CARACTERISTICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Procesul de măsurare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

V O. = v I v stabilizator

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.



R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

riptografie şi Securitate

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

8 Intervale de încredere

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Integrala nedefinită (primitive)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Subiecte Clasa a VIII-a

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Subiecte Clasa a VII-a

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

z a + c 0 + c 1 (z a)

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Procesul de măsurare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Stabilizator cu diodă Zener

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Analiza sistemelor liniare şi continue

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

MARCAREA REZISTOARELOR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Performanţele funcţionale şi metrologice ale traductoarelor

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

1.3 Aparate pentru măsurarea vibraţiilor

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

I. Noţiuni introductive

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

ESTIMAREA PARAMETRILOR STATISTICI. Călinici Tudor

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Transformata Laplace

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Capitolul 14. Asamblari prin pene

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CIRCUITE LOGICE CU TB

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Transcript:

ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu CARACTERITICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR tudiul traductoarelor prin prisma sistemelor automate impune un studiu al comportamentelor acestora atât în regim static cât şi în regim dinamic. Analiza unor traductoare este completă în condiţiile în care se ţine cont şi de caracteristicile constructive, de eploatare, de consum energetic, de fiabilitate precum şi de cele economice. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice Regimul staţionar în care se definesc caracteristicile statice presupune că atât intrarea cât şi ieşirea traductorului sunt invariante în timp pe o durată de observaţie precizată. În practică este puţin probabil ca dinamica parametrilor de proces să fie nulă pe un timp de observaţie mare. Totuşi, pe intervale scurte de timp, se poate considera că atât intrarea cât şi ieşirea sunt invariante în timp: t parametru 0 n Traductor = f(, z) m Indicatorii de calitate se pun în evidenţă pe caracteristica statică = f() z0 care eprimă legătura dintre intrarea şi ieşirea traductorului în absenţa mărimii perturbatorii (z = 0). În realitate, asupra traductoarelor acţionează pe lângă mărimea utilă şi o serie de alte mărimi de influenţă cu caracter intern (ξ, ξ,., ξ n ) sau etern ( η, η,, η m ), astfel că, în realitate, un traductor ar fi: electivitatea Indicatorul de selectivitate al unui traductor este acea proprietate de a prelua din mediu sau dintr-un mediu cu mai mulţi parametri doar acel parametru de interes. Prin dezvoltare în serie Talor obţinem: Principiul selectivităţii f f f, i f f... j Influenţe eterne, zgomot sensibilitatea utila eroarea de neliniaritate ()

electivitatea trebuie văzută ca o sensibilitate utilă - aceasta trebuie să fie mult mai mare decât sensibilităţile mărimilor de influenţă. Vom considera în continuare că influenţa perturbaţiilor eterne şi interne fac parte din eroarea de neliniaritate a traductorului. Domeniul de măsură Dacă considerăm doar zona liniară: f atunci putem spune că avem:, Unde: Δ Δ D = D = reprezintă domeniul im de măsurare de la intrare reprezintă domeniul im oferit la ieşire Pentru traductorul asigură o funcţionare normală. ( - ) ( - ) Liniaritatea Dependenţa liniară dintre intrare şi ieşire ce asigură proporţionalitatea dintre semnalul de intrare şi semnalul de ieşire este stabilită de adaptor. B caracteristica liniară aproimativă caracteristica reală A α D D - domeniu Δ - abaterea absolută a caracteristicii reale (neliniare) de la caracteristica ideală (liniară) Δ = real - ideal

ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu Eroarea de neliniaritate: nl 00 unde D e consideră că un traductor are o caracteristică liniară dacă: nl ad ( eroare admisibilă) Panta m, care defineşte sensibilitatea unei caracteristici liniare: m tg B În realitate, pe domenii mai mari de variaţie a intrării traductorului, avem o caracteristică statică neliniară, aproimaţia acesteia prin una liniară făcându-se prin intermediul erorii de neliniaritate. Ecuaţia care descrie dependenţa liniară a ieşirii de marimea de la intrare devine: A α m au m n, cu n m Liniarizarea unei caracteristici reale se face prin intermediul adaptorului. Caracteristica reală poate fi aproimată printr-un segment AB care nu e obligatoriu să se închidă la capete. Riscul este ca eroarea să depăşească uneori valoarea admisibilă şi să nu mai fie posibilă liniarizarea. În acest caz apelăm la soluţii astfel încât capetele să coincidă. ensibilitatea df d, d d Acest raport se numeşte sensibilitate. ensibilitatea unui traductor se doreşte a fi mare. În termeni absoluţi: unde se face măsurarea 0, unde este sensibilitatea absolută iar 0, 0 - puncte 0 = m dacă traductorul este liniar 3

ensibilitatea relativă (adimensională): r ensibilitatea unui ansamblu de traductoare ) Dacă avem două blocuri în serie: s u, u u, deci u s u ) Dacă avem două blocuri în paralel: = + = + Σ p = + 3) Dacă avem un bloc cu reacţie: + r - = Clasa de precizie Eroarea admisibilă de bază dată sub formă normată (raportată la domeniu) o definim ca o clasă de precizie: adm c 00[%] Clase de precizie uzuale: 0,; 0,; 0,5; ; 4

ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu Din relaţia pentru clasa de precizie putem etrage eroarea admisibilă de bază: adm c ( ) 00 Această eroare admisibilă de bază este întâlnită pentru mărimi din mediu pentru care se face măsurarea: temperatură, presiune, umiditate. Mărimi de mediu date sub formă de valori de referinţă sau intervale de referinţă în jurul unei valori de referinţă. În afară de eroarea admisibilă de bază apare şi o componentă suplimentară numită eroare admisibilă suplimentară datorată variaţiei parametrului de mediu în afara intervalului de referinţă. ( p) p[%] adm t adm b adm s Eroarea admisibilă suplimentară este eprimată de regulă în procente. Procentul p este stabilit de regulă de constructor, rezultând fie în urma unor eperimente efectuate în laboratoarele proprii, fie în urma unor atestări realizate în laboratoare independente. adm b adm Rezoluţia Rezoluţia reprezintă variaţia imă produsă la intrare pentru a obţine un salt elementar la ieşire. Este o proprietate specifică traductoarelor cu ieşire discontinuă sau cvasicontinuă. La traductoarele numerice rezoluţia se eprimă prin numărul de biţi ai conversiei care se reflectă în treapta elementară.: n Pragul de sensibilitate Pragul de sensibilitate reprezintă variaţia imă a intrării care produce o deviaţie certă la ieşire. Este o caracteristică foarte importantă în stabilirea clasei de precizie im posibile deoarece semnalul de la ieşire, pe lângă componenta continuă, este caracterizat şi de zgomote aferente. Concluzie ensibilitatea este văzută ca o caracteristică de transfer a traductorului. Rezoluţia este văzută ca o caracteristică de intrare. Pragul de sensibilitate este văzut ca o caracteristică de ieşire. 5

Repetabilitatea Este abilitatea unui traductor de a reproduce aceeaşi caracteristică de ieşire întrun eperiment la care metodele de măsurare nu se modifică, iar sensul de parcurgere a caracteristicii este acelaşi. Eperimentul se repetă de un număr prestabilit de ori şi se notează valorile în punctele caracteristice. (Δ) it ( ) r it 00 () it - abaterea imă Reproductibilitatea Reprezintă caracteristica unui traductor de a da aceleaşi valori în condiţii spaţio-temporale diferite de cele eperimentale. 6