2. CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE (CAN)

Transcript

1 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece. CONVERTOARE ANALOG-NMERICE (CAN)! Fe o esue [ 0, ef ), > 0 poae f epezeaă cu ajuoul ue se de pue de foma: ef ef, { 0,}! îseamă că poae f epezea, î pcpu, exac, î apo cu ef, p secveţa aă (,,...) de lugme, î geeal, fă.! Î ealae semalul eue apoxma asfel îcâ să poaă f epezea cu u umă f de ţ.. Eo de cuazae! Su două poslăţ de apoxmae: - uchee; - ouje.! Ca umae a apoxmă especve ezulă o eoae de cuazae.! Opeaţa de cuazae poe f ealzaă cu pas cosa (cuazae ufomă) sau cu pas vaal (cuazae eufomă)! Î echpameele de măsuă se foloseşe pacc î exclusvae cuazaea ufomă, de aceea e vom efe uma la aces caz.... Eo î cazul apoxmă p uchee! Se eţ efecv pm ţ ude ef ef N Q epeză pasul de cuazae, a N. /

2 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece Fg.. Eoaea de uchee! Eoaea de uchee ese, evde, o apoxmae p lpsă (fg. a). ae valole exeme: e max 0, e ef e m ef ef ef Q! Se vo aalza caacescle sasce ale eo, cosdeaă ca o vaală aleaoae. Se pesupue o desae de poalae ufomă a eo î evalul [-Q, 0), (fg. ). Valoaea mede: σ E( e ) p( e ) ede e Valoaea mede păacă: Vaaţa E 0 0 Q de Q Q Q e 0 Q E( e ) e de Q 3 Q 3 Q [ e E( e )] E( e ) [ E( e )] Q 3 Q 4 Q ef.. Eo î cazul apoxmă p ouje! Faţă de apoxmaea p uchee, î aces caz se ma aduă o uae pe pozţa cea ma puţ semfcavă, dacă pmul eglja,, a f fos. valoaea oujă se poae expma p /

3 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece ef Fg.. Eoaea p ouje! Caacesca aaă ca î fgua a, î cae se osevă că azţle au loc de aceasă daă la valole 0,5,,5,...,( 0,5).! Spe deosee de apoxmaea p uchee, valoaea oujă ese ueo ma mae, aleo ma mcă decâ cea exacă.! Eoaea de ouje va f e ef ef ef! Valole e exeme su e e max ef 0, 5 Q m ef ef ( 0,) 0, 5! Se va pesupue o desae de poalae ufomă î evalul (-Q/, Q/).Rezulă umăoaele valo med E( e E( e 0,5Q ) Q 0,5Q e de 0 0,5Q 3 0,5Q e Q ) Q e de 3Q 0,5Q 0,5Q Q σ E( e ). Q /3

4 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece /4! Osevaţ. Eoaea de uchee se caacezează p-o valoae mede egavă, echvaleă cu o compoeă couă supapusă pese semal, î mp ce eoaea de ouje ae valoae mede ulă. Dspesle su aceleaş î amele cazu.. Relaţa de covese! Valoaea uchaă sau oujă se poae expma î mod exac cu u umă de ţ. î cazul uche,, N { } N, 0,, î cazul ouj, N! Î cazul coveoaelo polae, dacă lmaea umăulu de ţ ese făcuă p uchee ş se ulzează codul a deplasa : ef N sau N ) (! Dacă lmaea umăulu de ţ ese făcuă p ouje, ef N N ) (

5 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Eoaea de cuazae poae f echvalaă cu u zgomo supapus pese semal. ese caacezaă de u se de paame sasc su îsă ecesae poeze suplmeae efeoae la caacescle specale ale zgomoulu. Vom accepa umăoaele poeze: zgomoul ese al, avâd desaea specală de puee N ( ω ) σ, cosaă î oaă ada de fecveţă. două eşaoae de zgomo luae la momee dfee su ecoelae. - zgomoul ese depede faţă de semalul cuaza.! Amele poeze su dscuale. De exemplu: î cazul uu semal couu, eoaea ese cosaă, dec compoea couă u ae u caace de zgomo. î cazul uu semal aleao modelul ese ma apopa de ealae.3 Numă efecv de ţ! Pacc, î cazul ssemelo de covese, î afaa zgomoulu de cuazae, daoa CAN, va exsa ş u zgomo aalogc. Acesa pove pe de o pae d zgomoul supapus î mod eval pese semalul de ae ş pe de ală pae d zgomoul popu al amplfcaoaelo ce peced covesa.! Noâd cu σ a vaaţa acesua, ezulă că vaaţa zgomoulu oal σ ese: c σ σ σ! Peu caacezaea apoulu semal/zgomo oal î ssemele de covese ş pelucae umecă a semalelo se ulzează umăul efecv de ţ, ef. Peu a def aceasă oţue se poeşe de la expesa dedusă ma îae a vaaţe zgomoulu de cuazae Q ef σ c! Se pesupue că se aplcă la ae u semal susodal ce ocupă oaă gama coveoulu, dec ae ampludea ş valoaea efcace dae de : aşa îcâ /5 a 0,5 ef, ef ef

6 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece ef 8 σ c! Vom explca d elaţa de ma sus: 3 σ ef c, 4 3 σ ef c 3 ef ef log4 log4 σ c S-a oţu î aces fel o fomulă cae dă umăul de ţ ecesa peu u coveo, asfel îcâ să se ealzeze u apo semal/zgomo de cuazae mpus.! Îlocud î elaţa de ma sus vaaţa zgomoulu de cuazae cu vaaţa zgomoulu oal, se oţe mămea umă umă efecv de ţ : ef ef log4 log4 σ! Rezulă dec că umăul efecv de ţ al uu ssem de covese eal se poae def ca fd umăul de ţ al uu ssem de covese făă zgomo aalogc, caaceza p acelaş apo semal/zgomo oal ca ş ssemul eal. Relaţa de defţe de ma sus ma poae f pelucaă î felul umăo: dec ef log 4 σ c log 4 ef σ σ ef c a log log log log 4 4 σ c ef σ σ σ ef log 4 σ a c 3 σ σ a c a c log! Se oţe asfel o legăuă îe umăul efecv de ţ al ssemulu ş umăul de ţ al coveoulu aalog-umec. Temeul de su logam aaă cu câ scade umăul efecv de ţ faţă de, ca umae a zgomoulu aalogc ! Evde, ef <, cu aâ ma mul cu câ σ a ese ma mae faţă de σ c. Ne popuem să epezeăm umăul efecv de ţ î fucţe de apoul zgomo aalogc/semal.! Se po oţe epezeă asmpoce ulzâd umăoaele apoxmă: /6

7 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece ef Peuσ << σ a c Peu σ a σ c ef log 4 0, 5 ef a σ c Peu σ >> log σ a ef σ a 4 log 4 log4 log4 log 4 log4 σ σ c 3 3 c σ c σ u ma depde de, asfel îcâ măea umăulu de ţ a CAN u ma coduce la o îmuăăţe a umăulu efecv de ţ al ssemulu. Gafcul epezeâd umăul efecv de ţ î fucţe de apoul zgomo aalogc / semal ese da î fgua 3. Cu le îgoşaă su epezeae caacescle asmpoce deduse ma sus. a ef Fg. 3.Număul efecv de ţ! ele sumee su pevăzue cu dfee sseme de pelucae umecă (medee, flae umecă) ce au dep efec îmuăăţea apoulu s/z la eşe faţă de cel de la ae. Rezulă ca umae după acese pelucă u umă efecv de ţ ma mae decâ cel al coveoulu aalog-umec de la ae. Aces câşg poae f valofca majoâd umăul de ţ cu cae lucează eajele ce umează, clusv coveoul umec-aalog de la eşe..4 Pcpalele pu de coveoae aalog umece! Exsă î peze o mae vaeae de scheme de covese aalog-umecă. Alegeea uea d ele se face pod de la pcpalele ceţe mpuse î aplcaţa coceă (veză, pecze, cos, cosum, complexae). Coveoaele ulzae î sumeele de măsuă po f clasfcae î două ma caego: /7

8 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece - CAN egaoae - lee, pecse, efe fecve folose î volmeele umece, mov peu cae vo f pezeae î capolul efeo la măsuaea esulo ş a cueţlo. - CAN eegaoae - apde, elav scumpe ş de egulă ma puţ pecse decâ pmele. Su pefeae î cazule î cae pcpala ceţă ese veza, de exemplu î cazul oscloscopulu umec..5 Coveoae aalog-umece eegaoae Po f împăţe î două ma caego:! cu eacţe; - cu apoxmă succesve; - cu ampă î epe;! făă eacţe ; - cu ampă laă; - paalel; - - see; - paalel-see..5. Coveoae cu apoxmă succesve _ COMP D T R A S SC CC Q Q W R M c. C N A R E F Fg. 4. Coveoul cu apoxmă succesve - RAS - egsu de apoxmă succesve - COMP compaao; - CAN coveo umec aalog; - REF susa de efeţă a CAN; - RM egsu de memoe. /8

9 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Mod de fucţoae: Regsul de apoxmă succesve ese u loc logc specfc acesu p de coveo. El fucţoează secveţal, cu acul aplca la aea T. Pe aea SC (sa covese) se aplcă semalul de comadă peu îcepeea uu cclu de covese, a D ese o ae de dae. Regsul de apoxmă succesve geeează pe eşle Q,...,Q umeele N după u aum algom. După pmea semalulu SC, pe foul pmulu mpuls de ac, se pue ul cel ma semfcav Q ş Q 0, peu. Valoaea coespuzăoae a esu c, geeaă de CAN, ese aplcaă compaaoulu ş compaaă cu esuea de ae,. Pe umăoul ac, semalul de la eşea COMP, aplca pe D, ese memoa î Q, ămââd asfel pâă la sfâşul cclulu de covese, a Q. Pocesul couă pâă la epuzaea celo ţ. Sfâşul covese ese semalza p semalul covese compleă, CC. Fg. 5. Ogagama de fucţoae a coveoulu! Opeaţle cupse îe pucele a ş se execuă pe duaa uu ac, a- T (cclul de ac).! cclu de covese CONV va avea mmum ace, CONV T. eo se pevede u ac î plus peu îegsaea ezulaulu fal ş ţalză. /9

10 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! O schemă poslă de RAS: ae la ază u egsu de deplasae, RD, cae lucează pe foul pozv al aculu CLK, dec pe foul egav al aculu T. La fecae ac, fomaţa de la eşea ue celule se asfeă î celula umăoae. Fg. 6. Schemă poslă de geeae a RAS! Pma celulă ae dep ae DRASINIT: ( Q Q Q SC) Q Q Q SC INIT R R... R R R... R! Se osevă: va exsa INIT uma după golea compleă a egsulu RD (Q 0,...) ş aplcaea comez sa covese (SC). dacă INIT 0, î ace egsul se goleşe, ocae a f coţuul lu ţal. Rezulă că î egsu se poae afla î saea cel mul o celulă (ua d eş). aea se va deplasa, î couae, d-o celulă î ala, pâă câd egsul se goleşe.! Peu explcaea fucţoă vom po d momeul câd INIT. Pe pmul ac, secveţa (0 0) se aplcă CNA ezulaul compaă se aduce p semalul COMP va f memoa î salul D afee pmulu pe umăoul fo pozv saea acesu sal u se va ma schma pe duaa cclulu de covese. /0

11 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece eval de mp egal cu T, peoada aculu, ese dspol peu CNA ş COMP. Evde, eue dec ca T> CNA COMP, ude CNA ese mpul de covese al coveoulu umec-aalog, a COMP, mpul de sale al compaaoulu. Câd uaea ajuge î ulma celulă () a egsulu, se seează u sal SR cae geeează semalul CC. Foul pozv al semalulu CC poae f folos peu socaea daelo î-u egsu. Fg. 7. Fucţoaea scheme de geeae a RAS! Coveoul pezea ese cu compaae (îsumae) î esue. Pv ca u ssem cu eglae auomaă, el de să mmzeze esuea de eoae aplcaă la aea compaaoulu, dec să aducă c la o valoae că ma apopaă de. Lucul acesa se poae ealza î lmele eo de cuazae.! Deoaece deseo su dspole CNA apde cu eşe î cue, exsă ş CAN cu compaae (îsumae) î cue (fg. 8). Cofom de expuse ma îae, ssemul va acţoa î sesul de a mmza esuea de eoae, dec RI 0 Fg. 8. Coveoae cu compaae î cue /

12 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Pecza acesu p de coveo ese deemaă de calaea CNA, pecza esu de efeţă, Ref calaea compaaoulu.! Tmpul de covese ese da de CONV ( ) T,! Fecveţa de ac maxmă ese deemaă de veza CNA ş a compaaoulu.! P sucua sa ese adecva ealză su fomă egaă. Exsă RAS-u egae, de exemplu AM 50-3 (8 ţ), AM 504 (0 ţ), după cum exsă ş coveoae complee î-o capsulă. Î fomă egaă, moolcă sau hdă, se ealzează CAN de 8-4 ţ cu mp de covese cupş de egulă î domeul 5 40 µ s.! Exemple de asemeea coveoae poduse de fma Aalog Devces: AD774- coveo de ţ ş mp de covese 8µ s. AD670- coveo de 8 ţ ş mp de covese 0µ s. O paculaae a acesu ccu ese fapul că u ecesă semal de ac. Acesa ese ealza d semalul de sa covese, ecu po le de îâzee, ealzaă cu poţ logce, avâd aâea secţu, câe mpulsu de ac su ecesae peu o covese compleă..5. Coveoae cu ampă î epe! coveo ma ef îlocud egsul de apoxmă succesve cu u loc logc de cool, (BLC) mul ma smplu (fgua 9).! Mod de fucţoae: odaă cu aplcaea comez sa covese (SC), salul SR ece î saea ş deschde poaa P ce peme accesul mpulsulo de ac căe umăăo. umăăoul îcepe să umee pod d saea 0, a umăul especv ese aplca pe ăle coveoulu umec-aalog. la eşea cov. Numec aalog va ezula dec o esue de foma ue ampe î epe. pocesul couă pâă câd esuea c depăşeşe velul. momeul câd aces vel a fos depăş, compaaoul ece î saea ş eseează salul. se lochează poaa P ş se opeşe accesul mpulsulo de ac căe umăăo. Toodaă se semalează sfâşul /

13 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece covese p semalul CC ş se asfeă coţuul umăăoulu î egsul de memoe RM (fgua 0). CC S T _ COMP S R Q Se CLR N M CLK Q Q W R M c. C N A R E F Fg. 9. Coveo cu ampă î epe c SC CC Fg.0. Fucţoaea coveoulu cu ampă î epe! Tmpul de covese ese depede de esuea, cofom elaţe CONV T /3

14 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Valoaea maxmă ese de T, dec ceşe expoeţal cu umăul de ţ. Cum alegeea peoade aculu T ese supusă aceloaş escţ ca î cazul coveoulu cu apoxmă succesve, ezulă că î geeal, aces coveo ese ma le, ma smplu, dec ma ef ş compaal ca pecze cu coveoul cu apoxmaţ succesve..5.3 CAN cu ampă laă (coveo esue-mp) Fg.. CAN cu ampă laă! Mod de fucţoae: GTLV ese u geeao de esue la vaală comada geeează o ampă laă cescăoae îcepâd de la velul - fm, pe duaa câ esuea de comadă ae vel logc 0. Bucla fomaă de COMP3, MS ş salul D ae olul de a peme poea acese esu auc câd se aplcă u fo pozv pe aea SC, ş opea, câd s-a as velul fm. Paa TLV ese m fm /T.! Î fgule a ş su dae fomele de udă î cazule < 0 ş especv x > 0. D aalza acesoa ezulă umăoaele cocluz: duaa deschde poţ P ese î amele cazu daă de p m x T dec ccuul efecuează o covese esue-mp. /4 x fm x

15 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece - eşea salulu D d paea supeoaă a scheme va avea vel logc 0 dacă esuea coveă ese egavă ş dacă aceasa ese pozvă, dec ea dcă semul esu. Fg.. Fomele de udă î cazule < 0 ş especv > 0.! Î couae polema se educe la măsuaea umecă a uu eval de mp. Număăoul NM umăă mpulsule dae de u geeao de ac GI pe duaa câ poaa P ese deschsă. Dacă fecveţa aculu ese f /T, umăul de mpulsu coozae de umăăo pe duaa deschde poţ, p, ese p T x N x T T La cap de scaă, CS fm, peu u coveo lucâd cu ţ, clusv ul de sem, N xcs T T x fm x! Rezulă dec u mp de covese cov T( - -)T. Fecveţa aculu poae f ma mae decâ î cazul coveoaelo cu eacţe pezeae ma îae, fd lmaă î pcpal de veza de lucu a umăăoulu. De exemplu, peu 8 ţ ş f 0 MHz, T 0, µ s, ezulă cov 7 0, µ s 5,4 µ s, ceea ce coespude uu coveo cu pefomaţe med î ceea ce pveşe veza. /5

16 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Rezoluţa x se oţe d dec ese T x T x! O ezoluţa uă mplcă: o fecveţă de ac f mae ş paa fm /T mcă.! Pecza ese deemaă de: laaea esu la vaale ş pecza pae acesea; pecza ş salaea fecveţe f ; calaea compaaoaelo COMP,. fm fm T T.5.4 CAN paalel! Coveoaele paalel su, d puc de vedee al cocepţe, cele ma smple ş su oodaă cele ma apde. Î fgua 3 ese pezeaă schema uu asemeea coveo de e ţ. Fg. 3. CAN paalel pe e ţ! Cu ajuoul dvzoulu foma d cele 8 ezsoae se ealzează esule de pag peu cele 7 compaaoae. Acesea su: /6 ef, 3/6 ef...3/6 ef. Se ma poae eveual ulza u al opulea compaao, avâd dep pag esuea 5 /6 ef, cu scopul sesză depăş. /6

17 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece!.Semalele de la eşle compaaoaelo dcă velul esu î aşa-umul cod emomec, efce d puc de vedee al umăulu de ţ ulzaţ. Î cosecţă va f ecesaă o logcă de decodae, cae ealzează eceea la e ţ.! Pecza coveoulu ese deemaă de calaea compaaoaelo ş de pecza cu cae su ealzae pagule. Aceasa d umă, ese, la âdul e depedeă de pecza ealză dvzoulu ezsv.! Dezavaajul majo al scheme cosă î umăul mae ( - ), de compaaoae de mae veză. Aceasa mplcă ş cosumu foae ma.! lzâd aceasă ehcă, se ealzează î peze coveoae de cel mul 6-8 ţ, de veză mae (mp de covese de zec de aosecude) ulzae peu achzţa semalulu î oscloscoapele umece, ssemele vdeo, salaţ ada. Ca exemplu, ccuul AD900, podus de Aalog Devces, ese u coveo de 8 ţ, cu o aă de covese maxmă de 50 Meşaoae/secudă..5.5 CAN paalel-see! Avâd î vedee complexaea dcaă a coveoaelo paalel î cazul î cae ese ecesa u umă ma mae de ţ, se po ealza comaţ de -4 asemeea coveoae, fecae lucâd pe maxmum 4-5 ţ.! O asemeea schemă ese daă î fgua 4, ude se ealzează u coveo de 8 ţ, ulzâd două coveoae paalel de 4 ţ. Pmul CAN geeează pm 4 ţ (ce ma semfcav) a ezulaulu. Fg. 4. Realzaea uu coveo de 8 ţ cu coveoae paalel cu 4 ţ! Valoaea cuazaă pe 4 ţ ese apo aplcaă uu CNA, ş ezulaul ese scăzu d semalul ţal, evaluâdu-se î aces mod eoaea de cuazae.! La efecuaea acese scăde, semalul de ae va eu să fe îâza cu u mp egal cu mpul de covese al pmulu CAN. Eveual, se poae euţa la /7

18 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece aceasă îâzee, dacă se ulzează u ccu de eşaoae-memoae la ae, cae să meţă semalul aplca la aea coveoulu cosa pe duaa ue coves.! Î couae, eoaea ezulaă după pma covese ese ş ea cuazaă î al dolea coveo, cae geeează ulm 4 ţ a ezulaulu. Î aces mod se oţe u coveo de 8 ţ ulzâd 30 de compaaoae, î loc de 55, câe a f fos ecesae î vaaa paalel. Evde, ş mpul de covese va f ma mae, el cluzâd de două o mpul ecesa uu CAN, plus mpul de covese al CNA.! exemplu de asemeea coveoae ese famla AD780, 78, coveoae de 8 ţ î două eape, lucâd la cca MHz. coveo ma apd ese AD9049, lucâd cu 9 ţ, la o fecveţă maxmă de 30MHz..5.6 Coveoae de p ppe-le! Î geeal mpul de covese al uu coveo aalog umec ese def ca evalul de mp scus d momeul eşaoă semalulu aalogc pâă la geeaea codulu umec coespuzăo N.! Î mule aplcaţ e eesează ma mul peoada cu cae poae f eşaoa semalul, decâ îâzeea cu cae ese geeaă eşea. Î schemele pezeae pâă acum, ce do mp eau pacc dec (se poae pelua u ou semal uma după ce s-a ema pelucaea semalulu pecede).! O caegoe de coveoae de mae veză ulzează pcpul ppe-le, aza pe ma mule coveoae, pelucâd smula eşaoae succesve ale semalulu. Pe aceasă cale se oţ coveoae cu o peoadă de eşaoae de câeva o ma mcă decâ mpul popu-zs de ealzae a ue coves. Alfel spus, coveoul oduce o îâzee ma mae decâ peoada de eşaoae.! La lmă, acesea po f coveoae de (compaaoae), cofom scheme d fg. 5. Schema acesu coveo de ţ fucţoează î ace. Cele secţu ale coveoulu su sepaae p ccue de eşaoae/ memoae (E/M). Acesea eşaoează smula semalele pezee la ăle lo. Pmul CAN compaă semalul de ae cu ef. /8

19 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece CNA cae umează pea ul da de CAN ş geeează, la âdul lu o esue egală cu 0 sau cu, după cum ul de ae ae valoaea 0 sau. ef Aceasă valoae se scade d semal, a ezduul asfel oţu se aplcă eajulu umăo, cae îl compaă cu, ş aşa ma depae. Ca umae, la pmul ac, î pma celulă se oţe pmul ; la acul al dolea se oţe î celula a doua ul al dolea, a î pma celulă MSB al umăoulu eşao, ş aşa ma depae. ef Fg. 5. CAN ealza cu compaaoae Peoada aculu, deemaă de mpul de covese al ue celule, poae avea valo eduse. Peoada de eşaoae ese daă de aces ac, da ezulaul efeo la o covese se oţe la eşea logc de eodoae după ace. Cofguaţa de ma sus coespude uu coveo de p see.! Î fgua 6 ese daă o schemă î cae se ulzează ma mule secţu de 4 ţ (cofguaţe paalel-see). Fg. 6. CAN paalel see /9

20 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece Număul oal de ţ oţuţ u ese ouş egal cu umăul de secţu îmulţ cu 4. Aceasa deoaece la fecae d epele ce umează după pma ese ecesaă o opeaţe de coecţe cae cosumă u. Asfel, dacă î schema d fgua 6 se ulzează 3 secţu, umăul de ţ oţuţ va f Necesaea opeaţe de coecţe ezulă î pmul âd d fapul că fecae d secţu lucează cu apoxmae p uchee, aşa îcâ ezduul să fe î pemaeţă pozv, a coveoul, î asamlu, lucează cu apoxmaţe p ouje. î al dolea âd, fecae d coveoaele paalel de 4 ţ poae f afeca de o eoae de eleaae, ce poae eveual depăş pasul de cuazae. Eoaea especvă poae f coecaă p adăugaea ulu suplmea.! Peu a lusa aceasă dee, să cosdeăm u coveo cu două secţu, pma de 4 ţ, a doua de 5 ţ. La eşea pmulu CAN se oţe valoaea uchaă la 4 ţ cluzâd îsă ş o aumă eoae de elaae. Noâd cu valoaea exacă a semalulu de ae, semalul la eşea pmulu CAN coespude valo ( ) e e ( 4) e l 4 l ude e < 0 epeză eoaea de uchee la 4 ţ, a e l () 4 ese eoaea de elaae a pmulu coveo. După CAN, cae ae o pecze coespuzăoae uu coveo de 8 ţ, se oţe p scădee e e e e 4! După a doua covese se oţe ( ()) () e e l 4 l ( 4) e( 8) l ude e(8) epeză eoaea oală a coveoulu al dolea. P aduaea celo două ezulae se oţe ( e el () 4 ) ( e el () 4 e() 8 ) e() 8! Ese posl ca e e l () 4 să depăşească velul al pmulu coveo de 4 ţ. De aceea, ese ecesa u suplmea la a doua covese, peu a puea coeca eoaea pme coves. /0

21 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece! Ca exemplu se poae da famla de coveoae AD 90, 9, 93, ealzae de Aalog Devces. Acesea ealzează o covese de ţ ulzâd e secţu de 4,5 ş 5 ţ, la fecveţe de eşaoae maxme de,5-0 MHz. Comaţe de ma mule CAN lucâd î paalel, decala î mp! Exsă cazu câd c veza ealzaă de u coveo paalel u ma ese sufceă. I asemeea cazu po f ulzae comaţ de coveoae paalel lucâd î paalel, da cu ăle decalae î mp. exemplu ese epezea de coveoul ulaapd d oscloscopul umec HP54 (Hewle-Packad), cae ealzează o fecveţă de eşaoae de GHz, dec u mp de covese de s (fgua 7). Fg. 7. Coveoul d oscloscopul umec HP54! Se ulzează 4 coveoae foae apde paalel, cu o cosucţe ma specală cu u mp de covese de cca T CONV 4 s. Ele su pecedae de ccue de eşaoae /memoae, comadae pe âd p semalele S/ H. Acesea eşaoează semalul pe duaa câ se aplcă pe aea de comadă vel logc ş meţ la eşe valoaea memoaă a semalulu pe duaa câ semalul de comadă ese pe vel 0. Peu a se ealza veza ecesaă su ealzae î ehologa GaAs. Tmpul de eşaoae (saea S) s-a pesupus clus î T CONV. Î aceasă suaţe T CONV 0,5 T CONV. Cele 4 semale S/ H cu peoadă 4T su fomae pod de la u ac de peoadă T ş su decalae î mp, ca î fgua 9. /

22 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece Fg. 8. Realzaea celo 4 semale S/ H Rezulaele oţue la eşle celo 4 coveoae su selecae pe âd de u mulplexo, ale cău semale de selecţe su comuae cu peoada T ş eţue î-u egsu de socae. Îe semalele S/ H ş acul d cae su fomae acesea vo exsa şe mc îâze daoae mplo de popagae. Î plus, acese îâze po să u fe guos egale. Acese vaaţ ale momeelo de eşaoae po povoca eo ma î amplude î cazul uo semale cu veză de vaaţe foae mae (de fecveţă mae). Peu a eva aceasă susă de eo se ulzează u ccu S/H comu, de foae mae veză, la ae, comada de u sgu ac (acela de peoadă T). S/H eşaoează semale eţue la momeele coece de S/H, asfel îcâ eveualele decalaje î mp ale semalelo S/H u ma coează. Vaaă de achzţe azaă pe memoae aalogcă! O vaaă efă ş de o veză elav dcaă (00 Meşa/s) comă memoaea aalogcă la veză mae, ulzâd o memoe CCD (cu asfe de sacă), umaă, de o covese elav leă (coveo cu apoxmă succesve) Vom avea î vedee, ca exemplu, ssemul de achzţe al oscloscopulu 430 (Tekox).! Î-u dspozv CCD semalul ese memoa p emedul sac elecce ce poae f asfeaă de la ae î celulele especve. Cea se face p asfeul spe exeo a acese sac. Î cazul de faţă se ulzează celule /

23 MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece lucâd cu u ac cu 4 faze (4 poţ)/ celulă. Cu celulele especve se cosue o ae ca î fgua9. Semalul ese ma îâ adţoa p poţle d gupul A. Fg. 9. Coveoae ealzae cu dspozve CCD! Acesa lucează î 6 ace ca u egsu de deplasae. La fecae ac pcpal, semalul de ae ese eşaoa ş saca especvă ese odusă î pma celulă. Saca peexseă î celula ece î ş.a.m.d. După 6 ace fomaţa d celulele A ese asfeaă î pma le a zoe B. Î fe, după ce se umple ş aceasă zoă, saca d la 33 a zoe B ese asfeaă î C. După umpleea memoe fomaţa d C ese exasă cu u ac ma le ş aplcaă uu CAN cu apoxmă succesve ş socaă î-o memoe umecă. Capacaea oală de memoe ese de 33 x 6 58 eşaoae. Se ulzează două asemeea dspozve, ezulâd o capacae de 056 eşaoae (de fap ulzaţ peu memoa de semal su uma 08). /3