V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

Σχετικά έγγραφα
FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

3.5. Forţe hidrostatice

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI LEGI SPECIFICE

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Curs 10 UNDE ELECTROMAGNETICE

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Verificarea legii lui Coulomb

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

CURS 7 Capitolul VII. ELECTROSTATICĂ

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 4 Serii de numere reale

ε = permitivitate electrică a mediului

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CINEMATICA. Cursul nr.2

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Dinamica punctului material supus la legaturi

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

STATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Metrologie, Standardizare si Masurari

Integrala nedefinită (primitive)

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

7.1. Legile lui Kepler. Legea atracţiei universale (gravitaţionale)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.1. Noţiuni introductive

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

3.1. GeneralităŃi. Subiecte

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1


F. Dacă forţa este CURS 2 MECANICA PUNCTULUI MATERIAL

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Subiecte Clasa a VIII-a

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Subiecte Clasa a VII-a

1.1. Locul şi rolul fizicii în cadrul ştiinţei, în general, şi al ştiinţelor naturii în special

2. MĂRIMI DE NATURĂ MAGNETICĂ Inducţia magnetică în vid B v

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curentul electric stationar

MARCAREA REZISTOARELOR

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

riptografie şi Securitate

CUPRINS PREFAŢĂ... BIBLIOGRAFIE

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Modele de retele. Reteaua cu comutarea de circuit modelata ca o retea cu pierderi. Reteaua cu comutarea pachetelor modelata ca o retea cu asteptare

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE SEM - CURS 12 1

Conţinutul modulului:

V O. = v I v stabilizator

MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 12 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ

Transcript:

Câmpul magnetic se manifestă pin acţiunea pe cae o execită asupa: sacinilo electice în mişcae conductoilo pacuşi de cuent magneţilo pemanenţi. Câmpului magnetic se caacteizează pint-o măime vectoială numită inducţie magnetică, B În SI, inducţia magnetică se măsoaă în tesla, T: 1T este inducţia magnetică a unui câmp magnetic unifom cae acţioneză cu o foţă de 1N asupa fiecăui m de lungime a unui conducto linia pacus de un cuent de 1A, situat pependicula pe liniile de câmp. Dacă o paticulă cu sacina electică q se mişcă cu viteza v înt-un câmp magnetic de inducţie B asupa ei acţioneză foţa Loentz: F L = qv B

Int-un conducto pacus de cuent electic, sacinile electice au o mişcae odonată, astfel că asupa fiecăeia acţioneză o foţă de tip Loentz, ia asupa conductoului în ansamblul său ezultă foţa electomagnetică: I F m = Il B l este un vecto de măime egală cu lungimea conductoului aflat în câmp magnetic, oientat în sensul cuentului electic. Să consideăm un cadu deptunghiula, pacus de un cuent I, aflat înt-un câmp magnetic unifom cu inducţia B cae face unghiul α cu nomala la cadu.

este: Asupa cadului acţionează un cuplu de foţe al căui moment M = ISn B = IS B = pm B = IS epezintă momentul magnetic al cadului. p m M = ISBsinα Sensul vectoului moment magnetic se obţine cu egula bughiului: otind bughiul, aşezat pependicula pe cadu, în sensul cuentului el înaintează în sensul momentului magnetic.

Susele câmpului magnetic. Câmpul magnetic este ceat de sacini electice în mişcae, espectiv de cuenţi electici (cum s-a aătat mai sus, tocmai asupa acestoa acţioneză cu foţe), câmpul ceat de magneţii pemanenţi având aceeaşi oigine dacă se ţine seama de stuctua lo micoscopică. Expeienţele de până acum nu au putut pune în evidenţă sacini magnetice, cae să fie suse ale câmpului magnetic! Teoema lui Gauss : fluxul inducţiei magnetice pin oice supafaţă închisă este zeo: B ds = 0 În SI fluxul magnetic, Φ = BdS [ Φ] SI = 1Wb m Câmpul magnetic ceat de o sacină electică punctifomă q: µ o qv B = 3 4 π

µ o qv B = 3 4 π µ o Idl db = 4 π 3 legea lui Biot şi Savat 7 µ oliniile = 4π 10 Tm/A este pemeabilitatea magnetică a vidului. câmpului magnetic sunt cecui în plane pependiculae pe diecţia de mişcae a sacinii, cu centul pe această diecţie, având sensul dat de egula bughiului. Câmpul ceat de un element de lungime dl dint-un conducto pacus de cuentul I

Aplicaea legii lui Biot şi Savat pentu câteva cazui paticulae: - inducţia ceată de un conducto ectiliniu, infinit de lung, pacus de cuentul I la distanţa de conducto: I B = µ o 2π - inducţia magnetică ceată în centul unei spie ciculae de ază pacus de cuentul I : I B = µ o 2 - inducţia magnetică ceată pe axa unui solenoid cu N spie de lungime l mae în compaaţie cu diametul spielo, pacus de cuentul I: NI B = µ o l În inteioul solenoidului câmpul magnetic este unifom (aceleaşi valoi în toate punctele), ia liniile de câmp sunt paalele cu axa solenoidului.

Legea lui Ampee. Cuentul de deplasae. Să consideăm câmpul magnetic podus de un conducto ectiliniu, infinit de lung, pacus de un cuent electic. Bdl = µ o I Enunţ: integala de-a lungul unei cube închise a podusului B dl este egală cu pemeabilitatea magnetică a vidului înmulţită cu intensitatea cuentului ce tece pin supafaţa delimitată de contuul închis.

Inducţia electomagnetică: apaiţia unei tensiuni electomotoae înt-un cicuit stăbătut de un flux magnetic vaiabil în timp. Legea inducţiei electomagnetice (Faaday): tensiunea electomotoae indusă înt-un cicuit este egală cu viteza de vaiaţie a fluxului magnetic pin supafaţa acelui cicuit, luată cu semn schimbat: dφm E = dt Regula lui Lenz: tensiunea electomotoae indusă şi cuentul indus au un astfel de sens, încât fluxul magnetic podus de cuentul indus să se opună vaiaţiei fluxului magnetic inducto. În cazul mişcăii unui conducto înt-un câmp magnetic, pependicula pe liniile câmpului magnetic, putem explica apaiţia t.e.m. induse pin acţiunea foţei magnetice Loentz : E = Blv

Cuentul electic dint-un cicuit cează un câmp magnetic popoţional cu intensitatea cuentului, cae poduce pin supafaţa cicuitului un flux magnetic, de asemenea popoţional cu cuentul: L-inductanţa cicuitului Pentu un solenoid inductanţa ae expesia: N S L = µ l Φ m = Unitatea de inductanţă în SI se numeşte heny, H: 1H=1Wb/1m2. Autoinducţia: Tensiunea autoindusă înt-un cicuit este diect popoţională cu viteza de vaiaţie a cuentului din acel cicuit: di E = L dt 2 LI

Enegia câmpului magnetic di dw = Uidt = L idt = dt Lidi W = L idi = I 0 2 1 LI Densitatea de enegie a câmpului magnetic : 2 w = W V = 2 B 2µ o Magnetizaţie a unui mateial este măimea fizică egală cu momentul magnetic al unităţii de volum : pm M = V În SI magnetizaţia se măsoaă în A/m.

Dacă un mateial este plasat înt-un câmp magnetic (exten) cu inducţia o atunci în inteioul mateialului inducţia va fi: B = Bo + µ om Intensitatea câmpului magnetic: Bo B µ ο M H = = µ µ În SI intensitatea câmpului magnetic se măsoaă în A/m. Pentu o mae clasă de substanţe magnetizaţia este popoţională cu intensitatea câmpului magnetic: M m H = χ χ m susceptivitate magnetică este o caacteistică de mateial o ο B µ = 1+ χ m -pemeabilitatea magnetică elativă µ = µ o µ -pemeabilitatea magnetică absolută

Substanţele paamagnetice au susceptivitatea magnetică pozitivă; au pemeabilitatea magnetică elativă mai mae ca unitatea("întăesc" câmpul). Substanţele diamagnetice au susceptivitatea negativă; pemeabilitatea elativă este subunitaă ( slăbesc câmpul ). Substanţele feomagnetice au susceptivitatea mult mai mae ca zeo dependentă de câmpul aplicat. Teoema lui Ampee poate fi scisă cu ajutoul intensităţii câmpului magneti: H dl = i

Genealizaea legilo expeimentale ale fenomenelo electice şi magnetice, au evidenţiat faptul că: -în juul unui câmp magnetic vaiabil în timp ia naştee un câmp electic ale căui linii sunt închise; - în juul unui câmp electic vaiabil în timp ia naştee un câmp magnetic ale căui linii sunt închise. Ansamblul câmpuilo electic şi magnetic, vaiabile în timp, cae se geneează ecipoc, constituie un câmp electomagnetic.

Câmpul electomagnetic este un poces oscilatoiu cae se popagă din apoape în apoape, având o vaiaţie spaţio-tempoală. Câmpul electomagnetic se popagă în spaţiu sub foma undelo electomagnetice.

Bibilogafie selectivă [1] Duşan POPOV, Ioan DAMIAN, Elemente de Fizică geneală, Editua Politehnica, Timişoaa, 2001. [2] Mineva CRISTEA, Duşan POPOV, Floicica BARVINSCHI, Ioan DAMIAN, Ioan LUMINOSU, Ioan ZAHARIE, Fizică Elemente fundamentale, Editua Politehnica, Timişoaa, 2006. [3] I. Luminosu, Fizica elemente fundamentale, Editua Politehnica, 2002. [4] O. Aczel, Mecanică fizică. Oscilaţii şi unde, Ed. Univesităţii Timişoaa, 1975. [5] A. Histev, Mecanică şi acustică, Ed. Did. şi Pedag., Bucueşti, 1982 [6] H. Kittel, Cusul de fizică Bekeley, Vol. I, II, Ed. Did. şi Pedag., Bucueşti, 1982. [8] E. Luca, Gh. Zet şi alţii Fizică geneală, Ed. Did. şi Pedag., Bucueşti, 1981. [9] T. Ceţu Fizică geneală, Vol. I şi Vol.II, Ed. Tehnică, Bucueşti, 1984 şi 1986.