STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU

Transcript

1 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU Coordonator proiect: BUJORU Director de proiect: Dr. biol. Aurel CIUBUCĂ Responsabil stiintific Dr. ing. Florin-Dumitru BORA

2 PROIECT ADER FAZA 1/2015 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Codul ADER și denumirea Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe proiectului: lanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi Denumire contractor: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, Bujoru - Adresa de contact (telefon, e- mail, adresa poştală, CUI, cont): Director general/director (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Director economic (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Director de proiect (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Bujoru cu sediul în oraş Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 65,cod poştal , judeţul Galati, CUI RO , cont exclusiv pentru planul sectorial la Trezoreria Tg. Bujor,înregistrată sub numărul la registrul Comerţului, cont nr. RO05TREZ XXX000413, tel/fax / , scdvvbujoru@clicknet.ro, Dr. ing. Donici Alina, Tel / , donicialina79@gmail.com Ec Tudose Catalin, tel / , tudosecatalin2015@gmail.com, Dr. biol. Ciubuca AurelTel / , aurel.ciubuca@gmail.com Anul începerii proiectului: 2015 Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 38

3 CONSORTIU: Bujoru Murfatlar Blaj Iasi INCDBH Ștefănești- Argeș

4 OBIECTIVUL FAZEI 1/2015. Evaluarea ecoclimatică și ecopedologică a arealelor studiate și obținerea unei baze de date prinvind produsele fito-sanitare utilizate

5 ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI: Activitatea 1.1 Studiu privind evaluarea cantitativă a principalilor poluanți contaminanți din diferete areale viticole

6 Datele ecoclimatice și ecopedologice în contextul monitorizării nivelului de pesticide și metale grele în lanțul sol-vin Condițiile ecoclimatice Gama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman. Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupra consumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar este aproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎ este scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile. Poluarea reprezintă una dintre căile cele mai importnate de deteriorare a capitalului natural. Dintre toate catergoriile de poluanți, cei stabili chimic și care au toxicitate mare ridică cele mai mari probleme manageriale. Pesticidele, metalele dar și metalele grele fac parte din această categorie. În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilor contaminate pentru culturi agricole. Evaluarea riscului nesesită caracterizarea distribuției spațiotemporale a pesticidelor și metalele grele, dar și a expunerii populației umane și a populațiilor din structura capitalului natural la acești contaminanții. Factorii care pot influența dinamica procesului de mobilitate a pesticidelor și a metalelor grele de la nivelul solului până în vin sunt: factori interni (metabolismul plantelor, relația dintre sistemul radicular - rizosferă, și inhibitori metabolici) dar și factori de mediu (lumina, temperatura, oxigenul, umiditatea, reacția solului, dar și concentrația ionilor din soluția solului). Factorii climatici în contestul poluării cu pesticide și metale grele joacă un rol foarte important, iar în cazul unei cercetări care implică determinarea cantitativă a acestor principalii poluanți este esențial a se înțelege cum condițiile ecoclimatice și ecopedologicie favorizarea acumularea acestor poluanți dar și modul în care acești factori pot (sau nu) favoriza fenomenele de translocarea a pesticidelor și a metalelor grele din sol până în produsul finit. Astfel cunoașterea foarte bine a arealelor luate în studiu este un prim pas în identificarea și principalilor poluanții pentru produsele viniviticole din România.

7 Sinteza principalelor elemente climatice din perioada analizată comparativ cu mediile multianuale Elemente climatice studiate (Media multi-anuală) Bujoru Murfatlar Blaj Iași INCDBH Ștefănești- Argeș Bilant termic global, tºg Bilant termic activ, tºa Bilant termic util, tºu Temperatura medie din luna iulie, C 24,1 26,1 24,5 21,0 22,0 Temperatura medie din luna august, C 23,1 22,9 22,4 20,3 23,3 Temperatura medie din luna septembrie, C 17,5 16,9 17,7 15,6 18,4 Temperatura medie anuală, ºC 11,5 12,7 10,6 9,8 12,4 Temperatura medie în perioada de vegetatie, ºC 19,4 18,1 17,2 17,5 20,1 Temperatura minimă absolută, ºC -25,5-26,9-24,0-27,2-26,2 Temperatura maxima absolută, ºC 41,5 42,6 38,0 42,3 39,4 Număr de zile cu temperaturi 38,4 42,2 23,1 37,6 39,6 mai mari de 30 C Σ insolatiei reale anuale, (ore) 1761,1 1989,5 1928,9 2044,4 1892,5 Σinsolatiei reale din perioada 1315,8 1478, ,2 1566,3 de vegetatie, (ore) Σprecipitatiilor anuale, (mm) 455,9 561,4 611,8 579,6 463,8 Σprecipitatiilor din perioada , de vegetatie, (mm) Durata perioadei de vegetatie, (nr zile) Coeficientul hidrototermic, (CH) 0,85 0,9 1,5 1,3 1,4 Indicele heliotermic real, (IHr) 2,31 4,1 1,7 2,0 3,1 Indicele bioclimatic viticol, (Ibcv) 8, ,1 7,1 9,6 Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) 4742,8 5488,5 4361,8 4106,1 4974,0 Din datele prezentate observăm că vița de vie dinspune de acești factori importanți în toate arelele studiate.

8 Condițiile ecoclimatice Pentru a se obține o imagine de ansambu a condițiilor ecopedologice, s-au desfășurat studii pentru a se putea stabili cu exactitate tipul de sol din areal luat în studiu, dar și prezentarea acestora din puct de vedere al alcătuirii granulometrice, al proprietățiilor hidroizice, a caracteristicilor chimice și agrochimice. Tipul de sol preponderent din zonele luate în studiu

9 Tipul cel mai reprezentativ de sol pentru podgoria Dealul Bujorului este: Cernoziom, în podgoriaei Murfatlar este Cernoziomul calcarice, în centrul Viticol Iași tipul de sol sunt cernoziomurile cambice şi argice. Solurile podgoriei Târnave sunt prezentate printr-o gamă relativ mare de tipuri şi subtipuri. Ca tipuri de sol se întâlnesc: eutricambosolul (solul brun eu-mezobazic), preluvosolul (solul brun argiloiluvial), aluviosolul (coluvisolul), regosolul (regosolul carbonatic), faeoziom (sol clinohidromorf sau negru de fâneaţă), entiantrosolul (solurile antropice), rezultate în urma lucrărilor de amenajare a terenurilor în pantă prin terasare, care deţin o pondere însemnată, cernoziomuri cambice (pe suprafeţe foarte mici). Pe teritoriul deţinut de INCDBH Stefănești se întâlnesc o multitudine de soluri, atât în așezare naturală cât și cu profile deranjate, antropizate prin lucrări de amenajare și uniformizare a versanților, distribuite cel mai adesea, datorită reliefului frământat, în complexe de soluri. După Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat în anul 2003 de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, clasificare care este în concordanță cu cerințele cuprinse în World Reference Base for Soil Resources (Dekers J.A. și colab., 1998), clasificare care grupează solurile pe baza procesului genetic caracteristic și a orizonturilor diagnostice, pe teritoriul INCDBH Ștefănești se întâlnesc următoarele clase și tipuri de soluri: clasa Protisoluri (soluri neevoluate) cu tipurile: Regosol și Aluvisol; clasa Umbrisoluri cu tipul Eutricambisol (fost Brun eumezobazic); clasa Luvisoluri (argiluvisoluri) cu tipurile: Preluvisol tipic (fost brun argiloiluvial), Luvosol tipic (fost brun luvic tipic), Luvosol albic (fost Luvisol albic), Planosol; clasa Antrisoluri (trunchiate și desfundate) cu tipul: Antrosol. În parcelele luate în studiu solul este tip Regosol eutric, calcaric în asociaţie (în complex) cu cel de tip Eutricambosol. Eutricambisolurile prezintă o textură variabilă de la lut la argilă și un conținut în argilă sub 0,002 mm cuprins între 14-47%. Regosolurile au o textură ce variază de la nisip lutos la argilă prăfoasă și argilă.

10 Studiul teoretic de ansamblu cu privire la utilizarea produselor fitosanitare care au în componența lor pesticide și metale grele și care ar putea avea efecte negative asupra creșterii și fructificării viței-de-vie. Prezentarea în detaliu (pe fenofaze) a produselor fitosanitare care au afost utilizate în ultimii 10 ani Protecţia plantelor constituie, în prezent, unul din domeniile cele mai importante ale agriculturii, datorită limităirii drastice a producţiei agricole de către agenţii fitopatogeni, dăunători şi buruieni. Combaterea chimică reprezintă şi astăzi principalul mijloc pe care practica agricolă îl are la dispoziţie pentru a micşora aceste pierderi. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.) estimează că pierderile anuale curente produse de boli şi dăunători se ridică la peste 300 miliarde de dolari pe tot globul. Evoluţia cercetărilor pentru pesticide a parcurs două etape principale, în prima etapă, din punct de vedere al selectivităţii, s-a pus accentul pe planta de cultură, animale domestice, vânat şi om. În cea de-a doua etapă s-a impus în plus o selectivitate mai mare faţă de organismele utile (entomofagi) iar în prezent cerinţele de selectivitate se extind pentru multe alte organisme: peşti, păsări, alge, albine, râme, inclusiv pentru unele microorganisme cum ar fi bacteriile fixatoare de azot (OECD - Guideline for testing of chemicals ). Literatura de specialitate consemnează în prezent peste 600 de substanţe active cu efect pesticid pe baza cărora se obţin peste de produse comerciale cu o producţie anuală de aproximativ 2 milioane tone (Zakharenko şi Melnikov, 1996). In vederea obţinerii unor pesticide ecologice acceptate, se cheltuiesc, pe produs, miliarde dolari SUA, în 8-10 ani de cercetare şi selectare a unei singure substanţe, din mii de produşi chimici, care să îndeplinească cerinţele deosebit de severe de eficacitate biologică şi de protejare a naturii. Eforturile uriaşe care se fac pentru introducerea de noi molecule active şi noi produşi, în condiţiile în care presiunea contra utilizării pesticidelor devine din ce în ce mai mare, se justifică prin efectele deosebit de mari pe care le provoacă. Protecţia chimică a plantelor cultivate a contribuit în ultimele 2-3 decenii la creşterea producţiei cu peste 20% la grâu, 25-30% la cartofi şi legume, 40-60% la sfeclă, 60-90% la pomii fructiferi şi vită de vie. Ar fi ideal să ne imaginăm că există un pesticid "model" care, adus printr-un tratament într-un ecosistem, să acţioneze exclusiv asupra organismelor ţintă, după care să dispară din mediu, fără nici o altă implicaţie secundară. Există numeroase încercări de a ne apropia de un asemenea model, dar efectele secundare nu pot fi evitate şi ele se referă la: toxicitatea ridicată, remanenţa prelungită a reziduurilor, distrugerea parţială a faunei şi florei solului, poluarea apelor freatice şi de suprafaţă etc.

11 În viticultură utilizarea eficientă a metodelor de fitoprotecţie implică selectarea metodei optime şi reducerea la minimum a utilizării produselor pentru protecţia plantelor. Aplicarea acestora trebuie să se facă respectând cerinţele de bază în selectarea produselor fito-farmaceutice în conformtate cu principiile de bunei practici agricole şi a menţinerii terenului în bune condiţii pentru agricultură şi mediu (fig. 1). Fig. 1 Cerinţele necesare pentru selectarea produselor fitosanitare

12 Pe baza datelor prezentate s-au ales o serie de produse fito-sanitare care s-au utilizat în toate arealele luate în acest studiu. Substanța Lista privind produsele fito-sanitare utilizate de toți parteneri Bujoru Murfatlar Blaj Iași INCDBH Ștefănești- Argeș Omite x x Karathane LC x x x Antracol x x x Kumulus S x x x Zeama bordeleza (BouilleBordelaise) x x x x Electis/Mancozeb si Zoxamide x x x Antracol 70% x x x Champ 77WG(hidroxid cupru+50% cupru metalic) x x Dithane x x Falcon460 EC tebuconazol 167 g/l + x x x triadimenol 43 g/l + spiroxamina 250 g/l Mikal Flash/Fosetil 500 x x x X x Thiovit jet x x X x Folpan x X Nissorun x x Topsin x x x Funguran OH 50WP50% Cu metalic x x Verita/Fosetil x x Calypso 480 SC x x x

13 Foarte importat este că viitoarele determinări de pesticide și de metale grele se vor face plecând de la aceste produse fito-sanitare. Lista privind produsele fito-sanitare utilizate de toți parteneri Substanța Bujoru Murfatlar Blaj Iași INCDBH Ștefănești- Argeș Topas 100 EC/Penconazol x x x x x Dithane x x Decis 25 WG deltametrin 250 gr/kg x x x x Verita/Fosetil x x Chorus x x Curzate Manox (cimoxalin 5% + MANCOZEB x x x 18% + 25 % Cu) Ridomil Plus Gold x x x x Triumf 40 WG x x Folicur Solo 250 EW x x Systhane Forte (SL) miclobutanil 240 g/l x x Fastac 10 EC x x Chorus 50Wg x x x Sulfavit 80 PU sulf 80% x x Profiler 71WG Fastac 10EC x x Talstar x x Blue Shield 50VG Cupru metalic sub forma de hidroxid de Cu 50% x x

14 CONCLUZII Rezultatele obținute în urma derulării activității specifice fazei I / 2015 din cadrul proiectului ADER , conduc la următoarele concluzii: Din punct de vedere al condițiilor ecoclimatice perioada analizată ( ) s-a caracterizat prin veri normale din punct de vedere climatic, cu media temperaturilor medii zilnice au atins valori care permit creșterea și fructificarea viței de vie în zonele studiate, de asemenea pe baza datelor climate se mai poate afirma că în toate areale se pretează cultivarea soiurilor de viță de vie pentru obținerea de vinuri albe, roze și roși de calitate superioară. Diversitatea tipurilor de sol (alcătuirii granulometrice, al proprietăţilor hidrofizice, caracteristicilor chimice şi agrochimice, la cele mai reprezentative soluri sunt cele din clasa cernisolurilor respectiv cernoziom și faeoziom cu subtipurile cernoziom cambic şi argic) a regimului precipitatiilor pe diferite areale viticole v-a evidentia o diversitate minerala a zonelor luate in studiu vizand macro, microelementele dar si metalele grele, generate de acestea dar si de factorul antropic. Diagnoza pesticidelor utilizate in ultimii 10 ani in podgoriile luate in studiu releva unele sinonimii in privinta utilizarii lor dar si unele particularitati in utilizarea anumitor produse, fapt ce ne obliga la studierea remanenței lor in aceste areale vticole. Din sinteza informaţiilor privind utilizarea produselor fito-sanitare, în agricultură, în general şi în viticultură în mod special, reiese tendinţa pe plan naţional şi internaţional de retragerea a multor produse de pe piaţă cum ar fi: insecticidele organoclorurate (DDT, Lindan, bromura de metil şi erbicidul Atrazin), scoaterea pesticidelor cu impact negativ asupra creșterii și fructificării viței de vie. În viticultură utilizarea eficientă a metodelor de fitoprotecţie implică selectarea metodei optime şi reducerea la minimum a utilizării produselor pentru protecţia viței de vie.