TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE.

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Chimie fizică. Termodinamică

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 1 Şiruri de numere reale

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

2. Rezistența electrică (R) Ohm (Ω) 1Ω = 1kg A -2 m 2 s Rezistivitatea (ρ) Ohm metru (Ω m) 1Ω m = 1kg A -2 m 3 s -3

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

I. Recomandări metodice generale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

9. Interacţiunea câmpului electromagnetic de înaltă frecvenţă cu substanţa. Polarizarea dielectricilor. Copyright Paul GASNER 1

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Noțiuni termodinamice de bază

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional

Lucrul si energia mecanica

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Termodinamica. UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator:

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Chimie Anorganică. e Chimie

Electrotehnică. Conf. dr. ing. ec. Adina RĂCĂŞAN

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FC Termodinamica. November 24, 2013

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V)

5.1. Noţiuni introductive

n n r Z Cursul 4 Modelul Bohr-Sommerfeld - continuare Pentru ionii hidrogeniozi (ioni cu un singur e - ):

Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Cuprins Hidrocarburi

= 100 = 0.1 = 1 Å

2. Ecuaţii de propagare a câmpului electromagnetic. Noţiuni fundamentale. Copyright Paul GASNER 1

Curs - programul Electrotehnică Versiunea Ș. L. Mihail-Ioan Pop

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Acceleratorii de particule

TRANSFERUL DE CĂLDURĂ

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M.

Subiecte CS. Laborator Profil pozitie Subiect Detaliere 10 Feroelectricitate,feroelectrici si

Cuprins. Hidrocarburi... 1

Optica geometricǎ. Formula de definiţie

Acizi carboxilici heterofuncționali.

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

Brutus Demşoreanu. Mecanica analitică. - Note de curs -

Structura sistemului periodic... 9

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

CURRICULUM-UL LICEAL DE FIZICĂ

CURS 10 INTERACTIUNEA RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE CU SUBSATNTA CARACTERUL CORPUSCULAR AL RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE ATOMUL, STRUCTURA SI

Forme de energie. Principiul I al termodinamicii

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

BAZELE TERMOENERGETICII

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1. Introducere in Fizică

I. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DIVIZIUNILE MECANICII. PRINCIPIILE MECANICII CLASICE SISTEME ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Mecanica. Unde acustice. Seminar

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Difractia de electroni

ELECTROMAGNETISM.

Capitolul 30. Transmisii prin lant

SYLLABUS ichemist, EDIȚIA A IV-A

2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Integrala nedefinită (primitive)

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice

TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN CONDUCTIVITATE

CUPRINS 1. OPERAŢII CU VECTORI MECANICĂ CLASICĂ TEORIA RELATIVITĂŢII (RELATIVITATE RESTRÂNSĂ) TERMODINAMICĂ...

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi

1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.

Transcript:

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE. A. FIZICĂ I. MECANICĂ FIZICĂ Cinematica punctului material. Traiectoria. Viteza pe traiectorie. Vectorul viteză. Mişcarea rectilinie uniformă. Mişcarea rectilinie uniform variată. Mişcarea circulară uniformă. Mişcarea circulară uniform variată. Mişcarea oscilatorie armonică, amortizată, întreţinută. Compunerea vitezelor şi acceleraţiilor în mişcarea relativă şi deplasărilor. Dinamica punctului material. Principiile dinamicii. Forţa elastică. Forţa de frecare. Dinamica mişcării circulare uniforme. Dinamica mişcării circulare uniform variate. Dinamica mişcării oscilatorii armonice. Pendulul elastic. Pendulul gravitaţional simplu. Teorema variaţiei momentului cinetic. Legea conservării momentului cinetic al punctului material. Lucrul mecanic al unei forţe. Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Forţe conservative. Forţe ne-conservative. Energia potenţială. Teorema variaţiei energiei mecanice totale. Legile lui Keppler. Legea atracţiei universale. Mişcarea unui punct material în câmpul forţei centrale gravitaţionale. 1. Cursul de Fizică, Berkeley, Vol. I, Mecanica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 2. Mecanica, L.D. Landau, E. M. Lifşiţ, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996. 3. Fizică, R. Brenneke, G. Schuster, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973. 4. Mechanics - From Newton's Laws to Deterministic Chaos, Florian Scheck, Springer-Verlag, Berlin, 1994. II. TERMODINAMICA, FENOMENE TERMICE Sistem. Stare. Echilibru. Principiile termodinamicii. Ecuaţii fundamentale. Condiţii de echilibru (mecanic, termic, chimic). Ecuaţii termodinamice (Euler, Gibbs-Duhem ). Potenţiale termodinamice şi funcţii Massieu. Ecuaţiile diferenţiale Gibbs-Helmholtz. Relaţiile Maxwell. Procese termodinamice. Maşini termice, maşini frigorifice. Termodinamica gazului ideal şi a gazului real. Gazul van der Waals. Efectul Joule-Thomson. Termodinamica radiaţiei. Termodinamica dielectricilor şi a materialelor magnetice. 1

Termodinamica proceselor ireversibile. Creşterea entropiei în procesele ireversibile. Sursa de entropie. Conducţia căldurii. 1. S.ŢIŢEICA, Termodinamica, Ed.Academiei, Bucureşti (1982) 2. Z.GABOŞ, O.GHERMAN, Termodinamică şi fizică statistică, E.D.P. Bucureşti (1967) 3. I.P.BAZAROV, Termodinamica, Ed. Tehnică. Bucureşti (1962) 4. G. C. MOISIL, Termodinamica, Ed. Academiei, Bucureşti (1988) 5. M. IGNAT, Intrebări şi exerciţii de termodinamică şi fizică statistică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti (1981). III. OPTICĂ, SPECTROSCOPIE, LASERI Natura luminii (caracterul dual-undă, corpuscul) Optica geometrică, Reflexia şi refracţia luminii, Dioptrul, Oglinzi, Lentile, Prisme Instrumente optice Interferenţa luminii, Dispersia luminii. Difracţia luminii (pe reţea, Fresnel, Fraunhoffer) Polarizarea luminii. Absorbţia luminii Spectre de emisie. Spectre de absorbţie 1. Brătescu, G.G., Optica, Ed. Didactică şi pedagodică, 1965 2. Ţintea H., Optică şi spectroscopie, Ed. Didactică şi pedagogică, 1973 3. Truţia, Ath., Spectroscopie atomică, univ.bucureşti 1975 4. Iova, I., Elemente de optică aplicată, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică 1977 5. Cucurezeanu I, Laseri, Ed. Academiei, 1966 IV. ELECTRICITATE SI MAGNETISM Electrostatica. Sarcina electrica. Legea lui Coulomb. Câmpul electric. Potenţialul electric. Legătura câmp-potenţial. Capacitatea electrica. Condensatori. Energia electrostatica. Dielectrici în câmp electric Curentul electric. Mărimi caracteristice. Ecuaţia de continuitate. Legea lui Ohm. Efectul Joule. Tensiunea electromotoare. Câmpul magnetic. Legea lui Ampere. Fluxul câmpului magnetic. Potenţialul vector. Legea Biot- Savart. Câmpul magnetic în substanţa. Inducţia electromagnetică. Legea lui Faraday. Autoinducţia. Curentul de deplasare. Câmpul electromagnetic. Ecuaţiile lui Maxwell. 1. Electricitate şi magnetism, Cursul de Fizică Berkley. 2. Fizica generala. Electricitatea, Gh. Dorin Stoicescu, Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu,1999 3. Fizica generală, Dan Chicea, Editura Universităţii Lucian Blaga Sibiu, 1999 2

V. FIZICA CORPULUI SOLID Starea cristalină. Reţeaua Bravais. Reţeaua inversă. Metode de studiu a corpului solid. Modelul electronilor liberi. Modelul electronilor cvasiliberi. Călduri specifice în solide. Supraconductivitatea. : 1. Kittel, Introducere in fizica corpului solid. 2. G. Ciobanu, Introducere in fizica solidului. VI. FIZICĂ ATOMICĂ ŞI NUCLEARĂ Spectrografe şi spectrometre de masă. Monocromatoare de particule încărcate. Ipoteza cuantelor de energie a lui Planck. Radiaţia corpului negru. Efectul fotoelectric. Efectul Compton. Modelul Rutherford. Modelul lui Bohr. Structura nucleului. Sarcina electrică şi barionică. Energia de legătură a nucleului. Modele nucleare. Legi de conservare în reacţiile nucleare. Dezintegrarea radioactivă. Legea dezintegrării radioactive. Dezintegrarea în cascadă. Serii radioactive naturale. 1. Capitole de Fizică Atomică, Dan Chicea, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2002. 2. Fizică Nucleară, Chicea Dan, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2004. 3. Fizică Nucleară-Aplicaţii, Chicea Dan, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2005 4. Fizică Atomică, Ştefan Muscalu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 5. Max Born, Fizica Atomică. 6. Fizică Nucleară Experimentală, Muhin, vol I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980. 7. Curs de Fizică Nucleară, Gheorghiţă Vlăducă, Ed. Univ. Bucureşti, 1987. VII. MECANICĂ CUANTICĂ Deducerea ecuaţiei de undă pentru o particulă liberă şi pentru o particulă într-un potenţial scalar. Ecuaţia lui Schrodiger independentă de timp, spectrul energetic. Salt de potenţial. Reflexia şi transmisia undelor. Groapa de potenţial infinit de adâncă. Groapa de potenţial tridimensională cu pereţi infiniţi. Groapa pătrată finită. Rezonanţe. Trecerea particulei prin bariera de potenţial. 3

1. Introducere în Mecanica Cuantică, Dan Chicea, Editura Alma Mater, 2006. 2. Mecanica Cuantică Messiah, vol I şi II, Editura tehnică, 1970. 3. Mecanica Cuantică Ş. Ţiţeica, Ed. Tehnică, 1980. 4. Fizică Cuantică, Cursul de Fizică Berkley, 1985. B. CHIMIE I. CHIMIE ANORGANICĂ 1. Numere cuantice; Relaţii între numerele cuantice. Orbitali atomici. 2. Repartizarea electronilor în învelişul atomilor. Configuraţiile electronice ale elementelor. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente(s, p, d, f). 3. Sistemul periodic al elementelor. Variaţia periodică a proprietăţilor chimice. 4. Legături chimice: a) Legătura ionică; b) Legătura covalentă (teorii mecanic-cuantice): - Metoda legăturii de valenţă. Tipuri de hibridizare cu participarea orbitalilor s, p, d (exemple de combinaţii ale elementelor din perioadele: 2, 3, 4) - Metoda orbitalilor moleculari. Orbitali moleculari bicentrici localizaţi. Diagrama nivelelor energetice. Ordin de legătură. Orbitali moleculari delocalizaţi (extinşi) de tip σ şi π. c) Legătura metalică. 5. Elemente nemetalice. Structură electronică. Proprietăţi fizice generale. Alotropia. Proprietăţi chimice. Exemplu: hidrogen, oxigen, halogeni, carbon. a) Hidruri ionice. Hidruri covalente (hidracizi, apa, apa oxigenată, amoniac). b) Oxiacizi. Acizii oxigenaţi şi sărurile lor (acizii oxigenaţi ai clorului, sulfului, fosforului, azotului, carbonului). 6. Elemente metalice. Caracterizarea metalelor în funcţie de structura electronică. a) Metale de tip s şi p. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. b) Metale de tip d. Stări de oxidare. Proprietăţi specifice. c) Combinaţii complexe. Generalităţi (liganzi, număr de coordinaţie, formulare şi nomenclatură). Legătura chimică în combinaţii complexe. Metoda legăturii de valenţă (a lui Pauling); exemple pentru elementele fier, cobalt, nichel. 1. C. D. Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985. 2. G. Marcu, M. Brezeanu, C. Bejan, A. Bâtcă, R. Cătuneanu, Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică, ediţia II, Bucureşti, 1984. 3. C. Drăgulescu, E. Petrovici, Introducere în chimia anorganică modernă, Ed. Facla, Timişoara, 1973. II. CHIMIE ANALITICĂ 1. Reacţii de hidroliză: a) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid slab şi o bază tare. b) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid tare şi o bază slabă. c) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid slab şi o bază slabă. 4

2. Reacţii analitice cu formare de precipitate. Corelaţia dintre solubilitate şi produs de solubilitate. 3. Volumetria prin reacţii de neutralizare. 1. Gh. Rădulescu, M. I. Moise, I. Ceteanu, Chimie analitică calitativă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997. 2. I. Ceteanu, M. I. Moise, Gh. Rădulescu, Îndrumător pentru studierea domeniului acido-bazic al speciilor chimice în soluţii apoase, Ed. Univ. Lucian Blaga din Sibiu, 1999. 3. Gr. Popa, A. Paralescu, Chimie analitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977. 4. T. Hodişan, Chimie analitică cantitativă. Gravimetrie. Titrimetrie, Litografia U.B.B. Cluj- Napoca, 1989. 5. Maria Ioana Moise, Note de curs. III. CHIMIE ORGANICĂ 1. Formule structurale în chimia organică (Fischer, perspectivice axiale şi proiectare axiale). 2. Izomeria de catenă şi poziţie. 3. Noţiunea de configuraţie (cis-trans şi ± ) şi conformaţie (la alcani şi ciclohexan). 4. Tipuri de mecanisme de reacţie: Substituţie (SR, SE, SN 1 şi SN 2 ), adiţie (AR, AE, AN), eliminare (E 1 şi E 2 ). Exemplificare pe reacţii chimice ale alcanilor, alchenelor, alchinelor, hidrocarburilor aromatice mononucleare, derivaţilor halogenaţi, alcoolilor, compuşilor carbonilici, acizilor, nitroderivaţilor, amidelor, sărurilor de diazoniu. 5. Starea aromatică a compuşilor carbociclici şi heterociclici (furan, pirol, tiofen, piridina, pirimidina). 6. Monozaharide. 7. Aminoacizi. 1. M. Avram, Chimie organică, Ed. Zecasin, ediţia II, Bucureşti, 1994 1995. 2. C.Jiteanu, Curs de chimie organică, vol.i, II, III, Ed.Mira Design, 2000, 2001 IV. CHIMIE FIZICĂ 1. Potenţiale termodinamice. Potenţial chimic. Afinitate chimică. 2. Echilibrul fizic. Legea fazelor. Echilibrul fizic în sisteme monocomponente: vaporizare, sublimare, topire. Echilibrul fizic în sisteme bicomponente în condiţii izoterme şi izobare. 3. Echilibrul chimic. Moduri de exprimare. Deplasarea echilibrului chimic cu temperatura şi presiunea. 4. Cinetică chimică. Viteza de reacţie, ordinul şi molecularitatea reacţiilor chimice. Cinetica reacţiilor simple de ordinul I, II, III şi n. Dependenţa vitezei de reacţie de diferiţi factori. Constanta vitezei de reacţie, moduri de determinare. 5.Chimia fizică a suprafeţelor. Fenomene de umectare şi capilare. Adsorbţia pe suprafeţe lichide şi solide. Izoterma de adsorbţie. 6.Starea coloidală. Clasificare. Sedimentare. Difuzia de masă. Mişcarea browniană. 1. P. W. Atkins, Tratat de chimie fizică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996. 2. V. Bednar, H. Bednar, Chimie fizică generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978. 3. I. Cădariu, Chimie fizică, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967. 5

4. I. G. Murgulescu şi alţii, Introducere în chimia fizică, vol I-VII, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1978. 5. G. Niac, E. Schonberger, Chimie fizică, vol III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970. 6. E. Chifu, Chimie coloidală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969. 7. R. Vâlcu, Termodinamică chimică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996. 8. L.Sava, Chimie Fizică şi Coloidală, vol.i, Ed. Univ. Lucian Blaga Sibiu, 2001 V. ELECTROCHIMIE APLICATĂ: 1. Conductanţa molară şi echivalentă. Conductanţa echivalentă limită. Mobilităţi electrochimice. Numere de transport. Aplicaţii. 2. Ecuaţia lui Nernst. Forţa electromotoare. Electrozi de referinţă. Electrozi şi pile galvanice: tipuri, aplicaţii. Aplicaţii ale măsurătorilor de forţă electromotoare: determinarea ph-ului, determinarea produsului de solubilitate al unei sări greu solubile, determinarea constantei de echilibru a unei reacţii. 3. Legile electrolizei. Aplicaţii. 4. Pile galvanice primare şi secundare. Pile de combustie. 5. Teoria coroziunii electrochimice. Protecţia anticorozivă a instalaţiilor industriale. 1. L. Oniciu, L. Mureşan, Electrochimie aplicată, Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. 2. L. Oniciu, E. Constantinescu, Electrochimie şi coroziune, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. 3. N. Vaszilcsin, L. Oniciu, M. Nemeş, P. Ilea, Electrochimie. Aplicaţii numerice, Ed. Politehnică, Timişoara, 1999. 4. L.Sava, C.M. Goncea, Îndrumar de lucrări practice de chimie fizică, Ed.ULBS, Sibiu, 2001 VI. TEHNICI DE SEPARARE: 1. Clasificarea metodelor de separare. 2. Transferul de masă. 3. Metoda filtrării. 4. Metoda precipitării. 5. Metoda extracţiei. 6. Metode de separare prin membrane: osmoza, electroosmoza, dializa, electrodializa. 7. Cromatografia de gaze şi lichide. 1. C. Liteanu, S. Gocan, A. Bold, Separatologie analitică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981. 2. C. Liteanu, Gh. Rădulescu, Bazele membranalogiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984. 3. P. Bodoga, C. Măruţoiu, M. V. Coman, Cromatografia pe strat subţire. Analiza poluanţilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995. 4. L. Roman, R. Săndulescu, Chimie analitică, Metode de separare şi analiză instrumentală,, vol.3, Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1999. 6