Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Σχετικά έγγραφα
2C/1L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Tratarea numerică a semnalelor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Proiectarea filtrelor FIR prin metoda ferestrei

V O. = v I v stabilizator

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare

Transformări de frecvenţă

Circuite electrice in regim permanent

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Maşina sincronă. Probleme

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Site barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate (in curand)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Circuit rezonant LC paralel

Stabilizator cu diodă Zener


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Curs /2017

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Electronică anul II PROBLEME

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Curs 1 Şiruri de numere reale

LUCRAREA 3 FILTRE CU RĂSPUNS FINIT LA IMPULS

Eşantionarea semnalelor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Subiecte Clasa a VIII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

MARCAREA REZISTOARELOR

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

A1. Valori standardizate de rezistenţe

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 2: Sisteme

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Transformata Laplace


Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

FILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

riptografie şi Securitate

PROBLEME DE ELECTRICITATE

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Analiza sistemelor liniare şi continue

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

FUNDAMENTE. Introducere Semnale electrice. Capitolul 1

Transcript:

FITRE DE MIROUNDE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( )

Tipuri de raspunsuri N c P R c R T N P N c R P 4 ( ) N c P R Maxim Plat Echi-Riplu

Tipuri de raspunsuri Eliptic

Filtru cu raspuns liniar in faza ( ) φ N c p A ( ) φ τ N c d N p A d d intirzierea de rup

Filtre prototip rezistenta eneratorului R' daca conduc tan ta eneratorului G' daca ' ' n rezistenta de sarcina R' n daca n conduc tan ta de sarcina G' n daca ' n n ' n induc tan ta unei bobine,n capacitatea unui condensator paralel

alculul ordinului filtrului maxim plat [ ] ' / ' lo lo s Ar As n

alculul ordinului filtrului echi-riplu ( ) s,, ' / ' ch / ch n Ar As

Filtre prototip de tip maxim-plat cu terminaţii rezistive ( ) π sin,,,3,..., n n n

Filtre prototip de tip echi-riplu cu terminaţii rezistive a γ 4aa,,3,..., n b pentru n impar n β coth pentru n 4 par ( ) π a sin,,,..., n n b sin π γ,,,..., n n Ar β lncoth 7,37 β γ sinh n

Filtre prototip de tip echi-riplu cu terminaţii rezistive

Scalarea in impedanta si frecventa FT Scalarea in impedanta Scalarea in frecventa Valorile noi R R c R c R s R R R R R c

Scalarea in impedanta si frecventa FTS Scalarea in impedanta Scalarea in frecventa Valorile noi R R R s R c R c R c R R R

Exemplu Să se proiecteze un filtru trece-jos de tip maxim plat cu o frecvenţă de tăiere de GHz,caresă lucreze pe 5 Ω, şi să aibă pierderi de inserţie de cel puţin 5 db la 3 GHz. alculaţi răspunsul în amplitudine şi în fază între şi 4 GHz.şi comparaţi-l cu filtrul echi-riplu, cu riplu de 3 db şi deacelaşi ordin.

Solutie N lo lo 5 ( ) ( 3 ) 4..68.68 3. 4.68 5.68 '.984 pf, ' 6.438 nh, 3' 3.83 pf, 4' 6.438 nh, 5'.984 pf.

Simularea -

Scalarea in impedanta si frecventa FT - FTB Scalarea in impedanta Scalarea in frecventa Valorile noi R R R s R Δ Δ Ramura serie (in serie) Δ Δ Ramura paralel R R R (in paralel) Δ Δ

Scalarea in impedanta si frecventa FT - FOB Scalarea in impedanta Scalarea in frecventa Valorile noi R R R s R Δ Δ Ramura serie (in paralel) Δ Δ Ramura paralel R R R (in serie) Δ Δ

Transformari ale filtrului prototip

Exemplu Să se proiecteze un filtru trece-bandă de ordinul 3, avînd riplurile în bandă de.5 db. Frecvenţa centrala a filtrului sa fie de GHz. Banda să fie de %, şi impedanţa de5ω.

Solutie.5963,.967, 3.5963 3, 4. R ' 7. nh, 'l.99 pf, '.76 nh, ' 34.9 pf, '3 7. nh, '3.99 pf.

Simulare

Implementarea filtrelor în domeniul microundelor

Transformarea Richard Ω tan ( βl) l tan v p jx jω j tan ( βl) jb jω j tan ( βl) Ω tan ( βl)

Transformarea Richard jx jb jω j tan ( βl) jω j tan( βl)

Identităţile Kuroda n

Identităţile Kuroda n

Exemplu Să se proiecteze un filtru trece-jos în tehnoloie microstrip. Specificaţiile sunt: frecvenţa de tăiere 4 GHz, ordinul 3, impedanţa de5ω, şi o caracteristică echi-riplu de 3 db.

Solutie 3.3487.77 3.3487 3 3. 4 R

Solutie - 3 3

n R Solutie - 3 n. 99

sh n 64. 93Ω Solutie - 4 7. 54Ω sh sh 3 n 64. 93Ω se n 7. 435Ω se 3 n 7. 435Ω

Solutie Filtrul realizat microstrip si simulat

Invertoare de admitanţă şi impedanţă a K b Y a Y b

ircuitele prototip modificate folosind invertoare K R A a,k ( ) a a,,k, ( n ) n,n an n R B n G A a, ( ) a a,,, ( n ) n,n n an B n

Realizări practice ale invertoarelor de impedanta- K K

Realizări practice ale invertoarelor de admitanta -

Realizări practice ale invertoarelor de imitanta- ( ) ( ) rad Y B arct Y B Y B arct S, Y B arct t Y a a b a φ φ ( ) ( ) rad X arct X X arct, X arct t K a a b a φ Ω φ

Realizări practice ale invertoarelor de imitanţă -3 ( ) ( ) X (rad), X arct, t K K K φ Ω φ ( ) ( ) (rad), arct, t Y Y Y B Y B S Y φ φ

ircuit echivalent pentru sectiuni scurte de linii [ ] j j j cot cosc ( βl) j cosc( βl) ( ) ( ) βl j cot βl cos sin ( βl) ( βl) j βl tan βl < π X βl tan B sin ( βl)

Filtre trece-jos cu variaţii treaptă ale impedanţei caracteristice ircuite aproximativ echivalente pentru sectiuni scurte de linie X βl βl B Y β l < π 4 h βl < π l 4 β l R h (bobină) β l R l (condensator)

Exemplu Să se proiecteze un filtru trece-jos avînd un răspuns maxim-plat, frecvenţa de tăiere.5 GHz. Este necesar să avem mai mult de db peirderi de inserţie la 4 GHz. Impedanţa filtrului este 5Ω, cea mai mare impedanţă caracteristică realizabilă practic este 5Ω, iar cea mai mică Ω.

Solutia - As db Ar 3dB 3 4 5 6 N S 4..5. 6 6.57.44.93.93.44.57 3 4 5 6

Solutia - l R l βl 5. 9 βl 7. βl3 3. R R h R R l βl 4 4 36. 9 βl5 5 6. βl6 6 9. 9 R h h

Proiectarea filtrelor cu linii cuplate V I 3I3 V 3 3I 33I3 j j j j j j j ( ) cot θ ( ) cot θ ( ) cscθ ( ) e ( ) cot θ ( ) cot θ ( ) cscθ ( ) e j j j cscθ cscθ ( e o ) cscθ ( e o ) cscθ ( e o ) cot θ ( e o ) cot θ j j j ( ) cscθ ( ) cscθ ( ) cot θ ( ) cot θ e o o o e e e o o o e e e o o o j j j e e e o o o

Proiectarea unui filtru trece-bandă cu linii cuplate θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ θ cos sin cos sin j cos sin j cos sin cos jsin sin j cos j j cos jsin sin j cos D B A D B A ( ) ( ) θ θ θ θ θ cos sin j sin cos j cos D B A o e o e o e o e o e o e o e o e ( ) o e o e o e ( ) [ ] e ( ) [ ] o

alculul sectiunilor interne θ π sin π j j ( Δ ) π( ) ( ) ( Δ) π π( Δ ) θ βl l v p j A B D j sin θ π π A j cot θ cos θ j j cot θ sin θ

alculul sectiunilor de capat jn N j j j N N D B A N j j D B A

ircuitul echivalent al filtrului 3 3 j j j ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] 3 3 j j j j j Y ( ) ( ) ( ) [ ] j j j j j j Y 3 3

Relatiile de calcul ale filtrului π n π n n ( ) [ ] ) ( e Δ Δ Δ Δ 4 πδ 4 πδ 3 πδ ( ) Δ πδ n n n πδ N,,3, n N N N πδ ( ) [ ] ) ( o

Exemplu Proiectaţi un filtru trece-bandă cu N3 şi ripluri de.5 db în bandă. Frecvenţa centrală este de GHz, banda de % şi. are este atenuarea la.8 GHz? 5Ω

Solutie Δ A lo (db) lo ε.8.....8 r ch s narcch [.( ch 3( arcch(.) ))].8 db n ( Ω) ( Ω) n e o.5963.337 7.6 39.4.967.87 56.64 44.77 3.5963.87 56.64 44.77 4..337 7.6 39.4

Rezultatul simularii