Curs /2017

Σχετικά έγγραφα
2C/1L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB


Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V O. = v I v stabilizator

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

MARCAREA REZISTOARELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 4 Serii de numere reale

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Circuite electrice in regim permanent

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Transformări de frecvenţă

Stabilizator cu diodă Zener

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Site barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate (in curand)

Proiectarea unui amplificator

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Subiecte Clasa a VII-a

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Tratarea numerică a semnalelor

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice


2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.

Proiectarea unui amplificator cu un tranzistor

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

z a + c 0 + c 1 (z a)

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Electronică anul II PROBLEME

Transformata Laplace

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

riptografie şi Securitate

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Transcript:

Curs - 6/7

C/L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian Marti 8-, P E 5% din nota probleme + (p prez. curs) 3prez.=+.5p toate materialele permise Laborator sl. Radu Damian Joi 8-4 impar II.3 L 5% din nota P 5% din nota

http://rf-opto.etti.tuiasi.ro

RF-OPTO http://rf-opto.etti.tuiasi.ro Fotografie de trimis prin email: rdamian@etti.tuiasi.ro necesara la laborator/curs <=C3, +p <=C5, +.5p

Personalizat

db = log (P / P ) dbm = log (P / mw) db = +. db =.3 (+.3%) + 3 db = + 5 db = 3 + db = -3 db =.5 - db =. - db =. -3 db =. dbm = mw 3 dbm = mw 5 dbm = 3 mw dbm = mw dbm = mw -3 dbm =.5 mw - dbm = W -3 dbm = W -6 dbm = nw [dbm] + [db] = [dbm] [dbm/hz] + [db] = [dbm/hz] [x] + [db] = [x]

Conectarea amplificatorului (tranzistorului) direct la sursa de semnal oferă un coeficient de reflexie la intrarea tranzistorului egal cu (complex, = + j) de cele mai multe ori acest coeficient de reflexie nu oferă conditii optime de castig si/sau zgomot Γ = Γ S = V [S]

Se deseneaza pe diagrama Smith cercurile de stabilitate/castig/zgomot, in functie de aplicatia Se alege punctul cu o pozitionare dorita relativ la aceste cercuri (de asemenea dependent de aplicatie) Se determina valoarea coeficientului de reflexie dorit la intrare S.477. 966 S

Se interpune reteaua de adaptare la intrare care permite obtinerea lui S determinat anterior Γ = Γ S V Adaptare la intrare [S]

Varianta cea mai simpla de implementare, si pentru care exista relatii analitice de calcul consta in introducerea (in ordine, de la tranzistor spre sursa ): o sectiune de linie serie, cu impedanta caracteristica si lungime electrica un stub paralel, lasat in gol la capat, realizat dintr-o linie cu impedanta caracteristica si lungime electrica sp Γ =, Γ S V, sp [S]

Relatiile de calcul depind numai de S (modul si faza) S cos S tan S sp Prima ecuatie are doua solutii, semnul solutiei alese impune semnul utilizat in a doua ecuatie Γ =, Γ S S V, sp [S]

Adaptarea inter-etaje se poate proiecta in doua moduri: adaptarea fiecarui etaj spre un Γ = intermediar

Adaptarea inter-etaje se poate proiecta in doua moduri: adaptarea unui etaj spre Γ necesar pentru celalalt

Se aleg polinoamele pentru implementarea unui FTJ (prototip) Acest filtru poate fi convertit la alte functii, scalat in frecventa pentru a obtine alte tipuri de functii

Calculul elementelor filtrului g k g k sin, k, N g N N

permite obtinerea cu sectiuni de linii a inductantelor si capacitatilor dupa scalarea prototipului pentru functia corespunzatoare (FTJ/FTS/FTB /FOB)

Filtrele implementate cu transformarea Richards au anumite dezavantaje in ceea ce priveste implementarea practica Identitatile/Transformarile Kuroda pot fi utilizate pentru a elimina o parte din aceste dezavantaje Se utilizeaza sectiuni de linie suplimentare pentru a obtine sisteme mai simplu de implementat in practica Liniile suplimentare se numesc elemente unitare si au lungimi de λ/8 la frecventa de taiere dorita (ωc) fiind comensurate cu celelalte sectiuni de linie V 5Ω 38.3Ω l l 9.4Ω 7.Ω l l 65.3Ω 5Ω

.7654.445.4336 V l l l l l l l.365.54.745 3.363 Scalare la 5Ω 5Ω 88.7Ω.73Ω 7.68Ω V l l l 5Ω l l l l 5.33Ω 7.6Ω 37.3Ω 65.3Ω

Pentru situatiile in care implementarea cu Richards + Kuroda nu ofera solutii practice se folosesc structuri de circuit numite inversoare de impedanta si admitanta in K L Y in J Y L

Linie in scurtcircuit Pentru frecventa (ω ) la care l = λ/4 se obtine un circuit rezonant LC paralel linia are comportament capacitiv pentru frecvente mai mici (l>λ/4) linia are comportament inductiv pentru frecvente mai mari (l<λ/4) Discutie similara pentru linia in gol (LC serie la frecventa la care l=λ/4)

Mod par caracterizeaza semnalul de mod comun de pe cele doua linii Mod impar caracterizeaza semnalul de mod diferential dintre cele doua linii

Un filtru cu N+ sectiuni de linii cuplate

Similar cu o tema de proiect Continuarea amplificatorului C Filtru trece banda de ordinul 4, f = 5GHz, banda % Tabel echiriplu.5db sau relatii de calcul: n g Jn e o.673.36664 7.4 39.37.96.95 56.8 45.5 3.366.935 55. 45.76 4.849.94 56.8 45.5 5.984.36653 7.3 39.37

linii microstrip strat dielectric metalizare totala (plan de masa) trasee care fixeaza impedanta caracteristica lungime fizica/electrica

Linie quasi TEM

Se echivaleaza linia cu o linie cu dielectric omogen echivalent

~ Aproximativ TEM

~ Aproximativ TEM

Calcul empiric

Calcul empiric

Pentru impedante mari e nevoie de latimi mici ale traseelor Pentru impedante mici e nevoie de latimi mari ale traseelor

Standardizare dimensiuni in mil mil = -3 inch inch =.54 cm Inaltimea conductoarelor in functie de greutatea cuprului uncii / picioare pătrate (oz/ft ) oz=8.35g şi ft=3.48cm Greutatea cuprului depus Grosimea stratului oz/ft g/ft inch mm.5 4.75.7.78. 8.35.4.356. 56.7.8.7

Tipic inaltimea straturilor de dielectric de asemenea standardizat in mil

Constanta dielectrică relativă Factorul de pierderi dielectrice Conductivitate termică Coeficient liniar de expansiune Coeficient de temperatură a lui r Material - - W/cm/K ppm/k ppm/k Al O 3 (99.5%) 9.8..37 6.3 +36 Al O 3 (96%) 9.4..35 6.4 - Safir 9.4;.6..4 6. +-+4 Sticlă quarţ 3.78..7.55 +3 Sticlă Corning 759 5.75.36. 4.6 - BeO Ceramic (98%) 6.3.6. 6. +7 TiO 85.4.5 7.5-575 Tetratitanat de Ba (BaTi 4 O 9 ) 37.5. 9.4-6 irconat -4. - 5. -3-+ GaAs.9..46 5.7 - Si.9.5.45 4. - Ferită 9-6. - - -

In scheme: >Tools>LineCalc>Start Pentru linii Microstrip >Tools>LineCalc>Send to Linecalc

. Definire (receptie din schema) substrat. Introducere frecventa 3. Introducere date de intrare Analiza: W,L,E sau e,o,e / la f [GHz] Sinteza:,E W,L / la f [GHz] 3

Se poate utiliza pentru: linii microstrip MLIN: W,L,E linii cuplate microstrip MCLIN: W,L e,o,e

http://rf-opto.etti.tuiasi.ro linii de transmisie Rogers relatii dependente de t, inaltimea metalizarilor f, frecventa relatii pentru microstrip strip linii cuplate

http://rf-opto.etti.tuiasi.ro note de aplicatii importante Agilent decuplarea circuit de semnal/circuit de polarizare detalii de implementare a circuitelor de polarizare pentru tranzistoarele cu microunde Appcad contine instrumente pentru calculul schemelor de polarizare

Unirea celor doua scheme C amplificator (var 4/S36-37) C3 filtre

scopul: echilibrarea caracteristicii amplificatorului (maxim la frecventa centrala) se prefera reglarea lungimii liniilor de la iesirea amplificatorului micsorarea afectarii zgomotului

Se introduce modelul de substrat Liniile/liniile cuplate se calculeaza cu Linecalc pentru acelasi substrat

Se folosesc componente din paleta Transmission Lines Microstrip MSUB - substrat MLIN linie serie MLOC stub paralel in gol MTEE modelare conexiune cu stub in paralel MCFIL sectiune de filtru cu linii cuplate (alternativa mai precisa decat MCLIN se tine cont de faptul ca doua sectiuni succesive sunt in fizic alaturate)

E necesara atentie la completarea parametrilor pentru MTEE si MCFIL prin verificarea in schema a latimii liniilor conectate la fiecare terminal

Se constata o deplasare a benzii obtinute (albastru) spre frecvente mai mici fata de modelele ideale (rosu) datorat diferentei MCFIL / MCLIN

Reglaj de lungimi la elementele filtrului pentru reglarea frecventelor in jurul f = 5GHz Introducere L (soc RF) si C (decuplare)

Inlocuirea (fictiva) a tranzistoarelor si elementelor concentrate (LC) cu elemente pentru care ADS are informatii despre capsule

Feed line linie de intrare cu impedanta caracteristica Sarcina cu impedanta R L Dorim adaptarea sarcinei la fider cu o linie de lungime λ/4 si impedanta caracteristica in O in V V e e R L R R L L jl jl j jr L tan( l) tan( l)

in in in l 4 in R L in R R L L in R Pe fider ( ) avem doar unda progresiva Pe linia in sfert de lungime de unda ( ) avem unda stationara L

Punct de vedere fizic T

Punct de vedere fizic RL

(doar) la frecventa f 4 l 4 l ) tan( ) tan( l j l j L L in tan( l) t not t j t j L L in L l not

calitatea adaptarii coeficient de reflexie in putere sec cos sec tan t

ne intereseaza frecventa in jurul frecventei la care facem adaptarea (banda ingusta) f f l sec tan 4 L L cos

Definim un maxim acceptat pentru coeficientul de reflexie Г m care va defini banda adaptarii, θ m in linii TEM 4 4 f f f v v f l f f f f m m cos 4 4 f f f f f L L m m m m

Pentru linii non TEM constanta de propagare nu depinde liniar de frecventa, dar in practica influenta este minora in banda ingusta Sunt neglijate reactantele introduse de discontinuitati ( -> ). Compensarea se face printr-o mica modificare a lungimii liniei Banda depinde de dezadaptarea initiala cu cat dezadaptarea este mai mica cu atat banda se obtine mai larga

Transformator de adaptare cu o singura sectiune (λ/4) pentru a adapta o sarcina de Ω la o linie de 5 Ω la frecventa f =3GHz banda pentru SWR<.5

simulare ADS f. 88GHz 5 3 3 GHz f f.88 3.933

Transformatorul in sfert de lungime de unda permite adaptarea oricarei impedante reale cu orice impedanta a fiderului (liniei). Daca banda necesara este mai mare decat cea oferita de transformatorul in sfert de lungime de unda se folosesc transformatoare multisectiune caracteristica binomiala tip Cebîşev

j j j e T T e T T e T T 6 3 3 4 3 3 3 L L T T 3 3 n jn n n j e e T T

T T 3 e j n n 3 n e jn n x n x x 3 e 3 j e j 3 e j

Presupunem ca toate impedantele cresc sau descresc uniform Toti coeficientii de reflexie vor fi reali si de acelasi semn Anterior n n n n n N L N L N, n N e j 3 jn N j j e e e 4

Realizez transformatorul simetric Aceasta nu implica faptul ca impedantele sunt egale e N, N, N j e 4 j N e jn jn jn jn jn jn jn4 jn4 e e e e e e e jn e cos N cosn cosn n ultimul termen: n N / n par N / cos nimpar

Coeficient de reflexie aleg coeficientii astfel incat sa obtin o variatie dorita (a polinomului) jn N j j e e e 4 e j x N a N x x a x a a x f

Raspunsul acestui transformator este de tip maxim plat in jurul frecventei de adaptare Pentru N sectiuni se anuleaza primele N- derivate ale functiei Γ(θ) ; n n d d N x A x f N j e A N N N j j N j A e e e A cos, n N 4 l l

A, θ, liniile de lungime, dispar dezvoltarea binomului Coeficientii de reflexie N N N n n N N N N x C x C x C C x x f!!! n n N N C n N A A L L N L L N jn N j j e e e 4 n n C N A N j e A

n n C N A n n n n n n n ln ln x x x x ln ln C C A L n N N L L N n N n n n ln ln ln C L n N N n n Proiectare

Banda, Γ m maxim tolerat N m N m m A cos N m m A cos N m m m A f f f f f cos 4 4

Transformator de adaptare cu 3 sectiuni pentru a adapta o sarcina de 3Ω la o linie de Ω la frecventa f =3GHz, Γ m =. N = 3 A L N 3 L L L ln.755 N 3! C3 3! 3! C 3 3!! 3 C3 3!!!!

n N L 3 3 ln ln C3 ln ln ln 4.455 86. 3 n N L 3 3 ln ln C3 ln ln 86.3 3ln 4.3 54. 77 n N L 3 3 ln 3 ln C3 ln ln 54.77 3ln 3.55 3 34. 87

.74.755. arccos 4 arccos 4 3 N m A f f f GHz.

Similar Lab. f. 69GHz 6 3 3.5 GHz

Raspunsul acestui transformator este de tip echiriplu in jurul frecventei de adaptare mareste banda in detrimentul riplului in banda de adaptare Se egaleaza functia Γ(θ) cu un polinom Cebîşev

T x x T x x x T 4x 3 3x T 3 4 x 8x 8x 4 Echiriplu T x x T n x xt xt x n n n

e j e 4 j N e jn jn e cos N cosn cosn n ultimul termen: e j x f x a a x a x a N x n N / n par N / cos nimpar N x cos T n cos cosn T n x x cos narccos ( x) cosh ncosh ( x) T n x x

Schimbare de variabila m x m x x cos cos m sec cos cos x sec m

T T T T sec m cos sec cos sec cos sec cos m m m 3 sec cos sec cos3 3cos 3sec cos 3 m m m 4 sec cos sec cos 4 4cos 3 4sec cos 4 m m m Cautam coeficientii pentru a obtine un polinom Cebîşev jn e cos N cosn n cosn n jn Ae T sec m cos ultimul termen: N N / n par N / cos nimpar

A, θ, liniile de lungime, dispar m N L L T A sec m N L L T A sec ln sec T L m L L m m N ) ( cosh cosh ) ( x n x T n m L L L m m N N ln cosh cosh cosh cosh sec m m f f f f f 4 A m

A Transformator de adaptare cu 3 sectiuni pentru a adapta o sarcina de 3Ω la o linie de Ω la frecventa f =3GHz, Γ m =. N = 3 L 3 j3 j3 e cos3 cos Ae T sec cos m sec m 3. m cosh N A L A L TN sec m cosh ln L m arccos.746rad 4. 76 secm cosh cosh 3 m L A. ln 3..36

3 cos3 cos Asec cos3 3cos 3Asec cos m m cos3 A 3 sec m. 63 3 cos 3A sec m sec 747 m. 3 ; simetrie:

n ln ln ln.63 4.353.63 n 77. 68.747 ln ln ln 77.68.747 4.3 n 54. 77 ln 3 ln ln 54.77.747 3.654 3 38. 6

f f f f f m 4 m 44.76 8.45 f 3. 5GHz

Similar Lab. f 3. 96GHz 5 3 4.7 GHz.8GHz. 995

Laboratorul de microunde si optoelectronica http://rf-opto.etti.tuiasi.ro rdamian@etti.tuiasi.ro