5. Asamblari elastice 5.1. Arcuri Definire. Rol functional

Σχετικά έγγραφα
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

METODE DE DETERMINARE A SOLUŢIEI ÎN CALCULUL ELASTO-PLASTIC DE ORDINUL AL II-LEA

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Integrala nedefinită (primitive)

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.

DEFORMAŢIILE GRINZILOR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

5.1. Noţiuni introductive

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MARCAREA REZISTOARELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

IV. CONTROLUL VECTORIAL AL VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE

CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V O. = v I v stabilizator

Notiuni de electrotehnicã si de matematicã

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC


LEC IA 1: INTRODUCERE

Subiecte Clasa a VII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VIII-a

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Το άτομο του Υδρογόνου

REZISTENŢA MATERIALELOR

Α Ρ Ι Θ Μ Ο Σ : 6.913

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).

STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG

I X A B e ic rm te e m te is S

PRINCIPIILE REGLARII AUTOMATE

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2. Metoda celor mai mici pătrate

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2. Α ν ά λ υ σ η Π ε ρ ι ο χ ή ς. 3. Α π α ι τ ή σ ε ι ς Ε ρ γ ο δ ό τ η. 4. Τ υ π ο λ ο γ ί α κ τ ι ρ ί ω ν. 5. Π ρ ό τ α σ η. 6.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC LA GAZE Metoda balonului Clémènt-Désormes

MAŞINI ELECTRICE. Curs 2: NoŃiuni introductive (Continuare) Prof.dr.ing. Claudia MARłIŞ Catedra de Maşini Electrice, Marketing şi Management

Fig. 1.1 Sistem de acţionare în linie

Curs 5 mine 1.18 AplicaŃii ale legii inducńiei electromagnetice

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

GAZE IONIZATE ÎN CURENT CONTINUU

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

riptografie şi Securitate

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2011

CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE

FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

Fig Conexiunea serie Fig Circuit R 1 C 1 R 2 C 2

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

3.5. Forţe hidrostatice

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Transcript:

5. sablar elastce 5.. rcur 5... enre. Rol unctonal rcurle sînt organe e aşn care prn ora lor ş prn caltăţle e elastctate ale ateralelor n care sînt executate, sub acţunea orţelor exteroare ajung la eoraţ relatv ar, revenn la ora nţală upă înepărtarea acestor orţe. În tpul eoraţe elastce, arcurle înagaznează lucrul ecanc eectuat e orţa exteroară, cu posbltăţ e reare ntegrală sau parţală. Scop : - aortzarea energe e şoc ş a vbraţlor (arcur vehcule, arcur ontate sub unaţ); - acuularea une energ ce trebue ceată treptat sau în tp scurt (arcurle ceasurlor, supapelor otoarelor cu arere nternă); - exerctarea unor orţe elastce peranente (arcurle unor abreaje); - ltarea orţelor, reglare (la prese, abreaje autoate, robnete e reglare); - ăsurarea orţelor ş oentelor prn utlzarea epenenţe ntre sarcnă ş eoraţe (naoetrce). - schbarea recvenţelor propr ale unor organe e aşn. Clascare: - upă ora constructvă (g..5) - în o - elcoale - sc - nelare - sprale plane - bară e torsune - specale 95

- upă recţa ş sensul orţelor exteroare - copresune - tracţune - torsune - încovoere - upă ora secţun: - crculară - reptunghulară, pătrată - prolată rcur cu o rcul clnrc e copresune rcul elcoal conc e copresune rc spral rc elcoal clnrc e tracţune rc sc splu rc bară e torsune rc laelar g..5 5... Materale Cernţe: - rezstenţă rcată la rupere - ltă rcată e elastctate - rezstenţă la oboseală ş rezstenţe rcate La anute construcţ a trebue : - rezstenţă la corozune - latare tercă reusă 96

- lpsa propretăţlor agnetce - enţnerea propretăţlor ecance la teperatură a) Oţelur carbon e caltate ş oţelur alate : oţel călt ş revent pentru arcur STS 795, OLC 55; 65; 75; 85, 5 ş 7,, 60 S 5 b) Materale neeroase : bronz, alaă, alaje Cu N c) Materale neetalce : caucuc, ase plastce, plută. 5... Caracterstcle uncţonale ale arcurlor a) Caracterstca arculu este curba care expră relaţa ntre sarcn ş eoraţle provocate (g..55); (); M g(ϕ), M sprale plane. - La ajortatea arcurlor caracterstcă lnară (a) - arcur elcoale, bară e torsune, laelare, n o repte ; - curblne crescătoare (b) arcur n o curbate ş arcur telescopce; - curblne escrescătoare (c) arcur sc, b) Rgtatea arculu c ărea care caracterzează raportul ntre sarcna eleentară ş eoraţa eleentulu corespunzător c ; M c ' ϕ rcurle cu caracterstcă lnară au rgtatea constantă, nută ş constanta arculu : c b g..55 c a, ϕ n tg α n Coent [T]: 97

sau c ' Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce M ϕ M ϕ M n ϕ tg α' M M n ϕ ϕ rcurle cu caracterstcă nelnară au rgtatea varablă - crescătoare - escrescătoare c c M ϕ c) Lucrul ecanc e eoraţe este lucrul ecanc eectuat e sarcna exteroară ş înagaznat e arc. g ( ) sau ' 0 0 La arcurle cu caracterstcă lnară ş ' M ϕ ϕ ϕ M ϕ g( ϕ )ϕ 0 ) Coecentul e utlzare voluetrcă K v - reprezntă raportul ntre lucrul ecanc e eoraţe a arculu ş energa totală pe care o poate înagazna voluul V e ateral al arculu K v σ ax ; V E ' K' v τ ax V G σ ( K v Eax e ωε V V ) E E ax e 5... rcur cu o rcurle cu o sînt arcur lexonale (solctate în prncpal la încovoere) consttute n una sau a ulte o lucrîn îpreună a) arcur laelare b) arcur cu o ultple. 0 98

x τ ax V E a) rcur laelare (g..56) 8 pentru secţune reptunghulară ( l x ) ( l x ) 6l σ x σ ax (x0) W bh 6h 6 l l l M l σ EI bh bh h E E 6 pentru secţune trunghulară σ ax l g..56 E h b bx bx l bh 6 σ ax l h K v K pentru secţune trapezoală C 0 K ; v 9 b + b l EI σ ax ax l Eh l Eh l h b l V σ ax σ ax K v b h 6 E 8E 6 σaxv E v l E E oloseşte cel a bne ateralul 6 C 0 b b + b b) rcur cu o ultple, curbe, cu suspense oblcă la capete (g..57) Se cunosc :, o, l Se cere : n sau b, h 99

/cosα σ tot σ ax g..57 + σ σ nuărul e o e arc n - t a 0 ctg α 0 Rctgα C σ 00K500N / n tgα σ t pentru oaa prncpală bh ax M W ( l + tgα ) o nbh 6 eoarece α nu se cunoaşte, se eternă n aptul că curbura olor se ace upă un arc e cerc 0 /cosα tgα Q α cosα l l Q R l.ctgα 0 l cosα α l.ctgα l l.tg snα snα snα α α cos sn α sn cosα ( α tg ) snα α α α α sn cos sn cos Eleente constructve tgα cosα o spectele olor e arc pot avea ore varate: repte, trapezoale, crculare, parabolce (g..58), eventual cu înălţea escrescână, pentru a cşora recarea între o în această zonă. ore constructve pentru capetele o prncpale sunt prezentate în g..59. O α l R α a b c e g..58 a b c e g..59 00

5..5. rcur sc rcurle-sc STS 85 sunt orate ntr-unul sau a ulte scur elastce tronconce. Caracterstc pentru aceste arcur este aptul că prn varaţa raportulu h s, ca ş prn erte cobnaţ e aşezare a scurlor, se obţn caracterstc elastce erte. a) Pachet e arcur sc (suprapuse în acelaş sens) h tot n, tot tot b) Coloană e arcur sc (suprapuse cu alternarea pozţe lor) tot, tot tot c) Coloană e pachete e arcur sc tot n ; tot tot une: n nuărul e scur ntr-un pachet nuărul pachetelor suprapuse Eleente e calcul STS 86 Tensunea axă apare în colţul C (tensune e copresune) Tratarea exactă a calculelor e rezstenţă este clă 0

splcat : a) orţa n arc E υ s k Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce h s s h + s s s υ ( E,,s,,,h) b) Tensunea axăσ ax corespunzător une eoraţ E s h σ ax k k σ k s + s s une : ( υ ) ax 6 6 / ;k / ln / π ln π ln k k ( / ) π ln ( E, υ,s,, ) c) Lucrul ecanc e eoraţe pentru un sc, în oenul e eoraţe e L la starea lberă la aplatsare E.. L( E, υ,s,,h) υ pentru un pachet cu n scur L nl 0,p p 0,5 s h p 5 Eleente constructve h pentru s σ a 500N / 0

5..6. rcur cu solctăr prncpale la torsune a) rcur bare e torsune (g..60) l g..60 R Barele e torsune sînt întrebunţate în nueroase cazur, la suspensa vehculelor, cuplaje elastce cu jocur torsonale, în aparate e ăsură. K - Solctare torsune : - Tensune τ ϕ M R t t τ ax at W p π - eoraţe ra M tl GI p 6 τ t G ax - Lucrul ecanc e eoraţe : ϕ M l l t ' M t M t GI p 0K80.N / t M l GI p M t l π π ' GI lw lw l l p p p 6 τ V M V I V t p V tax W p V V G W G p ' V Se constată că bara e torsune are cel a bun coecent e utlzare voluetrc. ora capetelor e xare este polgonală, rotună zţată ş aplatsată. 0

b) rcur elcoale (g..6) - sînt arcur orate n sâre sau bare cu secţune rotună sau reptunghulară, înăşurate în elce pe o anută supraaţă rectoare H - coecentul e arcure a H 0 Eleentele geoetrce caracterstce sînt : (STS 7068) - aetrul sîre sau b ş h - aetrele -,, - unghul e înclnare al sprelor ˆ α 6K9 0 - pasul t în stare lberă + 0, t ; - coecentul e zvelteţe λ upă sensul orţe e lucru, pe recţa axe, arcul poate căpăta o eorare elastcă e copresune sau e întnere. rcul în ansablu poate solctat la tracţune sau copresune, ar spra, în prncpal, la torsune (g..6). t / g..6 e α H 0 α α snα cos α t n e g..6 0

ouă coponente: cosα, snα M t R cosα M R T cosα snα N P snα 0 eoarece α 6L9 snα 0ş ec se negljează încovoerea ş tracţunea τ tax k + M t k W p k π 6 8k π 8k τ at π ncele arculu 6 pentru arcur înăşurate la rece,6 reaptă, c una curbă. 0 pentru arcur înăşurate la cal coecent ce ţne seaa e aptul că arcul nu este o grnă - eoraţa arculu este coprarea sau lungrea lu totală ca eect al orţe (g..6). ϕ l π n θ R ϕ ϕ / g..6 05

π n M l t n Rϕ 8 (caracterstcă lnară) GI GI G p p - Lucrul ecanc e eoraţe - Rgtatea G 8 C - Coecentul e utlzare voluetrc - Eleente e calcul ensonare -aetrul sîre 8 n a) cîn se pune prn gabart ( ) K v τ t ax G V -se alege ş se ace vercarea G n 8n G V π G 6 8K τ τ at - 0,5τ tax r n pentru sîră trelată n OLC π b)cîn nu se pune gabartul 8K, πτ - Nuărul e spre: at - 0,5τ pentru sîră n Bz r n n conţa e eoraţ (rgtate): - nuărul e spre actve G n 8 G 8 c - nuărul e spre e reaze n r, 5 ; se recoană n r 06

- nuăr total e spre n t n + nr - Lungea lberă a arculu H - la arcur e copresune cu capete prelucrate nt + ( n 0,5) H n 0 r 0 t 0,5 - pentru înălţea e aşezare a sprelor e reaze pretensonare - la arcurle e întnere H 0 ( n + ) + Hc H tn + Hc la arcur ără pretensonare 0 + une Hc ( 0,5K ) - Lungea esăşurată a arculu - înălţea ochulu e prnere la arcur cu πn l cosα - Vercarea la labaj a arcurlor coprate (g..6) acă punctul e cooronate ( λ,a) se găseşte sub curbă - nu labează a ; H 0 e exploatare. acă H 0 λ ; săgeata λ p sgur nu labează c) rcur elcoale clnrce ultple cu secţune crculară (g..65) a 0,7 g..65 g..6 7 λ Spaţul sponbl este a bne olost acă se întrebunţează arcur elcoale ultple. Ssteul ar echvala cu un nuăr e arcur cu rgtate ertă, aşezate în paralel, care sub acţunea orţe exteroare, se eorează cu aceeaş săgeată. e un arc copus n z arcur elcoale,,..., z aetrul sîrelor,,... aetrul eu e înăşurare z 07

l,l,... lz Note e curs. Captolul 5. sablăr elastce lungea sîre Conţa aceeaş tensune τtax τ... z n n ş acelaş ateral (ş ec aceeaş săgeată): n z z z 8 8 K 8 G G G t ax ar n 8 π n 8 π z n K 8 K π z z Se poate ate în plus, ără nc o cultate e realzare, că: n n nz z z z K ( l l K ) z z lz K z acă exstenţa une proporţonaltăţ între aetrul e înăşurare ş aetrul sîrelor. orţa preluată e arc : z C C z π z τ t 8 ax π τ t 8 ax z Sarcnle preluate e arcur consecutve :, eoarece 08

5..7. rcur e caucuc La acelaş volu e ateral, arcul e caucuc aortzează o canttate e energe sensbl superoară cele corespunzătoare arculu n oţel 0% n energa e eoraţe. ceastă capactate e aortzare se atoreşte recărlor nterne. Categorle prncpale e arcur n caucuc (g..66) s e h h h e γ ρ a b c g..66 rc blocat solctat la copresune (g..66.a) σ βε h β β h 8 τ c h G nu se eorează elastc ecît pentru zone c rc clnrc arat cu plăc etalce (g..66.b) solctat la orecare τ ρg s.tg G rc clnrc arat cu tubur etalce (g..66.c), solctat la torsune 09

τ ax π h ln πgh rc clnrc arat cu tubur etalce (g..66.), solctat la orecare τ t ax M M πh t τ ax t orec M t πρ hτ t ρ τ t ax π h M t ϕ π Gh n M t π h Rezstenţele asble pentru arcurle e caucuc - solctate statc: σ copresune 5 N/ τ orecare N/ τ torsune,5 N/ - cu şoc trecător: σ copresune,5 5 N/ τ orecare N/ τ torsune,5 N/ -solctate nac σ copresune,5 N/ τ orecare 0. 0.5 N/ τ torsune 0. N/ 0

5.. ortzoare 5... Caracterzare. Eleente constructve Exeple u rolul e a spa energa vbraţlor ş şocurlor. upă prncpul e uncţonare: - aortzoare cu recare uscată (coulobană) - aortzoare cu recare luă - aortzoare cu perer prn curenţ turbonar Corp superor Plăc e xare rc elcoal Corp neror a) ortzor cu recare uscată-unrecţonal - pentru sparea energe vbraţlor rectln (g..67) µ n µρ g..67 b) ortzoare cu recare luă ortzarea este eternată e orţa e recare creată la orecarea unu lu vîscos între ouă supraeţe cu vteze sau e orţa rezstentă, realzată la eplasarea orţată a luulu vîscos prntr-o conuctă sau un orcu. Vîscoztatea nacă este caracterstca prncpală a luelor ce eternă caracterstcle aortzoarelor cu recare luă: cv în care c este coecentul e aortzare; v vteza relatvă a eleentelor rge ale aortzoarelor, legate e asa care vbrează ş batu; exponent: - caracterstcă lnară

- < caracterstcă progresvă - > caracterstcă progresvă Exeple: ). ortzor cu pston (g..68) c p c 8ηπ p c g..68 ). ortzor hraulc telescopc orţa e aortzare se atoreşte rezstenţe luulu la trecerea prn orc c, în uncţe e raportul ntre coecentul e rezstenţă pentru cursa e copresune c v ş coecentul e rezstenţă pentru cursa e estnere - aortzoare cu splu eect c 0;c 0 c - aortzoare cu ublu eect cc 0;c 0 caracterstcă setrcă c c c Constructv aortzoare telescopce onotubulare c caracterstcă asetrcă c c - btubulare Scheatc aortzor telescopc btubular (g..69) pston caeră copensare (aer) clnru rezervor supape e councare tub prncpal supape e estnere c lch axa roţlor g..69

Eleentele coponente: - Supapele sînt realzate sub ora e ronele apăsate pe orc calbrate prn ntereul unor eleente elastce În cazul supapelor e estnere ş coprare ronele obturatoare, n tablă e oţel e arc cu grosea 0, 0,5 au realzate pe perere, prn rezare, un nuăr e ante calbrate,.prn care se creează rezstenţa vîscoasă a lchulu. - Pstoanele sînt conecţonate n ontă sau aterale cerace - Tubur exteroare-n ţev e oţel - Ssteul e etanşare-nel e caucuc cu zţ nteror sau anşetă e etanşare (serng) - Lchul e aortzare trebue să abă un nce e vscoztate (I V) rcat:,6,,9 cst la 00 C, nu cst la 50 C ş 6500 cst la 0 C. Încălzrea aortzoarelor plcă scăerea vîscoztăţ scăerea peroranţelor e exeplu: încălzrea aortzorulu e la 0 la o C conuce la reucerea canttăţ e energe spate cu 5%. 5... Eleente e calcul ş proectare Calculul se eectuează în strînsă corelaţe cu celelalte eleente ale suspense (asa suspenată, eleente elastce, etc.).

Pentru un aortzor hraulc telescopc se parcurg urătoarele etape: - Stablrea caracterstc externe e aortzare a [N] Curba e aortzare pătratcă Curba e aortzare regresvă 000 000 I II Coplet încărcat ără sarcnă utlă 0,5,0,5 v a [/s] Pentru vteze ale pstonulu e pînă la 0,5/s oenul I e uncţonare >0,7/s oenul II e uncţonare Caracterstca e aortzare (curba ) conuce în oenul vtezelor ar la orţe e aortzare exagerate, cu plcaţ negatve asupra conortulu ntroucerea une supape e escărcare care ntră în uncţune nua la o anută vteză nută vteză crtcă. Se asgură pentru vteze ar o caracterstcă e aortzare regresvă (curba B). Pentru suspens auto V cr 0,K0, / s. - ensun constructve e bază ) Lungea l pusă e valorle extree ale eleentulu elastc ) aetrul exteror convecţe e - n conţa tercă W orecare W evacuat W orecare kv - vteza ee a vbraţlor k constantă epenentă e aortzare (orcu, etc.); W evacuare convecţe π ) Orcle calbrate e lα. T

Conţa e ebt ( ebtul prn orcul calbrat entc cu cel realzat e pston) Q cal Q pston SV p Q cal µ S cal cal g p / γ a ps p µ coecentul e perere la scurgerea prn orc calbrate.e exeplu: R cal e 0, µ cal 0, 7K0, 75 ) ensonarea canalelor crculare n pston can can p Conţa ebt Q µ g p / γ zπ / Q V S p 5.. Suspens ecance Rol - cşorarea apltun şcăr transsă e la unaţa ; - cşorarea orţe transsă e la aşnă la unaţe. Maşnă x(t) o snωt t Suspense Exctaţe unaţe t uu o snωt r (t) a) pentru reucerea apltun şcăr b) pentru reucerea orţe Părţle prncpale ale une suspens - eleente elastce (arcur) cu rol e susţnere a sarcn - eleente e spare a energe vbraţlor (aortzor) 5

Mărle prn care se poate caracterza o suspense: - transsbltatea absolută T )pentru cazul n g.a T, apltunea vbraţe aşn, ) pentru cazul n g.b T ; e apltunea vbraţe unaţe apltunea orţe transsă unaţe apltunea orţe transsă exctaţe - transsbltatea relatvă T R : s T R ; s v e apltunea eoraţe suspense r apltunea vbraţe unaţe - răspunsul şcăr, nut actor e aplcare;, apltunea eplasăr ssteulu elastc sub st acţunea apltun orţe e exctaţe st eoraţe statcă Exeple ale ărlor T,TR s pentru un sste cu un gra e lbertate ξ c / c cr ; c cr k ω 0 k / ξ Suspensa cu aortzor vîscos cuplat rg: - creşterea aortzăr realzează cşorarea transsbltăţ la rezonanţă, ar conuce la obţnerea unor valor ar ale transsbltăţ absolute pentru valor rcate ale pulsaţe ω / ω 0. ortzorul este ecace nua în zona rezonanţe (g.a). actorul e aplcare este cşorat, pentru o valoare a pulsaţe, e creştere a aortzăr (g.b). 6

T 00 0 0 ξ0,0 ξ0,5 ξ0, ξ 0, 0 ω/ω 0 0, 0 ω/ω 0 Suspensa cu aortzor couloban legat rg: - realzează o legătură rgă prn blocarea aortzorulu atunc cîn orţa e recare este are ş exctaţa se ace cu pulsaţ oarte c ( ω pp ω 0 ). În aceste conţ T. Creşterea coecentulu e aortzare coulobană cşorează transsbltatea absolută la rezonanţă ş ăreşte pulsaţle la care aceasta se realzează. Bblograe. Manea Gh.- Organe e aşn. Et.Tehncă, Bucureşt, 970. Gaţanu M.ş.a. - Organe e aşn. Et.Tehnocă, Bucureşt,98 ş 98;. Pavelescu. ş.a. - Organe e aşn. Et. actcă ş Peagogcă, Bucureşt, 985;. Bucşă I. ş.a. - Inruătorul tehncanulu proectant e aşn ş utlaje. Et.Tehncă Bucureşt, 97.?? Intrebăr recaptulatve ) Care ntre urătoarelearţeste aevărată: arcul este un organ e aşnă care realzează o legătură a) elastcă; b) rgă. 7

între părţle sau pesele une aşn, ecans sau spoztv? ) Caracterstca arculu este curba care expră epenenţa ntre: a) orţa ş eoraţa elastcă lnară; b) oent ş eoraţa elastcă unghulară; c) între orţă ş oent; ) între orţă ş unghul e înăşurare al elce. ) Rgtatea arculu este o ăre: a) aensonală b) care se expră în N/. ) Care ntre secţunle arcurlor laelare au cel a bun coecent e utlzare voluetrcă? a) reptunghulară; b) trunghulară; c) trapezoală. 5) Solctarea prncpală a arcurlor e torsune este: a) torsunea; b) tracţunea. 6) rcurle elcoale clnrce în ansablu sunt solctate la: a) torsune; b) tracţune; c) copresune. 7) La acelaş volu e ateral, arcul e caucuc aortzează o canttate e energe: a) superoară cele corespunzătoare arculu n oţel; b) neroară cele corespunzătoare arculu n oţel. 8) Caracterstcle ecance ale arculu epn e: a) copozţa ş propretăţle ateralulu n care se realzează; b) orţa sau oentul la care sunt solctate arcurle. 8