Ecografia Doppler 105. Dr. Dobreanu Dan

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Ecografia Doppler 105. Dr. Dobreanu Dan"

Σάπφιρα Ζέρβας
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 Eogri Doppler 105 ECOGRAFIA DOPPLER Dr. Dobrenu Dn Eogri Doppler reprezintă o modlitte de explorre prtului rdiovsulr u jutorul ultrsunetelor, bztă pe eetul Doppler. Christin Johnn Doppler, mtemtiin şi iziin ustri, desris eetul Doppler în 1842, l vârst de numi 39 de ni. BAZELE FIZICE ALE ECOGRAFIEI DOPPLER Eetul Doppler onstă în modiire revenţei semnlului reepţiont, tuni ând surs de emisie şi/su reeptorul se deplseză unul ţă de elăllt. În zul prtului rdiovsulr, surs este ixă, studiindu-se modiire revenţei ultrsunetelor relette de hemtiile în mişre, ţă de revenţ iniţilă (Figur nr. 89). o o V V Figur nr. 89. Aspetul siulului de ultrsunete emis de un ristl piezoeletri îninte şi după relexi lui pe o ţintă mobilă. Atuni ând ţint se propie de surs de emisie, revenţ relettă este mi mre, ir tuni ând ţint se îndepărteză, revenţ relettă este mi miă deât e iniţilă. Dierenţ între revenţ undei relette şi revenţ iniţilă este numită semnl Doppler (Figur nr. 90). Aest depinde de revenţ iniţilă de emisie, vitez de propgre ultrsunetelor, vitez de deplsre ţintei şi unghiul dintre direţi de deplsre ţintei şi direţi siulului de ultrsunete după ormul: 2 o v os unde: o = revenţ de emisie siulului de ultrsunete (2-10 MHz) v = vitez de deplsre ţintei (hemtiile) = vitez de propgre ultrsunetelor (pentru mediul pos l orgnismului 1540 m/s) os α = osinusul unghiului dintre direţi de deplsre ţintei şi direţi de propgre ultrsunetelor).

2 106 Lurări prtie de iziologie o v Figur nr. 90. Semnlul Doppler ( ) reprezintă dierenţ dintre revenţ undei relette de hemtiile în mişre () şi revenţ undei emise de ristlul piezo-eletri (o). El pote i sultt su înregistrt gri. Prin nliz semnlului Doppler obţinut, se pot obţine inormţii despre direţi şi vitez de deplsre sângelui în dierite teritorii. TEHNICILE DE EXAMINARE Eogri Doppler în sistem pulstil (PWD = Pulsed Wve Doppler) utilizeză un singur ristl piezoeletri, re unţioneză tât emiţător ât şi reeptor; est emite un semnl de surtă durtă, şteptând poi să reepţioneze semnlul relett. În unţie de prmetrii semnlului emis se preiză rteristiile irulţiei sângelui l o distnţă stbilită de exmintor, reprezentând eşntionul de volum; evlure vitezelor este însă mi puţin extă. Tehni este olosită l studiul ordului, ând este neesră lolizre extă loului de produere diverselor enomene. Stbilire eşntionului de volum se e prin înregistrre simultnă eordiogrmei în modul B. Eogri Doppler în sistem ontinuu (CWD = Continuu Wve Doppler) utilizeză un ristl piezoeletri pentru emisi ultrsunetelor şi un ltul pentru reepţionre lor ontinuă. În est mod pot i preite u extitte vitezele de irulţie le sângelui, de- lungul siulului de ultrsunete, ără însă mi pute loliz eşntionul de volum. Tehni este olosită tât l studiere ordului ât şi l studiere irulţiei în vsele snguine. ANALIZA SEMNALULUI DOPPLER Anliz semnlului Doppler se pote reliz în două moduri: Asultre semnlului este posibilă întruât el este uprins în domeniul revenţelor udibile ( Hz). Are dor o vlore orienttivă, depinzând de experienţ exmintorului.

Eogri Doppler 107 Permite lolizre unor enomene şi preiere tipului de urgere; urgere lminră produe tonlităţi de tip muzil, de miă intensitte, în timp e urgere turbulentă produe un zgomot spru, rugos,

3 Eogri Doppler 107 Permite lolizre unor enomene şi preiere tipului de urgere; urgere lminră produe tonlităţi de tip muzil, de miă intensitte, în timp e urgere turbulentă produe un zgomot spru, rugos, de intensitte mi mre. Înregistrre griă semnlului se pote e pe hârtie su pe un ern speil; pe bz estei se pote evlu u extitte vitez de irulţie. A B Figur nr. 91. Reprezentre shemtiă prinipiului eogriei Doppler în sistem ontinuu (A) şi pulstil (B). EXAMENUL DOPPLER AL VASELOR DE SÂNGE Se e în sistemul Doppler ontinuu (CWD). Aspetul norml l semnlului Doppler înregistrt l nivel vsulr depinde de: ejeţi ventriulului stâng, re determină reştere vitezei sângelui (und ); elstiitte şi tonusul musulr tiv l peretelui vsulr, re permite înmgzinre în sistolă unei ntităţi de energie,restituită sub orm unei uşore elerări distolie - und reprtiţi vitezelor hemtiilor în drul olonei de sânge, semnlul Doppler reprezentând o medie estor. b Figur nr. 92. Aspetul semnlului Doppler înregistrt în mod norml l nivelul vselor de sânge. Und este determintă de ejeţi VS; und b mrheză sârşitul zei de ejeţie, ând există o uşoră tendinţă de relux sângelui în spre VS; und este determintă de elstiitte rterilă re determină o elerre distoliă olonei de sânge.

4 108 Lurări prtie de iziologie Ptologi irulţiei l nivelul vselor de sânge uprinde două entităţi: stenoz şi obstruţi. stenoz reprezintă îngustre librului vsulr. Conseinţele hemodinmie se pot loliz l loul stenozei şi/su distl de est. - lol se produe reştere vitezei de irulţie, re tuni ând depăşeşte numărul lui Reynolds produe turbulenţă; turbulenţ pote i produsă şi de neregulrităţi le peretelui vsulr. - distl de stenoză se produe sădere mplitudinii semnlului Doppler şi enture undei negtive protodistolie. obstruţi reprezintă întrerupere irulţiei într-un numit teritoriu vsulr. L nivelul obstruţiei, semnlul Doppler este bsent, ir distl de est el pote pre u o mplitudine săzută dtorită existenţei irulţiei olterle. b b Figur nr. 93. Aspetul semnlului Doppler înregistrt proximl şi distl de o stenoză vsulră. Se remră sădere mplitudinii semnlului şi enture undei negtive protodistolie (b). EXAMENUL DOPPLER AL CORDULUI Se e în sistem Doppler pulstil (PWD), onomitent u exminre 2D-ECO; sistemul Doppler ontinuu este olosit tuni ând este neesră măsurre unor viteze mri, um sunt ele re pr în zul stenozelor vlvulre. Aspetul norml l semnlului Doppler obţinut depinde de sediul eşntionului de volum (Figur nr. 94). Pe bz vitezelor măsurte se pot lul, luând în onsiderre legile hemodinmiii, o serie de prmetrii i irulţiei sângelui în vităţile inimii. Modelele mtemtie olosite în est sop sunt într-o ontinuă pereţionre, permiţând preiere presiunilor din vităţile inimii şi vsele mri, grdientelor presionle trnsvlvulre, riei oriiiilor vlvulre, preum şi unor indii de perormntă rdiă (volum bătie, rţie de ejeţie, debit rdi). De semene, în situţii ptologie, pote i preită ntittiv severitte regurgitărilor în insuiienţele vlvulre şi vlore şunturilor între inim stângă şi dreptă în zul unor mlormţii rdie. Comprre rezulttelor obţinute prin estă tehniă u ele obţinute în mod diret, prin teterismul rdi u rătt o bună orelţie.

5 Eogri Doppler 109 Figur nr. 94. Aspetul semnlului Doppler pentru diverse poziţii le eşntionului de volum. 1. VS-mer de intrre; 2. AS; 3. VS-mer de ejeţie; 4. Aort sendentă. Vitez mximă normlă este de 90 m/se pentru poziţi 1, 60 m/se pentru poziţi 2 şi de 130 m/se pentru poziţiile 3 şi 4. ECOGRAFIA DOPPLER COLOR Progresele rpide relizte în tehnologi prtelor de explorre u ultrsunete, u ăut posibil, prin prelurre semnlelor u jutorul miroproesorelor, să se relizeze imgini olor le urgerii sângelui. Aişre semnlului se e în timp rel şi este odiită în două ulori primre: roşu, pentru luxul snguin re vine spre trnsdutor şi lbstru, pentru luxul snguin re se depărteză de trnsdutor. Se utilizeză o sră semi-ntittivă u de trepte; dă vitez reşte, ulore roşie su lbstră devine mi străluitore, ir dă sde, ulore devine tot mi înhisă. L or tulă, exmenul Doppler olor este utilizt pentru preiere littivă şi ntittivă, u deosebită urteţe, regurgitărilor vlvulre, şunturilor intrrdie, urgerii sângelui în vsele mri, et. Răspundeţi l întrebările din Fiş de luru!

Σχετικά έγγραφα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul