Circuit activ de ordin I derivator
|
|
- ῾Ερμιόνη Μαγγίνας
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Scopul lucrarii... Caracterizarea circuitului... 2 Circuit real cu rezitenta erie... 2 Decrierea circuitului... 2 Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi... 2 Calcularea functiei de tranfer... 2 Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal... 3 Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului... 3 Derivator... 4 Decrierea circuitului... 4 Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi... 4 Calcularea functiei de tranfer pentru circuit... 4 Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal... 5 Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului... 5 Functia de tranfer H()... 5 Functia de tranfer in regim permanent H(j?)... 7 apun in regim permanent... 8 apunul la emnal armonic... 9 apunul la emnal armonic de frecventa joaa... 0 apun de regim tranzitoriu... 0 apunul la emnal treapta... 0 apunul la emnal dreptunghiular... apunul la ucceiune de puluri dreptunghiulare bipolar - imetrice... 2 Comportarea derivatorului... 2 Comportare ca derivator... 2 Analiza PSPICE... 3 Diagrama Bode de modul i faza pentru cele doua circuite:... 4 Functia pondere... 4 Comportare de derivator... 4 Scopul lucrarii In lucrarea de fata ne propunem analiza unui derivator cu AO cu condenator i rezitor in bucla de reactie. Ob: -> In Fig. e prezinta chema unui derivator cu AO ideal. ->In Fig2. e prezinta chema realizata practic numita in continuare circuit. derivatorao -
2 Caracterizarea circuitului > retart:with(syrup): > libname:"c:\\maple/scslib"libname: Circuit real cu rezitenta erie Decrierea circuitului > circuit: "Derivator cu AO Vg 0 Vg r 2 r C 2 3 C 3 4 E A.end": Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi > yrup(circuitac'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) C A Vg Vg ( C + A + ) { v Vg v 4 v C + A + + A C r + C r 2 C + A + + A C r + C r C Vg v 3 C + A + + A C r + C r } > teniuni; C A Vg Vg ( C + A + ) { v Vg v 4 v C + A + + A C r + C r 2 C + A + + A C r + C r C Vg v 3 C + A + + A C r + C r } > curenti; C ( A + ) Vg C ( A + ) Vg i E i C + A + + A C r + C r Vg C + A + + A C r + C r Vg ( C + A + ) Vg C + A + + A C r + C r i r i r C ( A + ) Vg C C + A + + A C r + C r C Vg C A Vg + C + A + + A C r + C r C + A + + A C r + C r i Calcularea functiei de tranfer Exita mai multe metode de calcul a functiei de tranfer: Metoda : foloind formula amplificarii Stim ca functia de tranfer a unui aemenea circuit ete decria de formula: Z2() H() Z() r+ 2 Z() C Z () Atfel functia de tranfer devine: C C H() rc rc r+ + + C rc rc derivatorao - 2
3 Notand: α i α va rezulta ca: C rc H α () * α + α Metoda 2: foloind modelul nulor-norator Cu ajutorul modelului nulor-norator al AO: Scriind ecuatiile Kirchoff i 2 pe circuit: Vin ZI Vin ( r+ ) I C V ZI out 2 Vout I Obtinem aceeai functie de tranfer obtinuta cu metoda Z i Z2 avand aceeai forma. Metoda 3: calcul imbolic Foloind Maple i pachetul Syrup e obtine: > Hcircuit:eval(v[4]/v[]teniuni); C A Hcircuit : C + A + + A C r + C r Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal > Hcircuitideal:limit(HcircuitAinfinity); Hcircuitideal : C + C r Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului.ecuatii de tare > yrup(circuittran'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) A Vg + Vg A v C v C { v C ( 0 ) 0 v ( ) } t C t C ( + r + A r ) { v C } 2. Ecuatii de ieire > teniuni; Vg + r A v C ( t) + r v C v 2 v + r + A r 4 A ( Vg v ) ( Vg v C C ) { v + r + A r 3 + r + A r } > curenti; i Vg A Vg + Vg A ( ) + r + A r v Vg Vg + r A v C ( t) + r v C v C t v C Vg + r + A r i r r derivatorao - 3
4 ( Vg v C ) A ( Vg v C ) A Vg + Vg A v C v C + + r + A r + r + A r i C i + r + A r A Vg + Vg A v C v C i E + r + A r Derivator Decrierea circuitului > derivator: "Derivator cu AO Vin 0 Vin 2 3 C 2 C E A.end": Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi > yrup(derivatorac'curenti''teniuni'): Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) > teniuni; { v Vin v 3 A Vin C Vin C v } C + A + 2 C + A + > curenti; Vin C A Vin C + C Vin ( A + ) C + A + C + A + C Vin ( A + ) i C i C + A + i E C + A + i Vin C Vin ( A + ) C + A + Calcularea functiei de tranfer pentru circuit Exita mai multe metode de calcul a functiei de tranfer: Metoda : foloind formula amplificarii Stim ca functia de tranfer a unui aemenea circuit ete decria de formula: Z2() H() Z() 2 Z () * C Z () G Atfel functia de tranfer devine: H() Metoda 2: foloind modelul nulor-norator Cu ajutorul modelului nulor-norator al AO: C Scriind ecuatiile Kirchoff i 2 pe circuit obtinem: derivatorao - 4
5 Vin ZI Vin I C V ZI out 2 Vout I aceeai functie de tranfer obtinuta cu metoda Z i Z2 avand aceeai forma. Metoda 3: calcul imbolic Foloind Maple i pachetul Syrup e obtine: > H:eval(v[3]/v[]teniuni); A C H : C + A + Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal > Hideal:limit(HAinfinity); Hideal : C Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului.ecuatii de tare > yrup(derivatortran'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) Vin v C ( t) + A Vin A v C { v C ( 0 ) 0 v ( ) } t C t C 2. Ecuatii de ieire > teniuni; { v 3 A Vin + A v C v Vin v 2 Vin } v C { v C } > curenti; Vin v C ( t) + A Vin A v C ( t) Vin v C ( t) + A Vin A v C { i Vin i E Vin v C + A Vin A v C ( t) Vin v C + A Vin A v C i i C } Pentru circuitul real daca conideram o gama de frecvente pentru care rezitenta >>Zc(): > limit(hcircuitidealr0); C Ob: calculind functia de tranfer pentru circuitul real in gama de frecventa pentru care rezitenta r e poate neglija -a obtinut aceeai relatie. Functia de tranfer H() S-a calculat in ectiunea anterioara functia de tranfer pentru circuitul real (cu rezitenta r) i pentru derivator: derivator: H() α α circuit: H() * cu α α α + α rc C > Hideal;Hcircuitideal; C C + C r derivatorao - 5
6 Polii functiei de tranfer: > ootof(denom(hcircuitideal)0); C r Evaluare numerica: > H:eval(Hideal[ C22*E-9 0^3]);Hc:eval(Hcircuitideal[ C22*E-9 0^3 r00]);pz[numeric](hc); H : Hc : Polii functiei de tranfer: > Bode[catig](H);Bode[faza](H); z 0. p > Bode[polara](H);Bode[polara](Hc); Interpretarea functiei de tranfer: derivatorao - 6
7 > plot3d(ab(eval(higma+i*omega))igma-0^6..0^6omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea in patiu a modulului f.d.t."); plot3d(ab(eval(hcigma+i*omega))igma-0^6..0^6omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea in patiu a modulului f.d.t."); Functia de tranfer in regim permanent H(j?) > Hoideal:ub(I*omegaHideal);Hocircuitideal:ub(I*omegaH circuitideal); Hoideal : I ω C Hocircuitideal : I ω C + I ω C r > aume(poitive):aume(rpoitive):aume(cpoitive): > ab_h0:ab(limit(hocircuitidealomega0));arg_h0:argument(limi t(hocircuitidealomega0)); ab_hinf:ab(limit(hocircuitidealomegainfinity));arg_hinf:ar gument(limit(hocircuitidealomegainfinity)); ab_halpha:ab(eval(hocircuitidealomega/(r*c)));arg_halpha: argument(eval(hocircuitidealomega/(r*c)));alphaeval(/(r*c) [0^3 C22*E-9 r00]); ab_h0 : 0 arg_h0 : 0 ab_hinf : ~ arg_hinf : π r~ ab_halpha : 2 2 ~ r~ α arg_halpha : 3 4 π > plot( eval( [ ab(hoideal) ab(hocircuitideal) ] [0^3 C22*E-9 r00]) omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea modulului f.d.t. pentru regim permanent" view[default ]); plot( eval( [ argument(hoideal) argument(hocircuitideal) ] [0^3 C22*E-9 r00]) omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea modulului f.d.t. pentru regim permanent"); derivatorao - 7
8 apun in regim permanent > retart: > libname:"c:/maple/scslib"libname: > F:table([dirFOUIEinvinttran[invfourier]]): Pentru circuite liniare lucrând în regim permanent inuoidal functia de tranfer are emnificatia de e(t)aco( ω t + ϕ ) aplicat la intrarea circuitului liniar decri de amplificare generalizata. Un emnal 0 functia de tranfer H() e regaete la ieire ub forma: y(t) AH() co( ω t+ ϕ+ arg H( ) 0 ) jω0 jω 0 adica amplificat cu modulul functiei de tranfer la frecventa ω 0 i defazat uplimentar cu argumentul functiei de tranfer la aceai frecventa ω 0. Pentru un emnal de intrare format prin umarea unui numar de emnale inuoidale: N e(t)a + A co( ω t + ϕ ) derivatorao k 0k k ieirea e poate calcula pe baza proprietatii de liniaritate: N y(t) AH( j0) + A H( jω )co( ω t+ j + arg H( jω ) 0 k 0 k 0k k 0k k Ob : Derivatorul are in IF amplificare teoretica infinita. ealizat practic un atfel de circuit nu functioneaza. El practic deriveaza o componenta de inalta frecventa parazita i e atureaza. Schema a doua ete o varianta de realizare practica in care amplificarea la IF a fot limitata. Schema a doua e comporta ca derivator pentru frecvente mult mai mici decit α > H:-(*alpha)/(alpha*(+alpha)); α H : α ( + α) k rc.
9 > Homega:ub(I*omegaH); Atenuarea in cc ete: > limit(homegaomega0); Homega : I ω α α ( I ω + α) 0 Circuit activ de ordin I derivator apunul la emnal armonic In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*co(w*t); e : A0 co( w t ) Tranformata Fourier a excitatie e ete: > E:F[dir](etomega); E : A0 π Dirac( ω + w) + A0 π Dirac ( ω + w ) Tranformata Fourier a excitatie y ete: > Y:Homega*E; I ω α ( A0 π Dirac ( ω + w) + A0 π Dirac ( ω + w) ) Y : α ( I ω + α) apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:implify(normal(convert(f[inv](yomegat)trig)expanded)); α A0 w ( ) y : w co ( w t ) α in ( w t ) α ( w 2 + α 2 ) La acelai rezultat e putea ajunge urmarind paii de calcul: α jω H( jω) α α α jω + α rc C Modulul i faza functiei de tranfer: α ω H( jω ) 2 2 α ω + ( α) π α arg ( H( jω) ) + arctg 2 ω Forma generala a rapunului permanent: yt () A0 H( jω)co( ωt+ arg ( H( jω) )) apunul permanent ete: yt () A α ω π α 0 co ωt arctg α ω ( α 2 ) ω + apunul la emnal armonic de frecventa egala cu frecventa polului > e:eval(ewalpha); e : A0 co( α t ) > y:implify(eval(ywalpha)); α A0 ( ) y : α co ( α t ) α in ( α t ) α 2 + α 2 Ob : Semnalul de ieire ete defazat fata de intrare cu π 4 i atenuat cu 2 in raport cu derivatorao - 9
10 atenuarea din banda. apunul la emnal armonic de frecventa joaa > e; > y; > limit(yalphainfinity); Ob : ieirea ete derivata intrarii! A0 co( w t ) α A0 w ( w co ( w t ) α in ( w t )) α ( w 2 + α 2 ) A0 w in( w t ) α apun de regim tranzitoriu > retart:with(inttran): > libname:"c:/maple/scslib"libname: > L:table([dirinttran[laplace]invinttran[invlaplace]]): > aume(_alphapoitive):aume(_omegapoitive):aume(_taupoi tive):aume(_tpoitive): Conideram circuitul liniar cu AO pentru care am determinat functia de tranfer H( ). Excitatia ete e i rapunul ete teniunea y. In ituatia in care emnalul e ete cauzal circuitul functioneaza in regim tranzitoriu. In tudiul comportarii de regim tranzitoriu e utilizeaza tranformata Laplace.Vom nota cu Y( ) tranformata Laplace a emnalului y i cu E( ) tranformata Laplace a emnalului excitatie e. Metodologia de calcul a rapunului y la excitatia e pentru un circuitui ete urmatoarea: Determinarea lui E( ) din e foloind tranformata Laplace directa. Determinarea lui Y( ) foloind relatia Y( ) H( ) E( ). Determinarea lui y din Y( ) foloind tranformata Laplace invera. Pentru circuit functia de tranfer ete: > H :-(*alpha)/(alpha*(+alpha)); α H : α ( + α) apunul la emnal treapta In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*heaviide(t); e : A0 Heaviide Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:L[dir](et); E : A0 Tranformata Laplace a excitatie ( ) y t ete: > Y:H*E; derivatorao - 0
11 Y : α A0 α ( + α) Circuit activ de ordin I derivator apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:l[inv](yt)*heaviide(t); ( α A0 e α t ) Heaviide y : α Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0C22*E-9 0^3 r00]) t numpoint 200thickneaxeboxtitle"apunul la excitatie data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); apunul la emnal dreptunghiular In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*(heaviide(t)-heaviide(t-tau)); e : A0 ( Heaviide Heaviide ( t τ )) Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:ub(_tautauL[dir](ub(tau_taue)t)); E : A0 e ( τ) Tranformata Laplace a excitatie y ete: > Y:H*E; Y : α A0 e ( τ) α ( + α) apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:l[inv](yt)*heaviide(t); y : α A0 ( e ( α ( t + τ )) Heaviide ( t τ ) + e ( α t ) ) Heaviide α Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0tau C22*E-9 0^3 r00]) t- derivatorao -
12 numpoint 200thickneaxeboxtitle"apunul la excitatie data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); apunul la ucceiune de puluri dreptunghiulare bipolar - imetrice > N:5: In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:(-a0/2+a0*um(heaviide(t-n*t)-heaviide(t-tau-n*t)n0..n- ))*Heaviide(t): Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:ub([_tautau_TT]L[dir](ub([T_Ttau_tau]e)t)): Tranformata Laplace a excitatie y ete: > Y:H*E: apunul y al circuitului la excitatia e ete: >y:ub([_tautau_tt_alphaalpha]l[inv](ub([t_ttau_tau alpha_alpha]y)t))*heaviide(t): Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T tau C22*E-9 0^3 r00]) t numpoint000 thickne axeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); Comportarea derivatorului Comportare ca derivator Se modifica frecventa emnalului dreptunghiular (perioda T) cu patrarea unui factor de umplere de 50%. Se oberva regimul tranzitoriu : > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T derivatorao - 2
13 tau C22*E-9 0^3 r00]) t numpoint 000thickneaxeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T tau C22*E-9 0^3 r00]) t numpoint 000thickneaxeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); Analiza PSPICE Decriere PSpice: *circuit VIN 0 AC VCC+ VCC+ 0 0V VCC- VCC- 0-0V C 2 22N 2 3 K XOPAMP 0 2 VCC+ VCC- 3 ua74 C N K com XOPAMP VCC+ VCC- 32 ua74.lib "opamp.lib".ac dec Meg.POBE.END *circuit VIN 0 pule(-v V 0.3mS u 2u 0.3m 0.602m) VCC+ VCC+ 0 0V VCC- VCC- 0-0V C 2 22N 2 3 K XOPAMP 0 2 VCC+ VCC- 3 ua74 C N K com XOPAMP VCC+ VCC- 32 ua74.lib "opamp.lib".tan 5u 50m 0 0u.POBE.END derivatorao - 3
14 Diagrama Bode de modul i faza pentru cele doua circuite: mHz.0Hz 0Hz 00Hz.0KHz 0KHz 00KHz.0MHz 0MHz 00MHz.0GHz DB(V(3)) DB(V(32)) Frequency 0d -200d -400d -600d 00mHz.0Hz 0Hz 00Hz.0KHz 0KHz 00KHz.0MHz 0MHz 00MHz.0GHz P(V(3)) P(V(32)) Frequency Functia pondere.0v 0V -.0V -2.0V 250u 300u 350u 400u 450u 500u V(32) V() Time Comportare de derivator 4.0V 2.0V 0V -2.0V -4.0V 0 0.2m 0.4m 0.6m 0.8m.0m.2m.4m V(32) V() Time derivatorao - 4
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραCircuit rezonant LC paralel
Circuit rezonant LC paralel Scopul lucrarii...1 Descrierea circuitului...1 Ecuatii de stare...1 Ecuatii TTN...2 Calculul functiei de transfer H(s)...2 Metoda I: divizor de tensiune...2 Metoda II: ecuatii
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)
taj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor) Circuitul echivalent natural π - hibrid (Giacoletto)... taj de polarizare cu TB in conexiune colector
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCalcul Simbolic Aplicat
Calcul Simbolic Aplicat Lucrari de laborator pentru disciplina Dispozitive si Circuite Electronice -2002- Calcul Simbolic Aplicat Lucrari de laborator pentru disciplina Dispozitive si Circuite Electronice
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal (abordarea frecvenţială)
8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal abordarea frecvenţială În subcapitolul precedent, a fost analizată comportarea unui circuit simplu ordinul I, în regimul tranzitoriu. Au fost determinate tensiunea
Διαβάστε περισσότεραEsantionarea semnalelor
Eantionarea emnalelor http://hannon.etc.upt.ro/teaching/p/cap9_1.pdf http://hannon.etc.upt.ro/teaching/p/cap9_.pdf Dicretizarea variatiei in timp a emnalului, numita eantionare. Semnale de banda limitata.
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 20 FILTRE DE TIP K-constant
Lucrarea 151 Lucrarea FILTRE DE TIP K-contant.A. OBIECTIVE 1. Proiectarea celulelor elementare filtre tip K-contant.. Studiul comportării în frecvenţă a acetor celule. 3. Studiul unui format din mai multe
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI
LUCAEA N. ETELE CAE MODIFICA STUCTUA SEMNALULUI Amplificatoarele de AF sunt prevazute in mod obisnuit, cu circuite auxiliare al caror rol este acela de a opera modificari asupra semnalului transferat.
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici
3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici 3.1 Aspecte generale Procesul de măsurare A măsura = a compara o mărime necunoscută, X, cu o alta, de aceeaşi natură, X u : X = m X u m = valoarea mărimii
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραLaborator 3 I.S.A. Stabilitatea sistemelor liniare şi răspunsul în frecvență.
Laborator 3 I.S.A. Stabilitatea sistemelor liniare şi răspunsul în frecvență. 1. Introducere...1 2. Stabilitatea sistemelor liniare...1 2.1 Stabilitatea internă...2 2.2 Stabilitatea externă...3 2.3. Exemple...4
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα