CONDENSAREA. o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE

Σχετικά έγγραφα
Fig. 1. Procesul de condensare

1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

SCHIMBATOARE DE CALDURA

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.


MARCAREA REZISTOARELOR

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Integrala nedefinită (primitive)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V O. = v I v stabilizator

Curs 4 Serii de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

5.1. Noţiuni introductive

Fizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,


In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

riptografie şi Securitate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

TRANSPORTUL FLUIDELOR. Lucian Gavrila OPERATII UNITARE 1 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală

Subiecte Clasa a VII-a

1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării

SIGURANŢE CILINDRICE

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE. 9.1 Generalităţi

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

OPERATII UNITARE HIDRODINAMICE

I X A B e ic rm te e m te is S

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

RACIREA APLICATII IN INDUSTRIA ALIMENTARA SI BIOTEHNOLOGII

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Circuite electrice in regim permanent

7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65)

Stabilizator cu diodă Zener

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Lucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ. 6.1 Considerații teoretice

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Transcript:

CONDENSAREA

CONDENSAREA o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: Racire; Racire si comprimare simultana; o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE

Scopul operatiei de condensare o Indepartarea vaporilor din instalatia in care au fost produsi; o Recuperarea vaporilor pretiosi in stare lichida; o Mentinerea depresiunii (vidului) intr-o instalatie.

Agenti termici o Apa de racire agentul termic cu cea mai larga utilizare; o Aerul utilizat in cazuri exceptionale, precum si in zonele cu penurie de apa; o Alti agenti de racire candprocesulde condensare decurge la temperaturi joase.

Transfer de caldura o Condensarea vaporilor proces exoterm: [ A + B] [ B] + [ A + B] B gaz []g B lichid ; []l H cond []g < 0 + Q condensare o Transferul de caldura la condensare decurge: Prin intermediul unei suprafete de transfer intre vapori si agentul termic (condensatoare de suprafata); Prin contact direct intre vapori si agentul termic (condensatoare de amestec).

Clasificarea condensatoarelor o Dupa modul de transmitere a caldurii: Condensatoare de suprafata; Condensatoare de amestec; o Dupa modul de evacuare a condensului si a gazelor necondensabile: Condensatoare umede: aceeasi pompa evacueaza simultan C si GN; Condensatoare uscate: GN se evacueaza cu o pompa de vid, separat de evacuarea condensului;

Clasificarea condensatoarelor o Dupa sensul de curgere a vaporilor si agentului termic: Condensatoare in echicurent; Condensatoare in contracurent; o Dupa modul de evacuare a condensatului: Condensatoare barometrice: evacuarea condensului se face prin coloana barometrica, fara pompa; Condensatoare semibarometrice: condensul din coloana barometrica (mai scurta) se evacueaza cu pompa. Condensatoare la nivel inferior: evacuarea condensului se face cu pompa;

Clasificarea condensatoarelor o INSTALATII MICI: Condensatoare: La nivel inferior; Umede; In echicurent. o INSTALATII MARI: Condensatoare: Barometrice; Uscate; In contracurent.

CONDENSATOARE DE SUPRAFATA

Condensatoare de suprafata VAPORI + GAZE NECONDENSABILE transferul vaporilor prin volumul fazei gazoase condensarea propriu-zisa picaturi de condensat transferul caldurii latente de condensare catre suprafata rece film de condensat suprafata solida rece pe care are loc condensarea a) b)

Condensatoare de suprafata Calcul termic Condensatoare de suprafata = schimbatoare de caldura de tip recuperator; 1. Vaporii care condenseaza sunt saturati, iar condensul nu se subraceste; 2. Vaporii sunt supraincalziti, iar condensul este subracit;

Condensatoare de suprafata Calcul termic 1. Vaporii care condenseaza sunt saturati, iar condensul nu se subraceste: T T condensare vapori = ct = T C Contracurent Echicurent T f T f T i A = 0 T i A = A

Condensatoare de suprafata Calcul termic o Vaporii cedeaza numai caldura latenta (P,T = ct.) o Neglijand pierderile de caldura: Q ced = m V ( i" i' ) = m c ( T T ) = m r AT pat f i V m V debitul de vapori condensati, kg/s; m AT debitul de agent termic, kg/s; i entalpia vaporilor saturati, J/kg; i entalpia condensului, J/kg; r caldura latenta de condensare a vaporilor, J/kg; c pat capacitatea termica masica a agentului termic, J/(kg.K).

Condensatoare de suprafata o Factorul de racire: k r = m m at v Calcul termic [kg AT / kg vapori o Incalzirea agentului termic la iesirea din condensator: i" i' r T = T T f i = = k c k c pat o Cresterea valorii k r duce la: r condensati] pat Micsorarea T cresterea debitului AT energie suplimentara pentru vehicularea AT r

Condensatoare de suprafata Calcul termic o Viteza optima a AT: 1 2,5 m/s (apa) o Valoarea optima k r = 50 75 o Cand AT este apa netratata, se impune conditia T f < 40 C pentru evitarea depunerii crustelor de saruri provenite din duritatea temporara a apei (bicarbonati de Ca si Mg)

Condensatoare de suprafata Calcul termic 1. Vaporii care condenseaza sunt supraincalziti, iar condensul este subracit: T T C Contracurent Echicurent T f T i 1 2 3 Calculul T T med se f efectueaza separat pentru cele 3 zone: 1 zona racire vapori; 2 zona condensare vapori; T i 3 zona racire condens. A = 0 A = A

o o Condensatoare de suprafata Circulatia in CONTRACURENT este mai avantajoasa; Coeficientul global de transfer K este diferit pentru cele 3 zone; o Deoarece: Q racire vapori << Q condensare ; Q racire condens << Q condensare ; Calcul termic pentru calculul suprafetei de transfer A se pot adopta valorile lui K obtinute pentru zona 2 (zona de condensare a vaporilor) T T f T i A = 0 T C 1 3 2 T f T i A = A

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CONDENSATOARE DE SUPRAFATA

Condensatoare de suprafata o Condensatoare cu fascicul tubular: Verticale; Orizontale; o Condensatoare cu tevi cu aripioare; o Condensatoare cu serpentine: Cu stropire; Innecat; o Condensatoare spirale; o Condensatoare cu placi. Utilizate cu precadere in instalatiile frigorifice

Condensatoare de suprafata o Condensatoare cu fascicul tubular: Sunt similare constructiv cu schimbatoarele de caldura cu fascicul tubular; Apa de racire circula prin tevi iar vaporii condenseaza intre tevi; o In condensatoarele orizontale K este mai mare decat in condensatoarele cu tevi verticale; o Filmul de condens reprezinta o rezistenta termica suplimentara, fiind necesara indepartarea sa:

Condensatoare cu fascicul tubular o Prevenirea formarii filmului de condens pe tevi verticale: o Prevenirea formarii filmului de condens pe tevi orizontale: 100 200 mm a nedecalat; b decalat; c sistem Ginabat

Condensator orizontal (TEMA E)

Condensator orizontal (TEMA X)

Condensator orizontal cu injectoare o Pentru vaporii care se gasesc la presiuni mici ( T mica)

Condensator orizontal

Condensatoare cu serpentine

Condensatoare spirale

Condensatoare spirale o Utilizat pentru condensare urmata de subracirea condensatului. Vapori Gaze necondensabile Condensat Agent de racire

Condensator montat la varful aparatelor tip coloana Condensatoare spirale

Condensatoare spirale

o Condensator in doua trepte montat la varful unei coloane de rectificare Condensatoare spirale

Condensatoare spirale o Condensator in trei trepte montat la varful unei coloane

Condensatoare spirale

CONDENSATOARE DE AMESTEC

Condensatoare de amestec Calcul termic o Ecuatia de bilant de masa: m + m = V AT m condens o Ecuatia de bilant termic: m V i V + m AT i AT = ( m + m ) i V AT cond o o o i V entalpia vaporilor saturati la intrare in condensator, J/kg; i AT entalpia apei de racire la intrare in condensator, J/kg; i cond entalpia apei de racire la iesire din condensator, J/kg;

Condensatoare de amestec Tinand cont de relatiile: Calcul termic i AT = c pat T i si admitand ca: i cond = c pcond c c pat pcond T f rezulta: m m V V i V ( m + m ) ( ) ( ) i c T = m c T T V + m AT pat c p AT f T i = AT V pat AT f c pat i T f

Condensatoare de amestec Calcul termic - Debitul de apa de racire: m AT = m V i c V pat c pat ( T T ) f T f i - Factorul de racire: k r = m m AT V = i c V pat c pat ( T T ) f T f i - Uzual: T f T i = 10 40 C k r = 15 60 kg/kg

Condensatoare de amestec o Calculul sectiunii; o Calculul inaltimii condensatorului; o Calculul inaltimii coloanei barometrice. DIMENSIONARE h H D

Condensatoare de amestec o Calculul sectiunii (A C ) DIMENSIONARE Se pune conditia (la curgerea in contracurent) ca picaturile de apa de racire si de condens sa nu fie antrenate de curentul de vapori. M VV = v V A C A C = M v VV V Debit volumic [mc/s] Viteza vapori [m/s] A C = 1,5 M v VV V = 1,5 m V v V v S Volum specific vapori la presiunea din condensator [mc/kg] Coeficient de siguranta

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE o Calculul inaltimii condensatorului (H): Se pune conditia ca apa de racire, divizata in picaturi, panze, vâne sau pelicule sa se incalzeasca pana la temperatura stabilita in bilantul termic. Gradul de incalzire a apei, f: f = T T f V Functie de f si de diametrul orificiilor sicanelor se aleg: Numarul sicanelor din condensator (n) Distanta intre sicane (h) o H = h x (n+1) T i T i

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE o Debitul gazelor necondensabile: Gazele necondensabile trebuie evacuate pentru: Mentinerea presiunii (vidului) in instalatie Mentinerea unui bun transfer de caldura intre vapori si apa de racire. Daca P condensator > P atm, eliminarea GN se face continuu printr-o conducta de aerisire, sau discontinuu printrun ventil; Daca P condensator < P atm, eliminarea GN se face cu o pompa de vid.

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE o Surse de gaze necondensabile: Aerul dizolvat in apa de racire: Aerul dizolvat in lichidul din care provin vaporii; Aerul intrat prin neetanseitatile instalatiei; GN provenite din reactii in instalatie: CO 2 din descompunerea bicarbonatilor, subst. organice etc. o Se admite ca debitul GN este de cca. 1% din debitul vaporilor intrati in condensator (Bratu).

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE o Debitul pompei de vid: Pompa de vid aspira din condensator aer saturat cu vapori de apa la presiunea din condensator si la temperatura existenta in dreptul racordului spre pompa de vid; Debitul de aer saturat cu vapori de apa: M VT = M VA P p aer = M VT debitul volumic al aerului saturat cu vapori; M VA debitul volumic al aerului uscat; P presiunea totala (pres. din condensator); p aer pres. partiala a aerului; p apa - presiunea partiala a vap. de apa (egala cu pres. de saturatie a vap. de apa la temp. θ e ); θ e temp. aerului la iesirea din condensator. M VA P P p apa

Condensatoare de amestec o Debitul pompei de vid: DIMENSIONARE M Vpompa = M ρ mgn GN P P p apa 273 + θ 273 e 760 P M mgn debitul masic de GN; ρ GN = 1,293 kg/mc densitatea aerului in C.N. de P si T; θ e = T f temp. de iesire a apei din condensator pentru condensatoarele in echicurent; θ e = T i + (3 5) C - pentru condensatoarele in contracurent; p apa presiunea vaporilor de apa la temperatura θ e.

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE Calculul inaltimii coloanei barometrice (Z) o Coloana barometrica prin care se evacueaza condensul trebuie sa fie suficient de lunga astfel incat coloana de apa din conducta sa echilibreze presiunea atmosferica o Se scrie ecuatia lui Bernoulli intre punctele 1 si 2: 2 v p p gz + 1 + 1 2 F = 2 ρ ρ 0

Z Condensatoare de amestec DIMENSIONARE 1 p p v = 2 1 1 + F g ρ 2 o v 1 vitezalichiduluiin coloana, m/s; o p 1 presiunea in condensator, Pa; o p 2 presiunea in pct. (2) = p atm, Pa; o ρ densitatea lichidului, kg/m 3 ; o F energia specifica de frecare, J/kg; o g acceleratia gravitationala, m/s 2 ; 2

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE f = F g = λ Z d v 2 v 2 1 + ζ 1 + ζ 1 2 2g 2g v 2 1 2g Frecarea in lungul coloanei Frecarea la intrarea in coloana Frecarea la iesirea din coloana

Z Z = = p2 p ρ g p2 p ρ g Condensatoare de amestec 1 1 + v v 2g DIMENSIONARE 2 1 2g 2 1 + λ o Se admite: λ = 0,03; ξ 1 = 0,5; ξ 2 = 1,0; Z 10 m (la termenul din paranteza) o Efectuand inlocuirile: λ Z d Z d v 2 1 2g + ζ 1 + ζ + ζ 1 2 v 2 1 2g 1 + ζ 2 v 2 1 2g

Condensatoare de amestec DIMENSIONARE Z 2 p p v 0,3 = 2 1 1 + 0, 5 ρ g 2g d o La inaltimea astfel calculata se mai adauga: 0,5 m pentru evitare innecarii condensatorului la cresterea debitului de vapori; 0,5 m pentru partea de coloana scufundata in rezervorul de inchidere hidraulica; o Viteza v 1 = 0,5 2 m/s (se adopta); o Diametrul coloanei barometrice, d, se determina din v 1 si debitul de (condens + apa de racire)

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CONDENSATOARE DE AMESTEC

Condensatoare de amestec o Constructia urmareste realizarea unui contact cat mai bun intre vapori si apa de racire prin: Marirea suprafetei de contact vapori lichid; Marirea duratei de contact. o Principalele tipuri de condensatoare de amestec: Condensatoare barometrice (uscate); Condensatoare umede in curent paralel; Condensatoare cu jet (cu stropire injectare).

Condensatoare barometrice

Condensatoare barometrice

Condensatoare barometrice Pentru obtinerea apei cu temperatura mai ridicata se inseriaza 2 condensatoare, primul fiind alimentat cu o cantitate mai mica de apa decat cea necesara condensarii integrale a vaporilor:

Condensatoare barometrice Randamentul condensatoarelor cu sicane poate fi marit prin cresterea lungimii de curgere descendenta a peliculelor de apa: prin utilizarea sicanelor disc inel, lungimea peliculei de apa se dubleaza. Sicana disc Sicana inel

Condensatoare barometrice o Condensatoare cu talere: - Dezvoltare mai mare a suprafetei interfazice L V; - Curgere mai uniforma a amesteculuivapori aer; - Talerele ocupa doar o parte a sectiunii de curgere; - Nr. optim de talere = 6; - Talerele trebuie pozitionate perfect orizontal.

SCHEMA UNEI INSTALATII DE CONDENSARE

Condensatoare semibarometrice 2 o Apa din coloana semibarometrica trebuie sa asigure la rotorul pompei o presiune mai mare decat presiunea de vapori a apei la temperatura de evacuare. In caz contrar apa se evapora in corpul pompei provocand: Dezamorsare; Cavitatie. 1. Taler 2. Coloana semibarometrica 3. Pompa evacuare condens

Condensatorul umed cu nivel scazut o Se utilizeaza cand, din lipsa de spatiu, nu poate fi montata o coloana (semi)barometrica. o Circulatia este in echicurent; o Condensul + GN se evacueaza cu pompa

Condensatoare cu stropire - injectare o Se utilizeaza rar din lipsa de date necesare proiectarii; o Dezvolta o suprafata mare de transfer intre faze; o Au dezavantajul antrenarii marite de lichid

Condensatoare cu stropire - injectare