Contract ADER /2015

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Contract ADER /2015"

Οφέλια Μακρή
5 χρόνια πριν
Προβολές:

1 Contract ADER /2015 SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE PE LANȚUL AGROALIMENTAR PE BAZA CONCEPTULUI DE LA CONSUMATOR LA PRODUCĂTOR PENTRU A ASIGURA SIGURANȚA PRODUSULUI ȘI A GARANTA ORIGINEA ACESTUIA Faza I ( ) INVESTIGAREA TIPURILOR DE CONTAMINANȚI POTENȚIAL CANCERIGENI DIN MEDIU (SOL, APĂ) ȘI A CELOR DIN PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ, ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI - ILFOV Contractor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE IBA Bucureşti Partener P1: ASOCIAȚIA CORPUL EXPERȚILOR PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ CESA

2 Raport de fază I Contractor: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE IBA BUCUREȘTI Obiectivul general: 14 - Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor Numărul/codul proiectului 85/ADER Contract: ADER /2015 Act Adiţional: - Anul începerii Denumirea proiectului: Denumirea fazei: Anul finalizării Durata (luni): 38 SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE PE LANȚUL AGROALIMENTAR PE BAZA CONCEPTULUI DE LA CONSUMATOR LA PRODUCĂTOR PENTRU A ASIGURA SIGURANȚA PRODUSULUI ȘI A GARANTA ORIGINEA ACESTUIA INVESTIGAREA TIPURILOR DE CONTAMINANȚI POTENȚIAL CANCERIGENI DIN MEDIU (SOL, APĂ) ȘI A CELOR DIN PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ, ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. ing. Gabriel Sorin Mustățea Date contact (Tel/Fax, ): , gabi.mustatea@bioresurse.ro ; mustatea_gaby@yahoo.com

3 Obiectivele Proiectului: Obiectivul Fazei: Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (apă şi sol) şi a celor din produse alimentare de origine vegetală, în regiunea Bucureşti-Ilfov; Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje şi a celor din produse alimentare de origine animală, în regiunea Bucureşti- Ilfov; Supravegherea şi monitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produse agroalimentare de origine vegetală şi animală (ca atare şi/sau procesate) de pe piaţa din regiunea Bucureşti-Ilfov; Iniţierea şi organizarea unui program de supraveghere şi monitorizare a contaminanţilor cu potenţial cancerigen în producţia de materii prime vegetale şi animale, precum şi în procesarea acestora până la consumatori. Propunere de politici agroalimentare îmbunătăţite Analiza calității unor legume și fructe cu impact în piețele agroalimentare ale zonei București-Ilfov

4 Rezultatele scontate a se obține: Rezultatele obţinute: Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală; Analize chimice detectarea contaminanților potențiali oncogeni; Materiale informative. Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală, pebazastatisticilor cu privire la gradul de cultivare cu legume și fructe al terenurilor agricole din regiunea București Ilfov și la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din această zonă; Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni (metale grele: Cd, Cr, Pb, As, Ni) din produse de origine vegetală (legume și fructe) cu impact în piețele agroalimentare din regiunea București Ilfov; Materiale informative cu privire la: incidența cancerului în România și la nivel mondial, forme ale cancerului în funcţie de localizare (sediu anatomic), cele mai răspândite 5 forme de cancer la nivel global.

5 Capitolul 1 S-a realizat o caracterizare a regiunii București Ilfov din punct de vedere geografic și demografic; S-a prezentat potențialul agricol al regiunii; Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare economică a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale și celelalte activităţi; Mediul economic al regiunii Bucureşti-Ilfov este deosebit de atractiv, datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării, astfel încât și volumul investițiilor străine directe atrase reprezintă aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe la nivel naţional; La nivelul regiunii București Ilfov, în perioada , producția de fructe și legume a fost dominată de roșii și ceapă (în cazul legumelor), respectiv, de mere, pere și prune (în cazul fructelor).

6 Capitolul 2 În toate ţările industrializate problema poluării a devenit o preocupare majoră cu importante implicaţii social-politice, fiind considerată o barieră în calea dezvoltării economico-sociale, atrăgându-se atenţia că resursele naturale, materiale şi energetice nu sunt inepuizabile; În ultimul timp poluarea mediului înconjurător cu metale grele a atras atenţia din cauza problematicii deosebit de complexe ridicate de acest fenomen, deoarece majoritatea metalelor grele nu se găsește sub formă solubilă în apă sau, dacă într-adevăr există, speciile chimice respective sunt complexate cu liganzi organici sau anorganici, fapt care influenţează radical toxicitatea acestora; Contaminarea cu metale grele a produselor alimentare de origine vegetală se realizează din sol şi atmosferă, mai ales, în condiţiile în care culturile se află în vecinătatea întreprinderilor, apelor reziduale orăşeneşti, străzilor intens circulate etc.; În mod natural, în sol, metalele se găsesc în concentrații relativ mici, dar pot să apară în concentrații mari, cu potențial toxic, ca urmare a unor activități antropice și, mai ales, necontrolate.

7 Capitolul 3 Suprafaţa cultivată cu legume a reprezentat, în anul 2011, 3,25% din totalul suprafeţei arabile cultivate şi este aproximativ asemănătoare cu cea de la nivelul Uniunii Europene, cu diferenţa că, în prezent, în România, necesarul de consum nu este, încă, asigurat din resursele interne. Regiunea București-Ilfov este o zonă unde se cultivă intens legume. În anul 2014, în regiunea București Ilfov, s-au cultivat 2,25% din totalul legumelor cultivate în câmp la nivelul întregii țări și 9,36% din totalul legumelor cultivate în solarii. S-a urmărit analiza unui număr de probe de legume și fructe, consumate frecvent în regiunea București Ilfov, cu impact direct în piețele din această zonă, în special, în municipiul București; Au fost analizate 3 tipuri de fructe (mere, prune, pere 6 probe) şi 9 tipuri de legume (cartofi, roşii, varză, morcov, ceapă, ceapă roşie, ardei gras galben, ardei gras roşu, ardei gras verde 15 probe), cultivate în judeţul Ilfov, dar şi în judeţe învecinate (Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa), achiziționate din 3 pieţe agroalimentare din partea sudică a municipiului Bucureşti, respectiv: Piaţa agroalimentară Progresul, Piaţa agroalimentară Berceni Sudului şi Piaţa agroalimentară Berceni Olteniţei.

8 Capitolul 4 Probele menționate mai sus au fost analizate din punct de vedere al metalelor grele cu potențial cancerigen (Cd, Cr, Pb, As și Ni); Rezultatele obţinute au fost comparate cu limitele maxim admise precizate decătre: Regulamentul (UE) nr. 1881/2006 (care prevede limite impuse pentru conţinutul de plumb şi cadmiu din legume şi fructe), Standardul CODEX STAN (care prevede limite impuse pentru plumb şi cadmiu din legume şi fructe) şi Standardul GB din China (care stabileşte limite impuse pentru plumb, cadmiu, crom şi arsen din legume şi fructe); Conţinutul de plumb al tuturor probelor analizate a fost extrem de scăzut, marea majoritate a valorilor fiind situată sub limita de detecţie a echipamentului (0,015 μg/l). Conţinutul de cadmiu al probelor analizate a fost foarte scăzut, valorile obţinute situânduse cu mult sub valorile limită impuse; Pentru conţinutul de arsen, crom și nichel nu există limite impuse la nivel european. Totuşi, în cazul probei de Ardei gras verde (Falaștoaca) s-a obţinut un conţinut extrem de ridicat de nichel (7,5 mg/kg) care sugerează o posibilă contaminare.

9 Capitolul 5 Agenția Internațională de Cercetări ale Cancerului (IARC) clasifică substanțele cancerigene în 5 grupe: Grupa 1: substanțe care sunt cu siguranță cancerigene pentru om (Cd şi compuşii acestuia, As şi compuşii anorganici ai acestuia, compuşii Cr VI şi compuşii Ni), Grupa 2A: substanțe care sunt probabil cancerigene pentru om (compuşii anorganici ai Pb), Grupa 2B: substanțe care sunt posibil cancerigene pentru om (Pb, Ni și aliajele acestuia), Grupa 3: substanțe care nu sunt clasificate ca fiind cancerigene pentru om (compuşii organici ai Pb şi compuşii Cr III, Grupa 4: substanțe care probabil nu sunt cancerigene pentru om; Cele mai frecvente 5 forme ale cancerului, la nivel global, sunt: cancerul pulmonar (1,8 milioane de cazuri noi diagnosticate în anul 2012), cancerul de sân (1,7 milioane de cazuri noi diagnosticate în 2012), cancerul colorectal (1,4 milioane de noi cazuri diagnosticate în 2012), cancerul de prostată (1,1 milioane de noi cazuri diagnosticate în 2012) și cancerul de stomac ( de noi cazuri diagnosticate în anul 2012).

Σχετικά έγγραφα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii