul pleaca din repaus, accelereaza, incetineste, se opreste la semafoare, etc. Se poate vorbi despre o viteza medie in timpul miscarii? Daca da, calculati-o. R: v medie 40 km/h 1.6. Un mobil parcurge o jumatate din drumul sau cu viteza de 0 km/h si cealalta parte cu viteza de 54 km/h. Calculati viteza medie. Rezolvare: Eroare obisnuita: v(v 1 +v )/37 km/h. Notam cu t 1 si cu t intervalele de timp in care mobilul parcurge cele doua jumatati ale drumului: d t1, d vt. Durata d d totala a miscarii este t tot t1 + t +. Viteza medie este d d 1 vmedie 9, km/h. ttot 1 1 1 1 1 d + 1 + v v v Generalizare: gasiti o generalizare impartind drumul in 3, 4,..., n portiuni egale. 1.7. Un turist urca pe jos de la Busteni la cabana Babele. Pleaca la ora 10,00, merge mai repede sau mai incet, se opreste sa faca poze si sa admire privelistea, face o pauza mai mare ca sa manance, se intoarce sa-si ia caciula pe care o uitase si ajunge la cabana la ora 17,00. A doua zi coboara, plecand de la Babele la ora 10,00 si ajungand in Busteni la ora

17,00. Coborarea se face tot cu opriri, intoarceri scurte, etc. Sa se arate ca in timpul celor doua calatorii exista cel putin un loc in care calatorul s-a aflat la aceeasi ora si la suis si la coborare. 1.8. Un tren lung de 00 m trece pe un pod de lungime 300 m cu viteza de 7 km/h. Sa se afle durata traversarii podului. 1.9. Un automobil pleaca din Bucuresti spre Pitesti cu viteza de 110 km/h. In acelasi momen, din Pitesti spre Bucuresti pleaca un camion cu viteza de 90 km/h. Dupa cat timp si la ce distanta de jumatatea drumului se intalnesc cele doua vehicule? (date insuficiente distanta dintre orase este de 110 km). R: dupa 0,55 h33 min; la 60,5 km de Bucuresti, adica la 5,5 km km de mijloc, spre Pitesti. 1.10. Din acelasi punct pleaca in aceeasi directie doua automobile, primul cu viteza de 80 km/h, al doilea dupa jumatate de ora, cu viteza de 100 km/h. Dupa cat timp si la ce distanta de punctul de plecare se intalnesc vehiculele? 1.11. Un om aflat pe malul unui lac in punctul A trebuie sa ajunga cat mai repede in punctul B aflat in apa. Marimi cunoscute: viteza omului pe mal v 1, viteza omului in apa v <v 1, distantele ACa si BCb. Cum procedeaza omul? Rezolvare: omul alearga pe mal pana in punctul M si apoi inoata pe portiunea MB. a x b + x v ( ) Notam MCx. Durata miscarii este ( ) a x + b + x t x + (ce UM v v 1 x are functia t(x)?). Calculam derivata t ( x) + v b + x (verificati UM). Minimul se gaseste anuland derivata, ceeace se intampla in punctul xmin bv v. Puteti calcula timpul minim? Observatii: a). S-ar putea ca x min sa fie mai mare decat a. Atunci omul se arunca in apa si inoata direct spre B. b). Calculam sinα min xmin v. Discutie. b + x min 3

1.1. Automobilul 1 se deplaseaza cu 108 km/h la 50 m in spatele automobilului a carui viteza este de 90 km/h. Din fata se apropie automobilul 3 cu viteza de 30 m/s. Ce distanta trebuie sa existe initial intre automobilele 1 si 3, pentru ca mobilul 1 sa poata depasi in siguranta si sa intre la 50 m in fata automobilului? In momentul final al depasirii distanta dintre mobilele si 3 trebuie sa fie de cel putin 100 m. Neglijam lungimile vehiculelor. Pentru schimbarile de directie mobilul 1 pierde s. Indicatie : desenati pozitiile initiala si finala ale manevrei si notati pe figuri distantele. R : 1,46 km. Intrebare : ce poate face soferul mobilului 1 pentru ca depasirea sa fie mai sigura? 1.13. Greutatea unui corp pe Pamant este de 45 N, iar pe Luna de 40 N. g9,8 m/s. Calculati constanta gravitationala pe Luna. R: g L 1,6 m/s. 1.14. Se arunca o piatra vertical in sus cu viteza initiala v 0 15 m/s. La ce inaltime ajunge si dupa cat timp se intoarce pe sol? (g10 ms - ). Grafic. Rezolvare: v( v0, y( v0t. Piatra ajunge la inaltimea maxima cand v viteza ei se anuleaza, in timpul de urcare t u 0 1,5 s. Inaltimea maxima este g v0 hmax y( tu ) 11,5 m. Piatra se intoarce pe sol dupa o durata egala cu t u 3 s. g Reprezentare grafica. 1.15. Un corp este lansat vertical in sus cu v 0 10 m/s dintr-un turn inalt de 40 m. Cum variaza viteza corpului si inaltimea sa deasupra solului in timpul miscarii? (g10 ms - ). Rezolvare: v( v0, y( y0 + v0t, devin in cazul particular al problemei v( 10 10t, y( 40 + 10t 5t. Reprezentam grafic o dreapta si o parabola. Mai intai tabelul de variatie, pentru 0<t<4 (s): (se vede ca nu e nevoie de alte valori) 4

t (s) 0 0,5 1 1,5,5 3 3,5 4 v (m/s) 10 5 0-5 -10-15 -0-5 -30 y (m) 40 43,75 45 43,75 40 33,75 5 13,75 0 Viteza este pozitiva pentru t<t max 1 s, adica este indreptata in sensul axei Oy (in sus). In momentul tt max viteza se anuleaza, deci corpul ajunge la inaltimea maxima y max 45 m. In continuare viteza devine negativa (in sens opus axei Oy, deci in jos), iar corpul cade liber spre sol. Observatie: graficul reprezinta inaltimea in functie de timp. Toata miscarea are loc pe verticala. 1.16. Din punctul A de pe sol se lanseaza cu viteza initiala v 0 un corp, sub unghiul α fata de orizontala. In acelasi moment, dintr-un turn de inaltime H, aflat la distanta d fata de punctul A, se lasa sa cada liber un alt corp (figura). Discutati conditiile in care cele doua corpuri se intalnesc in aer. Aplicatie numerica: H/d 3. Folosim rezultatele din Anexa matematica 1: x A v0t cosα y A v0t sinα xb d yb H 5

v0 Conditiile de intalnire sunt: x A xb si y A yb, sau v 0 t cosα d si t sinα H. Rezulta conditia de intalnire tan α H / d. Aplicatie numerica: H/d 3, deci α60º. 6