SISTEME DE ORDINUL 1 MODEL, FUNCłIE DE TRANSFER, SIMULARE, IDENTIFICAREA PRAMETRILOR

Σχετικά έγγραφα
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Transformata Laplace

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Eşantionarea semnalelor

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Transformări de frecvenţă

PROIECT LA DISCIPLINA

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Rezulta ca polul în origine introduce un defazaj egal cu - απ/2 pentru tot domeniul de pulsatii. Indici de performanta ai sistemelor dinamice

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sistem analogic. Sisteme

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ibemo Kazakhstan Republic of Kazakhstan, West Kazakhstan Oblast, Aksai, Pramzone, BKKS office complex Phone: ; Fax:

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Stabilizator cu diodă Zener

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Titlul: Modulaţia în amplitudine

8. SEMNALE EŞANTIONATE

Διόρθωση MOVITRAC LTP-B * _1114*

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Westfalia Bedienungsanleitung. Nr

V O. = v I v stabilizator

5.1. Noţiuni introductive


I X A B e ic rm te e m te is S

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση.

Subiecte Clasa a VII-a

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Διόρθωση MOVITRAC LTE-B * _1114*

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

ο ο 3 α. 3"* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο

ΕΤΗΣΙΑ ΑΝΑΦΟΡΑ ΠΡΟΣ ΤΗΝ ΕΠΙΤΡΟΠΗ ΔΙΑΧΕΙΡΙΣΗΣ ΥΓΡΟΤΟΠΟΥ. Σύνοψη συμπληρωματικών δράσεων διαχείρισης των νερών στην Πρέσπα για το έτος 2014

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Transcript:

ucrara nr.3 Toria imlor auoma ITEME DE ORDINU MODE, FUNłIE DE TRANFER, IMUARE, IDENTIFIAREA PRAMETRIOR. copul lucrǎrii copul lucrǎrii ca prin prznara oricǎ şi pracicǎ a unor im d ordinul udnńii ǎ aprofundz cunoşinńl rfrioar la: NoŃiuna d im d ordinul ; Aplicara nońiunii d im şi a ranformai aplac pnru drminara funcńii d ranfr; Rǎpunul imului la divr mnal d inrar prin imular în divr mdii d lucru; Idnificara paramrilor imului d ordinul rprzna d un circui R-.. onidrańii oric conidrǎ imul din figura u() ITEM () Fig. EcuaŃia dinamicǎ a imului d ordinul d forma: d( ) a a ( ) bu( ) () d Aplicând ranformaa aplac şi rorganizǎri ucciv obńin: b Y ( ) b a G( ) U ( ) a a a a Y ( ) U ( ) () ( ) U ( ) b Und G() funcńia d ranfr a imului, nibiliaa imului iar a a [ ] conana d imp a imului. a Un circui R-, un circui R_, un im mcanic cu lmn laic şi d amorizar, un im rmic c. un câva im d ordinal. Aplicabiliaa acor im în pracicǎ divrǎ. D x. circuiul R- înâlni în modlara unui rvomoor d c.c., a unui lcromagn, dar înâlni şi în conrucńia unui filru paiv. Ac aplicańii divr uńin nciaa abordǎrii imic (black box) în analiza funcńionǎrii proclor din luma ralǎ. l mai mul im înâlni în pracică un iml liniar. În ac caz poa udia comporara imului para pnru ficar componnă a mnalului d inrar şi apoi

ucrara nr.3 Toria imlor auoma rzulal înumază. iml liniar au fo analiza şi dipun d uporul mamaic pnru analiză şi proicar. Un im liniar dacă aifac: principiul adiiv: dacă un im cu paramrul d inrar x () îi corpund un mnal d işir () şi rpciv pnru x () va xia un () aunci la un mnal cauză x ()x () îi va corpund mnal fc () (): If x AND x THEN x x (3) propriaa d omognia: o combinańi liniară a paramrilor d inrar [ k x() ] dau acaşi combinańi liniară a paramrilor d işir [ k () ]: If x THEN kx k (4) ombinańia d adiivia şi omognia dnumiă uprpozińi şi xprimă prin: k x kx k k Rǎpunul imului la o mǎrim d inrar impul uniar Tranformaa aplac a mǎrimii d inrar conidra U() RlaŃia () dvin în ac caz: ( ) (5) pnru car -a uiliza abla d funcńii invr aplac: k a k (6) a Forml d variańi a mǎrimilor d inrar şi işir un przna în figura x [] Fig. Rǎpunul imului la o mǎrim d inrar rapǎ Pnru un mnal d ip rapǎ ranformaa aplac [] valoara mnalului (H dfinş mnalul rapǎ uniarǎ). În ac caz rǎpunul imului drminǎ conform urmǎoarlor: H U ( ) und H

ucrara nr.3 Toria imlor auoma 3 H ( ) H H (7) ( ) Rǎpunul imului la un mnal rapǎ przna în figura 3. obrvǎ cǎ valoara d rgim ańionar H H x [] H Fig.3 În mod amǎnǎor po drmina rǎpunuril imului la al mǎrimi d inrar andard. 3. Mrul lucrǎrii 3. Încadrara unui im în claa imlor d ordinul şi drminara funcńii d ranfr conidrǎ imul d încǎlzir lcricǎ a uliului dinr-un rzrvor (fig.4). [] Uli la mpraur θ Uli la mpraura θ i Φ Enrgi lcricǎ Fig. 4 În rzrvorul cu uli inclu un rior lcric car aigurǎ un flux rmic Φ pr uliul car pǎrund în rzrvor. a urmar a ranfrului rmic raliza mpraura uliului

ucrara nr.3 Toria imlor auoma crş d la θ la mpraura θ. RzinŃa rmicǎ rior lcric - uli R [ / W] iar capaciaa rmicǎ a mai d uli [J / ]. cr: - drminara cuańii difrnńial a procului d încǎlzir a uliului; - drminara ordinului imului; - drminara funcńii d ranfr. 3. Rǎpunul unui im d ordinal la mnal andard Pnru circuiul R- din figurǎ crińi: - FuncŃia d ranfr conidrând ca mǎrim d inrar niuna d alimnar U iar ca marim d işir, curnul i(); - TraaŃi forma d rǎpun a imului în condińiil paramrilor admişi (U, i(), R, ) la un mnal d ip impul uniar; - TraaŃi forma d rǎpun a imului în condińiil paramrilor admişi (U, i(), R, ) la un mnal d ip rapǎ; - DrminaŃi prin moda claicǎ rǎpunul oric al imului la o mǎrim d inrar d ip uoidal. k R U i () 4 Fig.5 3.3 Idnificara paramrilor imului d ordinul (circuiul R-) Pnru un circui R- din componnńa unui lcromagn urmǎrş: - Drminara rǎpunului imului la mnal d ip impul, rapǎ şi comparara cu modlul oric dla pc.3.. uilizazǎ chma lcricǎ din figura 5 şi vizualizara rǎpunului cu ajuorul ocilocopului. - drminǎ prin mǎurar dircǎ niuna d curn coninuu pnru alimnara circuiului (prin uilizara mulimrului) mǎoarǎ rzinńa lcricǎ R a bobini lcromagnului (prin uilizara mulimrului), drminǎ conana d imp a imului (din înrgirara rǎpunului imului), drminǎ induciviaa bobini lcromagnului. - Drminara rǎpunului imului la un mnal uoidal şi comparara cu modlul oric. UilizaŃi chma d monaj a unui gnraor d mnal în conxiun cu circuiul R- şi un ocilocop (fig.6). IRUIT R_ Ocilocop Gnraor d mnal Fig.6 4. oncluzii înocmş rfraul lucrǎrii cu concluziil puncual la ficar dinr apcl aborda.

ucrara nr.3 Toria imlor auoma 5 Anxa 3 Pc.3. Pnru crira cuańii funcńional au în vdr rlańiil din rmodinamicǎ: aniaa d cǎldurǎ ranmiǎ în uniaa d imp fluxul rmic: dq Φ d ǎldura înmagazinaǎ înr-un corp d maǎ m dq mc dθ dθ und c cǎldura pcificǎ a uliului iar m c capaciaa rmicǎ a uliului [J / ] Prin analogi cu rzinńa lcricǎ rzinńa rmicǎ dfinş ca fiind: θ θ R [ / W ] Φ chma chivalnǎ înr-o analogi cu circuil lcric prznaǎ în figura. R Φ θ θ Fig. EcuaŃia difrnńialǎ car dcri procul d ranfr rmic : dθ θθ Φ d R Exmplu numric: θ 5, Φ Pc.3. /W, R W / şi J / Tranformaa aplac a unui mnal uoidal u ) ( ) U ( ) şi aunci rǎpunul imului dvin: ( ) U ( ) poa prlucra xpria din paranzǎ: A B au A B A ( : B oficinńii ncunocuńi A, B, drminǎ din imul forma obńinându- valoril urmǎoar:

ucrara nr.3 Toria imlor auoma 6 B A Aunci: B A B A co co ) ( RlaŃia anrioarǎ ranformǎ prin uilizara rlańiilor rigonomric: [ ] α β β α β α ϕ co co g Rǎpunul imului dvin afl uma unui mnal ranzioriu şi unul ańionar: ( ) aionar ranzioriu ϕ co co ) (