Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fiziologia respirației

Reglarea circulatiei pulmonare

= împrospătarea aerului din alveole = mişcarea de dute-vino a aerului din atmosferă până la nivelul alveolelor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.1. Noţiuni introductive

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii


a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI II

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Curs 1 Şiruri de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V O. = v I v stabilizator

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Curs 4 Serii de numere reale

Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

riptografie şi Securitate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

I X A B e ic rm te e m te is S

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Subiecte Clasa a VII-a

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Sistemul Cardiovascular

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Reactia de amfoterizare a aluminiului

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Transformata Laplace

Sistemul Cardiovascular

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

Ανταλλαγή αερίων και Υποξαιμική Αναπνευστική Ανεπάρκεια

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

CURS 11 HEMODINAMICA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Subiecte Clasa a VIII-a

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

Αναπνευστική Ανεπάρκεια. Θεόδωρος Βασιλακόπουλος

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

CURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

SIGURANŢE CILINDRICE

Transcript:

Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1

Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie: PaCO2

Funcțiile plămânului Aportul de O2 Eliminarea CO2 Menținerea echilibrului acido-bazic Termoreglare Metabolizarea și/sau eliminarea unor substanțe (angiotensina I ș II)

Clasificarea insuficienței respiratorii Fiziopatologică În funcție de durată Etiologică

Clasificarea fiziopatologică Insuficiența respiratorie hipoxemică (tipul I = nonventilatorie) presiunea oxigenului arterial PaO2 60mmHg presiunea dioxidului de carbon normală sau scăzută PaCO2 Insuficiența respiratorie hipercapnică (tipul II = ventilatorie) PaCO2 50mmHg Hipoxemia este frecventă la pacienții cu insuficiență respiratorie hipercapnică care respiră aer ambiental

Clasificare în funcţie de durată Acută Cronică

Clasificarea etiologică SNC (droguri, encefalopatie metabolică, infecții SNC, HIC, OSA, hipoventilație alveolară centrală) măduva spinării (traumă, mielita transversă) sistem neuromuscular (poliomielită, tetanus, miastenia gravis, sdr GuillainBarre, miopatia indusă de steroizi) perete toracic (cifoscolioză, obezitate) căi aeriene superioare (edem glotic, obstrucții prin hipertrofierea țesuturilor, infecție, paralizia corzilor vocale, traheomalacie) căi aeriene inferioare (bronhospasm, infecție) parenchim pulmonar (infecție, boala interstițială) sistem cardiovascular

Volumele pulmonare volumul curent (VT = volum tidal): 8-10 ml/kg volumul inspirator de rezervă (VIR) volumul expirator de rezervă (VER) capacitatea vitală CV=VT+VIR+VER volumul rezidual capacitatea pulmonară totală (CPT)

Parametri respiratori Frecv spont P A O 2 I:E P a O 2 P insp P A CO 2 P a CO Panta 2 FiO2 PEEP Frecv tot P max Gradient alveolo-arterial (A-a)

Necesarul de oxigen 240 ml/min Rezerva funcțională Preoxigenare FiO2 mare

Presiunea alveolară = PAO2 + PACO2 + PAH2O + PAN2 PAO2 = FiO2*(Patm PH2O) PACO2/R R = VCO2/VO2 (0,8) PaO2=102 vârsta(ani)/3

Presiunea parțială a O2 O2 inspirat ~ 160mmHg O2 alveolar ~ 120mmHg O2 în sângele arterial ~ 100mmHg O2 la nivel tisular ~ 4-20mmHg

Transportul oxigenului Legat de hemoglobină (97%). Fiecare moleculă de hemoglobină poate lega 4 molecule de oxigen 20 ml O2 pentru 100ml sânge arterial 5 ml O2 pentru 100 ml sânge venos Dizolvat în sânge 0.3ml/dl P a O 2

Conținutul de oxigen al sângelui O2 transportat de Hb + O2 liber O2 = 1.34 x Hb x SpO2 x 0,01 + 0,003 x PaO2

Oferta de oxigen DO2 = conținut oxigen în sângele arterial x debit cardiac DO2 = 1000 ml/min Rezerva de oxigen= oxigen sânge venos x debit cardiac Rezerva de oxigen = 760ml/min Consum de O2 (VO2) = DO2 rezerva de oxigen VO2 = 240 ml/min Rata de extracție VO2/DO2 = 25%

Cantitatea totală de O2 din corp este de 1,5l Producția de CO2 (VCO2)=200ml/min Cantitatea totală de CO2 din corp=120l În condiţii de repaus: VCO2 = eliminarea de CO2

Ventilația alveolară Ventilația alveolară = frecvența respiratorie x (volumul tidal spațiul mort)

CO2 Difuzabilitate 20 x mai mare decât O2 Modificări frecvenței respiratorii volumului curent relației ventilație-perfuzie

Transportul CO2 bicarbonat 90% dizolvat 5% compuși carbamino 5%

Schimbul de gaze Tulburările de difuziune Defecte ale membranei alveolare Reducerea numărului de alveole ARDS Fibroză pulmonară

Relația ventilație perfuzie V normală (ventilația alveolară) este de 4l aer/min Q normală (perfuzia-debitul cardiac) este de 5l sânge/min V/Q = 0,8

Zonele West

Dacă fluxul sangvin în unitățile pulmonare este corespunzător ventilației acelor unități: ideal: V/Q=1 Dacă plămânul nu este ventilat corespunzător dar perfuzat normal, raportul V/Q este <1. Dacă plămânul este sub-perfuzat, V/Q este >1. V/Q=0 alveolă irigată, dar neventilată = şunt: sângele ajunge în circulaţia arterială fără a fi oxigenat V/Q= - alveolă ventilată, dar neirigată = spaţiu mort: volum de aer care nu participă la schimburile gazoase

Shuntul Shuntul adevărat se referă la un raport V/Q=0 (adică perfuzia unor regiuni neventilate ale plămânului). Efectul de shunt (1 > V/Q > 0) se referă la irigarea unor porțiuni slab ventilate ale plămânului Shuntul fiziologic reflectă scurt circuitarea sângelui din artera pulmonară direct în circulaţia mare (venele bronşice, thebesiene). Reprezintă aproximativ 5% din debitul cardiac. Fracția de shunt (Qs/Qt) este definită ca fiind raportul dintre cantitatea de sânge pulmonar contaminat şi debitul sanguin pulmonar total. La subiecții sănătoși Qs/Qt <10%

Shunt - etiologie Intracardiace Orice cauză de shunt dreapta stânga (tetralogia Fallot, sdr Eisenmenger) Pulmonare Pneumonie Edem pulmonar Atelectazie Contuzie pulmonară

Shunt - Dg Gradient alveolo-arterial (A-a) crescut (> 15 mmhg) A-a O2 Gradient = [ (Fi O2 ) * (Atm P - H 2 O P) - (Pa CO2 /0.8) ] -Pa O2

Ventilația de spațiul mort Aerul care trece doar prin căile aeriene (spațiul mort anatomic) Aerul care pătrunde în alveole dar nu realizează schimbul gazos cu sângele capilar Spațiu mort fiziologic (2ml/kgc) 20-30%

Creșterea spațiului mort Debitul cardiac scăzut Presiunea mare intra-alveolară Embolie pulmonară

Complianța pulmonară Este definită ca modificarea volumului care apare la modificarea presiunii cu o unitate (ml/cmh2o) Complianța= ΔV/ΔP Plămân intact = 200ml/cmH2O Perete toracic = 100ml/cmH2O

Mulțumesc pentru atenție!