COMPARATIA INTERLABORATOARE ETALONAREA TERMOMETRELOR DIN STICLA CU MERCUR ÎN DOMENIUL DE TEMPERATURA (35 45) ºC

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "COMPARATIA INTERLABORATOARE ETALONAREA TERMOMETRELOR DIN STICLA CU MERCUR ÎN DOMENIUL DE TEMPERATURA (35 45) ºC"

Transcript

1 COMPARATIA INTERLABORATOARE ETALONAREA TERMOMETRELOR DIN STICLA CU MERCUR ÎN DOMENIUL DE TEMPERATURA (35 45) ºC 1

2 CUPRINS 1 INTRODUCERE 5 2 PROGRAMUL COMPARATIEII INTERLABORATOARE Etaloane si utilaje Instructiuni de masurare Valori de referinta 11 3 REZULTATELE COMPARATIEI INTERLABORATOARE Generalitati Prezentarea rezultatelor masurarilor Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul Compatibilitatea cu valorile de referinta Compatibilitatea bilaterala Matricea completa de compatibilitate Analiza rezultatelor 57 4 CONCLUZII 64 ANEXA 65 2

3 1 Introducere În cadrul comparatiei interlaboratoare cu tema Etalonarea termometrelor din sticla cu mercur în domeniul de temperatura (35 45) ºC, laboratorul Termometrie-Colectivul Temperaturi al INM a fost desemnat Laborator pilot (LP) si Laborator de referinta (LR). Masurarile au început în luna iunie 23 la INM si s-au încheiat în luna noiembrie 23 la INM. Aceasta lucrare prezinta si analizeaza comparativ rezultatele si incertitudinile asociate obtinute de Laboratorul de referinta si de celelalte 6 laboratoare participante, care figureaza cu codurile ce le-au fost atribuite în cadrul Comparatiei. În lucrare sunt sintetizate sub forma tabelara si grafica abaterile rezultatelor obtinute de cele sase laboratoare fata de valorile de referinta stabilite de LR precum si incertitudinile asociate acestor abateri. Pe baza lor, s-au calculat indicii de valoare ai laboratoarelor participante, care stabilesc compatibilitatea fiecarui laborator cu LR. Compatibilitatea sau echivalenta etalonarilor efectuate de laboratoarele participante este indicata si de masura în care diferenta dintre rezultatele obtinute de 2 laboratoare este mai mica sau egala cu incertitudinea extinsa asociata diferentei. De aceea, în lucrare sunt prezentate, în aceleasi formate, diferentele dintre rezultatele obtinute de oricare doua laboratoare participante si incertitudinile asociate acestor diferente. 3

4 2 Programul comparatiei interlaboratoare 2.1 Etaloane si utilaje Ca etalon itinerant a fost utilizat termometrul din sticla cu mercur seria INMB-7, un termometru cu imersie partiala, având domeniul de masurare (35 45) ºC si valoarea diviziunii de,1 ºC. Tabelul 1 prezinta pararametrii caracteristici ai etaloanelor folosite în cursul masurarilor, asa cum au fost transmise de laboratoarele participante. În primele doua coloane sunt înscrise laboratorul si denumirea etalonului/etaloanelor folosite. Coloana 3 contine tipul sau modelul etalonului. În coloana 4 sunt înscrise domeniul de masurare si rezolutia etalonului. În ultimele doua coloane sunt specificate incertitudinea extinsa, inclusiv valoarea factorului de extindere, si ruta de trasabilitate. Tabelul 1 - Etaloanele folosite si principalele lor caracteristici Laborator Denumire etalon Tip/model Domeniu de masurare si rezolutie U Ruta de trasabilitate INM Termometru din sticla cu Hg cu imersie partiala (3..4) C; (4..5) C; rezolutie:,1 C,14 C interna 2 Termometru digital QED&INM, cu termometru cu rezistenta din platina ( 4) C; rezolutie:.1 C - INM 3 Termometru digital Hart Scientific, Model 152 A, cu termometru cu rezistenta din platina (..42) C; rezolutie:,1 C,3 C INM 4 ASL F25 seria B 1667A cu termometru cu rezistenta din platina ( 2) C; rezolutie:.1 C.5 C INM 5 Termometru digital Hart Scientific, Model 152A, cu termometru cu rezistenta din platina (..42) C; rezolutie:,1 C,3 C INM Termometru din sticla cu cu imersie partiala (2..3) C; rezolutie:,1 C,48 C interna 4

5 Laborator Denumire etalon Tip/model Domeniu de masurare si rezolutie U Ruta de trasabilitate Hg 6 Termometru digital cu termometru cu rezistenta din platina Hart Scientific, Model 152A, cu termometru cu rezistenta din platina (...42) C rezolutie:,1 C,1 C INM 7 Termometru digital cu termometru cu rezistenta din platina Hart Scientific, Model 152A, cu termometru cu rezistenta din platina - - INM În Tabelul 2 sunt prezentate utilajele folosite pentru realizarea temperaturilor de etalonare, pe baza informatiilor primite de la laboratoarele participante. În primele doua coloane sunt înscrise laboratorul si denumirea utilajului/utilajelor folosite. Coloana 3 contine, dupa caz, tipul /modelul acestuia sau numai substanta de lucru. În coloana 4 este înscris domeniul de temperatura. În ultimele doua coloane sunt specificate uniformitatea si stabilitatea temperaturii realizate în mediul de lucru. Tabelul 2 Utilajele folosite si parametrii lor caracteristici Laborator Denumire utilaj INM Baie termostat cu lichid 2 Baie termostat cu lichid 3 Baie termostat cu lichid 4 Baie termostat cu lichid 5 Baie termostat cu lichid 6 Baie ultratermostat cu lichid Tip/model/substanta de lucru Domeniu de temperatura Uniformitate Stabilitate cu apa (1...1) C ±,1 C ±,5 C cu ulei (2...1) C - - Tamson cu apa (t amb...1) C,2 C,1 C cu apa (1...1) C ±,1 C ±,1 C cu apa (1...1) C ±,4 C ±,4 C Tip: U1 prevazuta cu termostat programabil Julabo tip MW6 - cu apa distilata (1...1) C ±,1 C ±,1 C 7 Baie termostat Druk - ±,5 C 2.2 Instructiuni de masurare Pentru efectuarea masurarilor, fiecare laborator participant a utilizat metoda si procedura practicate în mod curent atunci când etaloneaza termometre din sticla cu mercur. Utilizarea unui termometru din sticla cu mercur nu ridica probleme deosebite, în afara celor legate de fragilitatea sa: fiind realizat din sticla (termometrica), o grija deosebita 5

6 trebuie acordata pentru a se evita spargerea sau deteriorarea sa. La utilizare, termometrul trebuie sa fie mentinut în pozitie verticala. De asemenea, trebuie sa se evite supunerea sa la socuri si vibratii. Termometrul ce a fost folosit ca suport al compararii fiind un termometru cu imersie partiala, el trebuie sa fie imersat în mediul de lucru pâna la adâncimea indicata. De asemenea, în timpul masurarilor, temperatura ambianta trebuie sa fie, pe cât posibil, egala cu temperatura de gradare specificata de fabricant. În caz contrar, se aplica corectiile de imersie si/sau de temperatura necesare, în conformitate cu NTM Etalonarea trebuie sa se efectueze în bai termostat, prin metoda compararii directe sau indirecte. Ca etaloane pot fi utilizate termometre din sticla cu mercur, termometre cu rezistenta din platina sau termometre digitale, având certificate de etalonare valabile. Masurarile s-au efectuat la valori întregi ale temperaturii din domeniul (35 45) ºC. La fiecare punct de etalonare s-au efectuat minimum trei serii de masurari diferite. Rezultatele masurarilor, functia de modelare si bilantul incertitudinii de masurare asociate au fost prezentate într-un raport de etalonare, de catre fiecare laborator participant. Ghidul intercompararii, instructiunile de utilizare, de transport si de masurare au fost transmise de Laboratorul pilot fiecarui laborator participant înainte de începerea masurarilor. Pentru o evaluare cât mai realista si unitara a capabilitatii de etalonare a laboratoarelor participante, Laboratorul pilot a transmis tuturor laboratoarelor participante functia de modelare a masurarii precum si detalii asupra semnificatiei si modalitatii de estimare a fiecarei componente: Modelul matematic al masurarii Corectia, C, care trebuie adaugata indicatiei termometrului etalonat, poate fi exprimata ca: C = T e T v + dt 1 + dt 2 + dt 3 + dt 4 + dt 5 + dt 6 + dt 7 unde: T e - temperatura citita cu termometrul etalon (de referinta); T v - temperatura citita cu termometrul de etalonat; dt 1 corectia erorii de interpolare la citirea indicatiei termometrului etalon; dt 2 corectia termometrului etalon; dt 3 corectia derivei între 2 etalonari succesive ale termometrului etalon; dt 4 corectia influentei temperaturii mediului ambiant asupra coloanei emergente; dt 5 corectia instabilitatii temperaturii baii de comparare; dt 5 corectia neuniformitatii temperaturii baii de comparare; dt 7 corectia variatiei valorii indicate la C de termometrul de etalonat (pentru termometrele care au indicatia de C); dt 8 corectia erorii de interpolare la citirea indicatiei termometrului de etalonat. Contributiile la incertitudinea standard compusa T e Estimatia temperaturii indicate de termometrul etalon (de referinta) se calculeaza ca media citirilor: T e = 1 n n T ei i= 1. Incertitudinea standard asociata lui T e este: 6

7 u ( T ) e = n 2 ( Te Te ) i i= 1. n ( n 1) T v - Estimatia temperaturii indicate de termometrul de etalonat se calculeaza ca media citirilor: 1 m Tv = Tv. i m i= 1 Incertitudinea standard asociata lui T v este: u ( T ) v = m i= 1 ( T T ) v v m ( m 1) i 2. dt 1 corectia erorii de interpolare la citirea indicatiei termometrului etalon. Operatorul este capabil sa interpoleze citirile termometrului etalon la o jumatate de diviziune. Corectia erorii de interpolare pentru termometrul etalon este considerata zero cu o incertitudine standard de: u δ T = ( d 2)/(2 3, ( ) ) 1 e / unde d e este diviziunea scarii gradate a termometrului de referinta. dt 2 Corectia termometrului etalon (de referinta). Certificatul de etalonare specifica o corectie ce trebuie sa fie aplicata indicatiilor termometrului etalon, C e, cu o incertitudine extinsa U e (pentru k = 2). Deci u(dt 2 ) = U e /2. dt 3 Corectia derivei între 2 etalonari succesive ale termometrului etalon (de referinta). Abaterea indicatiei termometrului de referinta fata de ultima sa etalonare este estimata din istoria etalonarilor. Aceasta deriva în timp nu poate fi folosita ca o corectie dar poate fi luata în considerare la evaluarea incertitudinii. S-a estimat ca x 3 = C în limitele a ± a 3 /2, unde a 3 este deriva maxima cunoscuta. Incertitudinea standard de tip B a acestei distributiii dreptunghiulare este u(δt 3 ) = a 3 /(2 3). Coeficientul de sensibilitate este C 3 = 1. Ca urmare, contributia la u c (C) a incertitudinii standard u(δt 3 ) va fi u 3 (C) = a 3 /(2 3). dt 4 Corectia influentei temperaturii mediului ambiant asupra coloanei emergente (o forma îmbunatatita de evaluare este propusa în ANEXA) i) Termometrele cu imersie totala trebuie sa fie imersate pâna la nivelul coloanei de lichid din capilarele termometrelor. Daca acest lucru nu este posibil, indicatia termometrului trebuie sa fie corectata. Corectia erorii datorate coloanei neimersate se calculeaza cu formula: x 4 = C m = n γ (t e - t l ) unde: γ este coeficientul de dilatare aparenta a mercurului fata de sticla (, 158, 175, conform Tabelului 1 din NTM ); n - numarul de grade Celsius corespunzator coloanei neimersate; t e - temperatura mediului în care este imersat termometrul de etalonat, determinata cu termometrul etalon (de referinta); t l - temperatura medie a coloanei de lichid neimersate, care se determina cu ajutorul unui termometru auxiliar plasat la jumatatea înaltimii coloanei neimersate. 7

8 Incertitudinea standard asociata acestei corectii se poate considera u(dt 4 )=n γ u(t l ), unde u(t l ) = U e /2, U e fiind incertitudinea extinsa data în certificatul de etalonare al termometrului auxiliar; ii) Termometrele cu imersie partiala trebuie sa fie imersate pâna la adâncimea de imersie prevazuta, iar temperatura coloanei neimersate trebuie sa fie egala cu temperatura de gradare. Daca acestea sunt diferite, indicatia termometrului trebuie sa fie corectata. Corectia erorii datorate diferentei dintre temperatura coloanei neimersate si temperatura de gradare se calculeaza cu formula: x 4 = C m = n γ (t' - t'') unde: γ - coeficientul de dilatare aparenta a mercurului fata de sticla (conform Tabelului 1 din NTM ); n - numarul de grade Celsius corespunzator coloanei de lichid pâna la valoarea temperaturii la care se face etalonarea termometrului; t' - temperatura coloanei de lichid neimersate în momentul gradarii termometrului, ce este inscriptionata pe termometru; t'' - temperatura medie a coloanei de lichid neimersate, care se determina cu ajutorul unui termometru auxiliar plasat la jumatatea înaltimii coloanei neimersate. Incertitudinea standard asociata acestei corectii se poate considera u(dt 4 )=n γ u(t''), unde u(t'') = U e /2, U e fiind incertitudinea extinsa data în certificatul de etalonare al termometrului auxiliar. dt 5 Corectia instabilitatii temperaturii baii de comparare este zero. Abaterea maxima a temperaturii baii într-un interval de timp de doua ori mai mare decât durata ciclului de masurare este? stab = T max - T min. Incertitudinea standard asociata corectiei acestei abateri este: ( T ) = /( 2 3) u δ 5 stab. dt 6 Corectia neuniformitatii temperaturii baii de comparare este zero. Notând cu? unif diferenta maxima a temperaturilor dintre oricare 2 puncte din baia de comparare, rezulta ca incertitudinea standard asociata este: ( T 6 ) = / 2 3 u δ. dt 7 Corectia variatiei valorii indicate la C de termometrul de etalonat (pentru termometrele care au indicatia de C) este zero. Diferenta,? v, dintre indicatiile termometrului la aceasta temperatura, determinate înainte si dupa etalonarea propriuzisa, nu poate fi folosita ca o corectie dar poate fi luata în considerare la evaluarea incertitudinii. Incertitudinea standard asociata acestei corectii este u(dt 7 )=? v /(2 3). dt 8 Corectia erorii de interpolare la citirea indicatiei termometrului de etalonat este considerata zero cu o incertitudine standard de: unif ( T ) = ( d 2)/(2 3) u δ 1 e /, unde d v este diviziunea scarii gradate a termometrului de etalonat. 8

9 2.3 Valori de referinta Termometrul din sticla cu mercur utilizat ca suport al compararii a fost etalonat initial la INM si a fost transportat între laboratoarele paticipante conform Schemei de circulatie a etalonului. Transportul termometrului s-a facut numai ca bagaj de mâna, într-un ambalaj corespunzator, si în pozitia verticala marcata pe ambalaj, pentru a se evita spargerea sa si/sau întreruperea coloanei de mercur. Dupa revenirea la INM, termometrul a fost reetalonat. La INM etalonarea s-a efectuat prin comparare directa cu 2 termometre din sticla cu mercur, având valoarea diviziunii de,1 C si incertitudinea extinsa de,14 C, pentru k = 2. Termometrele etalon folosite au fost termometrele nr si 3937, având domeniul de masurare (3...4) C si, respectiv, termometrele nr si 1724, având domeniul de masurare (4...5) C. Corectiile determinate la INM în cursul masurarilor initiale si finale, valorile medii ale corectiilor, care reprezinta valorile de referinta (VR) ale compararii precum si incertitudinile standard compuse asociate valorilor de referinta sunt prezentate în Tabelul 3. Tabelul 3 Valorile de referinta ale BRML..T-C1 t 9 / C Corectie/ C Valoare medie / C u c / C Etalonare initiala Etalonare finala 35, -,1 -,12 -,11,11 36, -,99 -,12 -,1,11 37, -,97 -,18 -,12,11 38, -,112 -,111 -,112,11 39, -,11 -,122 -,116,11 4, -,98 -,99 -,99,11 41, -,88 -,87 -,88,11 42, -,16 -,11 -,14,11 43, -,1 -,12 -,11,11 44, -,113 -,16 -,11,11 45, -,91 -,91 -,91,11 Incertitudinea standard compusa, numarul efectiv de grade de libertate si incertitudinea extinsa pentru un nivel de încredere de 95 % s-au calculat conform SR 13434/1999 Ghid pentru evaluarea si exprimarea incertitudinii de masurare. Spre exemplificare, în Tabelul 4 este prezentat bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C. Tabelul 4 - Bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C la INM Marimea X i Estimatia x i Incertitudinea standard u(x i ) Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate? i Coeficientul de sensibilitate C i Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y)= C i?u(x i ) T e 35,334 C,7 mk Normala 17 1,7 mk T v 35,792 C,5 mk Normala 8-1 -,5 mk 9

10 Marimea X i Estimatia x i Incertitudinea standard u(x i ) Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate? i Coeficientul de sensibilitate C i Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y)= C i?u(x i ) δt 1 1,4 mk Dreptunghiulara 8 1 1,4 mk δt 2 -,545 C 7, mk Normala 8 1 7, mk δt 3 4,3 mk Dreptunghiulara 8 1 4,3 mk δt 4.1 mk Normala 8 1 2,9 mk δt 5 2,9 mk Dreptunghiulara 8 1 2,9 mk δt 6 5,8 mk Dreptunghiulara 8 1 5,8 mk δt 8 1,4 mk Dreptunghiulara 8 1 1,4 mk C -,1 C Incertitudinea standard compusa,11 C Numarul efectiv de grade de libertate Incertitudinea extinsa,22 C Incertitudinea extinsa a fost stabilita ca incertitudinea standard compusa a masurarii multiplicata cu factorul de extindere k p = 1,96 pe baza unei distributii t pentru? ef = si defineste un interval estimat a avea un nivel de încredere de 95%. 1

11 3 Rezultatele comparatiei interlaboratoare 3.1 Generalitati Conform protocolului stabilit, fiecare laborator participant a efectuat cel putin 3 serii de masurari diferite la fiecare valoare a temperaturii. Etalonarea a fost efectuata în bai termostat, prin metoda compararii directe sau indirecte. Tabelele continând corectiile determinate, valoarea lor medie la fiecare punct de etalonare precum si bilantul incertitudinii de masurare au fost transmise laboratorului pilot. Cu exceptia Laboratorului 6, toate laboratoarele participante au comis erori în stabilirea numarului gradelor de libertate sau au omis sa le transmita. Ca urmare, pentru fiecare laborator participant, incertitudinea extinsa aa fost calculata prin multiplicarea lui u c cu factorul de extindere k = 2. Valorile laboratorului Termometrie al INM reprezinta media aritmetica a corectiilor determinate la începutul si sfârsitul comparatiei. Pentru calculul incertitudinilor asociate abaterilor fata de valorile de referinta s-a folosit functia de modelare:?c = C Lab i C LR + dc stab (1) unde dc stab reprezinta corectia diferentei dintre indicatiile termometrului determinate la INM în cursul masurarilor finale si initiale. Luând C LR ca media aritmetica a corectiilor determinate de INM la începutul si sfârsitul comparatiei, s-a estimat ca dc stab = ºC în limitele a ± a stab k, unde a stab k este diferenta determinata la temperatura t k. Incertitudinea standard de tip B a acestei distributii dreptunghiulare este u(dc stab ) = a stab k /(2v3). Coeficientul de sensibilitate fiind 11

12 egal cu 1, contributia la u c (?C) a incertitudinii standard u(dc stab ) va fi egala cu a stab k/(2v3). Marimile de intrare C Lab i (i = 2, 3..., 7) si C LR sunt partial corelate, toate etaloanele folosite fiind trasabile la etalonul national de temperatura. Pentru a nu complica prea mult calculele, vom presupune, totusi, ca marimile C Lab i si C LR sunt necorelate. Aplicând legea de propagare a incertitudinii, incertitudinea standard compusa asociata abaterii?c s-a calculata astfel: u c (?C) = [u 2 ( C Lab i ) + u 2 (C LR ) + u 2 (dc stab )] 1/2. În Tabelele 5, 7, 9, 11, 13 si 15 sunt înscrise incertitudinea standard compusa si incertitudinea extinsa (pentru k = 2) asociate abaterilor?c. La calculul incertitudinii asociate diferentelor dintre rezultatele obtinute de oricare 2 laboratoare participante la comparare (Tabelele 17-31) s-a folosit functia de modelare?c = C Lab i C Lab j. (2) Presupunând ca marimile de intrare sunt necorelate si aplicând legea de propagare a incertitudinii, incertitudinea standard compusa asociata diferentei?c a fost calculata astfel: u c (?C) = [u 2 ( C Lab i ) + u 2 (C Lab j )] 1/ Prezentarea rezultatelor masurarilor În Figura 1 sunt prezentate comparativ corectiile determinate de Laboratorul de referinta si de cele 6 laboratoare participante precum si incertitudinile extinse U asociate acestor corectii, pentru fiecare punct de etalonare. 12

13 Rezultatele masurarilor la 35 o C Rezultatele masurarilor la 36 o C Corectie, o C Corectie, o C LR LR -.2 LR LR Rezultatele masurarilor la 37 o C Rezultatele masurarilor la 38 o C Corectie, o C Corectie, o C LR LR -.2 LR LR Rezultatele masurarilor la 39 o C Rezultatele masurarilor la 4 o C Corectie, o C Corectie, o C LR LR -.2 LR LR Figura 1 Rezultatele masurarilor. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse U asociate (pentru k = 2) 13

