Integrarea numerică. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică

Σχετικά έγγραφα
Integrarea numerică. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Interpolarea funcţiilor.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

riptografie şi Securitate

Curs 4 Serii de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

MARCAREA REZISTOARELOR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VIII-a

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Noţiuni introductive

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

I. Noţiuni introductive

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Subiecte Clasa a VII-a

1.3. Erori în calculele numerice

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Criptosisteme cu cheie publică III

Conf.dr.ing. Gabriela Ciuprina

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

z a + c 0 + c 1 (z a)

Curs 2 Şiruri de numere reale

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Algoritmi numerici pentru analiza circuitelor electrice rezistive neliniare

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Probleme pentru clasa a XI-a

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metodele numerice de integrare se clasifică după tipul funcţiei de integrat şi valoarea limitelor de integrare.

V O. = v I v stabilizator

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0

Sisteme liniare - metode directe

CURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Integrale cu parametru

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 9: METODE NUMERICE UTILIZATE ÎN SIMULAREA SISTEMELOR DINAMICE

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).


Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

5.1. Noţiuni introductive

Aproximarea funcţiilor prin metoda celor mai mici pătrate

există n0 N astfel ca pentru orice 1.Teoremă. Orice şir (xn)n din Q convergent la un, x Q are loc xn+p-xn ε (propritatea lui Cauchy).

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Transcript:

Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Algoritmi Numerici, 016-017 1/40

Cuprins Introducere 1 Introducere Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson 3 Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg 4 /40

Importanţa evaluării integralelor Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Relaţii utile pentru evaluarea unor mărimi: u = E dl ϕ = B da q = C Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale S D ρ dv dx dt t = f(x(t), f) x(t) = x(t 0 )+ f(x(t ), t ) dt t 0 "rezolvare" = "integrare" (în acest context) 3/40

Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Formularea problemei - cazul cel mai simplu Se dă funcţia f : [a, b] IR (cunoscută prin date sau prin cod) Se cere evaluarea numerică a integralei definite b a f(x) dx unde f este presupusă continuă şi mărginită. Numeric: idei inspirate din matematică. 4/40

Idei de calcul numeric (I) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric T. fundamentală a analizei Dacă f e continuă şi F este o primitivă a ei (F = f ) atunci b a f(x) dx = F(b) F(a) În problemele reale F nu este cunoscută aplicarea acestei metode este foarte grea / imposibilă. 5/40

Idei de calcul numeric (I) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric T. fundamentală a analizei Dacă f e continuă şi F este o primitivă a ei (F = f ) atunci b a f(x) dx = F(b) F(a) În problemele reale F nu este cunoscută aplicarea acestei metode este foarte grea / imposibilă. :( 5/40

y y Introducere Idei de calcul numeric (II) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Semnificaţia geometrică a integralei 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0 0 4 6 8 10 1 x 6/40

y y Introducere Idei de calcul numeric (II) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Semnificaţia geometrică a integralei 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0 0 4 6 8 10 1 x În calculator funcţiile nu au reprezentări continue. 6/40

y y Introducere Idei de calcul numeric (II) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Semnificaţia geometrică a integralei 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0 0 4 6 8 10 1 x În calculator funcţiile nu au reprezentări continue. : 6/40

y y Introducere Idei de calcul numeric (III) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Definiţia integralei folosind sume Darboux Partiţia P : a = x 0 < x 1 <... < x n = b 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0 0 4 6 8 10 1 x 7/40

y y Introducere Idei de calcul numeric (III) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Definiţia integralei folosind sume Darboux Partiţia P : a = x 0 < x 1 <... < x n = b 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0 0 4 6 8 10 1 x 7/40

Idei de calcul numeric (III) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Definiţia integralei folosind sume Darboux Partiţia P : a = x 0 < x 1 <... < x n = b m i = inf{f(x) : x i x x i+1 } L(f,P) = n 1 i=0 m i(x i+1 x i ) M i = sup{f(x) : x i x x i+1 } U(f,P) = n 1 i=0 M i(x i+1 x i ) L(f,P) b a f(x) dx U(f,P) Dacă inf P U(f,P) = sup P L(f,P) atunci această valoare este integrala (Riemann). :) T. Orice funcţie continuă, mărginită, definită pe un domeniu închis este integrabilă Riemann. 7/40

Idei de calcul numeric (recap.) Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Metodele de integrare numerică Sunt inspirate de metodele care calculează arii; Cea mai simplă metodă - aria e aproximată de o reuniune de dreptunghiuri. f g, unde g este constantă pe porţiuni şi b a f(x) dx b a g(x) dx Aproximări mai rafinate pentru g pot conduce la rezultate mai bune. 8/40

Idei de calcul numeric Importanţa evaluării integralelor Formularea problemei integrării numerice Idei de calcul numeric Algoritmii depind de modul în care este definită funcţia: printr-un tabel de valori {x k, y k = f(x k )}, k = 0, n prin cod f(x) poate fi evaluat în orice x din domeniul de definiţie. 9/40

y Introducere Metoda dreptunghiurilor - Ideea Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson 6 6 5 5 4 4 3 3 1 y i Li yi+1 1 y i+1 yi Ui x 0 0 4 6 8 10 1 i i+1 x 0 0 4 6 8 10 1 xi i+1 x L i = (x i+1 x i ) min(y i, y i+1 ) U i = (x i+1 x i ) max(y i, y i+1 ) n 1 L = L i i=0 n 1 U = i=0 U i 10/40

Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda dreptunghiurilor - Algoritm funcţie integrala_dreptunghi(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda dreptunghiurilor întreg n tablou real x[n], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 L = 0 U = 0 pentru i = 0, n 1 m i = min(y i, y i+1 ) M i = max(y i, y i+1 ) h = x i+1 x i L = L + mh U = U + Mh val.l = L val.u = U întoarce val 11/40

Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda dreptunghiurilor - Algoritm funcţie integrala_dreptunghi(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda dreptunghiurilor întreg n tablou real x[n], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 L = 0 U = 0 pentru i = 0, n 1 m i = min(y i, y i+1 ) M i = max(y i, y i+1 ) h = x i+1 x i L = L + mh U = U + Mh val.l = L val.u = U întoarce val T = O(5n) M = O(n) 11/40

Metoda dreptunghiurilor - Euler Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson f(x (j),t j ) dx = f(x(t), t) dt Euler implicit: x (j) x (j 1) h = f(x (j), t j ) x (j) = x (j 1) + hf(x (j), t j ) tj t j 1 t j 1 dx dt dt = h tj t j t j 1 f(x(t), t) dt x(t j ) x(t j 1 ) = I I aria dreptunghiului de înălţime coresp. lui t j x (j) x (j 1) = hf(x (j), t j ) t 1/40

Metoda dreptunghiurilor - Euler Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson f(x (j),t j ) dx = f(x(t), t) dt Euler implicit: x (j) x (j 1) h = f(x (j), t j ) x (j) = x (j 1) + hf(x (j), t j ) A "rezolva" ecuaţii diferenţiale = a "integra" ecuaţii diferenţiale tj t j 1 t j 1 dx dt dt = h tj t j t j 1 f(x(t), t) dt x(t j ) x(t j 1 ) = I I aria dreptunghiului de înălţime coresp. lui t j x (j) x (j 1) = hf(x (j), t j ) t 1/40

Metoda dreptunghiurilor - Euler Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson dx = f(x(t), t) dt Euler explicit: x (j) x (j 1) h = f(x (j 1), t j 1 ) x (j) = x (j 1) + hf(x (j 1), t j 1 ) A "rezolva" ecuaţii diferenţiale = a "integra" ecuaţii diferenţiale tj f(x (j 1),t j 1 ) t j 1 t j 1 dx dt dt = h tj t j t j 1 f(x(t), t) dt x(t j ) x(t j 1 ) = I I aria dreptunghiului de înălţime coresp. lui t j 1 x (j) x (j 1) = hf(x (j 1), t j 1 ) t 13/40

y y Introducere Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda dreptunghiurilor - Pe scurt În metoda dreptunghiurilor f este aproximată cu o funcţie g constantă pe porţiuni care încadrează inferior/superior funcţia. Variante mai bune g este liniară pe porţiuni - metoda trapezelor; g parabolă pe porţiuni - metoda Simson 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x Dreptunghiuri - L 0 0 4 6 8 10 1 x 14/40

y y Introducere Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda dreptunghiurilor - Pe scurt În metoda dreptunghiurilor f este aproximată cu o funcţie g constantă pe porţiuni care încadrează inferior/superior funcţia. Variante mai bune g este liniară pe porţiuni - metoda trapezelor; g parabolă pe porţiuni - metoda Simson 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x Dreptunghiuri - U 0 0 4 6 8 10 1 x 14/40

y y Introducere Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda dreptunghiurilor - Pe scurt În metoda dreptunghiurilor f este aproximată cu o funcţie g constantă pe porţiuni care încadrează inferior/superior funcţia. Variante mai bune g este liniară pe porţiuni - metoda trapezelor; g parabolă pe porţiuni - metoda Simson 6 1.8 5 1.6 4 1.4 1. 3 1 0.8 0.6 1 0.4 0. 0 0 4 6 8 10 1 x Trapeze 0 0 4 6 8 10 1 x 14/40

Metoda trapezelor - Ideea Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson T i = 1 (y i + y i+1 )(x i+1 x i ) 1.8 1.6 1.4 1. 1 0.8 0.6 0.4 0. y i T i y i+1 0 0 4 x 6 8 10 1 i x x i+1 n 1 T = i=0 T i T = 1 n 1 (y i +y i+1 )(x i+1 x i ) i=0 Obs: T = (L+U)/ 15/40

Metoda trapezelor - Ideea Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson T = 1 n 1 (y i + y i+1 )(x i+1 x i ) i=0 În cazul unui pas echidistant x i+1 x i = h, i = 0,...,n 1: ( n 1 ) T = h n 1 (y i + y i+1 ) = h n 1 y i + y i+1 = i=0 i=0 i=0 ( = h n 1 ) ( ) n y i + y i = h n 1 n 1 y 0 + y i + y i + y n = = h i=0 i=1 ( 1 y n 1 0 + y i + 1 y n i=1 ) i=1 i=1 (1) 16/40

Metoda trapezelor - Pe scurt Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Integrala numerică este o combinaţie liniară a valorilor funcţiei. În metoda trapezelor coeficienţii sunt: y 0 y 1 y y n y n 1 y n h h h h h h Formulele de integrare numerică se mai numesc şi reguli de cuadratură. 17/40

Metoda trapezelor - Algoritm Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson funcţie integrala_trz(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda trapezelor întreg n tablou real x[n], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 T = 0 pentru i = 0, n 1 h = x i+1 x i T = T +(y i + y i+1 )h întoarce T 18/40

Metoda trapezelor - Algoritm Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson funcţie integrala_trz(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda trapezelor întreg n tablou real x[n], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 T = 0 pentru i = 0, n 1 h = x i+1 x i T = T +(y i + y i+1 )h întoarce T T = O(4n) M = O(n) 18/40

Metoda trapezelor - Algoritm Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson funcţie integrala_trz_uniform(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda trapezelor, pas echidistant întreg n tablou real x[1], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 T = (y 0 + y n)/ h = x 1 x 0 pentru i = 1, n 1 T = T + y i întoarce Th 19/40

Metoda trapezelor - Algoritm Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson funcţie integrala_trz_uniform(n,x,y) ; calculează integrala numerică prin metoda trapezelor, pas echidistant întreg n tablou real x[1], y[n] ; tabelul de valori, indici de la 0 T = (y 0 + y n)/ h = x 1 x 0 pentru i = 1, n 1 T = T + y i întoarce Th T = O(n) M = O(n) 19/40

y Introducere Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda trapezelor - Eroarea de trunchiere 1.8 1.6 1.4 1. 1 0.8 0.6 0.4 locală - pe fiecare interval; globală - pe întreg domeniul. 0. 0 0 4 6 8 10 1 x 0/40

Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda trapezelor - Eroarea de trunchiere Eroarea locală absolută: e loc = xk+1 x k f(x) dx xk+1 x k g(x) dx () e loc = e loc = f (ζ) xk+1 x k (f(x) g(x)) dx = xk+1 e interp (x) = f (ζ) (x x k)(x x k+1 ) xk+1 x k x k e interp (x) dx (x x k )(x x k+1 ) dx = f (ζ) 1 (x k+1 x k ) 3 e loc Ch 3 unde h = x k+1 x k e loc = O(h ) 1/40

Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson Metoda trapezelor - Eroarea de trunchiere Eroarea globală absolută: e g = b a e g = b n 1 (f(x) g(x)) dx = a b f(x) dx g(x) dx (3) a k=0 xk+1 n 1 (f(x) g(x)) dx = x k e g nch 3 = b a h Ch3 = O(h ) k=0 e loc,k /40

y Introducere Metoda Simpson - Ideea Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson 70 60 50 40 30 0 10 0 0 1 3 4 5 6 7 8 x S i = xi+1 x i 1 g(x) dx unde g este polinomul de interpolare locală de ordin. S = S 1 + S 3 + +S n 1 Numărul de puncte din tabel trebuie să fie impar. 3/40

Metoda Simpson - Pe scurt Metoda dreptunghiurilor Metoda trapezelor Metoda Simpson În cazul unui pas echidistant, se demonstrează că ( 1 S i = h 3 y i 1 + 4 3 y i + 1 ) 3 y i+1 y 0 y 1 y y 3 y 4 y n y n 1 y n h 3 4h 3 h 3 4h 3 h h 3 3 4h 3 h 3 e g = O(h 4 ) OBS: dacă funcţia e definită prin cod, este mai eficient să ajungem la o astfel de eroare folosind extrapolarea Richardson. 4/40

Metoda trapezelor - eroare Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Pasul de integrare poate fi ales de utilizator. Eroarea globală de trunchiere O(h ) scade atunci când h scade; Dar rotunjirile? 5/40

Metoda trapezelor - eroare Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Dacă pp. e yk /y k < eps şi e h = 0 atunci ( ) n h 1/ e y0 +1/ e yn + e yk e r h ( k=1 1/ y 0 eps+1/ y n eps+ ) n y k eps k=1 ChnM 0 eps = C(b a)m 0 eps = O(1) Integrala este mult mai robustă decât derivarea numerică. Nu numai că erorile de trunchiere sunt mai mici pentru acelaşi tip de funcţie de intepolare (lpp), dar şi efectul erorilor de rotunjire este mai mic. 6/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Metoda trapezelor - efort de calcul În cazul funcţiilor date prin cod operaţia de referinţă este evaluarea funcţiei de integrat. Numărul de evaluări de funcţii creşte cu atunci când h scade. Trebuie făcut un compromis între pasul de integrare şi efortul de calcul. Notasem: E mai bine să notăm acum: T = h (y n 1 0 + y n )+h i=1 y i 7/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Metoda trapezelor - efort de calcul În cazul funcţiilor date prin cod operaţia de referinţă este evaluarea funcţiei de integrat. Numărul de evaluări de funcţii creşte cu atunci când h scade. Trebuie făcut un compromis între pasul de integrare şi efortul de calcul. Notasem: E mai bine să notăm acum: T = h (y n 1 0 + y n )+h i=1 T = h (f(x n 1 0)+f(x n ))+h f(x i ) i=1 y i 7/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Metoda trapezelor - efort de calcul În cazul funcţiilor date prin cod operaţia de referinţă este evaluarea funcţiei de integrat. Numărul de evaluări de funcţii creşte cu atunci când h scade. Trebuie făcut un compromis între pasul de integrare şi efortul de calcul. Notasem: E mai bine să notăm acum: T = h (y n 1 0 + y n )+h i=1 T(f,P) = h (f(x n 1 0)+f(x n ))+h f(x i ) y i i=1 7/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Metoda trapezelor - efort de calcul În cazul funcţiilor date prin cod operaţia de referinţă este evaluarea funcţiei de integrat. Numărul de evaluări de funcţii creşte cu atunci când h scade. Trebuie făcut un compromis între pasul de integrare şi efortul de calcul. Notasem: E mai bine să notăm acum: T = h (y n 1 0 + y n )+h i=1 T(f,P) = h (f(x n 1 0)+f(x n ))+h f(x i ) unde P este o partiţie a domeniului: a = x 0, x 1,...,x n = b y i i=1 7/40

Trapeze recursive - Ideea Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Se înjumătăţesc intervalele până când valoarea integralei nu se mai modifică; La fiecare pas se evaluează funcţia numai în punctele în care nu a mai fost evaluată. Partiţia iniţială: P 0 : a = x 0, x 1 = b Pasul iniţial: h 0 = b a Prima aproximaţie a integralei: T 0 = T(f,P 0 ) = b a (f(a)+f(b)) 8/40

Trapeze recursive - Ideea Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg P 1 : a = x 0, x (1) 1 = (a+b)/, x = b h 1 = (b a)/ T 1 = T(f,P 1 ) = h 1 (f(a)+f(b))+h 1f(x (1) 1 ) o evaluare nouă P : a = x 0, x () h = (b a)/ două evaluari noi 1, x(), x() 3, x 4 = b T = T(f,P ) = h (f(a)+f(b))+h 3 i=1 f(x () i ) 9/40

Trapeze recursive - Ideea Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg P m : a = x 0, x (m) 1, x (m),...,x m = b h m = (b a)/ m T m = T(f,P m ) = h m (f(a)+f(b))+h m 1 m (x (m) i ) i=1 Algoritmul se bazează pe următoarea relaţie de recurenţă: T m = 1 T m 1 m 1 + h m f(a+(i 1)h m ) T 0, T 1, T, T 3,... şi se opreşte atunci când diferenţa dintre două aproximaţii consecutive este mai mică decât o toleranţă impusă. i=1 30/40

Trapeze recursive - Alte notaţii Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Alte notaţii, utile pentru ce urmează: (R - de la Romberg) T m = R(m, 0) R(m, 0) = 1 m 1 R(m 1, 0)+h f(a+(i 1)h) unde h = (b a)/ m. i=1 31/40

Extrapolarea Richardson - Ideea Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg La trapeze, eroarea globală este O(h ): I(h) = I 0 + Ch 1 Evaluăm integrala pentru h 0 : 0 I 1 = I 0 + Ch 0 00 180 160 140 10 100 80 60 40 0 0 h/ 0 0 1 3 4 5 6 7 8 9 10 h Reducem pasul la jumătate: I = I 0 + C I 0 = 4I I 1 3 ( ) h0 3/40

Extrapolarea Richardson Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Obs: Formula care se obţine este exact formula Simpson (nr. impar de noduri). I 0 nu este chiar valoarea exactă (nici într-o aritmetică precisă), deoarece se demonstrează că eroare de trunchiere este mai precis I(h) = I 0 + c h + c 4 h 4 + c 6 h 6 + Mai corect este să aplicăm extrapolarea Richardson, aşa cum am procedat la derivare. 33/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Extrapolare Richardson - Ideea generală Se poate aplica pentru aproximarea cu acurateţe din ce în ce mai mare a unei mărimi I, pentru care există o funcţie ϕ(h). a.î. I = lim h 0 ϕ(h) ϕ(h) poate fi evaluată pentru orice h; are loc proprietatea: ϕ(h) = I a k h k (4) k=1 unde coeficienţii a k nu sunt cunoscuţi. Se alege un h potrivit şi se calculează numerele R(i, 0) = ϕ(h/ i ), i = 0,...,n. (5) 34/40

Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Extrapolare Richardson - Ideea generală R(i, 0) reprezintă estimări ale lui I, dar estimări mai precise se pot obţine prin extrapolare Richardson. Se demonstrează că [Cheney]: R(i, j) = R(i, j 1)+(R(i, j 1) R(i 1, j 1))/(4 i 1), j = 0,...,i. (6) R(0, 0) R(1, 0) R(1, 1) R(, 0) R(, 1) R(, )... R(n, 0) R(n, 1) R(n, ) R(n, n) (7) 35/40

Metoda Romberg Analiza erorii Metoda trapezelor recursive Metoda Romberg Metoda Romberg = extrapolare Richardson pentru evaluarea integralelor Se dau: funcţia dată prin cod f ; informaţia despre ordinul erorii la care dorim să ajungem n. pentru i = 0, n R i,0 =... ; apel trapeze pentru j = 1, i R i,j = R i,j 1 +(R i,j 1 R i 1,j 1 )/(4 i 1) h = h/ 36/40

Introducere se bazează pe calcul de arii; Rezultatul final = combinaţie liniară ale valorilor funcţiei într-un număr de puncte; Metoda dreptunghiurilor O(h) Metoda trapezelor O(h ) Metoda Simpson O(h 4 ) Schemele recursive - îndesirea reţelei, se păstrează ordinul Romberg (Extrapolarea Richardson) - obţine estimări cu ordine din ce în ce mai precise 37/40

Alte aspecte Introducere Metodele se pot generaliza pentru calcul de integrare pe domenii multidimensionale cubice, dar efortul de calcul creşte cu creşterea dimensiunii domeniului; Pentru domenii multidimensionale cubice o metoda mai eficientă de integrare este metoda Gauss care pentru un număr fixat de puncte găseşte cei mai potriviţi coeficienţi ai combinaţiei liniare finale; În cazul domeniilor de orice formă, sau domeniilor de dimensiuni mari, este de preferat folosirea metodei Monte Carlo 38/40

Referinţe Introducere Minimal: [Ioan98] D. Ioan et al., Metode numerice in ingineria electrica, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 1998. (Capitolul 15) Alte recomandări: [Cheney] Ward Cheney and David Kincaid, Numerical Mathematics and Computing, Brooks/Cole publishing Company,000. 39/40

Tema 11 (din categoria "examen") Implementaţi şi testaţi o procedură de integrare numerică pentru a calcula rezistenţa conductorului analizat în a doua aplicaţie de la MDF (unde aţi rezolvat o ecuaţie Laplace într-un domeniu dreptunghiular). Scriti un scurt raport coerent, în care să justificăti: 1 Metoda de integrare numerică folosită. (5 pct) Testele pe care le-aţi făcut pentru validarea implementării. (15 pct) 3 Analiza influenţei pasului de discretizare asupra rezultatului. (10 pct) OBS: Şi această temă are pondere triplă faţa de alte teme din categoria "examen". 40/40