Faza 2011 Perioada:
|
|
- Βαραββᾶς Βαρνακιώτης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Faza 2011 Perioada: OBIECTIV: Obtinerea de noi structuri suport 3-D destinate cultivarii de osteoblaste si celule stem din mǎduva osoasǎ umanǎ (hmsc), in vederea obtinerii de constructii celule-suport caracterizate arhitectural si mecanic, utilizabile in ingineria tesutului osos Partea experimentala MATERIALE SI METODE In aceasta etapa s-a realizat testarea biocompatibilitatii si a capacitatii osteoinductive a mai multor tipuri de materiale: 1. Materiale cu structura tridimensionala realizate din colagen in amestec cu diferite concentratii de sericina si colagen in amestec cu sericina si cu diferite concentratii de hidroxiapatita furnizate de P3: Coll:Ser = 100:0 Coll:HA 30% Coll:Ser = 100:20 Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 20%; HA30% Coll:Ser = 100:40 Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 40%; HA30% Coll:Ser = 100:60 Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 60%; HA30% Coll:Ser = 100:80 Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 80%; HA30% Coll:Ser = 100:100 Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 100%; HA30% 2. Materiale cu structura tridimensionala realizate din acid polilactic (PLA) si alcool polivinilic (PVA) si cu diferite concentratii de Ag: PLA, PLA+PVA; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+0%Ag2O; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+2%Ag2O; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+4%Ag2O; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+6%Ag2O; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+8%Ag2O; PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5+10%Ag2O, furnizate de P6 3. Materiale din biosticle furnizate de P6: - alcatuite din: SiCaP si SiCaPNa alcatuite din: Zn si Sr: S1Zn/650 C S2Zn/650 C S3Zn/650 C S1Sr/650 C S2Sr/650 C S3Sr/650 C - alcatuite din 56SiO2 (40-x)CaO 4P2O5 xag2o (x = 0, 2, 4, 6, 8): A0; A2; A4; A8; A10-60SiO2-36CaO-4P2O5 (% mol) preparate prin metoda sol-gel in solutii preparate cu apa oxigenata in diferite concentratii, notate cu: B1; B2; B3; B4 4. Materiale metalice pe baza de Ti furnizate de P4: - Ti acoperit cu etilenglicol - Ti acoperit cu polietilen glicol (PEG): PEG600, PEG Ti cu nanotuburi TiO 2 calcinate - Ti cu Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F depus la 5V, 10V, 15V si 20, notate: as formed, 450 C 4h, 550 C 2h, 550 C 8h 5. Materiale pe baza de aliaje de TiAlNb cu depuneri de nanotuburi de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F la 10 V si 15 V timp de 2 ore - furnizate de P4 6. Aliaj de TiAlNb cu acoperire de Ag si hidroxiapatita- furnizate de P4 7. Ti cu acoperire de hidroxiapatita furnizate de P5
2 Testarea biocompatibilitatii si a capacitatii osteoinductive a acestor materiale a fost realizata cu doua linii celulare stabilizate:- o linie stabilizata de celule osteoblast-like provenite din osteosarcom uman (MG63) si - o linie stabilizata de osteoblaste umane provenita din celule fetale din tesut osos tranfectate cu un vector senzitiv la temperatura; celulele se multiplica la 34 C si diferentieaza la 39 C (hfob1.19), urmand ca dintre aceste materiale sa fie selectate cele cu biocompatibilitate ridicata, care mai apoi sa fie testate si cu celule stem din mǎduva osoasǎ umanǎ (hmsc) in faza urmatoare. Protocolul de testare Materialele de testat, atat cele cu structura tridimensionala cat si aliajele si materilele de Ti au fost sterilizate in etanol 70 % timp de 24 ore, apoi spalate cu