ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare"

Transcript

1 ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 6 mai 2015 Data Intrarii in vigoare: 06 Mai Având în vedere prevederile art. 79 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin: ART. 1 Se aprobă Procedura privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2006 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 7 noiembrie Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ Bucureşti, 29 aprilie Nr. 75.

2 ANEXĂ PROCEDURĂ privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare CAP. I Prevederi generale 1.1. Scop ART. 1 Prezenta procedură are scopul de a stabili regulile privind calculul corecţiei datelor de măsurare în cazul în care punctul de măsurare aferent unui loc de consum/de producere/de consum şi producere diferă de punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a acestuia faţă de reţeaua electrică. ART. 2 Decontarea tranzacţiilor de energie electrică se efectuează în punctul de delimitare patrimonială între reţelele electrice aparţinând operatorilor de reţea şi instalaţiile de utilizare aferente locurilor de consum/de producere/de consum şi producere. ART. 3 Dacă punctul de măsurare aferent unui loc de consum/de producere/de consum şi producere nu coincide cu punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a acestuia faţă de reţeaua electrică, energia electrică tranzacţionată prin punctul de delimitare se determină prin corectarea energiei electrice măsurate, în conformitate cu prevederile prezentei proceduri. ART. 4 Corectarea energiei electrice (activă sau reactivă)/puterii active măsurate se realizează prin însumarea la sau scăderea din energia electrică (activă sau reactivă)/puterea activă măsurată a corecţiei de energie electrică (activă sau reactivă)/putere activă, care reprezintă pierderile de energie electrică (activă sau reactivă)/putere activă prin elementele cu pierderi situate între punctul de măsurare şi punctul de delimitare, determinate prin următoarele modalităţi: a) prin calcul, conform prevederilor prezentei proceduri; b) prin măsurare cu contoare de pierderi. ART. 5 Corecţiile stabilite conform prevederilor prezentei proceduri se aplică la decontarea energiei electrice (activă sau reactivă)/puterii active tranzacţionate prin punctul de delimitare, în relaţiile contractuale. ART. 6 În prezenta procedură, în lipsa altei precizări, prin energie electrică se înţelege energia electrică activă şi energia electrică reactivă Domeniul de aplicare ART. 7 (1) Prevederile prezentei proceduri se aplică de către operatorii de reţea în activitatea de măsurare a energiei electrice. (2) Prezenta procedură nu se aplică pentru determinarea energiei electrice tranzitate între:

3 a) reţeaua electrică de transport şi reţelele electrice de distribuţie; b) reţelele electrice de distribuţie şi instalaţiile de utilizare ale utilizatorilor casnici racordaţi la nivelul de joasă tensiune, cu puteri aprobate mai mici sau egale cu 30 kw. CAP. II Definiţii şi abrevieri ART. 8 (1) Termenii utilizaţi în prezenta procedură sunt definiţi în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În prezenta procedură, termenii şi abrevierile de mai jos au următoarele semnificaţii: Termen sau Definiţie abreviere Corecţie de Cantitate de energie electrică, reprezentând pierderea de energie energie electrică într-un echipament energetic denumit electrică element cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de delimitare, care trebuie adăugată la/scăzută din energia electrică măsurată de contor, în intervalul de calcul Corecţie de Cantitate de putere electrică, reprezentând pierderea de putere putere electrică într-un echipament energetic denumit electrică element cu pierderi, situat între punctul de măsurare şi punctul de delimitare, care trebuie adăugată la/scăzută din puterea maximă măsurată de contor, în intervalul de calcul Curbă de Set de indecşi de energie electrică activă sau reactivă, sarcină memoraţi la intervale de timp consecutive şi egale Durată Interval de timp convenţional în care tranzitarea sarcinii echivalentă de (curent/putere electrică) la valoarea maximă, constantă, calcul al printr-o reţea electrică ar produce în elementele acesteia pierderilor aceleaşi pierderi de energie electrică ca şi în cazul (tau) funcţionării conform curbei de sarcină realizate Durată de Interval de timp convenţional în care, printr-o reţea utilizare a încărcată constant la sarcina (curent/putere electrică) sarcinii maximă, s-ar transmite aceeaşi cantitate de energie ca şi în maxime (Tsm) cazul funcţionării conform curbei de sarcină realizate Element cu Echipament energetic, de regulă transformator electric şi/sau pierderi linie electrică aeriană sau în cablu pentru care se calculează pierderi Energie Energia electrică înregistrată de contor electrică măsurată Interval de Interval de o oră pentru utilizatorii care deţin contoare cu calcul al înregistrare orară, respectiv interval de o lună pentru corecţiei utilizatorii care deţin contoare fără înregistrare orară. Pentru utilizatorii pentru care intervalul de citire a contoarelor este mai mare de o lună, intervalul de calcul al

4 corecţiei este intervalul de citire, cu posibilitatea facturării eşalonate a corecţiilor şi cu regularizare corespunzătoare a valorilor citite, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare Operator de După caz, operatorul de transport şi de sistem sau un reţea operator de distribuţie Pierderi Pierderile care se produc: constante de în transformatoare electrice, datorită magnetizării energie miezului magnetic, circulaţiei curenţilor turbionari şi electrică/ fenomenului de histerezis; putere în liniile electrice, datorită efectului corona şi curenţilor de scurgere prin izolatoare şi dielectric. Pierderi Pierderile care se produc la funcţionarea în regim de sarcină variabile de în înfăşurările transformatoarelor electrice şi în energie conductoarele liniilor electrice electrică/ putere Punct de Locul în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca delimitare proprietate de instalaţiile operatorului de reţea Punct de Locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la măsurare care este conectată aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate Regim de Regim în care un echipament electric (transformator, linie) funcţionare în este parcurs de un curent electric de sarcină sarcină Regim de Regim în care un echipament electric (linie, transformator, funcţionare în generator) este menţinut sub tensiune, fără sarcină gol Regim de Regim în care un echipament electric (linie, transformator, rezervă generator) este deconectat de la reţea CAP. III Metode de calcul pentru stabilirea corecţiei de energie/putere electrică ART. 9 (1) Calculul corecţiei de energie electrică/putere activă se realizează pe baza: a) schemei electrice ce include elementele cu pierderi situate între punctul/punctele de măsurare şi punctul/punctele de delimitare, pentru toate căile de alimentare; b) regimului de funcţionare realizat al elementelor cu pierderi; c) parametrilor tehnici ai fiecărui element cu pierderi din schema electrică preluaţi, după caz, din avizul tehnic/certificatul de racordare, relevee, buletine de fabrică, cataloage de produs, tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, buletine de încercări. În cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, se pot utiliza valorile parametrilor tehnici ai elementelor cu pierderi din anexele nr. 1, 2 şi 3 care fac parte integrantă din prezenta procedură; d) datelor de măsurare a energiei electrice consumate sau livrate.

5 (2) În exploatarea instalaţiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcţionare: a) în sarcină, situaţie în care se calculează pierderi constante şi pierderi variabile de energie electrică activă şi reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi; b) în gol, situaţie în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă şi reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi; c) în rezervă, situaţie în care nu se calculează pierderi în elementele menţionate. ART. 10 (1) Calculul corecţiei de energie electrică/putere activă se realizează utilizând, după caz, următoarele mărimi: energia electrică activă măsurată E(a) (kwh), energia electrică reactivă măsurată E(r) (kvarh), timpul de menţinere sub tensiune a instalaţiei T(f) (h) (care include timpul de funcţionare în sarcină şi timpul de funcţionare în gol), timpul de funcţionare în sarcină a instalaţiei T(fs) (h), puterea maximă activă măsurată P(max). (2) Mărimile precizate la alin. (1) sunt aferente intervalului de calcul. (3) Pentru calculul corecţiilor se determină următoarele mărimi: a) factorul de putere, pe baza uneia dintre relaţiile: cos phi = 1/radical din (1 + [E(r)/E(a)]^2) cos phi = cos [arctg E(r)/E(a)] (1a) (1b) b) puterea medie activă: P(med) = E(a)/T(fs) [kw] (2) c) puterea maximă aparentă: S(max) = P(max)/cos phi [kva] (3) d) puterea medie aparentă: S(med) = P(med)/cos phi [kva] (4) e) durata de utilizare a sarcinii maxime: T(sm) = E(a)/P(m) [h] (5) f)durata echivalentă de calcul al pierderilor: tau = T(f) * (p*k(u) + (1-p)*[k(u)]^2) [h] (6) unde: k(u) = S(med)/S(max) este coeficientul de umplere a graficului de sarcină; p = (0,15 0,30); în calcule se utilizează valoarea p = 0,2.

6 (4) În situaţia în care contorul utilizat la un loc de consum/de producere/de consum şi producere este fără măsurare orară şi nu înregistrează P(max), la calculul corecţiilor de energie electrică/putere activă se utilizează datele din tabelul 1. Tabelul 1 Tip activitate T(sm) [ore/lună] tau [ore/lună] Activitate cu un schimb de 8 ore Activitate în două schimburi de câte 8 ore Activitate în trei schimburi de câte 8 ore Activitate cu un schimb de 10 ore Activitate cu un schimb de 12 ore Activitate în două schimburi de câte ore ART. 11 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici: a) puterea nominală, S(n) [kva]; b) pierderile de mers în gol, P(0) [kw]; c) pierderile în scurtcircuit, P(sc) [kw]; d) curentul de mers în gol, i(0) [%]; e) tensiunea de scurtcircuit, u(sc) [%]. (2) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1), se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite, conform prevederilor de la art. 9 şi 10. ART. 12 În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină se determină: a) pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile: (i) pierderile de energie electrică activă: Delta E(ac) = P(0) * T(f) [kwh] (7) (ii) pierderile de energie electrică reactivă: Delta E(rc) = (i(0)/100) * S(n) * T(f) [kvarh] (8) (iii) pierderile de putere activă:

7 Delta P(c) = P(0) [kw] (9) b) pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relaţiile: (i) pierderile de energie electrică activă: Delta E(av) = P(sc) * [S(max)/S(n)]^2 * tau [kwh] (10) (ii) pierderile de energie electrică reactivă: Delta E(rv) = [u(sc)/100] * [S(max)/S(n)]^2 * S(n) * tau [kvarh] (11) (iii) pierderile de putere activă: Delta P(v) = P(sc) * [S(max)/S(n)]^2 [kw] (12) c) corecţia totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, calculate cu relaţiile (7)-(12): Delta E(a) = Delta E(ac) + Delta E(av) [kwh] (13) Delta E(r) = Delta E(rc) + Delta E(rv) [kvarh] (14) Delta P = Delta P(c) + Delta P(v) [kw] (15) ART. 13 În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se determină: a) pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile (7)-(9); b) pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relaţiile: (i) pierderile de energie electrică activă: Delta E(av) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/([S(n)]^2 * T(fs)) [kwh] (16) (ii) pierderile de energie electrică reactivă: Delta E(rv) = [u(sc)/100] * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)] [kvarh] (17) (iii) pierderile de putere activă:

8 Delta P(v) = P(sc) * ([E(a)]^2 + [E(r)]^2)/[S(n) * T(fs)]^2 [kw] (18) c) corecţia totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante şi variabile, cu relaţiile (13)-(15). ART. 14 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t(j) = 1 h se determină: a) pierderile constante de energie electrică, cu relaţiile (7), respectiv (8), considerând în formule în locul timpului total de funcţionare T(f) intervalul de timp unitar t(j) b) pierderile variabile de energie electrică, cu relaţiile: (i) pierderile de energie electrică activă: j=t(fs) Delta E(av) = P(sc) * Σ ([P(j)]^2 + [Q(j)]^2)/[S(n)]^2 * t(j) [kwh] (20) j=1 unde: - t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1 h); - P(j) şi Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor active şi reactive măsurate, exprimate în kw, respectiv în kvar; în locul acestor mărimi se pot utiliza valorile energiilor orare măsurate, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri; (ii) pierderile variabile de energie electrică reactivă: j=t(fs) Delta E(rv) = [u(sc)/100] * Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/S(n) * t(j) [kvarh] (21) j=1 c) corecţia totală de energie electrică se determină cu relaţiile (13), respectiv (14). (2) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi pierderile de energie activă corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h. ART. 15 În cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulaţii de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens. ART. 16 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică aeriană, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici: a) lungimea liniei în porţiunea considerată, l [km]; b) tensiunea nominală a liniei, U(n) [kv]; c) rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r(0) [Ω/km]; d) reactanţa specifică a liniei x(0) [Ω/km]. (2) Pentru lungimea porţiunii de linie cuprinsă între punctul de măsurare şi punctul de

9 delimitare se determină rezistenţa ohmică R [Ω], respectiv reactanţa inductivă X [Ω]. (3) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 şi 10. ART. 17 (1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kv şi în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină, se calculează doar pierderile variabile de energie/putere activă cu relaţiile: a) pierderile de energie electrică activă: Delta E(a) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau [kwh] (22) b) pierderile de energie electrică reactivă: Delta E(r) = 10^(-3)*X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 * tau [kvarh] (23) c) pierderile de putere activă: Delta P = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(sm)]^2 [kw] (24) (2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kv şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se calculează doar pierderi variabile cu relaţiile: a) pierderile de energie electrică activă: Delta E(av) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) [kwh] (25) b) pierderile de energie electrică reactivă: Delta E(rv) = 10^(-3) *X*([E(a)]^2+[E(r)]^2)/([U(n)]^2 * T(fs)) [kvarh] (26) c) pierderile de putere activă: Delta P(v) = 10^(-3) * R * ([E(a)]^2+[E(r)]^2)/[U(n)*T(fs)]^2 [kw] (27) ART. 18 (1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kv, respectiv de 400 kv, la pierderile variabile de energie activă/putere activă, calculate în conformitate cu prevederile art. 17, se adaugă pierderile constante corona de energie electrică activă/putere activă.

10 (2) Pentru pierderile constante unitare corona DeltaP(0cor) se recomandă să se adopte o valoare de 4-6 kw/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 220 kv, respectiv kw/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 400 kv. (3) Pierderile constante corona de energie electrică activă se determină cu relaţia: Delta E(ac) = Delta P(0cor) * l * T(f) [kwh] (28) (4) Pierderile constante corona de putere activă se determină cu relaţia: Delta P(c) = Delta P(0cor) * l [kw] (29) (5) Corecţia totală de energie electrică activă se determină cu relaţia (13), iar corecţia totală de putere activă se determină cu relaţia (15). ART. 19 (1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kv şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t(j) = 1 h se calculează doar pierderi variabile cu relaţiile: a) pierderile variabile de energie electrică activă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kv: j=t(fs) Delta E(av) = 10^(-3)*R* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) [kwh] (30) j=1 unde: - t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1 h) - P(j) şi Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate, exprimate în kw, respectiv în kvar; în locul acestora se pot utiliza valorile energiilor orare, care, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri. Acolo unde este posibil, în locul tensiunii nominale U(n) se utilizează valoarea tensiunii medii pe linie, U(m), determinată prin măsurători orare; b) pierderile variabile de energie electrică reactivă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kv: j=t(fs) Delta E(rv) = 10^(-3)*X* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) [kvarh] (31) j=1 (2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kv, respectiv 400 kv, şi în punctul de măsurare se află montat un contor cu măsurare orară, pierderile constante corona se determină conform prevederilor art. 18 şi cu relaţia (28), considerând în locul timpului total de funcţionare T(f) intervalul de timp unitar t(j).

11 (3) Corecţia totală de energie electrică se stabileşte cu relaţiile (13), respectiv (14). (4) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h. ART. 20 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, la calculul corecţiilor se utilizează următorii parametri caracteristici: a) lungimea liniei în porţiunea considerată, l [km]; b) tensiunea nominală a liniei, U(n) [kv]; c) rezistenţa ohmică specifică a conductoarelor, r(0) [Ω/km]; d) reactanţa specifică a conductoarelor, x(0) [Ω/km]; e) capacitatea specifică a cablurilor c(0) [м F/km]; f) susceptanţa specifică a cablurilor B(0) [м S/km]; g) pierderile specifice în dielectric DeltaP(d) [kw/km]; h) pulsaţia mărimilor alternative omega (omega = 100pi în Europa). (2) În plus faţă de cele prevăzute la alin. (1) se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 şi 10. ART. 21 În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, pentru calculul corecţiei se determină: a) pierderi constante de energie electrică/putere activă, cu relaţiile: (i) pierderi de energie electrică activă: Delta E(ac) = Delta P(d) * l * T(f) [kwh] (32) (ii) pierderi de putere activă: Delta P(c) = Delta P(d) * l [kwh] (33) (iii) pierderi de energie reactivă generată prin efectul capacitiv al liniilor electrice în cablu (efect de compensare al liniei electrice în cablu): Delta E(rc) = 10^(-3) * c(0) * l * omega * [U(n)]^2 * T(f) [kvarh] (34a) Delta E(rc) = 10^(-3) * B(0) * l * [U(n)]^2 * T(f) [kvarh] (34b) b) pierderi variabile de energie activă/putere activă, astfel: (i) pentru cazul în care în punctul de măsurare este montat un contor fără curbă de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (22), pierderile variabile de energie reactivă cu relaţia (23), iar pierderile variabile de putere activă cu relaţia (24); (ii) pentru cazul în care în punctul de măsurare este montat un contor cu curbă de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relaţia (25), pierderile variabile de energie reactivă cu relaţia (26), iar pierderile variabile de putere activă cu relaţia (27);

12 c) corecţia totală de energie electrică activă se determină cu relaţia (13), corecţia de putere activă se determină cu relaţia (15), iar corecţia de energie reactivă se determină cu relaţia: Delta E(r) = Delta E(rv) - Delta E(rc) [kvarh] (35) ART. 22 (1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană şi în punctul de măsurare este montat un contor cu măsurare orară, pentru calculul corecţiei se determină: a) pierderile constante de energie activă, cu relaţia (32); b) pierderile constante de energie reactivă generată prin efect capacitiv, cu una dintre relaţiile (34a) sau (34b), considerând în locul timpului total de funcţionare T(f) intervalul de timp unitar t(j); c) corecţia totală de energie electrică activă, cu relaţia (13); d) corecţia totală de energie reactivă, cu relaţia (35). (2) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1 h. ART. 23 În cazul liniilor electrice cu circulaţii de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens. CAP. IV Determinarea energiei/puterii electrice corectate ART. 24 Pentru un loc de consum/de producere/de consum şi producere la care punctul de măsurare diferă de punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare faţă de reţeaua electrică, în anexele contractelor pentru prestarea serviciului de distribuţie/transport se stabilesc parametrii elementelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei cantităţii de energie electrică/puterii active maxime măsurate, aplicabile conform prevederilor prezentei proceduri. ART. 25 Corecţia energiei electrice/puterii active maxime măsurate se aplică după cum urmează: a) în situaţia în care punctul de măsurare este situat în aval faţă de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulaţie al puterii active: (i) corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă se adună la energia electrică măsurată; (ii) corecţia de putere activă se adună la puterea maximă măsurată; b) în situaţia în care punctul de măsurare este situat în amonte faţă de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulaţie al puterii active: (i) corecţia de energie electrică activă, respectiv reactivă se scade din energia electrică măsurată; (ii) corecţia de putere activă se scade din puterea maximă măsurată. ART. 26 Corecţiile de energie electrică/putere activă se determină pe intervalul de calcul. ART. 27 (1) Operatorii de reţea includ în baza de date de măsurare, pentru fiecare punct de măsurare

13 care diferă de punctul de delimitare, valorile corecţiilor şi ale datelor de măsurare corectate. (2) Operatorii de reţea pun la dispoziţia utilizatorilor informaţiile precizate la alin. (1) pentru justificarea facturilor emise, pentru perioada de derulare a contractului. ART. 28 Pentru utilizatorii aflaţi în regim de funcţionare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare şi care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiţii tehnice precizate de operatorul de reţea prin ATR/CR (aviz tehnic de racordare/certificat de racordare), sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare (în aval de grupul de măsurare), pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare pe sensul de la consumator spre reţea; reducerea nu va putea depăşi nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului. ART. 29 Corecţia aferentă elementelor cu pierderi prin intermediul cărora se alimentează mai mulţi utilizatori se repartizează proporţional cu puterea aprobată prin ATR/CR pentru pierderile constante şi cu cantităţile de energie electrică activă şi reactivă măsurate pentru fiecare dintre aceştia pentru pierderile variabile. CAP. V Dispoziţii finale ART. 30 În situaţia în care metodele de calcul pentru corecţia datelor de măsurare prevăzute în prezenta procedură nu se pot aplica din motive obiective, independente de voinţa părţilor, părţile pot conveni alte metode de calcul, care se prevăd explicit în contractele încheiate în conformitate cu prevederile art. 24. ART. 31 Prezenta procedură se poate utiliza în situaţii stabilite pe baze contractuale, cu acordul părţilor, pentru determinarea pierderilor pe elemente de reţea, menţinute în regim de funcţionare în gol la solicitarea clienţilor finali, în vederea asigurării unui grad sporit de siguranţă în alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum. ANEXA 1 la procedură Parametri tehnici pentru linii electrice aeriene Tip LEA Secţiune U (kv) r(0) (Ω/km) x(0) (Ω/km) 04_120 3x120 0,40 0,236 0,325 04_35 3x35 0,40 0,830 0,365 04_50 3x50 0,40 0,564 0,354 04_70 3x70 0,40 0,437 0,343 04_95 3x95 0,40 0,331 0,334

14 110_150 3x ,198 0, _185 3x ,160 0, _240 3x ,124 0, _300 3x ,100 0, _450 3x ,071 0,400 20_120 3x ,236 0,325 20_150 3x ,221 0,320 20_35 3x ,830 0,365 20_50 3x ,564 0,354 20_70 3x ,437 0,343 20_95 3x ,331 0,334 6_120 3x ,236 0,325 6_150 3x ,221 0,320 6_185 3x ,205 0,315 6_35 3x35 6 0,830 0,365 6_50 3x50 6 0,564 0,354 6_70 3x70 6 0,437 0,343 6_95 3x95 6 0,331 0,334 ANEXA 2 la procedură Parametri tehnici pentru linii electrice subterane Tip LES Secţiune U (kv) Material r(0) (Ω/km) c(0) (мf/km) x(0) (Ω/km) Izolaţie DelPD (kw) 04_120_AH 3x120 0,40 Al 0,253 1,250 0,077 Hârtie 04_120_APO 3x120 0,40 Al 0,253 1,250 0,077 Polietilena 0,000 04_120_APV 3x120 0,40 Al 0,253 1,250 0,077 PVC

15 04_120_CH 3x120 0,40 Cu 0,140 1,250 0,077 Hârtie 04_120_CPO 3x120 0,40 Cu 0,140 1,250 0,077 Polietilena 0,000 04_120_CPV 3x120 0,40 Cu 0,140 1,250 0,077 PVC 04_150_AH 3x150 0,40 Al 0,202 1,690 0,077 Hârtie 04_150_APO 3x150 0,40 Al 0,202 1,690 0,077 Polietilena 0,000 04_150_APV 3x150 0,40 Al 0,202 1,690 0,077 PVC 04_150_CH 3x150 0,40 Cu 0,120 1,690 0,077 Hârtie 04_150_CPO 3x150 0,40 Cu 0,120 1,690 0,077 Polietilena 0,000 04_150_CPV 3x150 0,40 Cu 0,120 1,690 0,077 PVC 04_16_AH 3x16 0,40 Al 1,890 0,440 0,099 Hârtie 04_16_APO 3x16 0,40 Al 1,890 0,440 0,099 Polietilena 0,000 04_16_APV 3x16 0,40 Al 1,890 0,440 0,099 PVC 04_16_CH 3x16 0,40 Cu 1,120 0,440 0,099 Hârtie 04_16_CPO 3x16 0,40 Cu 1,120 0,440 0,099 Polietilena 0,000 04_16_CPV 3x16 0,40 Cu 1,120 0,440 0,099 PVC 04_185_AH 3x185 0,40 Al 0,164 1,730 0,076 Hârtie

16 04_185_APO 3x185 0,40 Al 0,164 1,730 0,076 Polietilena 0,000 04_185_APV 3x185 0,40 Al 0,164 1,730 0,076 PVC 04_185_CH 3x185 0,40 Cu 0,100 1,730 0,076 Hârtie 04_185_CPO 3x185 0,40 Cu 0,100 1,730 0,076 Polietilena 0,000 04_185_CPV 3x185 0,40 Cu 0,100 1,730 0,076 PVC 04_240_AH 3x240 0,40 Al 0,126 1,730 0,076 Hârtie 04_240_APO 3x240 0,40 Al 0,126 1,730 0,076 Polietilena 0,000 04_240_APV 3x240 0,40 Al 0,126 1,730 0,076 PVC 04_240_CH 3x240 0,40 Cu 0,070 1,730 0,076 Hârtie 04_240_CPO 3x240 0,40 Cu 0,070 1,730 0,076 Polietilena 0,000 04_240_CPV 3x240 0,40 Cu 0,070 1,730 0,076 PVC 04_25_AH 3x25 0,40 Al 1,210 0,670 0,086 Hârtie 04_25_APO 3x25 0,40 Al 1,210 0,670 0,086 Polietilena 0,000 04_25_APV 3x25 0,40 Al 1,210 0,670 0,086 PVC 04_25_CH 3x25 0,40 Cu 0,710 0,670 0,086 Hârtie 04_25_CPO 3x25 0,40 Cu 0,710 0,670

17 0,086 Polietilena 0,000 04_25_CPV 3x25 0,40 Cu 0,710 0,670 0,086 PVC 04_35_AH 3x35 0,40 Al 0,866 0,750 0,083 Hârtie 04_35_APO 3x35 0,40 Al 0,866 0,750 0,083 Polietilena 0,000 04_35_APV 3x35 0,40 Al 0,866 0,750 0,083 PVC 04_35_CH 3x35 0,40 Cu 0,510 0,750 0,083 Hârtie 04_35_CPO 3x35 0,40 Cu 0,510 0,750 0,083 Polietilena 0,000 04_35_CPV 3x35 0,40 Cu 0,510 0,750 0,083 PVC 04_50_AH 3x50 0,40 Al 0,606 0,820 0,081 Hârtie 04_50_APO 3x50 0,40 Al 0,606 0,820 0,081 Polietilena 0,000 04_50_APV 3x50 0,40 Al 0,606 0,820 0,081 PVC 04_50_CH 3x50 0,40 Cu 0,360 0,820 0,081 Hârtie 04_50_CPO 3x50 0,40 Cu 0,360 0,820 0,081 Polietilena 0,000 04_50_CPV 3x50 0,40 Cu 0,360 0,820 0,081 PVC 04_70_AH 3x70 0,40 Al 0,433 0,980 0,078 Hârtie 04_70_APO 3x70 0,40 Al 0,433 0,980 0,078 Polietilena 0,000

18 04_70_APV 3x70 0,40 Al 0,433 0,980 0,078 PVC 04_70_CPO 3x70 0,40 Cu 0,250 0,980 0,078 Polietilena 0,000 04_70_CPV 3x70 0,40 Cu 0,250 0,980 0,078 PVC 04_95_AH 3x95 0,40 Al 0,313 1,120 0,077 Hârtie 04_95_APO 3x95 0,40 Al 0,313 1,120 0,077 Polietilena 0,000 04_95_APV 3x95 0,40 Al 0,313 1,120 0,077 PVC 04_95_CH 3x95 0,40 Cu 0,190 1,120 0,077 Hârtie 04_95_CPO 3x95 0,40 Cu 0,190 1,120 0,077 Polietilena 0,000 04_95_CPV 3x95 0,40 Cu 0,190 1,120 0,077 PVC 10_120_AH 3x120 10,00 Al 0,241 0,780 0,095 Hârtie 10_120_APO 3x120 10,00 Al 0,241 0,780 0,095 Polietilena 0,010 10_120_APV 3x120 10,00 Al 0,241 0,780 0,095 PVC 10_120_CH 3x120 10,00 Cu 0,149 0,780 0,095 Hârtie 10_120_CPO 3x120 10,00 Cu 0,149 0,780 0,095 Polietilena 0,010 10_120_CPV 3x120 10,00 Cu 0,149 0,780 0,095 PVC 10_150_AH 3x150 10,00 Al 0,194 0,930 0,092 Hârtie

19 10_150_APO 3x150 10,00 Al 0,194 0,930 0,092 Polietilena 0,010 10_150_APV 3x150 10,00 Al 0,194 0,930 0,092 PVC 10_150_CH 3x150 10,00 Cu 0,119 0,930 0,092 Hârtie 10_150_CPO 3x150 10,00 Cu 0,119 0,930 0,092 Polietilena 0,010 10_150_CPV 3x150 10,00 Cu 0,119 0,930 0,092 PVC 10_185_AH 3x185 10,00 Al 0,155 0,970 0,090 Hârtie 10_185_APO 3x185 10,00 Al 0,155 0,970 0,090 Polietilena 0,010 10_185_APV 3x185 10,00 Al 0,155 0,970 0,090 PVC 10_185_CH 3x185 10,00 Cu 0,097 0,970 0,090 Hârtie 10_185_CPO 3x185 10,00 Cu 0,097 0,970 0,090 Polietilena 0,010 10_185_CPV 3x185 10,00 Cu 0,097 0,970 0,090 PVC 10_95_AH 3x95 10,00 Al 0,306 0,750 0,098 Hârtie 10_95_APO 3x95 10,00 Al 0,306 0,750 0,098 Polietilena 0,010 10_95_APV 3x95 10,00 Al 0,306 0,750 0,098 PVC 10_95_CH 3x95 10,00 Cu 0,188 0,750 0,098 Hârtie 10_95_CPO 3x95 10,00 Cu 0,188 0,750 0,098 Polietilena 0,010

20 10_95_CPV 3x95 10,00 Cu 0,188 0,750 0,098 PVC 20_120_AH 3x120 20,00 Al 0,241 0,540 0,112 Hârtie 0,300 20_120_APO 3x120 20,00 Al 0,241 0,540 0,112 Polietilena 0,030 20_120_APV 3x120 20,00 Al 0,241 0,540 0,112 PVC 0,000 20_120_CH 3x120 20,00 Cu 0,149 0,540 0,112 Hârtie 0,300 20_120_CPO 3x120 20,00 Cu 0,149 0,540 0,112 Polietilena 0,030 20_120_CPV 3x120 20,00 Cu 0,149 0,540 0,112 PVC 0,000 20_150_AH 3x150 20,00 Al 0,194 0,580 0,109 Hârtie 0,300 20_150_APO 3x150 20,00 Al 0,194 0,580 0,109 Polietilena 0,030 20_150_APV 3x150 20,00 Al 0,194 0,580 0,109 PVC 0,000 20_150_CH 3x150 20,00 Cu 0,119 0,580 0,109 Hârtie 0,300 20_150_CPO 3x150 20,00 Cu 0,119 0,580 0,109 Polietilena 0,030 20_150_CPV 3x150 20,00 Cu 0,119 0,580 0,109 PVC 0,000 20_185_AH 3x185 20,00 Al 0,155 0,620 0,106 Hârtie 0,300 20_185_APO 3x185 20,00 Al 0,155 0,620 0,106 Polietilena 0,030 20_185_APV 3x185 20,00 Al 0,155 0,620 0,106 PVC

21 0,000 20_185_CH 3x185 20,00 Cu 0,097 0,620 0,106 Hârtie 0,300 20_185_CPO 3x185 20,00 Cu 0,097 0,620 0,106 Polietilena 0,030 20_185_CPV 3x185 20,00 Cu 0,097 0,620 0,106 PVC 0,000 20_35_APO 3x35 20,00 Al 0,340 0,480 0,119 Polietilena 0,030 20_50_APO 3x50 20,00 Al 0,564 0,500 0,354 Polietilena 0,030 20_70_CPO 3x70 20,00 Cu 0,195 0,490 0,118 Polietilena 0,030 20_95_AH 3x95 20,00 Al 0,306 0,500 0,117 Hârtie 0,300 20_95_APO 3x95 20,00 Al 0,306 0,500 0,117 Polietilena 0,030 20_95_APV 3x95 20,00 Al 0,306 0,500 0,117 PVC 0,000 20_95_CH 3x95 20,00 Cu 0,188 0,500 0,117 Hârtie 0,300 20_95_CPO 3x95 20,00 Cu 0,188 0,500 0,117 Polietilena 0,030 20_95_CPV 3x95 20,00 Cu 0,188 0,500 0,117 PVC 0,000 6_120_AH 3x120 6,00 Al 0,241 0,920 0,091 Hârtie 6_120_APO 3x120 6,00 Al 0,241 0,920 0,091 Polietilena 0,010 6_120_APV 3x120 6,00 Al 0,241 0,920 0,091 PVC

22 6_120_CH 3x120 6,00 Cu 0,149 0,920 0,091 Hârtie 6_120_CPO 3x120 6,00 Cu 0,149 0,920 0,091 Polietilena 0,010 6_120_CPV 3x120 6,00 Cu 0,149 0,920 0,091 PVC 6_150_AH 3x150 6,00 Al 0,194 1,000 0,088 Hârtie 6_150_APO 3x150 6,00 Al 0,194 1,000 0,088 Polietilena 0,010 6_150_APV 3x150 6,00 Al 0,194 1,000 0,088 PVC 6_150_CH 3x150 6,00 Cu 0,119 1,000 0,088 Hârtie 6_150_CPO 3x150 6,00 Cu 0,119 1,000 0,088 Polietilena 0,010 6_150_CPV 3x150 6,00 Cu 0,119 1,000 0,088 PVC 6_185_AH 3x185 6,00 Al 0,155 1,080 0,086 Hârtie 6_185_APO 3x185 6,00 Al 0,155 1,080 0,086 Polietilena 0,010 6_185_APV 3x185 6,00 Al 0,155 1,080 0,086 PVC 6_185_CH 3x185 6,00 Cu 0,097 1,080 0,086 Hârtie 6_185_CPO 3x185 6,00 Cu 0,097 1,080 0,086 Polietilena 0,010 6_185_CPV 3x185 6,00 Cu 0,097 1,080 0,086 PVC 6_240_AH 3x240 6,00 Al 0,130 1,210 0,082 Hârtie

23 6_240_APO 3x240 6,00 Al 0,130 1,210 0,082 Polietilena 0,010 6_240_APV 3x240 6,00 Al 0,130 1,210 0,082 PVC 6_240_CH 3x240 6,00 Cu 0,085 1,210 0,082 Hârtie 6_240_CPO 3x240 6,00 Cu 0,085 1,210 0,082 Polietilena 0,010 6_240_CPV 3x240 6,00 Cu 0,085 1,210 0,082 PVC 6_95_AH 3x95 6,00 Al 0,306 0,780 0,093 Hârtie 6_95_APO 3x95 6,00 Al 0,306 0,780 0,093 Polietilena 0,010 6_95_APV 3x95 6,00 Al 0,306 0,780 0,093 PVC 6_95_CH 3x95 6,00 Cu 0,188 0,780 0,093 Hârtie 6_95_CPO 3x95 6,00 Cu 0,188 0,780 0,093 Polietilena 0,010 6_95_CPV 3x95 6,00 Cu 0,188 0,780 0,093 PVC ANEXA 3 la procedură Parametri tehnici pentru transformatoare Sn (kva) Po (kw) Psc (kw) i0 (%) usc (%) ,000 69,000 1, ,800 13,900 2, ,600 2,760 3,300 4

24 ,000 97,000 1, ,350 20,200 2, ,890 3,720 3, ,085 0,465 4, , ,000 1, ,100 5,040 2, ,130 0,750 3, ,008 0,043 0, , ,000 1, ,900 43,500 2, ,470 6,850 2, ,185 1,000 3, , ,000 0, ,400 60,000 2, ,920 9,720 2, ,250 3, ,370 11,590 2,

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale

Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale 3 Anexă Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public CAPITOLUL I Dispoziții generale 1.1.Scop Art. 1. Prezenta normă tehnică energetică

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI INDUSTRIAL ENERGY S.A. PO-IE-09.

PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI INDUSTRIAL ENERGY S.A. PO-IE-09. cu relația: PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI S.A. POIE09.06 SITUATIA ACTUALA Consumul propriu tehnologic pînǎ la apariția ord. ANRE

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE Aplicaţia MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE UTERE. Generalităţi Echipamentele electrice sunt proiectate la o anumită putere aparentă S ce este proporţională cu produsul valorilor eficace

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5 TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE În domeniul energiei electrice, una din căile de conservare a resurselor energetice o reprezintă îmbunătăţirea factorului de putere şi gospodărirea judicioasă

Διαβάστε περισσότερα

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων

Διαβάστε περισσότερα

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~ Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Prizele de pamant sunt:

Prizele de pamant sunt: O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN nr. 24 din

ORDIN nr. 24 din ANRE Autoritatea Naţ ioală de Reglemetare î domeiul Eergiei Str.Costati Nacu r. 3, sect., cod 00995, Bucureş ti, Româia Tel:+(401) 311 44, Fax: +(401) 31 43 65, http:// www.are.ro, e-mail: are@are.ro ORDIN

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare

Electronică Analogică. Redresoare Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1

MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1 MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE Curs 7 1 Curs 7 2 CABLURI SI ACCESORII Cabluri de medie/inalta tensiune Cabluri de joasa tensiune Curs 7 3 Materiale Cupru electrolitic, 100% conductivitate

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea neutrului în reţelele electrice

Tratarea neutrului în reţelele electrice C 9 & 0 Tratarea neutrului în reţelele electrice. Consideraţii generale Tratarea neutrului reţelelor electrice reprezintă unul din factorii de care depinde siguranţa în alimentarea cu energie electrică

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare liniare

Amplificatoare liniare mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,

Διαβάστε περισσότερα