5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Σχετικά έγγραφα
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni


Polarizarea tranzistoarelor bipolare

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V O. = v I v stabilizator


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Electronică anul II PROBLEME

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

2.3. Tranzistorul bipolar

Circuite electrice in regim permanent

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Stabilizator cu diodă Zener


DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

3 TRANZISTORUL BIPOLAR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

CIRCUITE LOGICE CU TB

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

I C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional

LUCRARE DE LABORATOR 1

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Dreapta in plan. = y y 0

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 4 Serii de numere reale

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare


Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Subiecte Clasa a VII-a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

Subiecte Clasa a VIII-a

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

F I Ş Ă D E L U C R U 5

4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (TB)

Transcript:

5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE. c. Valoarea tensiunii colector-emitor U CE. Figura 5.54 Tranzistor bipolar NPN polarizat cu două surse de alimentare a. b. În ochiul de rețea unde se află joncțiunea BE, conform legii a II a lui Kirchhoff: c. În ochiul de rețea unde se află joncțiunea CE, conform legii a II a lui Kirchhoff:

PROBLEMA 2. În circuitul din figura 5.55 se cunosc valorile: a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii din colector U C. c. Valoarea tensiunii din emitor U E. d. Valoarea tensiunii colector emitor U CE. Figura 5.55 Tranzistor bipolar PNP polarizat cu două surse de alimentare a. (1) Dar: (2) Înlocuind (2) în (1) OBS. Se poate calcula mai întâi I B apoi I C și I E știind că b. c. d.

PROBLEMA 3. În circuitul din figura 5.56 se cunosc valorile: a. Valoarea intensității curentului din bază Ib. b. Valoarea intensității curentului din colector Ic și curentului din emitor Ie. c. Valoarea tensiunii colector emitor Uce. Figura 5.56 Tranzistor bipolar NPN polarizat cu o sursă de alimentare a. Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul care conține joncțiunea bază-emitor: (1) (2) (3) Înlocuind (2) în (3) (4) Înlocuind (4) în (1) (5) Din (5) (6) b. c. Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul care conține joncțiunea colector-emitor: (7)

PROBLEMA 4. În circuitul din figura 5.57 se cunosc valorile: a. Coordonatele punctului static de funcționare. b. Coordonatele punctelor de intersecție ale dreptei de sarcină cu axele de coordonate. Figura 5.57 Tranzistor bipolar PNP polarizat cu o sursă de alimentare a. Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul ce conține joncțiunea bază-emitor: Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul ce conține joncțiunea colector-emitor: Coordonatele PSF sunt: b. Pentru determinarea punctelor de intersecție cu axele în relația (3) se egalează cu zero, pe rând, Coordonatele punctelor de intersecție cu axele sunt:

PROBLEMA 5. În circuitul din figura 5.58 se cunosc valorile:. a. Coordonatele punctului static de funcționare. b. Coordonatele punctelor de intersecție ale dreptei de sarcină cu axele de coordonate. c. Să se verifice dacă tranzistorul funcționează în regiunea activă normală Figura 5.58 Tranzistor bipolar NPN polarizat cu divizor de tensiune a. Divizorul de tensiune format din rezistoarele Rb1 și Rb2 stabilește în baza tranzistorului T tensiunea Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul ce conține joncțiunea bază-emitor: Se știe că: Deoarece

Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul ce conține joncțiunea colector-emitor: Coordonatele PSF sunt: b. Pentru determinarea punctelor de intersecție cu axele în relația (5) se egalează cu zero, pe rând, Coordonatele punctelor de intersecție cu axele sunt: c. Tranzistorul funcționează în RAN dacă sunt îndeplinite condițiile; (1) (2) Verificarea condițiilor: 1. 2. Pentru verificarea regimului de funcționare a tranzistorului se calculează tensiunea pe fiecare terminal al tranzistorului apoi se observă cum sunt polarizate joncțiunile tranzistorului. Această metodă este prezentată în problemele care urmează.

PROBLEMA 6. În circuitul din figura 5.59 se cunosc valorile:. a. Coordonatele punctului static de funcționare. b. Să se determine regimul de funcționare al tranzistorului. Figura 5.59 Tranzistor bipolar PNP polarizat cu divizor de tensiune a. Divizorul de tensiune format din rezistoarele Rb1 și Rb2 stabilește în baza tranzistorului T tensiunea Între tensiunile marcate cu roșu în schema de mai sus este relația: Înlocuind relația (3) în relația (2) se obține: Se știe că:

Deoarece Se aplică T2 Kirchhoff pe ochiul ce conține joncțiunea colector-emitor: Coordonatele PSF sunt: b. Pentru determinarea regimului de funcționare se determină tensiunile în Emitor, Bază, Colector și se observă cum sunt polarizate joncțiunile EB și EC. Tensiunile la terminalele tranzistorului se determină față de masa montajului. a fost calculat cu relația (1) Se observă că Uc = U Rc = 4,24 V (o metodă mai simplă!) Deoarece Deoarece joncțiunea emitor-bază este polarizată direct joncțiunea colector-bază este polarizată invers Tranzistorul funcționează în regim activ normal deoarece joncțiunea emitor-bază este polarizată direct iar joncțiunea colector-bază este polarizată invers.

PROBLEMA 7. În circuitul din figura 5.60 se cunosc valorile: a. Valorile parametrilor ce caracterizează punctul static de funcționare al tranzistorului. b. Să se determine regimul de funcționare al tranzistorului. Figura 5.60 Tranzistor bipolar NPN polarizat cu reacție în colector a. Parametrii care caracterizează PSF sunt: Ib, Ic, Uce. Deoarece Pe ochiul format de : Vcc, U Rc, U Rb, U be se aplică T2 Kirchhoff: Înlocuind relația (4) în relația (3) se obține: Se înlocuiește valoarea lui Ib în relația (4) și se obține:

Pe ochiul format de : Vcc, U Rc, Uce se aplică T2 Kirchhoff: Parametrii caracteristici punctului static de funcționare al tranzistorului sunt: b. Pentru determinarea regimului de funcționare se determină tensiunile în Emitor, Bază, Colector și se observă cum sunt polarizate joncțiunile BE și BC. Deoarece emitorul tranzistorului este conectat la masa montajului Ue = 0 Dacă Ue=0 Uc = Uce = 1,69 V și Ub = Ube = 0,6 V Deoarece Deoarece joncțiunea bază-emitor este polarizată direct joncțiunea bază-colector este polarizată invers Tranzistorul funcționează în regim activ normal deoarece joncțiunea bază-emitor este polarizată direct iar joncțiunea bază-colector este polarizată invers.

PROBLEMA 8. În circuitul din figura 5.61 se cunosc valorile: a. Valorile parametrilor ce caracterizează punctul static de funcționare al tranzistorului. b. Să se determine regimul de funcționare al tranzistorului. Figura 5.61 Tranzistor bipolar PNP polarizat cu reacție în colector a. Parametrii care caracterizează PSF sunt: Ib, Ic, Uce. Pe ochiul format de : Vee, U Re, Ueb, U Rb, U R1 se aplică T2 Kirchhoff: Aplicând T1 Kirchhoff în nodul dintre Rc și R1 Înlocuind relațiile (3) și (4) în relația (1) se obține:

Înlocuind valoarea lui Ib în relațiile (4) și (2) se obține: Pe ochiul format de : Vee, U Re, Uec, U Rc, U R1 se aplică T2 Kirchhoff: Parametrii caracteristici punctului static de funcționare al tranzistorului sunt: b. Pentru determinarea regimului de funcționare se determină tensiunile în Emitor, Bază, Colector și se observă cum sunt polarizate joncțiunile EB și EC. Deoarece joncțiunea emitor-bază este polarizată direct Deoarece joncțiunea colector-bază este polarizată invers Tranzistorul funcționează în regim activ normal.

5.6. FORMULE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN CIRCUITELE CU TRANZISTOARE Formule utilizate în circuite cu tranzistoare de tip NPN cu emitorul comun. Formule utilizate în circuite de polarizare a bazei din Vcc. Formule utilizate în circuite de polarizare a bazei prin divizor de tensiune. ( ) )

Formule utilizate în circuite de polarizare cu două surse de tensiune. Formule utilizate în circuite de polarizare cu reacție în colector.