apa sterila si conditionate 24 ore in acelasi mediu in care au fost crescute culturile de celule osteoprogenitoare/osteoblast-like la 37ºC. Dupa 24 de ore au fost inoculate cu celule osteoprogenitoare din linia hfob 1.19 (mediul de cultura folosit: DMEM fara rosu fenol in amestec cu Ham`s F12 suplimentat cu 10% ser fetal bovin), celule/ml si celule osteoblast-like din linia MG63 (mediul de cultura folosit: DMEM 4,5g/l glucoza uplimentat cu 10% ser fetal bovin inactivat si antibiotice 2% (penicilina, streptomicina si neomicina) fiind apoi plasate la 37 C intr-un incubator cu 10 % CO 2. Mediul de cultura a fost schimbat de 2 ori pe saptamana. In fiecare zi celulele au fost analizate prin vizualizare la microscopul inversat. Dupa 5 zile de cultivare probele au fost analizate din punct de vedere al colonizarii si viabilitatii celulare, iar dupa 1 saptamna, respectiv 2 de cultivare s-a determinat expresia genica pentru markerii osteoblastelor: osteocalcina, sialoglicoproteinele osoase I si II si osteonectina si colagen de tip I. Colonizarea probelor a fost urmarita prin coloratia cu Hoechst (nuclei) si faloidina citoschelet, iar viabilitatea prin testul MTT, iar viabilitatea/citotoxicitatea cu un kit de flurescenta LIVE/DEATH. Expresia genica a fost urmarita prin tehnica PCR. Coloratia cu Hoechst Celulele crescute timp de 5 zile pe materialele de colagen au fost spalate cu PBS, fixate timp de 24 ore in paraformaldehida 2% si apoi crioprotejate si sectionate cu un criotom Leica CM 1800, obtinandu-se criosectiuni de 6-8 m. Criosectiunile au fost apoi spalate cu PBS 15 minute, apoi colorate cu Hoechst 33258, spalate cu apa distilata si montate cu glicerol. In cazul celulelor cultivate pe biosticle sau lamele metalice, acestea au fost fixate cu etanol absolut, spalate cu PBS, incubate timp de 20 de minute cu faloidina, spalate din nou cu PBS si colorate apoi cu Hoechst. Examinarea s-a realizat cu un microscop Nikon echipat cu epifluorescenta, iar fotografiile au fost realizate cu o camera digitala Sony DSC-S75. Nucleul celulelor in urma colorarii cu Hoechst va aparea in bleu, iar citoscheletul celular in urma coloraii cu faloidina va aparea colorat in verde. Viabilitatea celulara testul MTT Testul MTT prezinta ca substrat o sare de tetrazoliu (3-[4,5dimetiltiazol-2il] 2,5 difeniltetrazolium. Viabilitatea celulara este redata prin intermediul dehidrogenazelor mitocondriale care reactioneaza cu substratul (albastru) si il transforma intr-un compus formazan colorat in galben, insolubil, solubilizat doar cu izopropanol. Testul se citeste spectrofluorimetric la 570 nm. Celulele crescute timp de 5 zile pe matricile compozite (in placa de 96 de godeuri) sau pe substratele metalice au fost spalate cu DMEM incolor si apoi incubate timp de 3 ore la 37ºC intr-o atmosfera umeda cu 5% CO 2 cu 100 μl MTT 0.5 mg/ml/ godeu (placa 96godeuri sau 200 μl MTT/placa 24 godeuri). Apoi pentru solubilizarea formazanului s-a adaugat cate 100 μl (sau 200 μl ) izopropanol cu 0,1N HCl/ godeu. Placa a fost agitata, suporturile de cultivare au fost indepartate si probele au fost citite la 630 nm (blank) si 570 nm. Viabilitatea/citotoxicitatea celulara Celulele crescute timp de 5 zile pe matricile 3D sau pe suporturile de biosticla sau metalice cu diferite acoperiri au fost spalate cu PBS, incubate apoi cu o solutie de fluorocromi (SYTO10 coloreaza in verde acidul nucleic si bromura de etidiu- coloreaza in rosu nucleul celulelor moarte) timp de 15 la intuneric, spalate apoi cu PBS si fixate cu glutaraldehida. Vizulalizarea s-a realizat cu un microscop Nikon echipat cu epifluorescenta. Determinarea prin RT-PCR a expresiei genice ARN-ul celular total a fost izolat cu un kit Quiagen. Concentratia si puritatea ARN-ului au fost determinate spectrofotometric. RT-PCR-ul a fost realizat intr-un singur pas (utilizandu-se protocolul
3 kitului Quiagen) folosindu-se 1 g de RNA total/tub de reactie si primerii specifici pentru fiecare gena. Dupa etapa de reverstranscriere (30 minute la 50 C), a urmat etapa de denaturare (30 secunde la 94 C), cea de anneling (30 secunde la 55 C), elongare (1 minut la 68 C) 30 de cicluri, urmata de elongarea prelungita la 68 C, 7 minute. Produsii RT-PCR au fost analizati pe un gel de agaroza 1,5% colorat cu bromura de etidiu, iar cuantificarea s-a realizat cu programul TOTALLAB. REZULTATE Colonizarea cu celule osteoblast-like a matricilor cu structura tridimensionala S-a constatat ca un nivel mai ridicat de colonizare atat cu celule osteoprogenitoare (hfob la 34 C ) cat si cu celule osteoblaste (hfob la 39 C) s-a inregistrat pe matricile de colagen cu sericina Coll:Ser = 100:20 si Coll:Ser = 100:40 precum si pe cele cu Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 20%; HA30% si Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 40%; HA30% (Figura 1, 2 si 3). Figura 1. Celule hfob1.19-7de zile de la isamantarea pe matricile colagenice cu sericina (34 C) Coloratie Hoechst Figura 2. Celule hfob de zile de la isamantarea pe matricile colagenice cu sericina (39 C) Coloratie Hoechst a, c, e, g contrast de faza; b, d, f, h - fluorescenta
4 Figura 3. Celule hfob de zile de la isamantarea pe matricile colagenice cu sericina (39 C) Coloratie Hoechst panelul din stanga contrast de faza; panelul din dreapta - fluorescenta In cazul matricilor alcatuite din colagen, sericina si hidroxiapatita s-a observat o densitate celulara mai mare in zonele cu hidroxiapatita. Viabilitatea celulelor osteoblast-like pe diferite matrici cu structura tridimensionala Viabilitatea matricilor de colagen:sericina si colagen:sericina:hidroxiapatita afost testata cu linia de celule osteoprogenitoare hfob1.19. S-a constatat ca atat in cazul probelor de colagen:sericina, cat si in cazul celor de colagen:sericina:hidroxiapatita viabilitatea cea mai ridicata a fost inregistrata pe probele de Coll:Ser = 100:20, Coll:Ser = 100:40 si Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 20%; HA30%, Coll:Ser:HA = Coll 1.2%;Ser 40%; HA30% atat in proliferare (34 C) cat si la diferentiere (39 C) (Figura 4 si 5 Figura 6 si 7). Figura 4. Viabilitatea celulelor osteoprogenitoare hfob1.19 la 7 zile de la insamantarea pe matricile colagenice cu sericina (34 C) Figura 5. Viabilitatea celulelor osteoblaste hfob1.19 la 21 zile de la insamantarea pe matricile colagenice cu sericina (39 C); 2 saptamani de la diferentiere. Figura 6. Viabilitatea celulelor osteoprogenitoare hfob1.19 la 7 zile de la insamantarea pe matricile colagenice cu sericina si hidroxiapatita (34 C) coll:ser:ha1= Coll 1.2%;Ser 20%; HA30; coll:ser:ha2 = Coll 1.2%;Ser 40%; HA30%; coll:ser:ha3 = Coll 1.2%;Ser 60%; HA30%; coll:ser:ha4 = Coll 1.2%;Ser 80%; HA30% coll:ser:ha5 = Coll 1.2%;Ser 100%; HA30%.
5 Figura 7. Viabilitatea celulelor osteoblaste hfob1.19 la 21 zile de la insamantarea pe matricile colagenice cu sericina si hidroxiapatita (39 C) coll:ser:ha1= Coll 1.2%; HA30; coll:ser:ha2 = Coll 1.2%;Ser 20%; HA30%;coll:ser:ha3 = Coll 1.2%;Ser40%; HA30%; coll:ser:ha4 = Coll 1.2%;Ser 60%; HA30%;coll:ser:ha5 = Coll 1.2%;Ser 80%; HA30%; coll:ser:ha6 = Coll 1.2%;Ser 100%; HA30%; In cazul matricilor cu structura tridimensionala alcatuite din PLA+PVA+56SiO2CaO 4P2O5 si diferite concentratii de Ag s-a constatat ca odata cu cresterea concentratiei de Ag viabilitatea celulelor osteoblastlike scade, astfel ca la concentratii de Ag de 10% s-a inregistrat o viabilitate de aproximativ 5% (Figura 8). Figura 8. Viabilitatea celulelor osteoblast like la sapte zile de la insamantarea pe matricile tridimensionale din polimeri sintetici Aceeasi linie de celule osteoblast-like a fost utilizata pentru testarea biocompatibilitatii probelor de biosticla: SiCaP si SiCaPNa-300; Zn si Sr: S1Zn/650 C, S2Zn/650 C, S3Zn/650 C, S1Sr/650 C, S2Sr/650 C si S3Sr/650 C precum si 56SiO2 (40-x)CaO 4P2O5 xag2o (x = 0, 2, 4, 6, 8): A0; A2; A4; A8; A1060SiO2-36CaO-4P2O5 (% mol) preparate prin metoda sol-gel in solutii preparate cu apa oxigenata in diferite concentratii, notate cu: B1; B2; B3; B4. Celulele MG 63 au colonizat suprafetele de SiCaP si SiCaPNa-300 (Figura 9), insa toate celelalte probe pe baza de Zn si Sr s-au dovedit a fi citotoxice, B1; B2; B3; B4 au fost partial citotoxice. Figura 9. Colonizarea probelor de SiCaP (a) si SiCaPNa-300 (b) cu celule osteoblast-like 5 zile de la insamantare; Coloratie Hoechst S-a constatat ca celulele MG63 au prezentat o viabilitate crescuta (aproximativ 90%) pe suportul de SiCaPNa-300 (Figura 10). Insa nu s-a detectat expresie genica decat pentru osteonectina, marker timpuriu al diferentierii in osteoblaste, aceasta expresie fiind usor mai scazuta in cazul celulelor cultivate pe suporturile de SiCaPNa-300 (Figura 11). Figura 10. Viabilitatea celulelor osteoblast like la sapte zile de la insamantarea pe probele de SiCaP si SiCaPNa-300; p=
6 Figura 11. Expresia genica pentru osteonectina in celulele liniei MG63 la 8, respectiv 14 zile de la insamantarea pe probele de SiCaP si SiCaPNa-300; controlul-celule cultivate pe sticla; A - Imaginea unui gel reprezentativ Testarea biocompatibilitatii si a capacitatii osteoinductive a suporturilor metalice pe baza de Ti si a aliajelor de TiAlNb cu diferite acoperiri a fost realizata prin utilizarea liniei de celule osteoblast-like MG63. Deoarece probele de Ti cu acoperiri de etilenglicol si polietilen glicol (PEG): PEG600, PEG1000 au fost insuficiente ca numar s-a realizat in acest caz doar testarea citocompatibilitatii acestora cu linia de celule mai sus mentionata. S-a constatat ca cea mai scazuta viabilitate a fost inregistrata pe proba de Ti PEG. Figura 12. Viabilitatea celulelor osteoblast like la sapte zile de la insamantarea pe probele de Ti acoperite cu diferite tipuri de polietilenglicol. In cazul probelor de Ti acoperite cu nanotuburi TiO 2 calcinate si necalcinate s-a constatat ca toate aceste probe au permis aderarea si multiplicarea celulelor liniei MG63. S-a observat ca pe toate acoperirile testate celulele au avut forma tipica fibroblast-like cu filamente de actina prezente in citoplasma si orientate paralel una fata de cealalta si fata de axul celulei (Figura 13). Figura 13. Celule osteoblast-like cultivate timp de 7 zile pe Ti si aliaje de TiAlNb cu acoperiri de nanotuburi TiO 2 calcinate si necalcinate; Coloratie Hoechst si faloidina In urma reactiei PCR s-a constatat ca expresia genica pentru osteocalcina a crescut semnificativ pe materailele de Ti si TiAlNb acoperite cu nanotuburi de TiO 2 calcinate comparativ cu nanotuburile necalcinate si cu martorul. In cazul expresiei genice pentru osteonectina nu s-a inregistrat nici o diferenta semnificativa intre probele analizate (Figura 14).
7 Figura 14. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti si TiAlNb cu acoperiri de TiO 2 calcinate si necalcinate Este cunoscut faptul ca osteonectina si osteocalcina sunt proteine prezente in matricea extracelulara cu rol in procesul de mineralizare. Prezenta experesiei genice crescute pentru acesti markeri in celulele cultivate pe suprafetele acoperite cu nanotuburi de TiO 2 calcinate poate fi explicate prin faptul ca aceste acoperirir de TiO2calcinate induc o reactivitate crescuta suprafetelor tratate ceea ce determina diferentierea catre osteoblaste. Un alt material testat a fost reprezentat de aliajul de TiAlZr cu acoperire de hidroxiapatita si nanoparticule de Ag (nag) (nag-ha/tialzr) cu structura microporoasa si distributie omogena a acestor nanoparticule pe suprafata aliajului. In acest caz a fost urmarita morfologia si distributia celulelor MG 63 pe surafetele mai sus amintie, viabilitatea acestora precum si prezenta markerilor specifici osteoblastelor in celulele cultivate pe suprafetele cu hidroxiapatita si nanoparticule de Ag. S-a observant ca celulele cultivate pe aliajul de TiAlZr cu acoperire de hidroxiapatita si Ag au fost uniform raspandite pe suprafata. Dupa 5 zile de la insamantare s-a constatat ca celulele erau preconfluente si fibrele de actina erau raspandite moderat formand filamente scurte (Figura15). Figura15. Evidentierea filamentelor de actina (verde) si a nucleilor (bleu) prin microscopie de fluorescenta Celule MG63 cultivate pe (a) TiAlZr si (b) nag-ha/tialzr Testul MTT efectuat la 5 zile de insamantare a aratat ca activitatea enzimatica a succinildehidrogenazelor mitocondriale a fost semnificativ mai redusa in cazul celulelor cultivate pe nag- HA/TiAlZr comparative cu celulele martor (cultivate pe aliajul de TiAlZr neacoperita (Figura 16). Figura 16. Viabilitatea celulelor osteoblast like la cinci zile de la insamantarea pe probele de TiAlZr si nag-ha/tialzr Celulele osteoblast-like crescute timp de 7 zile pe probele de TiAlZr si nag-ha/tialzr au fost testate pentru identificarea markerilor specifici osteoblastelor prin PCR. S-a constatat ca expresia genica pentru osteonectina a prezentat nivele similare in celulele cultivate pe TiAlZr si nag-ha/tialzr
8 comparativ cu celulele martor (cultivate pe palcile de cultura). In contrast insa, expresia genica pentru osteocalcina si sialoglicoproteina osoasa II (BSP II) ascazut in celulele cultivate pe probele mai sus amintite comparative cu martorul (Figura 17). Figura 17. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti si TiAlNb cu acoperiri de TiO 2 calcinate si necalcinate; a imaginea unui gel reprezentativ, cuantificarea expresiei genice pentru osteonectina (b), osteocalcina (c) si BSP II (d) In concluzie, aliajul de TiAlZr cu acoperire de hidroxiapatita si nanoarticule de Ag pe langa activitatea antibacteriana pe care o detine inhiba si crestrea celulelor liniei MG63 inducand totodata si scaderea expresiei genice a principalilor markeri specifici osteoblastelor: osteocalcina si BSP II. O alta serie de materiale metalice testate a fost reprezentata de Ti si aliaje de TiAlNb cu acoperiri de nanotuburi realizate la diferite temperaturi. In acest caz a fost urmarita colonizarea si viabilitatea acestora cu celulele liniei MG 63 precum si expresia markerilor specifici osteoblastelor in aceste celule cultivate pe suporturile acoperite cu nanotuburi. In cazul probelor de Ti cu depuneri realizate la 5V, 10V, 15V si 20V s-a constatat ca toate suprafetele testate au fost colonizate cu celule osteoblast-like, celulele pastrandu-si morfologia nemodificata avand forma tipica fibroblast-like (Figura 18, 19, 20, 21). Figura 18. Morfologia celulelor osteoblastlike la 5 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu acoperiri depuse la 5V Figura19. Morfologia celulelor osteoblast-like la 5 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu acoperiri depuse la 10V
9 Figura 20. Morfologia celulelor osteoblast-like la 5 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu acoperiri depuse la 15 V Figura 21. Morfologia celulelor osteoblast-like la 5 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu acoperiri depuse la 20 V S-a observat ca depunerile de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F pe Ti realizate la 5V, 10V, 15V, 20V nu influenteaza expresia genica pentru osteonectina in celulele liniei MG63, neobservandu-se diferente semnificative fata de celulele cultivate pe Ti fara depunere (Fig.22, 23, 24, 25). Figura 22. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu depuneri de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F depuse la 5V Expresia genica pentru osteocalcina in celulele cultivate timp de 7 zile pe depunerile realizate la 5V, 10V, 15V si 20V a scazut comparativ cu expresia observata in celulele cultivate pe Ti neacoperit (Figura22, 23, 24, 25)
10 Figura 23. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu depuneri de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F depuse la 10V Figura 24. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu depuneri de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F depuse la 15V Figura 25. Expresia genica pentru osteocalcina si osteonectina in celulele liniei MG63 la 7 zile de la insamantarea pe probele de Ti cu depuneri de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F depuse la 20 V Depunerile de Glicerol:H 2 O(60:40 vol. %) wt.% NH 4 F pe Ti realizate la 5V, 10V, 15V, 20V s-au dovedit a fi citocompatibile cu celulele liniei MG63, permitand dezvoltarea si multiplicarea acestora insa efectul osteoinductor al acestor depuneri nu a fost sesizat in celulele osteoblast-like cultivate timp de 7 zile pe nanotuburile mai sus amintite. In ceea ce priveste studiul materialelor pe baza de aliaje de TiAlNb cu depuneri de nanotuburi la 10 V si 15 V s-a urmarit colonizarea acestora cu linia de celule MG63, viabilitatea acestor celule precum si inducerea expresiei genice a markerilor specifici osteoblastelor. Astfel s-a constatat ca celulele osteoblast-like au colonizat toate suprafetele testate, insa cea mai mare densitate celulara a fost inregistrata pe depunerea realizata la 15V (Figura 26), suprafetele fiind citocompatibile cu linia de celule utilizata (Figura 27). Figura 26. Morfologia celulelor osteoblast-like la 5 zile de la insamantarea pe probele de TiAlNb cu acoperiri depuse la 10 V si 15V
11 Figura 27. Viabilitatea celulelor osteoblast-like la 5 zile de la insamantarea pe probele de TiAlNb cu acoperiri depuse la 10 V si 15V Materialele de Ti cu acoperire de hidroxiapatita furnizate de P5 s-au dovedit a fi partial citotoxice pentru celulele osteoprogenitoare din linia hfob1.19 (Fig.28), neainregistrandu-se diferentierea acestor celule in osteoblaste in interatie cu hidroxiapatita depusa. Figura 28. Viabilitatea celulelor hfob1.19 la cinci zile de la insamantarea pe probele de Ti cu acoperire de hidroxiapatita
Faza 2012 Perioada:
Faza 2012 Perioada: 10.12.2011 5.12.2012 OBIECTIV: Obtinerea de noi structuri suport 3-D (partenerii P3 si P6) destinate cultivarii de osteoblaste si celule stem din mǎduva osoasǎ umanǎ (hmsc) (partenerul
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE BIOLOGIE
Proiect PCCE248/2010 NOI CONCEPTE SI STRATEGII PENTRU DEZVOLTAREA CUNOASTERII UNOR NOI STRUCTURI BIOCOMPATIBILE IN BIOINGINERIE DEPARTAMENTUL DE BIOCHIMIE SI BIOLOGIE MOLECULARA COORDONATOR P1 Site: www.pcce248.weebly.com
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFilme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare
Filme de io 2 nanostructurate prin anodizarea i in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare. Manea,.Obreja, M. Purica,V. Schiopu, F.omanescu M- Bucharest Lucrare finantata din Programul:
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραMetode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραTestarea unor noi biomateriale cu potential terapeutic in oncologie si medicina regenerativa
Testarea unor noi biomateriale cu potential terapeutic in oncologie si medicina regenerativa Ioana-Carmen Brie 1, Olga Soritau 1, Catalin Popa 3, Noemi Dirzu 3, Daniela Sarca 1, George Dindelegan 1 1 Inst.
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραDIAGNOSTIC PRENATAL NEINVAZIV PRIN ANALIZA MOLECULARA A ADN FETAL DIN PLASMA MATERNA. Decembrie 2008
DIAGNOSTIC PRENATAL NEINVAZIV PRIN ANALIZA MOLECULARA A ADN FETAL DIN PLASMA MATERNA Decembrie 2008 I. AMPLIFICAREA DYS14 PORNIND DE LA CELULELE FETALE Diagnosticul prenatal cu privire la afecţiunile genetice
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραRAPORT STIINTIFIC - Etapa 2/2013
RAPORT STIINTIFIC - Etapa 2/2013 Proiect PCCA140/2012 DEZVOLTAREA UNOR BIOMATERIALE COMPOZITE BIOPOLIMER-GRAFENA PENTRU FABRICAREA SCAFFOLD-URILOR PENTRU REPARARE OSOASA PRIN COMBINAREA TEHNICILOR EXPERIMENTALE
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραTEZA DE DOCTORAT. ACADEMIA ROMANA Institutul de Biologie si Patologie Celulara Nicolae Simionescu, Bucuresti
ACADEMIA ROMANA Institutul de Biologie si Patologie Celulara Nicolae Simionescu, Bucuresti TEZA DE DOCTORAT Studii privind diferentierea celulelor progenitoare in cadiomiocite in scopul eficientizarii
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότερα