vqãiljãìqãfqgl LLOHÃvQÃFDHà >> ω aunc >> ÃÃúLÃVHÃSDWHÃVFLHÃFm () () () () c Fg..9. Dar cele douã elemene fnd înserae vqvhdpqmãfmãvxqwãsdfxvhãghãdfhodúlãfxhqw () () de unde rezulã urmãoarea rela LH () o () c () d d () d : &XÃDOWHÃFXYLQWHÃÃvQÃFQGL LLOHÃà >> ÃÃWHQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃHVWHÃSS LQDOã cu negrala ω ensun de nrare. evãzând rãspunsul crcuulu rece-sus la semnal snusodal se FQVWDWmÃFmÃGHID]DMXOÃvQWHÃVHPQDOXOÃGHÃLQWDHÃúLÃFHOÃGHÃLHúLHÃHVWHà ϕ ( ω ) arcg ( ω ). O negrare corecã ar presupune ϕ -90 o adcã ω. Pracc se consaã cã penru ω 0 ÃVHà LQHÃXQÃGHID]DMÃϕ - 84 o ceea ce poae f accepabl în unele cazur. ÌQÃFD]XOÃXQXLÃVHPQDOÃGHÃLQWDHÃSHLGLFÃDHFDHÃHVWHÃQHFHVDÃFDÃFPSQHQWDÃGHÃIHFYHQ ã mnmã dn specrul semnalulu sã îndeplneascã cond LDÃà HVWHÃSDFWLFÃSS LQDOÃFXÃLQWHJDODÃVHPQDOXOXLÃGHÃLQWDH >> ÃúLÃDWXQFLÃmVSXQVXO ω mn Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHVXVÃúLÃWHFHMV &XQDúWHHDà FPSWmLLà FLFXLWHOà 5&à WHFHVXVà úlã WHFHMVà SH]LQWmà LQWHHVà DWkWà SHQWX XWLOL]DHDÃOÃFkWÃúLÃSHQWXÃFPDWHHDÃHIHFWHOÃOÃDWXQFLÃFkQGÃDSDÃFDÃHOHPHQWHÃSDD]LWH Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHVXV 9Pà GHVFLHà DLFLà XWLOL]DHDà FLFXLWHOà 5&à WHFHVXVà FDà FLFXLWHà GHà VHSDDHà vqã FFà úlã FD crcue de dervare. A. lzarea crcuulu rece-sus ca crcu de separare în c.c. 6LWXD LDÃGHÃSLQFLSLXÃvQWkOQLWã în aces caz ese cea prezenaã în fg..0. ondensaorul care asgurã cuplajul are rolul : - GHà Dà DVLJXDà VHSDDHDà vqwhã QLYHOXOà FQWLQXXà GHà ODà LHúLHDà FLFXLWXOXLà IXQL]à úl nvelul connuu al nrãr crcuulu recepor ( nvel evenual fxa prn-un dvzor, fgura cu lne înrerupã ). - de a ransme pe câ se poae nedeformaã componena alernavã a semnalulu.
Fg..0. uplaj înre douã crcue asgura prn condensaor de cuplaj a. 6LWXD LDÃFQFHWã de cuplaj înre douã eaje b. Schemã echvalenã penru analza func LQãr cuplajulu $údãfxpãvhãvhymãglqãiljããvqãhvhq ã condensaorul de cuplaj se comporã denc cu FQGHQVDWXOà GLQà FLFXLWXOà 5&à WHFHVXVà $údã FXPà VDà SHFL]DWà ODà DQDOL]Dà DFHVWà FLFXLWH alegând o consanã de mp ech câ ma mare ( ech ), condensaorul se încarcã la ensunea consanã corespunzãoare dferen HLÃGHÃQLYHOÃGLQWHÃFHOHÃGXã eaje (vez fg..8. ac ensunea connuã la nrarea eajulu recepor ese char poen LDOXOÃPDVHLÃÄà úlãghãdvhphqhdãghipmlohãdgxvhãfpsqhqwhlãdowhqdwlyhãdãvhpqdoxoxlãyh]lãiljããvxqw mc. a urmare penru a îndepln corec cele douã cond LLÃDPLQWLWHà PDLà VXVÃGLPHQVLQDHD cuplajulu se face asfel încâ ech. B. lzarea crcuulu rece-sus ca crcu de dervare Aceasã ulzare a crcuulu rece-sus are în vedere în cazul crcuelor de mpulsur de regulã ob LQHHDÃXQÃLPSXOVXLÃIDWHÃvQJXVWHÃSLQÃGHLYDHDÃVHPQDOHOÃGHSWXQJKLXODHà mpulsur care sun folose penru comandarea unor crcue ( de exemplu monosable, bsable, ec. ). În aces caz consana de mp rebue aleasã câ ma mcã. xsã însã posblaea ca elemenele paraze care nervn daorã generaorulu de semnal ( ejulu de LHúLHÃGHÃODÃIXQL]ÃÃVDXÃFDHÃLQWHYLQÃGDWLWmÃXWLOL]DWXOXLÃVmÃGHIPH]HÃmVSXQVXOÃID ã de FHOÃGLWÃvQÃVHQVXOÃGLPLQXmLLÃDPSOLWXGLQLLÃúLÃDOÃOm LLLÃLPSXOVXLOÃILJ,JÃÃ&LFXLWÃ5&ÃGHÃGHLYDHÃúLÃHIHFWXOÃHOHPHQWHOÃSDD]LWH fecul elemenelor paraze se dmnueazã dacã se alege condensaorul de dervare mul ma PDHÃÃFHOÃSX LQÃñÃÃLÃÃGHFkWÃDFHVWHDÃÃWWXúLÃVXILFLHQWÃGHÃPLFÃSHQWXÃDÃDVLJXDÃÃGHLYDH corecã ). Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHMV 3
&XQDúWHDÃ FPSWmLLÃ FLFXLWHOÃ 5&Ã WHFHMVÃ SH]LQWm neres în cazul ulzãr crcuelor logce deoarece la cuplajul drec dnre douã crcue oarecare ese foare posbl sã se punã în evden ã o schemã echvalenã - fg... - formaã dn rezsen DÃ GHÃ LHúLHÃ DÃ FLFXLWXOXL IXQL]Ã GHÃ GDWHÃ úlã FDSDFLWDWHDÃ GHÃ LQWDHÃ DÃ FLFXLWXOXL recepor care araãã6hãydãh LQHÃÃDLFLÃQXPDL Fg... efecul de înârzere a semnalulu pe care o va aduce SH]HQ DÃDFHVWÃFPSQHQWHÃSDD]LWHÃvQWk]LHHÃVSHFLILFmÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHMVÃDúDÃFXPÃV a specfca la oae purle de rãspuns analza ). 8WLOL]DHDÃFLFXLWXOXLÃ5&ÃWHFHMVÃFDÃFLFXLWÃGHÃVHOHF LHÃDÃLPSXOVXLOÃGXSã duraã Aceasã ulzare a crcuulu rece-jos ese lusraã în legãurã cu crcuul dn fg..3. )LJÃ&LFXLWÃGHÃVHOHF LHÃDÃLPSXOVXLOÃGXSã duraã rcuul ese compus dnr-un rece-jos urma de un compararor care. Acesa dn urmã comparã ensunea de la nrarea sa cu o ensune noaã prag (aplcaã fe dn nerorul crcuulu fe dn exeror pe una dn nrãrle crcuulu nefgura în cazul fg..3.). 7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃGHÃODÃFPSDDWÃHVSHFWmÃHVWHÃGHWHPLQDWmÃFQIPÃHJXOHLÃXPmWDHÃ 0 daca n < prag o daca n > prag În fg..3. se remarcã fapul cã mpulsul îngus, de duraã T ÃÃQXÃPDLÃDSDHÃODÃLHúLHDÃ8 o în mp ce mpulsul de duraã mare T ÃDSDHÃODÃLHúLHÃGDÃHVWHÃînârza cu duraa T. Problemã unoscând ampludnea mpulsurlor de nrare, ensunea de prag prag precum úlãydolohãfpsqhqwhoã5ãúlã&ãghwhplqd LÃGXDWDÃPD[LPã a mpulsulu care ese flra de crcuul dn fg..3. : T max f (,,, prag ) 4
ÌQÃFD]XOÃFLFXLWHOÃOJLFHÃVOX LDÃILOWãr mpulsurlor foare înguse cu ajuorul unu crcu smlar celu dn fg..3., se poae.adopa penru elmnarea hazardulu. olul FPSDDWXOXLà voã SDWHà MXFDà à SDWmà LúQXLWmà WHQVLXQHDà GHà SDJà ILLQGà FKLDà WHQVLXQHDà GH prag logc specfcã crcuulu. Solu LDà QXÃHVWHÃGLQWHÃFHOHà PDLà IHLFLWHÃGHDHFHà DWDJHà GXSã VLQHÃúLÃvQWk]LHHDÃLPSXOVXLOÃXWLOH.4. Aenuaor compensa $WXQFLÃFkQGÃVHÃGHúWHà LQHHDÃXQXLÃVHPQDOÃGHÃDFHHDúLÃIPã cu cel de nrare se poae ulza un dvzor rezsv ca în fg..4.a. Fg..4. Dvzor rezsv Dacã însã ulzaorul nervne cu o capacae ( în ILJà à DWXQFLà DWHQXDWXOà DHà úlã à XúDmà WHQWmà GH negrare ceea ce duce la deformarea semnalulu! Aces nconvenen poae f remeda în anume cazur dacã în paralel cu se adaugã un condensaor cu efec de compensare,vez fg..5. Sã analzãm rãspunsul crcuulu dn fg..5. la un Fg..5. Aenuaor compensa semnal de nrare reapã. Se observã cã crcuul ese de ordnul unu dec se poae aplca rel.(.3). În scopul deermnãr cond LLOà ODà OLPLWã se presupune cã semnalul de nrare ese furnza de un generaor de puere nfnã care poae deba un curen de valoare nfnã asfel încâ sã încarce nsananeu cele douã condensaoare. Înr-adevãr numa un curen nfn poae încãrca LQVWDQWDQHXÃXQÃFQGHQVDWÃÃÃYDLD LDÃLQVWDQWDQHHà () ()d poae f dferã de zero numa înr-un caz de pul 0. Penru a deermna rãspunsul aenuaorulu compensa la repã de ensune sã presupunem cã în momenul 0 se aplcã un semnal reapã de ampludne. ele douã condensaoare se q q încarcã nsananeu. Se poae calcula ( 0 ) ( 0 ) q deoarece în prmul momen curenul închzându-se numa prn capacã LÃVDFLQDÃHOHFWLFã ese DFHHDúLà q q q. Se calculeazã q ÃúLÃvQFmà ( 0 ) q 6Hà VHYmà Fmà WHQVLXQHDà GHà LHúLHà FLQFLGHà FXà WHQVLXQHDà ODà QHOHà FDSDFLWm LLà & à úlã GHFLà VH poae calcula asfel : 5
6 ( ) ( ) ( ) ( ) τ τ e 0 0 0 0 (.8) Fg..6. ãspunsul aaenuaorulu compensa la semnal reapã eprezenarea grafcã a rãspunsulu pune în evden ã re sua LL - aenuaor supracompensa dacã > - aenuaor compensa dacã - aenuaor subcompensa dacã <.5. Polarzare dnamcã; rcue penru fxarea nvelulu $Ã8QHOHÃVHYD LLÃSLYLQGÃXWLOL]DHDÃFLFXLWXOXLÃ5&ÃWHFHVXVÃFDÃFLFXLWÃGHÃVHSDDH $údãfxpãvdãdplqwlwããxqdãglqãxwlol]mlohãghãd]mãdohãflfxlwxoxlã5&ãwhfhvxvãhvwhãghãflfxlwãgh separare în curen connuu. Fg..7. rcu rece-sus ulza ca crcu de separare în cazul semnalelor drepunghulare
În cazul mpulsurlor drepunghulare, penru realzarea une bune separãr se mpun douã FHLQ HÃILJÃ - axarea rãspunsulu pe componena mede; - realzarea une scãder a palerulu semnalulu de valoare câ ma mcã; 3LPDÃFHLQ ã ese îndeplnã dacã se alege >> T,T ÃÃÃvQÃDFHVWHÃFQGL LLÃFQGHQVDWXOÃ& se încarcã la ensunea connuã med - vez fg..8. ). 3HQWXÃDÃYHLILFDÃFHDÃGHDÃGXDÃFHLQ ã vom calcula cãderea palerulu semnalulu 8ÃÃúLÃDSL vom evalua denvelarea D defnã cu rela LDÃ D., unde ese ampludnea semnalulu drepunghular. Presupunem orgnea mpulu 0 în momenul de începu al mpulsulu de duraã T ÃúLÃDSLÃGHWHPLQmPÃOHJHDÃGHÃYDLD LHÃDÃãspunsulu în nervalul (0, T ). o ( 0 ) med ( ) ( ) ( ) o 0 o med e (.9) τ ÌQÃXOWLPDÃHOD LHÃVHÃGH]YOWã exponen LDODÃvQÃVHLHÃGHÃSXWHLÃVHÃHDPLQWHúWHÃFã sera de puer 3 x x x are expresa f ( x) f ( 0) f ( 0) f ( 0) f ( 0) LÃ Ã úlã VHÃ LQHÃ HOD LD!! 3! aproxmavã Ã ÌQÃ XOWLPDÃ HOD LHÃ VDÃ H LQXWÃ QXPDLÃ WHPHQXOÃ vqã WÃ GHDHFH penru nervalul consdera (0, T Ã Ã úlã vqã FQGL LDÃ LPSXVã de o bunã axare >> T, puerle raporulu dn dezvolarea în sere au o pondere nesemnfcavã. e u acese aproxmãr rela LDÃÃGHYLQHÃÃ o () ( med ) de unde T T o ( 0) o ( T ) ( med ) ( med ) ( med ) (.0) $FXPÃVHÃSDWHÃFDOFXODÃGHQLYHODHDÃ'ÃFQIPÃGHILQL LHLÃÃDGLFã med T med T T T D T T (.) n calcul asemãnãor efecua penru palerul de duraã T ÃDOÃLPSXOVXOXLÃDÃILÃGXVÃODÃÃHOD LH smlarã. 6HÃVHYmÃFmÃÃúLÃFHDÃGHDÃGXDÃFHLQ ã mpusã crcuulu de separare conduce o la cond LD >> T, T! B. Polarzarea dnamcã Fenomenul de polarzare dnamcã apare aunc când exsã un crcu rece-sus cu rol de separare ( dec cu consana foare mare! ) urma de un elemen nelnar, de exemplu o dodã sau jonc LXQHÃ%(ÃDÃXQXLÃWDQ]LVWÃvQVHLDWÃFXÃÃH]LVWHQ ã vez sua LDÃGHÃSLQFLSLX dn fg..8. În aces caz crcuul nu ma realzeazã o separare în curen connuu dupã modelul analza în paragraful aneror c apare fenomenul de polarzare dnamcã ce ese descrs în connuare. 7
Fg..8. Fenomenul de polarzare dnamcã În cele ce urmeazã, penru dodã vom propune modelul cel ma smplu : - doda polarzaã drecãdhãh]lvwhq ã nulã, d à ÃÃÃúLÃFmGHHÃGHÃWHQVLXQHÃQXOmÃSH ea; - doda polarzaã nvers DHÃH]LVWHQ ã nfnã ; $údãfxpãvdãshfl]dwãydodhdãfqghqvdwxoxlãillqgãidwhãpdhãwhqvlxqhdãshãhoãhvwhãsdfwlf consanã se va noa cu co à à &QGHQVDWXOà QXà VHà FPSWmÃWWXúLà FDà à VXVmà GHÃWHQVLXQH perfec consanã, ensunea pe el sufernd mc denvelãr noae 8ÃÃÃYH]LÃILJÃúLÃà Având în vedere acese lucrur se poae observa cã, în regm sa LQDà FQGHQVDWXOà VH încarcã la o asfel de ensune co à vqfkwã YDLD LDà ODà vqfãrcare înc ese egalã cu vara LDà GH ensune la descãrcare desc adcã înc desc Ã'DÃFQIPÃILJÃVHÃVWDLOHúWHÃFmà - pe nervalul (, ), aâ mp câ > co are loc încãrcarea FQGHQVDWXOXLÃSLQÃH]LVWHQ DÃ5 înc r ( doda ese polarzaã drec în aces nerval ); ensunea de încãrcare se poae calcula cu : nc nc d () nc co S d nc (.) - pe nervalul (, 3 ), aâ mp câ < co are loc descãrcarea FQGHQVDWXOXLà SLQà H]LVWHQ Dà 5 desc ( doda ese polarzaã nvers în aces nerval ); ensunea de descãrcare se poae calcula cu : desc 3 desc d 3 co desc () S d desc (.3) galând cele douã rela LLÃVHà LQHà S S (.4) nc desc &XÃDFHWHDÃVHÃSDWHÃHQXQ DÃÃSHQWXÃPQWDMXOÃGLQÃILJÃvQÃHJLPÃVWD LQDÃFQGHQVDWXOÃVH încarcã la o ensune pracc consanã egalã noaã co ÃúLÃDYkQGÃÃDVWIHOÃGHÃYDODHÃvQFTWÃVm fe îndeplnã rela LDà 7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃDÃFLFXLWXOXLÃVHÃFDOFXOHD]mÃDSOLFkQGÃWHHPDÃ.LFKIIÃFX o () () co (.5) 8
azur parculare. nc desc ñÃGHÃIDSWÃOLSVHúWHÃDPXDÃFXÃGLGDÃÃvQÃDFHVWÃFD]ÃDSOLFkQGÃÃH]XOWm S S adcã ensunea la care se încarcã condensaorul ese egalã cu valoarea mede a ensun de nrare co med ; aplcând (.5) se consaã cã o () () med ÃDGLFmÃFHHDÃFHÃVHÃúWLDÃGHÃODÃFLFXLWXOÃ5&ÃWHFHVXVÃÃÃÃvQÃDFHVW caz crcuul dn fg..8 concde de fap cu rece-sus.. nc desc în aces caz S S à úlã FDà XPDHà úlã WHQVLXQHDà GHà SHà FQGHQVDW dferã de valoarea mede a ensun de la nrare co med ; ensunea mede de ODÃLHúLHÃVHÃFDOFXOHD]mÃFXÃÃ8 o med med co ÃÃúLÃVHÃFQVWDWmÃFmÃQXÃHVWHÃQLFLÃÃQLFL egalã cu cea de la nrare! Fenomenul de polarzare dnamcã se manfesã dec asfel : SHQWXà FLFXLWHà GHà IPDà FHOà GLQà ILJà à vqã SH]HQ Dà XQXLà VHPQDO YDLDLOÃODÃLQWDHÃWHQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃDHÃDFHHDúLÃFPSQHQWmÃDOWHQDWLYmÃFXÃFHD de nrare GDÃDHÃúLÃÃFPSQHQWmÃFQWLQXm. rcue penru fxarea nvelulu 5HQXQ kqgãodãh]lvwhq DÃÃGLQÃILJÃVHà LQHÃFLFXLWXOÃXPãor. Fg..9. rcu penru fxarea nvelulu ùlãdlflãvhãsgxfhãihqphqxoãghãsodl]dhãglqdplfmãgdãh]lvwhq DÃGHÃvQFãrcare fnd nc 0 rezulã cã se încarcã la o asfel de ensune co încâ S 0 - de fap se încarcã la YDODHDÃGHÃYkIÃDÃWHQVLXQLLÃGHÃLQWDHÃÄÃ7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃFDOFXODWmÃFXÃÃILLQGÃWDQVODWm cu co va f angenã la abscsã având numa valor negave. 'DFmà vqãvhlhãfxãglgdã VHà LQWHFDOHD]mà à VXVmà GHÃWHQVLXQHà (à ÃWHQVLXQHDà GHà LHúLHà HVWHà DVWIHO ranslaã încâ ese angenã la orzoala de ordonaã egalã cu, fg..30. Fg..30.rcu care fxeazã nvelul împreunã cu o sursã $FHVWÃFLFXLWÃHVWHÃIOVLWÃDWXQFLÃFkQGÃVHÃXPmHúWHÃVWDLOLHDÃXQXLÃDQXPLWÃQLYHOÃDOÃVHPQDOXOXLà GHÃH[HPSOXÃvQÃWHOHYL]LXQHà LPSXOVXOÃGHÃVWLQJHHÃDOÃVHPQDOXOXLÃVHà IL[HD]mà ODÃDúDà QXPLWXOà QLYHO de negru ce asgurã nvzblaea sa ). VHYD LHà à GDFmà GLGDà HVWHà FQHFWDWmà LQYHVDWkWà ODà IL[DHDà QLYHOXOXLà FkWà úlã ODà SODL]DH dnamcã fenomenul se pãsreazã nversându-se locul celor douã suprafe HÃ6 ÃúLÃ6. 9