14 Rezultatele masurarilor la 41 o C Rezultatele masurarilor la 42 o C Corectie, o C Corectie, o C LR LR -.2 LR LR Rezultatele masurarilor la 43 o C Rezultatele masurarilor la 44 o C Corectie, o C Corectie, o C LR LR -.2 LR LR.12 Rezultatele masurarilor la 45 o C.8.4 Corectie, o C LR LR Figura 1- Rezultatele masurarilor. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse U asociate (pentru k = 2) (continuare) 14

15 3.2.1 Laboratorul 2 Rezultatele obtinute de Laboratorul 2 sunt prezentate în Tabelul 5 împreuna cu abaterile fata de valorile de referinta si cu incertitudinile asociate abaterilor. Tabelul 5 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 2 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 2 VR Lab. 2 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,5,21 -,11,11 +,51,24,47 36, -,53,21 -,1,11 +,47,24,47 37, -,48,21 -,12,11 +,54,24,48 38, -,61,21 -,112,11 +,51,24,47 39, -,84,21 -,116,11 +,32,24,48 4, -,35,21 -,99,11 +,64,24,47 41, -,44,21 -,88,11 +,44,24,47 42, -,3,21 -,14,11 +,74,24,47 43, -,27,21 -,11,11 +,74,24,47 44, -,44,21 -,11,11 +,66,24,47 45, -,42,21 -,91,11 +,49,24, Abaterile Lab 2 fata de VR Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 2 - Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 2 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse U asociate (pentru k = 2) 15

16 Abaterile corectiilor determinate de Laboratorul 2 fata de VR si incertitudinile extinse U (pentru k = 2) asociate acestor abateri sunt mai bine evidentiate prin reprezentarea grafica din Figura 2. Se remarca faptul ca pentru 7 din cele 11 puncte de etalonare, plaja incertitudinii extinse include sau este foarte apropiata de VR. În Tabelul 6 este reprodus bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C, asa cum a fost primit de la Laboratorul 2. Coloanele tabelului nu sunt conforme cu modelul transmis de Laboratorul pilot. Tabelul 6 - Bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C transmis de Laboratorul 2 Descrierea influentei marimii de intrare Indicatia termometrului etalon Indicatia termometrului de etalonat Corectia datorata interpolarii la citirea termometrului etalon Corectia termometrului de referinta Corectia derivei termom. de ref. Corectia influentei cond. ambientale Corectia instabilit. baii Corectia neuniformitatii baii Corectia datorata Interpolarii termom. de etalonat Simbol ( C) Estimatia ( C) T e (T e ) mediu = 34,965 T v (T v ) mediu = 35,2 Corectia C -,5 Incertitudinea standard compusa Incertitudinea extinsa Incertitudinea standard asociata Distributia Coeficientul de sensibilitate Contributia u y,74 Normala 1,74,58 Normala 1,58 δt 1,74 Rectangulara 1,74 δt 2,5,25 Normala 1,25 δt 3,2 Rectangulara 1,2 δt 4 Rectangulara 1 δt 5,144 Rectangulara 1,144 δt 6,144 Rectangulara 1,144 δt 7,58 Rectangulara 1,58,26,412 Se impun câteva observatii referitoare la evaluarea incertitudinii de catre Laboratorul 2: - conform functiei de modelare, coeficientul de sensibilitate pentru T v ar trebui sa fie egal cu -1 ( C / Tv = 1) ; 16

17 - deoarece termometrul etalon este un termometru digital cu rezolutia de,1 C, incertitudinea standard asociata corectiei δt 1 ar trebui sa fie u(δt 1 ) =,1 C/(2 3) = 2,9 mk. De asemenea, u(δt 1 ) fiind legata doar de rezolutia etalonului, ar trebui sa fie aceeasi la toate punctele de etalonare; - incertitudinea standard asociata corectiei δt 2 ar trebui sa fie u(δt 2 ) = U e /2, unde U e este incertitudinea extinsa înscrisa în certificatul de etalonare al termometrului digital (Laboratorul 2 nu a furnizat informatii privind valoarea lui U e ). - în cazul în care nu se cunoaste deriva termometrului de referinta, incertitudinea standard asociata lui δt 3 trebuie sa fie calculata ca u(δt 3 ) = U e / 3; - incertitudinea standard asociata lui δt 4 nu este zero, ci u(δt 4 ) = n γ U e /2, unde U e este incertitudinea extinsa a termometrului auxiliar utilizat; - termometrul de etalonat având valoarea diviziunii de,1 C, incertitudinea standard asociata lui δt 7 ar trebui sa fie u(δt 7 ) =,1 C/(4 3) = 1,4 mk; - distributia de probabilitate a marimii δt 4 este normala; - nu este prezentat numarul gradelor de libertate pentru nici o componenta a incertitudinii. Laboratorul 2 nu a furnizat informatii privind instabilitatea si neuniformitatea baii cu ulei utilizate Laboratorul 3 Rezultatele obtinute de Laboratorul 3 sunt prezentate în Tabelul 7. Semnul valorilor medii ale corectiilor laboratorului 3 a fost schimbat în minus, asa cum rezulta, de fapt, din medierea corectiilor celor 3 serii de masurari. Abaterile rezultatelor obtinute de Laboratorul 3 fata de valorile de referinta si incertitudinile asociate abaterilor sunt înscrise, de asemenea, în Tabelul 7 si sunt reprezentate grafic în Figura 3. Tabelul 7 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 3 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 3 VR Lab. 3 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 -,11,11 -,1,23,46 36, -,14,18 -,1,11 -,4,21,42 37, -,12,19 -,12,11,,22,44 38, -,114,17 -,112,11 -,2,2,4 39, -,12,2 -,116,11 -,4,23,46 4, -,11,23 -,99,11 -,2,25,51 41, -,16,2 -,88,11 -,18,23,46 42, -,17,17 -,14,11 -,3,2,4 43, -,17,18 -,11,11 -,6,21,42 44, -,112,2 -,11,11 -,2,23,46 45, -,11,17 -,91,11 -,1,2,4 17

18 Abaterile Lab. 3 fata de VR.6.4 Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 3 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 3 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse asociate (pentru k = 2) Figura 3 pune mai bine în evidenta abaterile exagerat de mici obtinute de Laboratorul 3 fata de valorile de referinta: 8 dintre cele 11 abateri sunt cuprinse între,1 C si,4 C, în timp ce incertitudinile extinse asociate acestor abateri sunt =,4 C. În Tabelul 8 este redat bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C, asa cum a fost transmis de Laboratorul 3. Tabelul 8 - Bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C transmis de Laboratorul 3 Marimea X i Estimatia x i [grd C] Incertitudine a standard u(x i ) [grd C] Distributia de probabilitate Nr. grade de libertate Coeficient de sensibilitate Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y i ) [grd C] Te 34,954,721 normala 5 1,,721 Tv 35,5633,795 normala 5 1,,795 dt1,,7 dreptunghiulara 8 1,,7 dt2,,15 normala 5 1,,15 dt3,,144 dreptunghiulara 8 1,,144 dt4,, normala 5 1,, dt5,,288 dreptunghiulara 8 1,,288 dt6,,577 dreptunghiulara 8 1,,577 dt7,, - -,, dt8,,144 dreptunghiulara 8 1,,144 Incertitudinea standard combinata uc,1964 Numarul efectiv de grade de libertate 12,98827 Incertitudinea extinsa Ue = k x uc k = 2,16,

19 În evaluarea incertitudinii de catre Laboratorul 3 trebuie semnalate câteva probleme: - valorile estimatiilor sunt înscrise cu un numar nejustificat de mare de zecimale 5, si chiar 6 în bilanturile calculate la alte temperaturi; - numarul gradelor de libertate pentru T e si T v este dat ca fiind egal cu 5, desi numarul total de masurari este 15 (3 serii a 5 masurari). Reamintim ca, pentru o evaluare de tip A, numarul gradelor de libertate este n-1, unde n este numarul de masurari; - conform functiei de modelare, coeficientul de sensibilitate pentru T v ar trebui sa fie egal cu -1 ( C / Tv = 1) ; - numarul gradelor de libertate pentru δt 2 nu este 5 ci 8. La fel si pentru δt 4 ; - incertitudinea standard asociata lui δt 4 nu este zero, ci u(δt 4 ) = n γ U e /2, unde U e este incertitudinea termometrului auxiliar utilizat Laboratorul 4 Rezultatele obtinute de Laboratorul 4 sunt prezentate în Tabelul 9. Abaterile rezultatelor obtinute de Laboratorul 4 fata de valorile de referinta si incertitudinile asociate abaterilor sunt înscrise, de asemenea, în Tabelul 9 si sunt reprezentate grafic în Figura 4. Tabelul 9 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 4 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 4 VR Lab. 4 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, +,15,34 -,11,12 +,116,36,72 36, +,16,34 -,1,12 +,116,36,72 37, +,18,34 -,12,12 +,12,36,72 38, +,16,34 -,112,12 +,128,36,72 39, +,14,34 -,116,12 +,13,36,72 4, +,2,34 -,99,12 +,119,36,72 41, +,2,34 -,88,12 +,18,36,72 42, +,2,34 -,14,12 +,124,36,72 43, +,22,34 -,11,12 +,123,36,72 44, +,23,34 -,11,12 +,133,36,72 45, +,31,34 -,91,12 +,122,36,72 19

20 Abaterile Lab 4 fata de VR Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 4 - Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 4 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse asociate (pentru k = 2) Reprezentarea grafica din Figura 4 pune în lumina abaterile mari ale rezultatelor masurarilor Laboratorului 4 fata de VR, la toate punctele de etalonare. Valorile acestor abateri sunt aproape duble fata de incertitudinile extinse U, a caror plaja nu include VR la nici unul din cele 11 puncte de temperatura. În Tabelul 1 este prezentat bilantul incertitudinii de masurare, asa cum a fost transmis de Laboratorul 4. Tabelul 1 - Bilantul incertitudinii de masurare transmis de Laboratorul 4 Nr. crt. Marimea X i 1 δt1 (corectia dat. Interpolarii) 2 δt2 (corectia term. de refer.) 3 δt3 (corectia derivei) 4 δt4 (corectia influentei cond. ambientale) 5 δt5 (corectia instabilit. baii termostat) 6 δt6 (corectia neuniformitatii baii termostat) Incertitudine a standard u i C Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate? Coeficientul de sensibilitate,14 Dreptunghiulara 1,14,25 Normala 1,25,1 Dreptunghiulara 1,1,1 Dreptunghiulara 1,1,25 Dreptunghiulara 1,25,15 Dreptunghiulara 1,15 Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y) C 2

21 Nr. crt. Marimea X i 7 δt7 (corectia schimbarii val. ind. la C) 8 δt8 (corectia datorata interp. term. etalon) Incertitudine a standard u i C Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate? Coeficientul de sensibilitate,1 Dreptunghiulara 1,1,1 Dreptunghiulara 1,1 Incertitudinea standard de tip B u B,32 Incertitudinea standard de tip A u A,13 (estimatia temperaturii indicate de termometrul de referinta T e - estimatia temperaturii indicate de termometrul de etalonat T v ) Incertitudinea compusa u c,34 Incertitudinea extinsa pentru un k = 2,68 Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y) C Este necesar sa facem câteva observatii la bilantului incertitudinii întocmit de Laboratorul 4: - distributia de probabilitate a marimii δt 4 este o distributie normala; - valoarea contributiei u 3 este egala cu,1 C, desi incertitudinea standard asociata lui δt 3 este egala cu,1 C, C 3 fiind egal cu 1. Reamintim ca u i = C i u (x i ); - deoarece instabilitatea si neuniformitatea baii folosite sunt egale cu ±,1 C, valorile lui u(δt 5 ) si u(δt 6 ) ar trebui sa fie egale cu 2,89 mk; - corectia δt 7 nu se aplica în cazul etalonului itinerant, deoarece acesta nu are reperul de C; - deoarece termometrul etalon este un termometru digital cu rezolutia de,1 C, incertitudinea standard asociata corectiei δt 1 ar trebui sa fie u(δt 1 ) =,1 C/(2 3) = 2,9 m C; - nu este prezentat numarul gradelor de libertate pentru nici o componenta a incertitudinii Laboratorul 5 Rezultatele obtinute de Laboratorul 5 sunt prezentate în Tabelul 11. Abaterile rezultatelor obtinute de Laboratorul 5 fata de valorile de referinta si incertitudinile asociate abaterilor sunt înscrise, de asemenea, în Tabelul 11 si sunt reprezentate grafic în Figura 5. Tabelul 11 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 5 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 5 VR Lab. 5 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,22 -,11,11 +,1,25,49 36, -,1,22 -,1,11,,25,49 37, -,1,22 -,12,11 +,2,25,5 38, -,1,22 -,112,11 +,12,25,49 39, -,11,22 -,116,11 +,6,25,5 21

22 t 9 / C Lab. 5 VR Lab. 5 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 4, -,8,22 -,99,11 +,19,25,49 41, -,9,22 -,88,11 -,2,25,49 42, -,9,22 -,14,11 +,14,25,49 43, -,8,22 -,11,11 +,21,25,49 44, -,9,22 -,11,11 +,2,25,49 45, -,8,22 -,91,11 +,11,25,49.8 Abaterile Lab 5 fata de VR.6.4 Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 5 - Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 5 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse asociate (pentru k = 2) Ca si în cazul Laboratorului 3, reprezentarea din Figura 5 releva abateri exagerat de mici obtinute de Laboratorul 5 fata de valorile de referinta: 5 dintre cele 11 abateri sunt cuprinse între,1 C si,6 C, în timp ce incertitudinile extinse asociate acestor abateri sunt egale cu,49 C. Cu toate acestea, nu este vorba de o supraestimare a incertitudinii ci, mai degraba, de o subestimare (asa cum se va vedea mai departe). În Tabelul 12 este prezentat bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C, asa cum a fost transmis de Laboratorul 5. 22

23 Tabelul 12 - Bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C transmis de Laboratorul 5 Marimea X i Estimatia X i Incertitudinea standard u i Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate v i Coeficientul de sensibilitate Contributia la incertitudinea standard compusa u i (y) T e 34,9,4 mk normala 8 1,,4 mk T V 35, normala 8 1, dt mk rectangulara 8 1,,288 mk dt 2 15 mk rectangulara 8 1, 15 mk dt 3 2,88 mk normala 8 1, 2,88 mk dt 4,33,132 mk rectangulara 8 1,,132 mk dt 5 11,5 mk rectangulara 8 1, 11,5 mk dt 6 11,5 mk rectangulara 8 1, 11,5 mk dt 8 1,44 mk rectangulara 8-1, -1,44 mk Incertitudinea standard compusa,224 C Numarul efectiv de grade de libertate 8 Incertitudinea extinsa Pentru k=2, U = 2x,224 C=,448 C~,45 C Se impun câteva observatii referitoare la modul de evaluare a incertitudinii de catre Laboratorul 5: - numarul gradelor de libertate pentru T e si T v este dat ca fiind 8 ; pentru o evaluare de tip A, numarul gradelor de libertate este n-1, unde n este numarul de masurari; - conform functiei de modelare, coeficientul de sensibilitate pentru T v este -1 ( C / Tv = 1) ; - distributia de probabilitate a marimii δt 4 este normala; - deoarece instabilitatea si neuniformitatea baii folosite, conform informatiilor transmise de Laboratorul 5, sunt egale cu ±,4 C, valorile u(δt 5 ) si u(δt 6 ) trebuie sa fie de aproape 2 ori mai mari decât valorile date în tabel si anume, de 23,1 mk. Aceste valori ale u(δt 5 ) si u(δt 6 ) conduc la o valoare a incertitudinii standard compuse de,36 C. Ca urmare, incertitudinea extinsa asociata abaterii rezultatelor Laboratorului 5 de la valorile de referinta ar fi egala cu,75 C, de aproape 4 ori mai mare decât abaterea de la temperatura de 44 C (de +,2 C) si de 75 ori mai mare decât abaterea de la temperatura de 35 C (de +,1 C) Laboratorul 6 Rezultatele obtinute de Laboratorul 6 sunt prezentate în Tabelul 13. Abaterile rezultatelor obtinute de Laboratorul 6 fata de valorile de referinta si incertitudinile asociate abaterilor sunt înscrise, de asemenea, în Tabelul 13 si sunt reprezentate grafic în Figura 6. 23

24 Tabelul 13 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 6 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 6 VR Lab. 6 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,7 -,11,11 +,1,13,26 36, -,9,7 -,1,11 +,1,13,26 37, -,9,7 -,12,11 +,12,13,27 38, -,9,7 -,112,11 +,22,13,26 39, -,1,7 -,116,11 +,16,13,27 4, -,8,7 -,99,11 +,19,12,26 41, -,8,7 -,88,11 +,8,12,26 42, -,8,7 -,14,11 +,24,13,26 43, -,8,7 -,11,11 +,21,13,26 44, -,8,7 -,11,11 +,3,13,26 45, -,8,7 -,91,11 +,11,13,26.6 Abaterile Lab 6 fata de VR.4 Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 6 - Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 6 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse asociate (pentru k = 2) Figura 6 releva o concordanta foarte buna între abaterile Laboratorului 6 fata de VR si incertitudinile asociate acestor abateri. În Tabelul 14 este prezentat bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C, asa cum a fost transmis de Laboratorul 6. 24

25 Tabelul 14 - Bilantul incertitudinii de masurare la temperatura de 35 C transmis de Laboratorul 6 Marimea Estimatia Incertitudinea standard Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate Coeficientul de sensibilitate Contributia la incertitudinea standard compusa X i x i u i Te 34,935,15864 normala 5 1,15864 Tv 35,, rectangulara 8-1, dt 2,5 normala 8 1,5 dt 3,11547 rectangulara 8 1,11547 dt 4 -,8295,13825 rectangulara 8-1,13825 dt 5, rectangulara 8 1, dt 6, rectangulara 8 1, Incertitudinea standard compusa,69659 Numarul efectiv de grade de libertate 1789 Incertitudinea extinsa,1 v i u i (y) Modul de calcul al incertitudinii si comentariile prezentate de Laboratorul 6 sunt exemplare (cu 2 exceptii : semnul coeficientului de sensibilitate si distributia de probabilitate ale marimii δt 4 ) : întelegerea semnificatiei fiecarei componente a incertitudinii si tratarea riguroasa a subiectului merita o mentiune speciala Laboratorul 7 Rezultatele obtinute de Laboratorul 7 sunt prezentate în Tabelul 15. Abaterile rezultatelor obtinute de Laboratorul 7 fata de valorile de referinta si incertitudinile asociate abaterilor sunt înscrise, de asemenea, în Tabelul 7 si sunt reprezentate grafic în Figura 7. Tabelul 15 Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 7 fata de valorile de referinta t 9 / C Lab. 7 VR Lab. 7 - VR Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,142,5 -,11,11 -,41,12,24 36, -,154,5 -,1,11 -,54,12,24 37, -,14,5 -,12,11 -,38,12,25 38, -,144,5 -,112,11 -,32,12,24 39, -,142,5 -,116,11 -,26,13,25 4, -,125,5 -,99,11 -,26,12,24 41, -,121,5 -,88,11 -,33,12,24 42, -,125,5 -,14,11 -,21,12,24 43, -,121,5 -,11,11 -,2,12,24 44, -,126,5 -,11,11 -,16,12,24 45, -,127,5 -,91,11 -,36,12,24 25

26 .2 Abaterile Lab 7 fata de VR Abatere/ o C Temperatura/ o C Figura 7 - Abaterile rezultatelor obtinute de Lab. 7 fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse asociate (pentru k = 2) Din Figura 7 se remarca faptul ca doar pentru 5 dintre cele 11 puncte de etalonare, plaja incertitudinii extinse include sau este foarte apropiata de VR. Asa cum se va vedea în continuare, cauza cea mai probabila a acestei situatii este modul de evaluare a incertitudinii de masurare de catre Laboratorul 7. În Tabelul 16 este prezentat bilantul incertitudinii de masurare, asa cum a fost transmis de Laboratorul 7. Tabelul 16 - Bilantul incertitudinii de masurare transmis de Laboratorul 7 Marimea Incertitudinea standard U(sT) Distributia de probabilitate Numarul gradelor de libertate Coeficientul de sensibilitate Contributia la incertitudinea standard compusa C C st1,3 normala 2 1,3 st2,43 " 2 1,43 st3,23 " 2 1,23 st4 " 2 1 st5,14 " 2 1,14 st6 " 2 1 st7 - " st8,14 normala 2 1,14 Incertitudinea standard U(sT) =,519 C Incertitudinea extinsa pentru K = 2 este U(sT) xk=,14 C Se impun câteva observatii referitoare la evaluarea incertitudinii de catre Laboratorul 7: - nu sunt tratate contributiile la u c (C) ale marimilor de intrare T e si T v ; 26

27 - incertitudinea standard asociata corectiei δt 2 ar trebui sa fie u(δt 2 ) = U e /2, unde U e este incertitudinea extinsa înscrisa în certificatul de etalonare al termometrului digital (necomunicata de Laboratorul 7); - faptul ca estimatia influentei temperaturii coloanei neimersate este zero nu implica o incertitudine standard asociata lui δt 4 egala cu zero; u(δt 4 ) = n γ U e /2, unde U e este incertitudinea termometrului auxiliar utilizat; - numarul gradelor de libertate pentru toate marimile de intrare tratate este estimat a fi egal cu 2 în loc de 8 ; - cu exceptia lui δt 2 si δt 4, distributia de probabilitate pentru fiecare dintre marimile de intrare din tabel este dreptunghiulara si nu normala Compatibilitatea cu valorile de referinta Aceleasi date discutate pâna aici (abaterile rezultatelor obtinute de cele 6 laboratoare participante fata de valorile de referinta) sunt reprezentate în Figura 8 într-o forma comparativa în care, pe acelasi grafic, se poate vedea situatia tuturor laboratoarelor (Lab i, i=2, 3,..., 7) la un anumit punct de etalonare. Graficele sunt astfel organizate încât sa permita o trecere rapida în revista a compatibilitatii fiecarui laborator cu VR la temperaturile de etalonare. 27

28 Abaterile fata de VR la 35 o C Abaterile fata de VR la 36 o C (Labi-VR)/ o C (Labi-VR)/ o C Abaterile fata de VR la 37 o C Abaterile fata de VR la 38 o C (Labi-VR)/ o C (Labi-VR)/ o C Abaterile fata de VR la 39 o C Abaterile fata de VR la 4 o C (Labi-VR)/ o C (Labi-VR)/ o C Figura 8 Abaterile valorilor laboratoarelor participante fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse U (pentru k = 2) asociate acestor abateri. 28

29 Abaterile fata de VR la 41 o C Abaterile fata de VR la 42 o C (Labi-VR)/ o C (Labi-VR)/ o C Abaterile fata de VR la 43 o C Abaterile fata de VR la 44 o C (Labi-VR)/ o C (Labi-VR)/ o C Abaterile fata de VR la 45 o C (Labi-VR)/ o C Figura 8 Abaterile valorilor laboratoarelor participante fata de valorile de referinta. Liniile verticale reprezinta incertitudinile extinse U (pentru k = 2) asociate acestor abateri.(continuare) 29

30 3.2.8 Compatibilitatea bilaterala Compatibilitatea sau echivalenta etalonarilor efectuate de diferitele laboratoare participante este indicata si de masura în care diferenta dintre rezultatele obtinute de 2 laboratoare este mai mica sau egala cu incertitudinea extinsa asociata diferentei. Diferentele dintre valorile determinate de oricare doua laboratoare participante la comparatie sunt înscrise în Tabelele În ultimele doua coloane ale fiecarui tabel sunt prezentate incertitudinea standard compusa si incertitudinea extinsa (pentru k = 2) asociate acestor diferente, incertitudini calculate cu ajutorul functiei de modelare (2). Tabelul 17 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 3 si Laboratorul 5 t 9 / C Lab. 3 Lab. 5 Lab. 3 Lab. 5 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 -,1,22 -,2,3,59 36, -,14,18 -,1,22 -,4,28,57 37, -,12,19 -,1,22 -,2,29,58 38, -,114,17 -,1,22 -,14,28,56 39, -,12,2 -,11,22 -,1,3,59 4, -,11,23 -,8,22 -,21,32,64 41, -,16,2 -,9,22 -,16,3,59 42, -,17,17 -,9,22 -,17,28,56 43, -,17,18 -,8,22 -,27,28,57 44, -,112,2 -,9,22 -,22,3,59 45, -,11,17 -,8,22 -,21,28,56 Tabelul 18 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 3 si Laboratorul 6 t 9 / C Lab. 3 Lab. 6 Lab.3 Lab. 6 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 -,1,7 -,2,21,42 36, -,14,18 -,9,7 -,14,19,39 37, -,12,19 -,9,7 -,12,2,4 38, -,114,17 -,9,7 -,24,18,37 39, -,12,2 -,1,7 -,2,21,42 4, -,11,23 -,8,7 -,21,24,48 41, -,16,2 -,8,7 -,26,21,42 42, -,17,17 -,8,7 -,27,18,37 43, -,17,18 -,8,7 -,27,19,39 44, -,112,2 -,8,7 -,32,21,42 45, -,11,17 -,8,7 -,21,18,37 3

31 Tabelul 19 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 3 si Laboratorul 2 t 9 / C Lab. 3 Lab. 2 Lab. 3 Lab. 2 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 -,5,21 -,52,29,58 36, -,14,18 -,53,21 -,51,28,55 37, -,12,19 -,48,21 -,54,28,57 38, -,114,17 -,61,21 -,53,27,54 39, -,12,2 -,84,21 -,36,29,58 4, -,11,23 -,35,21 -,66,31,62 41, -,16,2 -,44,21 -,62,29,58 42, -,17,17 -,3,21 -,77,27,54 43, -,17,18 -,27,21 -,7,28,55 44, -,112,2 -,44,21 -,68,29,58 45, -,11,17 -,42,21 -,59,27,54 Tabelul 2 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 3 si Laboratorul 7 t 9 / C Lab. 3 Lab. 7 Lab. 3 Lab. 7 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 -,142,5,4,21,41 36, -,14,18 -,154,5,5,19,37 37, -,12,19 -,14,5,38,2,39 38, -,114,17 -,144,5,3,18,35 39, -,12,2 -,142,5,22,21,41 4, -,11,23 -,125,5,24,24,47 41, -,16,2 -,121,5,15,21,41 42, -,17,17 -,125,5,18,18,35 43, -,17,18 -,121,5,14,19,37 44, -,112,2 -,126,5,14,21,41 45, -,11,17 -,127,5,26,18,35 Tabelul 21 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 3 si Labratorul 4 t 9 / C Lab. 3 Lab. 4 Lab. 3 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,12,2 +,15,34 -,117,39,79 36, -,14,18 +,16,34 -,12,38,77 37, -,12,19 +,18,34 -,12,39,78 38, -,114,17 +,16,34 -,13,38,76 39, -,12,2 +,14,34 -,134,39,79 31

32 t 9 / C Lab. 3 Lab. 4 Lab. 3 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 4, -,11,23 +,2,34 -,121,41,82 41, -,16,2 +,2,34 -,126,39,79 42, -,17,17 +,2,34 -,127,38,76 43, -,17,18 +,22,34 -,129,38,77 44, -,112,2 +,23,34 -,135,39,79 45, -,11,17 +,31,34 -,132,38,76 Tabelul 22 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 5 si Laboratorul 6 t 9 / C Lab. 5 Lab. 6 Lab. 5 Lab. 6 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,22 -,1,7,,23,5 36, -,1,22 -,9,7 -,1, , -,1,22 -,9,7 -,1,23,5 38, -,1,22 -,9,7 -,1, , -,11,22 -,1,7 -,1,23,5 4, -,8,22 -,8,7,, , -,9,22 -,8,7 -,1,23,5 42, -,9,22 -,8,7 -,1, , -,8,22 -,8,7,,23,5 44, -,9,22 -,8,7 -,1, , -,8,22 -,8,7,,23,5 Tabelul 23 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 5 si Laboratorul 2 t 9 / C Lab. 5 Lab. 2 Lab. 5 Lab. 2 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,22 -,5,21 -,5,3,61 36, -,1,22 -,53,21 -,47,3,61 37, -,1,22 -,48,21 -,52,3,61 38, -,1,22 -,61,21 -,39,3,61 39, -,11,22 -,84,21 -,26,3,61 4, -,8,22 -,35,21 -,45,3,61 41, -,9,22 -,44,21 -,46,3,61 42, -,9,22 -,3,21 -,6,3,61 43, -,8,22 -,27,21 -,53,3,61 44, -,9,22 -,44,21 -,46,3,61 45, -,8,22 -,42,21 -,38,3,61 32

33 Tabelul 24 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 5 si Laboratorul 7 t 9 / C Lab. 5 Lab.7 Lab. 5 Lab. 7 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,22 -,142,5,42,23,45 36, -,1,22 -,154,5,54,23,45 37, -,1,22 -,14,5,4,23,45 38, -,1,22 -,144,5,44,23,45 39, -,11,22 -,142,5,32,23,45 4, -,8,22 -,125,5,45,23,45 41, -,9,22 -,121,5,31,23,45 42, -,9,22 -,125,5,35,23,45 43, -,8,22 -,121,5,41,23,45 44, -,9,22 -,126,5,36,23,45 45, -,8,22 -,127,5,42,23,45 Tabelul 25 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 5 si Laboratorul 4 t 9 / C Lab. 5 Lab.4 Lab. 5 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,22 +,15,34 -,115,4,81 36, -,1,22 +,16,34 -,116,4,81 37, -,1,22 +,18,34 -,118,4,81 38, -,1,22 +,16,34 -,116,4,81 39, -,11,22 +,14,34 -,124,4,81 4, -,8,22 +,2,34 -,1,4,81 41, -,9,22 +,2,34 -,11,4,81 42, -,9,22 +,2,34 -,11,4,81 43, -,8,22 +,22,34 -,12,4,81 44, -,9,22 +,23,34 -,113,4,81 45, -,8,22 +,31,34 -,111,4,81 Tabelul 26 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 6 si Laboratorul 2 t 9 / C Lab. 6 Lab. 2 Lab. 6 Lab. 2 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,7 -,5,21 -,5,22,44 36, -,9,7 -,53,21 -,37,22,44 37, -,9,7 -,48,21 -,42,22,44 38, -,9,7 -,61,21 -,29,22,44 39, -,1,7 -,84,21 -,16,22,44 4, -,8,7 -,35,21 -,45,22,44 41, -,8,7 -,44,21 -,36,22,44 33

34 t 9 / C Lab. 6 Lab. 2 Lab. 6 Lab. 2 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 42, -,8,7 -,3,21 -,5,22,44 43, -,8,7 -,27,21 -,53,22,44 44, -,8,7 -,44,21 -,36,22,44 45, -,8,7 -,42,21 -,38,22,44 Tabelul 27 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 6 si Laboratorul 7 t 9 / C Lab. 6 Lab. 7 Lab. 6 Lab. 7 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,7 -,142,5,42,9,17 36, -,9,7 -,154,5,64,9,17 37, -,9,7 -,14,5,5,9,17 38, -,9,7 -,144,5,54,9,17 39, -,1,7 -,142,5,42,9,17 4, -,8,7 -,125,5,44,9,17 41, -,8,7 -,121,5,41,9,17 42, -,8,7 -,125,5,45,9,17 43, -,8,7 -,121,5,41,9,17 44, -,8,7 -,126,5,46,9,17 45, -,8,7 -,127,5,47,9,17 Tabelul 28 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 6 si Laboratorul 4 t 9 / C Lab. 6 Lab. 4 Lab. 6 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,1,7 +,15,34 -,115,35,69 36, -,9,7 +,16,34 -,16,35,69 37, -,9,7 +,18,34 -,18,35,69 38, -,9,7 +,16,34 -,16,35,69 39, -,1,7 +,14,34 -,114,35,69 4, -,8,7 +,2,34 -,1,35,69 41, -,8,7 +,2,34 -,1,35,69 42, -,8,7 +,2,34 -,1,35,69 43, -,8,7 +,22,34 -,12,35,69 44, -,8,7 +,23,34 -,13,35,69 45, -,8,7 +,31,34 -,111,35,69 34

35 Tabelul 29 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 2 si Laboratorul 7 t 9 / C Lab. 2 Lab. 7 Lab. 2 Lab. 7 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,5,21 -,142,5 +,92,22,43 36, -,53,21 -,154,5 +,11,22,43 37, -,48,21 -,14,5 +,92,22,43 38, -,61,21 -,144,5 +,83,22,43 39, -,84,21 -,142,5 +,58,22,43 4, -,35,21 -,125,5 +,9,22,43 41, -,44,21 -,121,5 +,77,22,43 42, -,3,21 -,125,5 +,95,22,43 43, -,27,21 -,121,5 +,94,22,43 44, -,44,21 -,126,5 +,82,22,43 45, -,42,21 -,127,5 +,85,22,43 Tabelul 3 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 2 si Laboratorul 4 t 9 / C Lab. 2 Lab. 4 Lab. 2 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,5,21 +,15,34 -,65,4,8 36, -,53,21 +,16,34 -,69,4,8 37, -,48,21 +,18,34 -,66,4,8 38, -,61,21 +,16,34 -,77,4,8 39, -,84,21 +,14,34 -,98,4,8 4, -,35,21 +,2,34 -,55,4,8 41, -,44,21 +,2,34 -,64,4,8 42, -,3,21 +,2,34 -,5,4,8 43, -,27,21 +,22,34 -,49,4,8 44, -,44,21 +,23,34 -,67,4,8 45, -,42,21 +,31,34 -,73,4,8 Tabelul 31 Diferentele dintre rezultatele obtinute de Laboratorul 7 si Laboratorul 4 t 9 / C Lab. 7 Lab. 4 Lab. 7 Lab. 4 Corectie/ C u c / C Corectie/ C u c / C?C/ C u c / C U/ C 35, -,142,5 +,15,34 -,157,34,69 36, -,154,5 +,16,34 -,17,34,69 37, -,14,5 +,18,34 -,158,34,69 38, -,144,5 +,16,34 -,16,34,69 39, -,142,5 +,14,34 -,156,34,69 35

Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare. Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie

Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare. Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie Sonia Gaiţă - INM Ianuarie 2005 Subiecte Concepte şi termeni Modelarea măsurării

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

9 Testarea ipotezelor statistice

9 Testarea ipotezelor statistice 9 Testarea ipotezelor statistice Un test statistic constă în obţinerea unei deducţii bazată pe o selecţie din populaţie prin testarea unei anumite ipoteze (rezultată din experienţa anterioară, din observaţii,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Laborator biofizică. Noţiuni introductive Laborator biofizică Noţiuni introductive Mărimi fizice Mărimile fizice caracterizează proprietăţile fizice ale materiei (de exemplu: masa, densitatea), starea materiei (vâscozitatea, fluiditatea), mişcarea

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

I. Noţiuni introductive

I. Noţiuni introductive Metode Numerice Curs 1 I. Noţiuni introductive Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate astfel încât să fie rezolvate numai prin operaţii aritmetice. Prin trecerea

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011 1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE DETERMINARE A INCERTITUDINII MĂSURĂRILOR ÎN LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI A PRODUSELOR INDUSTRIALE. Efectuat : Silvia Garganciuc

METODE DE DETERMINARE A INCERTITUDINII MĂSURĂRILOR ÎN LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI A PRODUSELOR INDUSTRIALE. Efectuat : Silvia Garganciuc Universitatea Tehnica a Moldovei Masterat Inginerie şi i Managementul Calităţii ii METODE DE DETERMINARE A INCERTITUDINII MĂSURĂRILOR M ÎN LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI A PRODUSELOR INDUSTRIALE Efectuat :

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα