Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu aplfcao ş cele obţnue eoec pn aplcaea eode coanelo de p de ol; Sudu eoec (Aplcaţe la Meoda coanelo de p de ccu deschs) Se codeă eajul ascoda dn fua uăoae, în cae se cunosc: V B 0.6V, V B 5.6V, V 5V, 00, L 500, V BE (PSF)0.6 V, β00, x 0, ce, 0pF, μ pf. Soluţa de polazae nu ese una paccă c ese doa una de uz ddacc. Fua. Eaj ascoda O analză apda de cuen connuu eleă fapul ca cele două anzsoae au punce sace de funcţonae ndence: Q (V E 5[V; I 0[A).
Schea echalenă de senal c la înală fecenţă, bazaă pe odelul -hbd al anzsoulu bpola, ese lusaă în fua uăoae: Fua. cu echalen de senal c penu eajul cascoda Ne popune sa deenă, aplcând eoda coanelo de p de ol, fecenţa lă supeoaă a benz eajulu. Eajul ae 4 condeaoae, ş dec 4 pol: ω s 0 0 alculul 0 0 ese ezsenţa pe cae condeaoul o ede la bonele sale în suaţa când oae celelale capacăţ sun îneupe (înlocue cu olu) a susa de senal ese paszaă. Penu calculul acesea se înlocueşe cu o susă de eune de senal de es.
Fua 3. cu penu calculul 0 0 se poae deena, în aces caz, cha pn spla obseae: 0 //( x )... alculul 0 0 ese ezsenţa pe cae condeaoul μ o ede la bonele sale în suaţa când oae celelale capacăţ sun îneupe (înlocue cu olu) a susa de senal ese paszaă. Penu calculul acesea se înlocueşe μ cu o susă de cuen de senal de es (s-a ales deoaece în aces fel se splfcă ul calculul). Fua 4. cu penu calculul 0 0 0 3
4 0 0 0 0 " 0 ' 0 0 ) //( [ ) ( e e x e x e b a β alculul ese ezsenţa pe cae condeaoul o ede la bonele sale în suaţa când oae celelale capacăţ sun îneupe (înlocue cu olu) a susa de senal ese paszaă. Penu calculul acesea se înlocueşe cu o susă de eune de senal de es. Geneaoul de cuen ae eunea de coandă nulă în aceasa suaţe (pn nu se închde nc un cuen), pn uae apae ca un ccu deschs (ol). Fua 5. cu penu calculul Ealuă ş de aceasă daă ca apo îne ş, fnd cou (K I în nodul e ) de sua dne cuenul cae cculă pn (eunea aplcaă pe ese cha ) ş cuenul eneaoulu coanda (coanda aşada o de ): ) ( ) (
alculul ese ezsenţa pe cae condeaoul μ o ede la bonele sale în suaţa când oae celelale capacăţ sun îneupe (înlocue cu olu) a susa de senal ese paszaă. Penu calculul acesea se înlocueşe μ cu o susă de eune de senal de es. Geneaoul de cuen ae ş în aceasă suaţe eunea de coandă nulă (pn nu se închde nc un cuen), pn uae se echalează cu un ccu deschs (ol) ş dec nu se a epeznă. Fua 6. cu penu calculul Pesupunând (A) că ese posbl ca pe să apaă o excaţe, aceasa a pune eneaea, coandaă de îăş aceasă excaţe, unu cuen. Aces cuen nu poae f decâ cha cuenul pn. Ajune asfel la ecuaţa, ce ae soluţa uncă 0. Asada nu poae exsa o excaţe pe ş dec nc un cuen coanda, acese eleene puând f neljae dn scheă. ăâne ca să poaă f deena pn-o splă pecţe: x L 5
6 alcul nuec 750[ 500 50.5[ 0[ [ 58[.6 0.4*76*.6 76 76[ 00) 50 //(0 4[ 50[ 0[ 00 0 *0[ 0 0 0 S S S S S A I V I K T β 0.75[ *750[ [ 0.05[ *.5[ 0[ 0.6[ *58[ [.5[ *76[ 0[ 0 0 pf pf pf pf aâne ca: 63[.5[ ) ( MHz f s
Sudu expeenal Schea eleccă penu sudul expeenal ese pezenaă în fua de a jos: Fua 7. cuul elecc penu sudul cascode E-B Schea echalenă penu eul de senal c în doenul fecenţelo înale, când condeaoaele B, E, B se po codea scuccue a penu anzsoaele bpolae pue folos odelul -hbd (conţnând,, μ, ş eneaoul de cuen coanda da nu ş x sau ce ): Fua 8. Schea echalenă penu eul de senal c ş înală fecenţă 7
onfo ezulaelo analze aneoae, când s-a aplca eoda coanelo de p de ol aceleaş cascode E-B, fecenţa lă supeoaă a benz eajulu ese daa de: (*) f s ( ) ( ) unde: 0 0 0 // // B 0 0 0 e e e β a. Se ealzează onajul dn Fua 7 ulzând TB B07 ( a se coula aaloul penu deenaea alolo paaelo plcaţ în calculul eoec), B 3K, B 3.5K, B3 6.K 5K, E.K, E B B 47uF. Se asoaă/efcă oae coponeneele ulzae! b. Se fxează I A (pn ajusaea V până se obţne V E.V); c. Penu polazaea de a sus, se a calcula aplfcaea în eune a eajulu pecu ş fecenţa lă supeoaă a benz eajulu daa de (*); d. Aplcând la naea ccuulu, de la eneao, un senal aonc de apludne ş fecenţă coespunzăoae eulu de senal c ş jloculu de bandă, se deenă expeenal aloaea aplfcă în eune a eajulu; se deenă apo expeenal ş fecenţa lă supeoaă a benz eajulu esa; e. Se eau paş (c) ş (d) penu cazul când în ccu se adauă un condeao 33nF: e. îne baza ş eoul lu Q ; e. îne baza ş colecoul lu Q ; e 3. îne baza ş eoul lu Q ; e 4. îne baza ş colecoul lu Q ; f. Se coenează / jusfcă ezulaele obţnue la pasul (e); 8
Teă P. unoscând V BE (PSF)0.6 V, β00, x 0, ce, 0pF, μ pf, 3, deenaţ fecenţa lă supeoaă a benz aplfcaoulu dn fua de a jos, aplcând eoda coanelo de p de ol. P. unoscând V BE (PSF)0.6 V, β00, x 0, ce, 0pF, μ pf, deenaţ fecenţa lă supeoaă a benz aplfcaoulu dn fua de a jos, aplcând eoda coanelo de p de ol. 9