3.1.1 Circuite astabile

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "3.1.1 Circuite astabile"

Transcript

1 3 IUITE E IMPULS Aplicaţiile din acest capitol îşi propun să prezinte circuite secvenţiale regenerative, care generează şi prelucrează impulsuri. Este vorba de clasa circuitelor multivibratoare, care conţine circuite astabile, monostabile sau bistabile, realizate cu porţi logice sau cu circuite integrate specializate. 3. onsideraţii teoretice 3.. ircuite astabile ircuitele astabile sunt circuite basculante care nu au nici o stare stabilă. Ele au numai două stări cvasistabile, iar trecerea de la o stare la alta se face fără comandă din exterior. ircuitul este de fapt un oscilator care generează semnal numeric. vasistabilitatea nu se referă la nivelele logice ale semnalului generat, ele sunt logic sau logic şi sunt perfect stabile pe o anumită durată de timp. vasistabilitatea se referă la faptul că nici unul dintre nivelele logice sau nu poate fi menţinut la ieşire un interval de timp oricât de mare. e aici rezultă şi denumirea circuitului. urata şi frecvenţa impulsurilor generate de circuitul astabil depind de parametrii acestuia, de obicei determinaţi de reţele. Pentru o stabilitate ridicată a frecvenţei se utilizează cristale de cuarţ. ircuitele astabile pot funcţiona şi în regim de sincronizare declanşată sau comandată. În primul caz, la fiecare impuls de declanşare astabilul porneşte cu fază fixă a oscilaţiilor. În al doilea caz, se generează impulsuri atât timp cât la intrare există un semnal de comandă activ pe unul dintre cele două nivele logice. ircuitele astabile se pot implementa cu componente discrete, cu porţi logice sau cu circuite integrate specializate. Nu vom discuta în acest capitol implementările cu tranzistoare, iar folosirea circuitelor integrate specializate va fi discutată în secţiunea următoare a acestui capitol.

2 46 3 IUITE E IMPULS out 2 out T Fig. 3. ircuit astabil cu porţi MOS O schemă simplă de circuit astabil cu porţi MOS este prezentată în figura 3.. om neglija întârzierea semnalelor prin porţi şi vom presupune că nivelul de tensiune la ieşire se schimbă instantaneu când tensiunea de intrare atinge valoarea de prag T. acă atinge valoarea lui T, inversoarele comută şi ieşirea out trece în logic. Acest salt de tensiune este transmis prin condensator şi devine T + +, unde + este tensiunea de alimentare a circuitului. e fapt, tensiunea nu poate fi chiar atât de mare, pentru că intervine limitarea din reţeaua de protecţie a intrării, dar deocamdată să neglijăm şi acest lucru. ondensatorul începe să se descarce prin rezistenţa, iar când tensiunea pe el atinge din nou valoarea T porţile comută din nou. Se produce un nou salt de tensiune pe intrarea, de la T la T - +, cu aceeaşi observaţie de mai sus. ondensatorul se încarcă acum, iar când atinge din nou valoarea lui T, întregul ciclu se reia. ircuitul nu are o stare stabilă. Salturile de tensiune între nivele se produc cu o periodicitate determinată de elemente pasive, şi de pragul de tensiune T. Pentru T = + /2 factorul de umplere este ½, iar frecvenţa este dată de relaţia: f =. u 2, 2 acest circuit se pot genera impulsuri cu o frecvenţă stabilă de până la MHz. Pentru obţinerea unor frecvenţe stabile în timp (ceasuri electronice, calculatoare etc.) se folosesc astabile cu cristal de cuarţ. in punct de vedere electric, cristalul oferă o impedanţă cu proprietăţi de circuit rezonant cu factor de calitate foarte mare. În figura 3.2 se prezintă simbolul convenţional pentru cristalul de cuarţ, circuitul electric echivalent şi variaţia reactanţei cu frecvenţa (dacă se neglijează rezistenţa r). Se constată existenţa unei rezonanţe serie la frecvenţa, şi a unei rezonanţe paralel la frecvenţa Ω P =. L + Ω S = L L r X f s f p X > (inductiv) f X < (capacitiv) Fig. 3.2 ristalul de cuarţ, circuitul echivalent şi dependenţa reactanţei de frecvenţă

3 3. onsideraţii teoretice 47 f out T S S T Fig. 3.3 eţeaua de reacţie π şi oscilator MOS cu cuarţ Oscilatoarele cu rezonanţă serie sunt proiectate să oscileze la frecvenţa de rezonanţă serie. ele cu rezonanţă paralel oscilează la frecvenţe cuprinse între cele două frecvenţe de rezonanţă serie şi paralel, în funcţie de valoarea încărcării capacitive a cuarţului. ircuitele cu rezonanţă paralel au performanţe mai bune când lucrează cu amplificatoare cu impedanţă mare de intrare, deci ele sunt cele mai răspândite pentru oscilatoarele cu cuarţ care utilizează amplificatoare MOS. Figura 3.3 ilustrează configuraţia adecvată pentru o reţea de reacţie a unui oscilator cu rezonanţă paralel, reţea care asigură un defazaj de 8, iar schema practică de oscilator mai conţine un inversor MOS pe post de amplificator care realizează un defazaj de 8, polarizat prin rezistenţa f, pentru a îndeplini condiţia out = in = + / 2. aloarea acestei rezistenţe este suficient de mare pentru a preveni încărcarea reţelei de reacţie, dar mică în comparaţie cu rezistenţa de intrare a amplificatorului inversor. Principalul dezavantaj al oscilatoarelor cu porţi MOS seria 4 îl constituie frecvenţa redusă a semnalelor generate. La frecvenţe ce depăşesc 4MHz stabilitatea funcţionării circuitului pune mari probleme. Pentru frecvenţe de ordinul zecilor de MHz se folosesc circuite cu porţi TTL. Figura 3.4 prezintă schema completă a unui oscilator cu cuarţ şi porţi TTL. Abaterea de frecvenţă este de ordinul... şi poate atinge valori de... dacă cuarţul este introdus într-o incintă termostatată ([Nicula, 994]) n Fig. 3.4 Oscilator cu cuarţ şi porţi TTL out

4 48 3 IUITE E IMPULS 3..2 ircuite monostabile ircuitele monostabile sunt circuite basculante cu o singură stare stabilă şi cu o stare cvasistabilă. Trecerea în starea cvasistabilă se realizează sub acţiunea unei comenzi exterioare, iar revenirea se face după un anumit timp, dependent numai de parametrii circuitului şi nu de semnalele externe de comandă. urata stării cvasistabile este dată de circuitul extern de temporizare format dintr-un grup. Stabilitatea acestei durate este una din cerinţele principale impuse unui monostabil. Un circuit monostabil poate fi făcut să funcţioneze şi în regim de redeclanşare (retriggerable), când procesul cvasistaţionar poate fi reînceput chiar în timpul desfăşurării ciclului de temporizare. ircuitele monostabile se pot implementa cu componente discrete, cu porţi logice sau cu circuite integrate specializate. Nu vom discuta în acest capitol implementările cu tranzistoare, iar folosirea circuitelor integrate specializate va fi discutată în secţiunea următoare a acestui capitol. O schemă simplă de circuit monostabil cu porţi MOS este prezentată în figura 3.5. Pulsul de declanşare aplicat pe intrarea porţii SAU-NU va determina comutarea ieşirii porţii din în logic. ondensatorul, neîncărcat, transmite impulsul spre poarta inversoare, care comută şi ea, iar out devine logic. Ieşirea out se aplică prin reacţie celeilalte intrări în poarta SAU-NU, care poate substitui impulsul iniţiator (bucla s-a închis). urata minimă a impulsului de iniţiere trebuie să fie egală cu suma timpilor de propagare prin cele două porţi. Tensiunea pe condensator creşte cu o constantă de timp şi atunci când atinge valoarea de prag T, inversorul comută, iar tensiunea la ieşire revine la logic. acă tensiunea de prag este cam jumătate din tensiunea de alimentare, atunci durata temporizării este de circa,69, valoare ce rezultă din rezolvarea ecuaţiei de încărcare a unui condensator între două limite de tensiune cunoscute. Stabilitatea acestui circuit este destul de bună pentru că tensiunile de prag la circuitele MOS nu sunt influenţate de temperatură. upă cum indică şi relaţia de mai sus, durata pulsului poate fi modificată prin reglarea valorilor rezistenţei () şi a condensatorului (). Este însă evident că o structură de circuit integrat specializat oferă performanţe superioare în privinţa stabilităţii duratei pulsului şi a parametrilor formelor de undă de la ieşire. in + in 2 out 2 out Fig. 3.5 ircuit monostabil cu porţi MOS

5 3. onsideraţii teoretice ircuite bistabile ircuitele bistabile sunt circuite basculante care au două stări stabile. Trecerea de la o stare la alta se face cu ajutorul unor semnale de comandă aplicate din exterior. În general, bistabilele au două ieşiri complementare notate cu şi. Ele pot bascula asincron, imediat ce primesc comanda la intrare, sau sincron cu un impuls de ceas care condiţionează bascularea. Un exemplu de bistabil asincron în sensul definiţiei de mai sus este circuitul din figura 3.6. Stările logice la ieşiri sunt complementare şi comută la fiecare acţionare a comutatorului cu 2 poziţii de la intrare. acă comutatorul nu mai este acţionat, durata fiecărei stări logice, sau, este nelimitată, cu condiţia ca circuitul să rămână alimentat pe toată durata experimentului. Fig. 3.6 Latch pentru filtrarea impulsurilor parazite pe contacte ircuitul se mai numeşte LATH, sau element de memorare, şi probabil că aplicaţia principală a acestui circuit este filtrarea impulsurilor parazite care apar la comutarea contactelor mecanice. Bistabilele cu ceas, sau bistabilele sincrone, sunt structuri mai complexe, uneori cu mai multe etaje comandate de semnalul de ceas, semnal furnizat de cele mai multe ori de un astabil. Modificarea stării la ieşiri se face pe fronturile semnalului de ceas. Pentru ca tranziţiile efectuate de bistabile să fie corecte, pe intrările lor se aplică semnale de comandă sintetizate pe baza tabelelor de tranziţie corespunzătoare tipurilor de bistabile utilizate. Figura 3.7 reprezintă tabelele pentru bistabilul de tip. ele două tabele sunt perfect echivalente. Primul tabel se numeşte de obicei tabel de adevăr, datorită asemănării cu un tabel de adevăr pentru circuite combinaţionale: intrările sunt în coloanele din stânga, iar ieşirea + este în dreapta. Aici avem o singură intrare de date, notată cu. Notaţia indică starea actuală a ieşirii, iar + indică valoarea viitoare a ieşirii, după apariţia frontului de ceas care comută bistabilul. Ieşirea este ignorată, ea fiind mereu complementul lui. Tabelul tranziţiilor conţine în stânga coloanele şi +, iar în dreapta valorile ale intrării care ar genera tranziţia respectivă din în +. + tabel de adevăr + tabel de tranziţie Fig. 3.7 Tabele de tranziţie pentru bistabilul de tip

6 5 3 IUITE E IMPULS J K + + x x x x tabel de adevăr tabel de tranziţie Fig. 3.8 Tabele de tranziţie pentru bistabilul de tip JK Figura 3.8 reprezintă tabelele pentru bistabilul de tip JK. e data aceasta există două intrări separate de date, notate cu J şi K, iar funcţionarea acestui bistabil este mai complexă. El nu mai este un simplu element de memorie ca bistabilul de tip, fiind capabil de complementarea stării prezente, oricare ar fi ea, prin aplicarea lui logic pe cele două intrări: + =. Simbolul x are semnificaţia cunoscută: don t care. Aceste două tipuri de bistabile sunt implementate în structurile integrate care conţin bistabile separate. Bistabilele de tip S au fost mai puţin utilizate datorită restricţiei impuse intrărilor, iar bistabilele de tip T sunt utilizate numai în circuite care realizează funcţia de numărare. J K 3.2 emonstraţii practice onsideraţiile asupra alimentării panoului logic, formulate în primul capitol, rămân valabile şi aici. Pentru circuitele integrate specializate care sunt folosite în această aplicaţie avem din nou nevoie de foile de catalog. Panoul logic conţine porţi logice, trei circuite integrate MOS şi un circuit integrat TTL. Primul circuit integrat folosit în aplicaţie este MM 447, un circuit cu funcţie de astabil sau monostabil, după cum este conectat. onfiguraţia pinilor şi tabelul de funcţionare sunt prezentate în figura 3.9. Fig. 3.9 onfiguraţia pinilor şi tabelul de funcţionare pentru circuitul MM 447

7 3.2 emonstraţii practice 5 Fig. 3. onfiguraţia pinilor şi relaţia de calcul al frecvenţei pentru circuitul SN 74S24 ircuitul integrat SN 74S24 conţine două oscilatoare controlate în tensiune identice, realizate în tehnologie Schottky TTL. O aplicaţie frecventă a circuitului este realizarea unei bucle cu calare de fază(pll Phase Locked Loop), care permite implementarea sintetizoarelor de frecvenţă, a demodulatoarelor etc. Noi am folosit aici numai oscilatorul comandat în tensiune(o oltage ontrolled Oscillator) pentru a verifica modul în care se face controlul frecvenţei astabilului comandat. ele două circuite MOS care conţin bistabile integrate sunt frecvent utilizate de proiectanţii care lucrează la acest nivel de integrare. ircuitul MM 43 conţine 2 bistabile de tip, iar circuitul MM 427 conţine două bistabile de tip JK. Informaţia esenţială preluată din foile de catalog este prezentată în figurile 3. şi respectiv 3.2. Fig. 3. onfiguraţia pinilor şi tabelele de tranziţie pentru circuitul MM 43 Fig. 3.2 onfiguraţia pinilor şi tabelele de tranziţie pentru circuitul MM 427

8 IUITE E IMPULS 3.2. Se realizează circuitul din figura 3., folosind o rezistenţă de KΩ şi un condensator de nf. omparaţi formele de undă cu cele din figură şi justificaţi eventualele diferenţe, dacă acestea există. ariaţi tensiunea de alimentare şi observaţi dacă se produc modificări. alculaţi frecvenţa de oscilaţie cu formula dată la pagina 46 şi măsuraţi frecvenţa reală a oscilaţiei. are este eroarea şi explicaţi care sunt cauzele acestei diferenţe. Modificaţi valorile componentelor şi vizualizaţi formele de undă Se realizează circuitul din figura 3.4. izualizaţi şi desenaţi formele de undă la intrările şi ieşirile tuturor inversoarelor din circuit. are este frecvenţa semnalului la ieşire? omparaţi această valoare cu cea înscrisă pe capsula cristalului de cuarţ. are este rolul porţii inversoare de la ieşire? Este ea absolut necesară? Se realizează circuitul din figura 3.5, folosind o rezistenţă de KΩ şi un condensator de nf. eclanşaţi circuitul cu un impuls de circa µs şi comparaţi formele de undă în noduri cu cele date în figură. Modificaţi tensiunea de alimentare în limitele permise şi observaţi dacă se produc modificări. alculaţi lăţimea pulsului de ieşire cu formula dată la pagina 48 şi măsuraţi durata reală a lui. are este eroarea şi explicaţi care sunt cauzele acestei diferenţe. Modificaţi valorile componentelor şi vizualizaţi formele de undă Se realizează un circuit astabil folosind circuitul integrat MM 447 şi informaţiile din catalog, date în figura 3.9. erificaţi funcţionarea circuitului în toate modurile de lucru. Măsuraţi perioada oscilaţiei şi verificaţi formula dată în catalog ( T 4, 4 ). are este eroarea şi explicaţi care sunt cauzele acestei diferenţe. Folosiţi şi alte componente de pe panoul logic. Pentru modul de lucru de astabil cu funcţionare continuă (prima linie din tabel) se foloseşte schema din figura 3.3. don't care E A T E A T 3 - MM 447 I T M O 3 ieşiri Fig. 3.3 ircuitul MM 447 conectat ca astabil cu funcţionare continuă Se realizează un circuit monostabil folosind circuitul integrat MM 447 şi informaţiile din catalog, date în figura 3.9. erificaţi funcţionarea circuitului în toate modurile de lucru. Măsuraţi durata stării cvasistabile şi verificaţi formula dată în catalog ( T 2, 48 ). Se folosesc diverse rezistenţe şi condensatoare de pe panoul logic. Pentru modul de lucru de monostabil cu declanşare pe front crescător se foloseşte schema din figura 3.4. ealizaţi o schemă de monostabil retriggerabil şi verificaţi funcţionarea circuitului. Pentru generarea fronturilor de comandă se folosesc impulsuri de la generatorul de semnal.

9 emonstraţii practice 53 de la generator E A T E A T 3 - MM 447 I T M O 3 ieşiri Fig. 3.4 ircuitul MM 447 conectat ca monostabil pe front crescător Se realizează un circuit astabil folosind o secţiune a circuitului integrat SN74S24 (o jumătate), ca în figura 3.5. Se aplică de la potenţiometrul de pe panou o tensiune variabilă pe intrarea NG şi se studiază modificarea frecvenţei semnalului de ieşire cu tensiunea de intrare. izualizaţi semnalul de ieşire şi verificaţi în ce condiţii se respectă formula de calcul al frecvenţei de oscilaţie dată în figura 3.. erificaţi funcţionarea circuitului pentru diverse condensatoare de pe panoul logic. Se reprezintă grafic dependenţa dintre frecvenţa semnalului generat şi tensiunea aplicată pe intrare şi se stabileşte zona de liniaritate, dacă aceasta există. + 5 P 3 2 NG F 4 5 X X 2 /2 SN 74S24 EN 6 Y 7 Fig. 3.5 O secţiune a circuitului SN 74S24 conectată ca astabil comandat în tensiune Se realizează schema de latch cu două inversoare din figura 3.6. Explicaţi funcţionarea schemei şi verificaţi funcţionarea montajului, vizualizând stările logice ale ieşirilor cu ajutorul unor LE-uri. ircuitul este frecvent folosit la aplicarea manuală a unor semnale logice pe intrările circuitelor integrate: semnale de ceas, semnale asincrone de SET sau ESET, semnale de memorare a unor intrări etc. Acţionarea comutatorului are ca efect generarea unor tranziţii la ieşiri, filtrate de pulsaţii parazite care sunt generate prin închiderea/ruperea unui contact metalic. erificaţi cu ajutorul unui osciloscop cu memorie apariţia şi filtrarea acestor pulsuri parazite Montajul de latch cu două inversoare de la punctul este folosit pentru generarea manuală a semnalului de ceas, care determină tranziţii la bistabile. erificaţi tabelele de tranziţie pentru fiecare dintre cele două tipuri de bistabile de pe panoul logic: bistabilul de tip, din circuitul integrat MM 43 şi bistabilul de tip JK din circuitul integrat MM 427.

10 54 3 IUITE E IMPULS 3.3 Probleme rezolvate 3.3. Se dă circuitul din figură realizat cu porţi TTL standard. a) Să se explice funcţionarea circuitului şi să se deseneze formele de undă în nodurile, 2, 3 şi 4. b) Să se calculeze frecvenţa de oscilaţie şi să se explice de ce primul inversor din schemă trebuie să aibă caracteristică de transfer cu histerezis (trigger Schmitt). c) Există limitări în alegerea valorilor componentelor? 3 n Fig. 3.6 Astabil cu inversoare ezolvare: a) Figura 5.2 reprezintă formele de undă rezultate prin simularea PSPIE: Fig. 3.7 Forma tensiunilor din cele 4 noduri ale circuitului

11 . 3.3 Probleme rezolvate 55 Este evident că semnalul din nodul 2 este un semnal numeric. elelalte sunt interpretate ca semnale analogice. Funcţionarea circuitului se bazează pe încărcarea şi descărcarea condensatorului prin rezistenţa. acă () > 2, atunci (2) =, (3) = şi (4) = şi condensatorul se încarcă de la nodul 3 la nodul 4. Tensiunea pe fiind de semn contrar, prin încărcarea condensatorului () scade până la atingerea pragului de 2 la care se produce comutarea: (3) = care produce o scădere instantanee a lui () cu circa 2,4, (4) = şi se reia încărcarea condensatorului de la nodul 4 la nodul 3. Tensiunea () începe să crească, iar la atingerea pragului de,8 se produce o nouă comutare şi ciclul se reia. Modelul PSpice pentru inversorul TTL foloseşte cele 2 praguri de,8 şi 2 pentru comutare. Palierele semnalelor (3) şi (4) nu sunt constante, datorită variaţiilor de curent la încărcarea şi descărcarea condensatorului. b) ondensatorul se încarcă prin rezistenţa de la -,4 la +,8 şi se descarcă prin rezistenţa de la +3,2 la +2. Pentru calculul timpului de încărcare se particularizează relaţia: [ ] ut ( ) = u( ) u( ) u( ) e pentru condiţiile la limită: u( ) = 24,, ut ( ) = 8,, u( ) = 4,. Se obţine: u( ) u( t) 24, 8, t = ln = 3Ω nf ln =, 678µ s u( ) u( ) 24, ( 4, ) Pentru calculul timpului de descărcare, condiţiile la limită sunt: ut ( ) = 2, u( ) = 32, şi u( ) =. ezultă : u( ) u( t) 2 t2 = ln = 3Ω nf ln =, 4µ s u( ) u( ) 32, Perioada semnalului generat este T = t + t2 =, 678µ s+, 4µ s 3, µ s, care corespunde unei frecvenţe f = = 322, 5KHz. Perioada semnalelor obţinute prin simulare PSPIE este T 35, µ s, T corespunzătoare unei frecvenţe de 285,7 KHz. Există o variaţie lentă a semnalului () care poate produce oscilaţia inversorului conectat între nodurile şi 2. Pentru tensiuni de intrare cuprinse între pragurile de,8 şi 2 tranzistorii din etajul final sunt în regiunea activă normală şi apare o reacţie pozitivă (creşte curentul de colector al lui T2, deci şi potenţialul bazei lui T3, scade tensiunea de ieşire, creşte curentul de colector al lui T4, deci şi cel de bază şi curentul de colector al lui T2 va creşte şi mai mult). c) ondensatorul poate avea orice valoare, dar trebuie să fie nepolarizat, însă valoarea maximă a rezistenţei nu trebuie să depăşească în principiu 3 Ω, pentru că intervine curentul de intrare în poartă care afectează marginea de zgomot (vezi problema.3.) Să se reprezinte formele de undă în timp şi să se calculeze durata stării cvasistabile pentru monostabilul realizat cu porţi TTL din figura 3.8. t In n 39 Out Out Fig. 3.8 Monostabil cu două porţi ŞI-NU în tehnologie TTL standard

12 56 3 IUITE E IMPULS ezolvare: Formele de undă obţinute prin simulare PSPIE sunt date în figura 3.9. Pentru a calcula [ ] durata impulsului generat folosim relaţia ut ( ) u( ) u( ) u( ) = e, unde: ut ( ) =, 4, ( ) ( ) u( ) = 2, 4 şi u( ) =. ezultă : T = u u t,4 ln = 39Ω nf ln M u( ) u( ) 2,4 2µs, valoare foarte apropiată de cea din figura 3.9. t Fig. 3.9 Formele de undă pentru circuitul din figura Se consideră astabilul realizat cu circuite MOS din figura 3.2. esenaţi formele de undă în nodurile, 2 şi 3 ale circuitului şi calculaţi frecvenţa de oscilaţie. n K 2 3 Out Fig. 3.2 Astabil cu porţi MOS ezolvare: a şi la porţile TTL, modelele PSPIE pentru porţile MOS folosesc două praguri diferite pentru comutare: 3% şi 7% din valoarea tensiunii de alimentare. in relaţia cunoscută rezultă f = =, 428KHz. 7, 7, KΩ nf Fig. 3.2 Formele de undă pentru circuitul din figura 3.2

13 3.3 Probleme rezolvate Să se reprezinte diagramele de timp pentru astabilul din figura Să se calculeze frecvenţa şi factorul de umplere pentru semnalul generat, dacă: a) se utilizează o poartă ŞI-NU cu două intrări cu trigger Schmitt din familia TTL standard. Se cunosc: OH = 3, 6, OL =, 2, I IL =, 2, p =,, p 2 =, 9, = KΩ ; b) se utilizează o poartă ŞI-NU cu trigger Schmitt din familia MOS. Se cunosc: = 5, p = 2, 3, p 2 = 3, 3, I I =, = KΩ. IL = IH ezolvare: nf OUT Fig ircuit astabil cu trigger Schmitt Funcţionarea circuitului este descrisă de formele de undă din figura Tensiunea pe condensator la momentul de timp t este: u t ( t) = u( ) [ u( ) u( ) ] e, unde u ( ) = OH, u ( ) = P, iar u ( t) = P2 ezultă de aici valoarea lui t : t ln OH P =. OH P2 t, mărimile devin: u( ) = OL + I IL, u () = P2 şi u ( t2 ) = P Pentru calculul lui 2 P2 OL I IL Se obţine valoarea lui t 2 : t2 = ln. P OL I IL a) acă înlocuim acum numeric, cu valorile pentru TTL, obţinem: t = ln 3,6, OH P 3 8 = ln 3,9µ s ; OH P2 3,6,9 P 2 OL I IL 3 8,9,2,2 t2 = ln = ln 7,6µ s, P OL I IL,,2,2 deci f = 87 KHz, iar factorul de umplere este,34. b) Similar, înlocuind valorile pentru MOS, se obţine t 4,6µ s, t 2 3,6µ s, deci frecvenţa de 22 KHz şi un factor de umplere de,56. OUT OH t t 2 OL t P2 P Fig ircuit astabil cu trigger Schmitt t

14 58 3 IUITE E IMPULS Să se implementeze: a) un bistabil de tip, folosind un bistabil de tip JK; b) un bistabil de tip JK, folosind un bistabil de tip ; omparaţi cele două soluţii din punct de vedere al gradului de structurare. ezolvare: a) Avem la dispoziţie un bistabil de tip JK şi dorim să realizăm un circuit care să aibă comportarea unui bistabil de tip. Problema se reduce la sinteza unei structuri combinaţionale, conform schemei de mai jos: L J LK LK Fig Structura bistabilului de tip acă noul circuit este superior structurat, atunci reacţia care aduce la intrarea în L informaţia asupra stării prezente a sistemului este necesară. În caz contrar această legătură va dispare în procesul de minimizare a funcţiilor J şi K. + J K x x x x x x J = Fig Sinteza bistabilului de tip K x x K = b) Avem la dispoziţie un bistabil de tip şi dorim să realizăm un circuit care să aibă comportarea unui bistabil de tip JK. J K LK L LK J K + J J K K K = J. + K. Fig. 5.3 Structura şi sinteza bistabilului de tip JK Bistabilul JK are un grad de structurare superior bistabilului (conţine o reacţie în plus).

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ 4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

POARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale.

POARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale. PORT TTL STNDRD 1 Scopul lucrării Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale 2 parate necesare - panou logic - sursă dublă de alimentare

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE 6 CICUITE BACULANTE BITABILE 6. Introducere Circuitele basculante bistabile sau, mai scurt, circuitele bistabile sunt circuite care pot avea la ieşire două stări stabile: logic şi logic. Circuitul poate

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal. .. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite elementare de formare a impulsurilor

Circuite elementare de formare a impulsurilor LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas C U R S U L 11 15.3.3 Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas 15.3.3.1. Introducere Performanţele unui m.p.p. şi implicit al sistemului de acţionare depind într-o mare măsură de schema de comandă şi

Διαβάστε περισσότερα

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE 2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

1.1.1 Poarta TTL standard

1.1.1 Poarta TTL standard 1 FML LOGCE plicaţiile din acest capitol îşi propun să prezinte familiile de porţi logice TTL şi CMOS, să facă un studiu comparativ al parametrilor şi caracteristicilor unor porţi logice realizate în cele

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1. P a g i n a 29 LUCRAREA NR. 4 POARTA LOGICĂ TTL Scopul lucrării constă în cunoașterea funcționării porții TTL și în însușirea metodelor de măsurare a principalilor parametrii statici și dinamici ai acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 ARHITETURA, FUNŢIONAREA ŞI APLIAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 1. Arhitectura temporizatorului 555 Temporizatorul 555 a fost folosit prima oară în 1971 de Signetics orporation şi a fost primul temporizator

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Curs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE Curs 6 COMPAATOAE CU AO CU EACȚIE POZITIĂ AMPLIFICATOAE ELECTONICE CUPINS Comparatoare de tensiune cu reacție pozitiă cu AO Diferența dintre comparatoarele simple și cele cu P Comparator inersor cu P cu

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul 3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C

Διαβάστε περισσότερα