TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR"

Ευφημία Δημητρακόπουλος
6 χρόνια πριν
Προβολές:

EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP 0261... Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5.

1 EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5. Tutorial dioda miconductoar 4 5 Rgimul trmic TERMOSTAT ELECTRONC DODA SENZOR Avantaj Prt/Calitat Livrar rapida Dign ndutrial Proict Modificabil Adaptabil cu alt modul Modul uor d aamblat di ntrant di pntru afacri Hobby & Proict Educational a diviion of EPSCO Manufacturing

2 Caractritici: Rglaj tmp.: C Alimntar: 12 / 200mA Aplicaţii: Ar conditionat, cntral trmic, răcitoar, laborator, r, acvarii, vntilaţii,... Funcţionar Dpndnţa d tmpratură a caractriticii tatic a uni diod miconductoar t foart putrnică, curntul prin dioda cu iliciu dublându- la ficar 6 C, variaţia tniunii p diodă, la curnt contant, fiind d 2m/ C (vzi cuația Maxwll-Boltzmann). Elmntul d bază în chmă t o diodă cu iliciu, cu rol d nzor d tmpratură, prin car trc un curnt gnrat d ura d curnt contant ralizată cu tranzitoarl Q1 ( foloșt numai joncțiuna bază-mitor) şi Q2. Tniuna citită d p diodă t amplificată şi comparată cu o tniun d rfrinţă tată din R19. Smnalul rzultat t filtrat şi aplicat p baza unui tranzitor Q3 c aclanşază un rlu. Pntru a vita actionăril rapid al rlului, dranjant, praguril d aclanşar şi rvnir al rlului unt rglat din P2, C4, întârziind totodată comanda p baza tranzitorului. Schma lctrică 31 Sararilor Strt Craiova, Dolj, Romania ,

3 Amplaara componntlor Lita d componnt Nr.Crt. Componnta Dnumir aloar Cant 1 C1 Condnator 470µF 1 2 C4,C2 Condnator 10µF 2 3 C3 Condnator 100nF 1 4 D1 Punt rdroar BRDGE 1 5 D2 Ld LED 1 6 D3,D4 Diodă 1N D5 Diodă 1N J1 Conctor CON2 1 9 J2 Conctor CON LS1 Rlu RELEU Q2,Q1 Tranzitor BC Q3 Tranzitor BC R1 Rzitnță 100Ω 1 14 R2 Rzitnță 750Ω 1 15 R3,R10,R12,R16 Rzitnță 10KΩ 4 16 R19 Potnțiomtru 10KΩ 1 17 R4 Rzitnță 1,2KΩ 1 18 R5 Rzitnță 1KΩ 1 19 R6,R7,R11 Rzitnță 100KΩ 3 20 R8 Rzitnță 1MΩ 1 21 R18 Smirglabil 1MΩ 1 22 R9 Rzitnță 56KΩ 1 23 R13 Rzitnță 2,2KΩ 1 24 R14 Rzitnță 1,5KΩ 1 25 R15 Rzitnță 330Ω 1 26 R17 Rzitnță 470KΩ 1 27 U1 U1 LM U2 U2 LM324 1 Act produ livrază în varianta circuit imprimat, circuit imprimat + componnt au în varianta aamblată în copuri ducațional. Dacă doriţi ă aflaţi mai mult dpr produl noatr, vizitaţi itul Dacă aţi întâmpinat problm cu oricar dintr produl noatr au dacă doriţi informaţii uplimntar, contactaţi-n prin -mail offic@picom.com Pntru oric întrbări, comntarii au propunri d afacri nu zitaţi ă n contactaţi p adra offic@picom.com 31 Sararilor Strt Craiova, Dolj, Romania ,

4 Diodl miconductoar Caractritica tatică a uni diod miconductoar t dcriă d rlaţia: = T 1 und: t curntul invr d aturaţi, T =k B T/ t potnţialul trmic (k B contanta Boltzman, T tmpratura abolută, arcina lctronului). La tmpratura camri, potnţialul trmic, proporţional cu tmpratura în grad Klvin, t d aproximativ 25m. Coficintul d mii m ar valoara 1 pntru diodl cu grmaniu şi aproap 2 pntru cl cu iliciu. În rgiuna >> T, und dioda t dchiă şi rlaţia antrioară dvin: Logaritmând în baza zc obţinm: log m T = 0, 43 m T adică o rlaţi liniară; valoara curntului crşt d zc ori la ficar variaţi a tniunii gală cu 2,30 mt. Caractritici tatic pntru o diodă cu grmaniu şi una cu iliciu Dpndnţa d tmpratură a caractriticii pntru o diodă cu grmaniu În figuril d mai u unt rprzntat caractriticil tatic (cu intnitata în cară logaritmică ) pntru o diodă cu grmaniu şi una cu iliciu; aşa cum przic rlaţia, graficl unt (aproximativ) linii drpt. S obrvă pantl difrit datorat valorilor lui m şi curntul d aturaţi mult mai mar la dioda cu grmaniu La prima vdr -ar păra că dpndnţa d tmpratură a caractriticii tatic t una implă : crştra potnţialului trmic T proporţional cu tmpratura ar micşora panta caractriticilor din din figura d mai u, rotind drptl în nul orar. Lucruril unt mai complicat, doarc curntul d aturaţi nu t contant ci crşt cu tmpratura. Atfl, în afara rotaţii, drptl ufră şi o tranlaţi în u. Pntru grmaniu, dpndnţa curntului d aturaţi ar xpria: 2 0,78 T T

5 Rzultă d aici, un coficint d variaţi d 11% p grad. La dioda rală apar, înă, şi alt componnt al curntului, car au o variaţi mai lntă cu tmpratura. Din act motiv, dpndnţa măurată a curntului invr d aturaţi la diodl cu grmaniu pun în vidnţă o variaţi a actuia d aproximativ 7 % p grad, adică o dublar a a la ficar variaţi d 10. Combinând fctul aupra lui cu fctul factorului T, variaţia caractriticii cu tmpratura, pntru o diodă cu grmaniu în conducţi dirctă, poat fi urmărită p figura d mai u). Efctul variaţii lui t dominant: dacă mnţinm tniuna contantă curntul crşt practic xponnţial cu tmpratura, dublându- la ficar crştr cu 10 grad. Putm privi lucruril, înă, şi altfl, mnţinând curntul contant, obţinm o cădr a tniunii p diodă d aproximativ 2 m p grad. Din grafic rzultă că dpndnţa tniunii cu tmpratura t uficint d liniară pntru ca dioda ă fi utilizată ca nzor d tmpratură. Pntru diodl cu iliciu, rcombinara golurilor cu lctronii ar loc prdominant în zona d trcr; din act motiv, curntul d aturaţi dpind d tmpratură conform rlaţii: 1,21 1,5 2T ,5 T T car dtrmină o crştr d aproximativ 8% p grad. În conducţi dirctă atât dpndnţa lui cât şi factorul afctază caractritica tatică, aşa cum obrvă în figra d mai jo. La crştra tmpraturii, mărira lui produc o T tranlaţi în u a caractriticii, p când factorul dtrmină o rotir a i în n orar, micşorându-i panta. La tmpraturi apropiat d tmpratura camri, mnţinând contantă tniuna p diodă obţinm o variaţi a curntului d aproximativ 7 % p grad, aproap gală cu ca d la diodl cu grmaniu. Dacă mnţin contant curntul, tniuna p diodă cad aproximativ liniar cu crştra tmpraturii; pntru curnţi d ordinul miliamprilor la curnt contant, cădra tniunii p diodl cu iliciu t d aproximativ 2 m p grad, ca şi la cl cu grmaniu. nflunţa tmpraturii aupra caractriticii uni diod cu iliciu Concluzi ndifrnt d tipul lor, în conducţi dirctă, la tniun contantă, curntul diodlor crşt practic xponnţial cu tmpratura, cu aproximativ 7 % p grad, dublându- la ficar încălzir cu 10 grad. Dacă mnţin curntul contant, tniuna p diodă cad liniar cu tmpratura cu aproximativ 2 m p grad.

Σχετικά έγγραφα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului