CHIMIE. clasa a IX-a frecvenţă redusă Semestrul al II - lea. prof. Bucaciuc Camelia
|
|
|
- Ευδώρα Σπηλιωτόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CHIMIE clasa a IX-a frecvenţă redusă Semestrul al II - lea prof. Bucaciuc Camelia
2 REACTII PROTOLITICE Teoria protolitica a acizilor si bazelor. Cuplul Acid-baza conjugata Teoria lui Arrhenius a insemnat un mare pas inainte pe calea intelegerii chimiei acizilor si a bazelor, definindu-i numai in solutie apoasa. In anul 1923, chimistul danez Brönsted si chimistul englez Lowry propun o definitie mai generala a acizilor si bazelor (valabila pentru solutii apoase si neapoase). 1) la dizolvarea unei baze in apa se stabileste urmatorul echilibru, iar deoarece apa cedeaza un proton, are rol de acid. B + H 2 O BH + + HO - 2) acizii care pot ceda un singur proton unei baze (HCl, HNO 3, HClO 4 ). HNO 3 + H 2 O H 3 O + + NO 3 - Reactiile protolitice sunt reactiile care au loc cu transfer de protoni intre particulele reactante. In reactiile protolitice, protonul este de fapt ionul H +. Acest ion contine doar nucleul atomului de hidrogen si are o sarcina foarte mare comparativ cu masa sa, deci o stabilitate foarte redusa. Teoria transferului de protoni Se cunosc multe substante cu caracter bazic care nu contin ioni OH - precum si substante cu caracter acid care nu contin ionii H + ; prin urmare, teoria disociatiei electrolitice nu este suficient de cuprinzatoare; ea nu poate explica aciditatea, respectiv bazicitatea tuturor substantelor. S-a pus in evidenta ca acizii disociaza si in medii neapoase, ca in etanol anhidru sau in amoniac lichid, cand ionul de hidrogen formeaza cu aceste molecule cationii C 2 H 5 OH + 2, respectiv NH + 4. In aceste medii pot ioniza si bazele. Dupa teoria lui Nikolaus Johannes Bronsted ( ) si a lui T. M. Lowry, elaborata in mod independent unul de altul (1923), un acid este o substanta care poate ceda protoni, iar baza este o substanta care poate primi protoni. In reactiile acidobazice are loc totdeauna transfer de protoni, de unde si numele teoriei. Prin pierderea unui proton, acidul A se transforma in baza conjugata B; prin combinarea bazei B cu protonul, apare acidul conjugat A. Molecula apei joaca rol de acid, de exemplu: NH 3 + H 2 O NH OH - in aceasta reactie, NH 3 este baza, H 2 O este acid, NH + 4 este acid, iar OH - este baza. In prezenta ionului acetat, apa de asemenea are rol de acid: CH 3 COO - + H 2 O CH 3 COOH + HO - Datorita proprietatilor sale, apa are caracter amfoter sau amfiprotic, ceea ce rezulta si din reactia de autoprotoliza: H 2 O + H 2 O H 3 O + + OH - Generalizand, rezulta urmatoarea schema: Acid + Baza Baza + Acid
3 Un acid nu poate ceda un proton decat unei baze, care se transforma in acidul ei conjugat, iar acidul initial se tarnsforma in baza sa conjugata. Substanta anfotera (amfiprotica) este substanta care in prezenta unui acid se comporta ca o baza, iar in prezenta unei baze se comporta ca un acid. Un acid pune in libertate acizii mai slabi decat el din sarurile lor. O baza pune in libertate bazele mai slabe decat ea din sarurile lor. Acid Baza Acid percloric HCIO4 CIO4 - Ion perclorat Acid sulfuric H2SO4 HSO4 - Ion sulfat Acid iodhidric HI I - Ion iodura Acid bromhidric HBr Br- Ion bromura Acid clorhidric HCl Cl- Ion clorura Acid azotic HNO3 NO3 - Ion azotat Ion hidroniu H30 + H2O Apa Ion sulfat acid HSO4 - SO4 2 - Ion sulfat Acid fosforic H3PO4 H2PO 4- Ion fosfat acid Acid fluorhidric HF F - Ion fluorura Acid azotos HNO2 NO2 - Ion azotit Acid acetic CH3CO2H CO3CO2 - Ion acetat Acid carbonic H2CO3 HCO3 - Ion carbonat acid Hidrogen sulfurat H2S HS - Ion sulfura acida Ion amoniu NH4 + NH3 Amoniac Acid cianhidric HCN CN - Ion cianura
4 Ion carbonat acid HCO3- CO3 2- Ion carbonat Ion sulfura acida HS - S2 - Ion sulfura Apa H20 OH - Ion hidroxid Etanol C2H5OH C3H5O - Ion entoit Amoniac NH3 NH2 - Ion amidura Hidrogen H2 H - Ion hidrura REACTII REDOX Reacţia REDOX este procesul chimic în care au loc simultan un proces de oxidare şi unul de reducere. Ex.În timpul reacţiei de oxidare a Mg, acesta cedează 2 electroni deci suferă OXIDAREA, iar O acceptă cei doi electroni deci se REDUCE. Mg -2e- Mg+2 Oxidarea (agentul reducător) O + 2e- O-2 Reducerea (agentul oxidant) Agentul oxidant= specia chimică care se reduce (acceptă electroni) Agentul reducător= specia chimică care se oxidează (cedează electroni) Oxidarea este procesul chimic în care o specie chimică cedează electroni. ex. 2Mg + O2 2MgO Reducerea este procesul chimic în care o specie chimică acceptă electroni. ex. 2Hg O 2Hg + O2 NUMĂRUL DE OXIDARE ( N.O.) Este un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero, notat cu cifre arabe la exponent, de ex. +2, -1, 0. Definiţie = numărul de electroni cedaţi sau acceptaţi de o specie chimică Ex. Na 0 ; Cl 2 0 ; Ca +2 ; I 2 0 Regulile generale de stabilire a N.O. sunt:
5 1) N.O. pentru o substanţă simplă = 0 Ex. Ca 0 ; H 2 0 ; S 0 ; Fe 0 ; Zn 0 2) N.O. pentru H din compuşi = +1 ( cu excepţia hidrurilor metalice unde este -1 ) Ex. H 2 +1 O; H +1 NO 3 ; NaOH +1 ; NaH -1 ; BaH 2-1 3) N.O. pentru O din compuşi = -2 ( cu excepţia peroxizilor unde este -1 ) Ex. H 2 O -2 ; NaO -2 H; H 2 SO -2 4 ; H 2 O ; Na 2 O 2 4) N.O. in ioni = sarcina ionului respectiv; Ex. (OH) -1 ; (NO3) -1 ; (CO3) -2 ; (SO4) -2 ; (PO4) -3 ; (Cl) -1 ion hidroxil ion azotat ion carbonat ion sulfat ion fosfat ion clorură 5) Suma N.O. ale tuturor elementelor ce intră în componenţa unei substanţe compuse trebuie să fie egal cu 0. Ex. H +1 2 O -2 Suma N.O.= (-2) 1=+2-2=0 Ex.Na x O -2 H +1 Suma N.O.= x 1 +(-2) 1 +(+1) 1=x x-2+1=0 x=2-1 x=1 Na+1 Ex.H +1 2 S x -2 O 4 Suma N.O.= x 1 +(-2) 4=+2+x-8 2+x-8=0 x=8-2 x=6 S-6 STAREA GAZOASĂ I. NOTIUNI GENERALE DESPRE GAZE Particulele constituente ale unei substante in stare gazoasa au energie cinetica foarte mare,deoarece predomina tendinta de miscare. Fortele de atractie dintre particule sunt foarte mici deci distantele sunt mari. Particulele se misca in toate directiile posibile, ocupand tot spatiul pus la dispozitie. Particulele se strecoara prin orificii foarte fine. Mobilitatea particulelor unui gaz se datoreaza,pe de o parte energiei cinetice mari pe care o au,iar pe de alta parte fortelor de atractie slabe dintre ele. Gazele pot fi comprimate si sunt mult mai fluide decat lichidele. Gazele difuzeaza,fenomenul de difuziune fiind mult mai intens decat la lichide. Viteza de difuziune a gazelor depinde de masa moleculara,cu cat este mai mica cu atat viteza de difuziune este mai mare. Gazele au densitatea mult mai mica decat a lichidelor,deoarece pentru o masa data de gaz,volumul corespunzator este mult mai mare. De aceea unitatea de masura a densitatii gazelor este de obicei g/cm 3 sau kg/m 3.
6 Substantele in stare gazoasa nu au volum propriu si nici forma determinata. Exemple de substante in stare gazoasa: H 2, N 2, O 2, F 2, Cl 2, CH 4, SO 2, NH 3, CO 2. II. LEGILE GAZELOR Legile gazelor sunt relatii matematice care descriu comportarea gazelor. Marimi caracteristice gazelor : Parametrii de stare ai unui gaz sunt marimi ce caracterizeaza starea unui gaz (variabile de stare ). Marimile ce caracterizeaza starea gazului sunt: a)presiunea se noteaza cu p si se masoara in atmosfere (atm). Se mai poate exprima in milimetri coloana de mercur sau torri. 1 atm = 760 mm Hg 1 mm Hg = 1 torr b) volumul se noteaza cu V si se masoara in litri. 1 L = 1dm 3 1mL = 1cm 3 1m 3 = 1000 L c) temperatura se noteaza cu t cand este exprimata in grade Celsius si respectiv cu T cand este exprimata in grade Kelvin : T( K ) = t ( 0 C ) Conditiile normale (c.n. ) desemneaza starea gazului in care : p 0 = 1atm t 0 = 0 0 C, T 0 = 273 K Legea lui Avogadro. Volum molar Legea lui Avogadro se enunta astfel : Volume egale de gaze diferite aflate in aceleasi conditii de temperatura si presiune, contin un numar egal de particule. Numarul lui Avogadro ( N A ) are valoarea 6, particule / mol. Numarul lui Avogadro poate fi definit ca : -numarul de particule dintr-un mol de substanta - numarul de particule dintr-o cantitate de substanta numeric egala cu masa moleculara. Volumul molar ( V M ) are valoarea de 22,4 L / mol. Volumul molar reprezinta volumul unui mol de gaz in conditii normale. Legea transformarii de stare Aceasta lege arata cum se comporta un gaz la trecerea acestuia dintr-o stare in alta si ce legatura exista intre parametrii gazului din cele doua stari.
7 Pentru o cantitate determinata de gaz, presiunea acestuia creste cu temperatura si scade cu volumul gazului. Matematic se poate scrie relatia urmatoare : p V / T = const. Relatia mai poate fi scrisa : p 1. V 1 / T 1 = p 2. V 2 / T 2 unde p 1, V 1, T 1 parametrii gazului in starea 1 p 2, V 2, T 2 parametrii gazului in starea 2 Ecuatia de stare a gazului ideal Aceasta lege este o relatie matematica care leaga intre ei parametrii gazului aflat intr-o anumita stare. 1 mol de gaz ocupa 22,4 L la 1 atm si 273 K. Daca este adus in alta stare cu parametrii p, V, T, relatia legii transformarii de stare devine : p 0. V 0 / T 0 = p. V / T 1. 22,4 / 273 = p. V / T 1. 22,4 / 273 = 0,082 Deci p. V / T = 0,082 Daca se noteaza cu R = 0,082 rezulta relatia p. V / T = R sau p.v = R T pentru 1 mol Pentru n moli de gaz relatia devine : p. V = n R T Densitatea gazelor Pentru gaze se pot defini doua tipuri de densitati : a) densitatea absoluta se noteaza cu ρ si se exprima in g / L ρ = m / V b) densitatea relativa se noteaza cu d si arata de cate ori masa unui gaz ( 1 ) este mai mare decat masa gazului de referinta ( 2 ). d = M 1 / M 2 Densitatea relativa are o valoare adimensionala. STAREA LICHIDĂ In starea lichida tendinta de aglomerare are aproximativ aceeasi intensitate ca si tendinta de miscare a particulelor. Fortele de atractie dintre
8 particule sunt mai mici decat in solide, iar distantele sunt mai mari. Particulele sunt mobile, insa se misca unele pe langa altele. Lichidele sunt fluide, prezinta fenomenul de difuziune. De asemenea substantele in stare lichida nu pot fi comprimate si au densitate mai mica decat a solidelor. Lichidele iau forma vasului in care sunt puse si au volume bine determinate. Exemple de substante lichide : Br 2, Hg, H 2 O, H 2 SO 4. APA Apa este cea mai raspandita substanta compusa, reprezentand trei sferturi din suprafata globului terestru. Ca si aerul, constituie factorul principal al mentinerii vietii pe Pamant. In natura, apa se gaseste in toate cele trei stari de agregare: gazoasa - sub forma de vapori in atmosfera, lichida - ape de suprafata (rauri, lacuri, mari si oceane) si ape subterane, solida - sub forma de ghetari. Apa formeaza astfel, in natura, un circuit migrand de la partile calde spre cele reci ale globului. Apa de pe suprafata pamantului se evapora; vaporii se ridica in straturile superioare ale atmosferei unde, intalnind mase reci de aer se condenseaza formand picaturi fine (norii). Atunci cand picaturile sunt suficient de "grele" cad pe suprafata pamantului sub forma de precipitatii. Apa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetata. Pentru a determina structura moleculei de apa se noteaza : 1. 1H : 1s 1 8O : 1s 2 2s 2 2p 4 2. H.+.O. +.H = H - O \ H 3. Se formeaza doua legaturi covalente polare 0-H. Molecula de apa este covalenta polara (dipol). Proprietatile fizice ale apei :
9 Stare de agregare: lichida Culoare: incolora Miros: inodora Temp.de fierbere: 100 C Temp.de topire: 0 C Confrunta cu proprietatile fizice ale apei prezentate in tabel : Stare de agregare Culoare Miros Gust. t P.f. P. t. Densitate la 4 C Conductibilitate electrica incolor (in. straturi 100 lichid groase inodor insipid C C 1 g/cm 3 izolator este 0 C albastruie) Apa prezinta o serie de proprietati fizice care o deosebesc de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine in sistemul periodic. Aceste proprietati se numesc "anomaliile apei". Urmareste datele din urmatorul tabel: Substanta CH 4 NH 3 H20 HF Punct de topire -184 C -78 C 0 C -83 C Punct de fierbere -164 C -33 C 100 C 19,5 C 100 C). Se constata ca apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 C- Anomalia este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
10 hidrogen. Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin hidrogen legat covalent de un element puternic electronegativ care are volum mic si electroni neparticipanti. Legatura de hidrogen este de natura electrostatica, mult mai slaba decat legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni. Priveste datele din tabelul urmator si spune cum variaza densitatea apei functie de temperatura? Temperatura ( C) Densitatea (g/cm 3 ) 0,9998 1,0000 0,9997 0,9991 0,9982 In general, densitatea apei scade cu cresterea temperaturii, fiind maxima la 4 C ( max = 1 g/cm). Cauza anomaliilor densitatii este gradul diferit de asociere moleculara. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot disocia din nou: nh2o (H 2 O) n H O:.. H O:.. H O:.. H O:..H O: \ \ \ \ \ H H H H H La inghetare, se formeaza o a doua legatura de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheata are o structura afanata, ceea ce determina cresterea volumului si scaderea densitatii. Prin inghetare, apa isi mareste volumul in timp ce majoritatea lichidelor isi micsoreaza volumul la solidificare. Asa se explica de ce se sparg sticlele sau conductele cand ingheata apa in ele. Este importanta pentru viata aceasta "anomalie" a apei? Marirea volumului la solidificare duce la scaderea densitatii ghetii in raport cu apa, deci gheata pluteste la suprafata apei facand posibila viata animalelor acvatice. Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza in
11 anumite conditii cu: metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, unele saruri. 1. Reactioneaza cu metalele : Potasiul, sodiul, calciul reactioneaza violent cu apa. Ecuatia reactiei sodiului cu apa. Na + H 2 0 NaOH + 1/2H 2 Sodiu apa hidroxid hidrogen de sodiu Generalizare: metal + H 2 O baza + H 2 Magneziul nu reactioneaza cu apa rece. Magneziul reactioneaza cu apa calda. Aluminiul este atacat de apa numai daca este curatat de stratul protector de oxid. Ecuatia reactiei chimice a aluminiului cu apa: 2Al + 6H 2 O 2Al(OH) 3 + 3H 2 Fierul inrosit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid al Fe(Il) si Fe(III)). Ecuatia reactiei chimice este: 3Fe + 4H 2 O --> Fe 3 O 4 + 4H 2 Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acesteia. Concluzie: Reactivitatea apei asupra metalelor creste in general odata cu cresterea caracterului lor electropozitiv. 2. Reactioneaza cu nemetalele : Dintre nemetale, importanta practica prezinta reactia clorului cu apa: Cl 2 + H > HCl + HClO HCl0 --> HCl + [0] Se formeaza apa de clor folosita la inalbirea tesaturilor. Trecand un curent de vapori de apa peste cocs (carbon) la 1000 C se formeaza un amestec de carbon si hidrogen numit gaz de apa: C + H > CO + H 2 Gazul de apa se foloseste la scara industriala pentru obtinerea unor substante organice.
12 3. Reactioneaza cu oxizii bazici : Actiunea apei asupra oxizilor bazici va fi pusa in evidenta cu ajutorul oxidului de calciu.reactia are loc cu degajare de caldura, deci este o reactie exoterma. Hartia de turnesol s-a colorat in rosu indicand mediu bazic. Reactia oxidului de calciu (var nestins) cu apa este cunoscuta sub denumirea de stingerea varului : CaO + H20 --> Ca(OH) 2 + Q Generalizare: oxid bazic + H 2 O --> baza 4. Reactioneaza cu oxizii acizi : La dizolvarea dioxidului de sulf in apa are loc o reactie chimica din care rezulta o solutie acida, acid sulfuros. Sulful arde cu o flacara de culoare albastra degajand un fum alb". Dupa agitarea cilindrului turnesolul se coloreaza in albastru indicand mediu acid. Ecuatiile reactiilor chimice care au loc: S SO 2 SO 2 + H 2 O H 2 SO 3 Generalizare: oxizi nemetalici + H > acizi Dupa cum am mentionat apa are un rol esential in intretinerea vietii. Apa pentru consum (apa buna de baut) se numeste apa potabila. Cateva caracteristici ale apei potabile: Apa potabila trebuie sa fie limpede, incolora, cu gust placut, fara miros, sa nu contina germeni patogeni si cantitati mari de saruri dizolvate. Apa este buna pentru consum daca fierbe legumele si daca face spuma cu sapunul. SOLUTII APOASE In natura sunt putine substantele care se gasesc in stare pura. Cel mai adesea substantele se gasesc sub forma de amestecuri omogene sau neomogene.
13 Solutiile sunt sisteme omogene obtinute prin amestecarea a doua sau mai multe substante intre care nu au loc reactii chimice. Solutia este formata din solvent sau dizolvant substanta in care are loc dizolvarea si solvat sau dizolvat substanta care se dizolva. Solutiile pot fi : solide aliajele lichide - siropul, saramura gazoase aerul Solutiile se mai clasifica dupa concentratie in solutii diluate si respectiv solutii concentrate. DIZOLVAREA Dizolvarea este procesul de imprastiere omogena a particulelor unei substante printre particulele altei substante. Dizolvarea este o consecinta a fenomenului de difuziune, proces in urma caruia se obtin solutiile. Dizolvarea este influentata de temperatura, gradul de faramitare si agitarea componentelor. SOLUBILITATEA Solubilitatea este proprietatea unei substante de a se dizolva intr-o alta substanta. Solubilitatea se masoara cu ajutorul coeficientului de solubilitate cantitatea maxima de substanta dizolvata in 100 g solvent, in anumite conditii de temperatura si presiune. In functie de coeficientul de solubilitate in apa substantele se clasifica in: - usor solubile se dizolva mai mult de 10 g NaCl, NaOH - greu solubile se dizolva mai putin da 10 g Na 2 SO 4, Na 2 CO 3 - foarte putin solubile se dizolva mai putin de 0,01 g AgCl, CaCO 3
14 Solubilitetea este influentata de natura solventului si a solvatului, de temperatura si de presiune. CONCENTATIA MOLARA A SOLUTIILOR Concetratia molara arata numarul de moli de substanta dizolvata intr-un litru de solutie. C M = n / V Unitatea de masura a concentratiei molare este mol/litru. O solutie dublu molara contine 2 moli de substanta, o solutie semimolara contine 0,5 moli de substanta.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE
CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE Soluţii: ţ definiţie, ţ compoziţie, ţ exemple Soluţia mediu dispersant (solvent) fază dispersată (solut, solvit) Importanţa soluţiilor: olocul de desfăşurare a majorităţii
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1
ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Reactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
CLASIFICAREA REACŢIILOR CHIMICE
CLASIFICAREA REACŢIILOR CHIMICE 1. Reacţii de combinare Reacţia de combinare este reacţia chimică ce are loc între două sau mai multe substanţe chimice, simple sau compuse, cu obţinerea unei singure substanţe
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P.2.3. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Noțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
CUPRINS ATOM. ELEMENT CHIMIC. IZOTOPI 2 STRATURI. SUBSTRATURI. ORBITALI 5 PROPRIETĂŢILE ELEMENTELOR ŞI LOCUL ÎN SISTEMUL PERIODIC 7 TESTUL 1 8
CUPRINS ATOM. ELEMENT CHIMIC. IZOTOPI 2 STRATURI. SUBSTRATURI. ORBITALI 5 PROPRIETĂŢILE ELEMENTELOR ŞI LOCUL ÎN SISTEMUL PERIODIC 7 TESTUL 1 8 CRITERII PENTRU STABILIREA NUMERELOR DE OXIDARE 9 ETAPELE
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Ισχυροί και ασθενείς ηλεκτρολύτες μέτρα ισχύος οξέων και βάσεων νόμοι Ostwald
Ισχυροί και ασθενείς ηλεκτρολύτες μέτρα ισχύος οξέων και βάσεων νόμοι Ostwald Ποιους θα ονομάζουμε «ισχυρούς ηλεκτρολύτες»; Τις χημικές ουσίες που όταν διαλύονται στο νερό, ένα μεγάλο ποσοστό των mole
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme
Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,
UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P.2.2.1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă
Bazele Chimiei Organice
Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 3-a. Clase de compuși organici; polaritatea legăturilor covalente; aciditate bazicitate; corelații între proprietățile
2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică
. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. Aspecte generale În cazul unui echilibru de forma: Donor Acceptor + π (.) Dacă particula π este electron avem un echilibru cu transfer de electroni sau un echililibru
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
1. Arrhenius. Ion equilibrium. ก - (Acid- Base) 2. Bronsted-Lowry *** ก - (conjugate acid-base pairs) HCl (aq) H + (aq) + Cl - (aq)
Ion equilibrium ก ก 1. ก 2. ก - ก ก ก 3. ก ก 4. (ph) 5. 6. 7. ก 8. ก ก 9. ก 10. 1 2 สารล ลายอ เล กโทรไลต (Electrolyte solution) ก 1. strong electrolyte ก HCl HNO 3 HClO 4 NaOH KOH NH 4 Cl NaCl 2. weak
Ecuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
4. ELEMENTE DE CALCUL ÎN CHIMIE. 4.1 Introducere. Chimie Anorganică
4. ELEMENTE DE CALCUL ÎN CHIMIE 4.1 Introducere În acest capitol vor fi prezentate câteva dintre cele mai importante elemente ale calculelor chimice. Dacă în capitolele anterioare s-au introdus principalele
SERA-Chimie. Nota- subiectele trebuiesc citite si intelese pentru a se forma cultura generala a candidatului
SERA-Chimie Nota- subiectele trebuiesc citite si intelese pentru a se forma cultura generala a candidatului Evaluarea se va realiza pornind cu un minim de cunostinte, se va tine cont de cultura generala
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
Acizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba