1. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE
|
|
- Φαίδρα Παπαδάκης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 . ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE.. Locul şi rolul elementului de execuţie într-un sistem automat Într-un sistem de reglare automată, figura., mărimea de ieşire y a procesului (parametrul reglat) se măsoară cu un traductor care furnizează semnalul x r (numit de reacţie) proporţional cu valoarea mărimii măsurate. Semnalul x r este comparat cu mărimea prescrisă y* (semnalul de ieşire al traductorului mărimii de intrare u), iar semnalul rezultat, eroarea ε (sau mărimea de abatere x a ), este prelucrat de regulatorul automat care furnizează mărimea de comandă x c, semnal aplicat elementului de execuţie. Elementul de execuţie intervine în procesul automatizat prin mărimea de execuţie x m în scopul realizării unei valori dorite a mărimii de ieşire y, în prezenţa mărimii de perturbaţie x p. Element de execuţie x p u Traductor de intrare y* + ε - Regulator x c Organ de x c Organ de x m Proces acţionare execuţie reglat y x r Traductor de reacţie Figura. Schema bloc a unui sistem de reglare automată Elementele de execuţie sunt componente ale sistemelor automate care asigură modificarea fluxurilor de energie sau de masă de la intrarea proceselor industriale automatizate. Prin intermediul acestor fluxuri se asigură valorile dorite ale parametrilor reglaţi de la ieşirea proceselor automatizate (temperaturi, debite, presiuni, concentraţii, poziţii, viteze, etc.). Un element de execuţie are un rol dublu: un rol informaţional, de transmitere al semnalului de comandă x c al regulatorului spre procesul industrial automatizat sub forma mărimii de execuţie x m şi un rol energetic, de vehiculare a unui flux de energie sau de masă (în general de putere însemnată) în vederea influenţării dorite a procesului industrial automatizat. Elementele de execuţie pot fi alese din cataloagele firmelor producătoare, dar numai pe baza unor calcule de dimensionare, avându-se în vedere procesele automatizate. Odată ales sau realizat elementul de execuţie, în urma unui calcul de dimensionare, proprietăţile dinamice şi staţionare ale acestuia practic nu se mai modifică. În general, într-o buclă de reglare automată, până la intrarea în elementul de execuţie, indiferent de suportul energetic folosit, circulă numai informaţii sub forma unor semnale a căror putere poate fi neglijată.
2 Elementele care preced elementele de execuţie pot fi considerate ca nişte dipoli, cu o mărime de intrare şi o mărime de ieşire. Suportul energetic al acestor semnale poate fi oarecare, acesta depinzând de echipamentul de automatizare utilizat (electric, hidraulic, pneumatic). În majoritatea aplicaţilor elementele de execuţie lucrează asupra unor debite (abur, apă, energie electrică, etc.), poziţii sau alţi parametri tehnologici ceruţi de procesele industriale automatizate. Prin element de execuţie se înţelege deci, acel ansamblu funcţional care, primind un semnal de la aparatura din bucla de reglare sau linia de comandă deschisă, face să varieze un parametru tehnologic la intrarea unui proces în scopul realizării unor valori dorite ale mărimii de ieşire a acestuia. Elementul de execuţie se compune, de obicei, din două părţi principale, un organ de acţionare (OA) şi un organ de execuţie (OE), figura.2. Rolul energetic al elementului de execuţie se referă la vehicularea unor fluxuri de energie şi de masă, preluate de la surse de energie exterioare (W E ), şi aplicate la intrarea procesului Fig..2 Element de execuţie automatizat. Vehicularea fluxurilor de energie se realizează cu ajutorul organelor de execuţie, acţionate de către organe de acţionare corespunzătoare, care pot fi privite, în marea majoritate a cazurilor, ca nişte elemente generatoare de forţă sau cuplu. Adesea, între organele de acţionare şi organele de execuţie, se introduc lanţuri cinematice, limitatoare de cursă şi limitatoare de efort, prin intermediul cărora se asigură potrivirea caracteristicilor acestora şi asigurarea unei funcţionări sigure. Organul de acţionare, numit şi servomotor, trebuie deci să asigure transformarea mărimii de comandă x c într-o mărime intermediară x ' capabilă să acţioneze asupra c organului de execuţie. Performanţele staţionare şi dinamice ale organului de acţionare, împreună cu cele ale organului de execuţie, influenţează performanţele buclelor de reglare din care fac parte. La alegerea tipului organului de acţionare se au în vedere: corelarea puterii dezvoltate de organul de acţionare cu puterea cerută de organul de execuţie, precizia şi siguranţa în funcţionare, viteza de răspuns, posibilităţi de reglare a vitezei de acţionare, posibilitatea reversării sensului de acţionare, sursele de energie disponibile etc. Avându-se în vedere că puterea vehiculată de blocurile componente ale unui element de execuţie, în marea majoritate a cazurilor nu poate fi neglijată, elementul de execuţie trebuie privit ca un element de putere, caracterizat deci printr-un cuadripol, cu câte două mărimi de intrare şi două mărimi de ieşire (presiune debit sau tensiune curent). 2
3 .2. Clasificarea elementelor de execuţie În ceea ce priveşte transferul semnalelor şi al fluxurilor de energie de către elementul de execuţie, acesta poate fi continuu sau discret. În primul caz, elementele de execuţie sunt cu acţiune continuă, iar dependenţa x m f(x c ) este o funcţie continuă. După forma dependenţei x m f(x c ), elementele de execuţie pot fi liniare sau neliniare. Elementele de execuţie liniare pot fi: - cu acţiune proporţională neinerţială x m (t) k p x c (t) (.) - cu acţiune integratoare t x m( t ) xc( t ) dt (.2) T i 0 - cu acţiune proporţională inerţială de ordinul unu T x& ( t ) + x ( t ) k x ( t ) (.3) m m Elementele de execuţie neliniare pot fi bipoziţionale sau tripoziţionale. Elementele de execuţie cu acţiune discretă funcţionează cu semnale de comandă sub forma unor succesiuni de impulsuri codificate, utilizate mai ales în cadrul comenzilor numerice. După agentul purtător de semnal, elementele de execuţie pot fi electrice, pneumatice sau hidraulice. După tipul mişcării imprimate organelor de execuţie de către organele de acţionare, elementele de execuţie pot fi cu mişcare de rotaţie sau mişcare de translaţie. În general tipul organului de execuţie este impus de procesul automatizat. În situaţia în care tipul organului de acţionare nu este impus de anumite considerente, alegerea acestuia se poate face avându-se în vedere următoarele: a) Organele de acţionare electrice prezintă cea mai largă răspândire, o gamă largă de puteri şi performanţe ridicate. Se recomandă în cazurile în care semnalul de comandă trebuie transmis la distanţă. Nu se recomandă utilizarea acestora în medii explozive şi în situaţii în care avaria reţelei de energie nu trebuie să afecteze funcţionarea unui proces tehnologic. b) Organele de acţionare pneumatice se recomandă în special pentru acţionarea ventilelor (robinetelor) de reglare sau în cazurile în care organul de acţionare trebuie să realizeze deplasări liniare mici, lente şi la un nivel energetic scăzut. Pot fi utilizate în medii explozive şi în regim de avarie al reţelelor electrice. p c 3
4 Nu se recomandă utilizarea lor când semnalul de comandă trebuie transmis la distanţe mari, cel mult până la m. c) Organele de acţionare hidraulice sunt recomandate, faţă de cele pneumatice, în cazurile când se cer dezvoltate forţe şi acceleraţii mari la gabarite reduse. Din această sumară prezentare a elementelor de execuţie rezultă că ele, în mod obişnuit, schimbă şi natura fizică a semnalelor transmise..3. Organe de acţionare electrice În cazul reglării manuale a unui parametru tehnologic (de exemplu: temperatură, presiune, debit, nivel, viteză, poziţie, etc.) dintr-un proces oarecare, un operator uman urmăreşte valoarea instantanee a parametrului reglat pe baza indicaţiilor unui traductor (aparat indicator). În majoritatea cazurilor scopul reglării manuale este menţinerea parametrului tehnologic reglat cât mai apropiat de o valoare prescrisă tehnologic numită mărime de referinţă. Dacă operatorul observă apariţia unei abateri a parametrului tehnologic reglat faţă de mărimea de referinţă, în funcţie de amplitudinea şi semnul acestei abateri, operatorul ia decizii de modificare corespunzătoare a valorii mărimii de intrare în proces (mărimea de execuţie) pentru micşorarea şi eliminarea abaterii şi restabilirea parametrului tehnologic al procesului la valoarea prescrisă. În acest scop operatorul acţionează manual organul de execuţie pentru modificarea fluxului de energie sau de masă de la intrarea procesului. La un sistem de reglare automată organul de execuţie trebuie acţionat, în majoritatea cazurilor, de un echipament generator de forţă sau cuplu numit organ de acţionare. Organele de acţionare pot fi electrice, pneumatice sau hidraulice. În categoria organelor de acţionare electrice se pot încadra în funcţie de tipul organului de execuţie folosit: - electromagneţii; - releele şi contactoarele; - servomotoarele electrice; - diverse dispozitive electrice şi electronice de comandă. 4
5 .4. Elemente de execuţie cu comandă bipoziţională şi tripoziţională În cazul unor reglări nepretenţioase drept organe de acţionare electrice se folosesc electromagneţii. Prin cuplarea acestora cu robinete de reglare se obţin aşa numitele ventile de reglare electromagnetice. Asemenea organe de acţionare se pot folosi numai în cazul comenzilor bipoziţionale, ventilele electromagnetice lucrând în regim tot sau nimic, figura.3. Dacă ventilul este închis atunci când bobina electromagnetului nu este alimentată la tensiunea U (mărimea de comandă x c ), el se numeşte normal închis (NI). Dacă ventilul este deschis atunci când bobina electromagnetului nu este alimentată la tensiunea U, el se numeşte normal deschis (ND). Diagramele de funcţionare ale unor ventile electromagnetice ND respectiv NI, sunt prezentate în figura.3 b. Asemenea elemente de execuţie se pot folosi numai în cazul comenzilor bipoziţionale când, dacă se presupune o viteză infinită de deplasare a armăturii mobile şi o inerţie redusă a fluxurilor vehiculate, mărimea de execuţie variază în salturi, putând lua doar două valori, una maximă şi alta minimă. Fig..3. Element de execuţie bipoziţional (ventil electromagnetic) Valoarea medie a mărimii de execuţie, poate lua diverse valori în funcţie de raportul t a /t d, în care t a este timpul de alimentare al bobinei electromagnetului iar t d este timpul de deconectare al bobinei electromagnetului. Ca urmare, mărimea de ieşire a procesului tehnologic va oscila cu amplitudini dependente şi de structura intimă a acestuia, în jurul unei valori medii în funcţie de acelaşi raport t a /t d. Acest mod de comandă bipoziţională a fluxurilor de energie şi de masă de la intrarea proceselor industriale nu poate fi utilizat întotdeauna, îndeosebi datorită inerţiei acestor fluxuri comandate cât şi datorită inerţiei pieselor aflate în mişcare a căror punere în funcţionare ar necesita puteri foarte mari, din cauza gabaritelor foarte mari. În cazul acţionărilor de tip tot sau nimic datorită vitezei finite de deplasare a electromagneţilor şi inerţiei fluxurilor vehiculate apar timpi morţi la conectarea respectiv deconectarea electromagneţilor. În unele situaţii (dimensiuni mari, viteze de execuţie limitate, etc.), în locul ventilelor electromagnetice se folosesc ventile de reglare acţionate cu servomotoare electrice reversibile cu viteză constantă (figura.4). 5
6 Fig..4 Element de execuţie cu servomotor ventilului în funcţie de variaţia mărimii de comandă: Organele de acţionare de tip servomotor electric sunt cuplate cu organele de execuţie prin intermediul unor reductoare de viteză care, pe lângă rolul de reducere a vitezei, îndeplinesc şi funcţia de asigurare a unor anumite caracteristici funcţionale. Definind raportul de transmisie al reductorului de viteză, R V, prin i ω ω (.4) 2 / şi presupunând că ω t ) Kx ( t ) (.5) ( c rezultă dependenţa mărimii de execuţie x m (debitul de fluid Q), prin deplasarea armăturii mobile a xm( t ) ω 2( t )dt Ki xc( t ) dt (.6) Prin urmare, funcţia de transfer are expresia: G( s ) X m( s ) X ( s ) c Ki s T s i (.7) care evidenţiază comportarea pur integratoare a unor asemenea EE (figura.5), cu timpul de integrare: Fig..5. Comportarea dinamică a EE integrator T i Ki (.8) deci, o comportare dependentă de factorul de amplificare K al organului de acţionare şi de valoarea raportului de transmisie i. Astfel de elemente de execuţie se folosesc în cazul comenzilor tripoziţionale, când servomotoarele electrice primesc ca semnale de comandă una din mărimile +U, 0 sau U. În consecinţă, diagrama de variaţie în timp a poziţiei organului de execuţie ne arată că în acest caz organul de execuţie poate ocupa diverse poziţii, extreme sau intermediare, sau altfel spus organul de execuţie se opreşte în poziţia în care a fost surprins în momentul dispariţiei semnalului de comandă x c (fig..6). Această poziţie depinde de viteza de acţionare a organului de acţionare, de durata de acţionare şi de valoarea raportului de transmisie. 6
7 Fig..6 Diagrama de variaţie a mărimii de execuţie Asemenea elemente de execuţie asigură o reglare precisă deoarece scade numărul de conectări şi de deconectări, iar în regim staţionar organul de execuţie ocupă o poziţie intermediară, (între valorile extreme x mm şi x mm ), care asigură realizarea valorii staţionare dorite a parametrului reglat. Dacă elementul de execuţie cu comandă tripoziţională este astfel ales, din considerente de viteză a organului de acţionare, încât variaţia de debit provocată de organul de execuţie să readucă mărimea de ieşire a procesului tehnologic între limitele admise înainte de a se ajunge la debite extreme, acţionarea robinetului se poate opri într-o poziţie intermediară. Această situaţie de repaus se păstrează atâta timp cât diferenţa dintre debitul de energie sau de materiale intrat în proces şi debitul echivalent de ieşire, menţine mărimea de ieşire reglată între limitele prestabilite. Acest timp de repaus al elementului de execuţie tripoziţional este mult mai mare decât timpul de repaus între două acţionări succesive din cadrul acţionării elementulului de execuţie bipoziţional. Ca urmare, în acest caz servomotoarele, deci elementele de execuţie, vor avea un număr mai mic de acţionări iar mărimile reglate se pot menţine la valori mai apropiate de valorile prescrise decât în cazul reglărilor bipoziţionale..5. Elemente de execuţie cu poziţioner Efecte de execuţie mai bune se obţin dacă acţiunea organului de acţionare este proporţională cu mărimea de comandă x c, deci şi cu abaterea ε. Această acţionare proporţională se realizează prin utilizarea elementelor de execuţie cu poziţioner numite şi poziţionere (figura.7). În figura.7, A este un amplificator (electronic, pneumatic sau hidraulic), iar T P un traductor de poziţie. Ca urmare, bucla subordonată, formată din E C, A, OA şi T P este de fapt un servomecanism, realizând proporţionalitatea între x c şi x' c. Presupunând, în acest caz, amplificatorul A, organul de execuţie şi traductorul de poziţie T P elemente neinerţiale, cu funcţiile de transfer, respectiv, K A, K OE şi K T, şi ţinând seama de relaţia (.7), rezultă o comportare dinamică de tipul proporţional de ordinul unu. 7
8 Figura.7. Element de execuţie cu poziţioner Funcţia de transfer a elementului de execuţie cu poziţioner este: unde: G( s ) K A KOE Ti s + K A K T s KOE KEE si TEE K T i T K + T Ti K K A T EE. EE s (.9) Răspunsul la variaţia în treaptă a mărimii de comandă corespunde în acest caz cu graficul din figura.8. Figura.8.Comportarea dinamică a EE cu poziţioner Se observă că, prin intermediul poziţionerului, transferul integrator al unui element de execuţie cu organ de acţionare de tip servomotor, figura.5, se transformă într-un transfer de tip proporţional inerţial de ordinul unu. Asta înseamnă că, pentru diverse valori ale semnalului de comandă x c, la ieşirea elementului de execuţie cu poziţioner se obţin, în regim staţionar, mărimi de execuţie proporţionale cu acestea, de forma x m K EE x c (.0) Dacă regulatorul sistemului automat este liniar, atunci se poate afirma că elementul de execuţie cu poziţioner furnizează mărimi de execuţie proporţionale cu amplitudinea semnalului de eroare. Acest lucru are efecte favorabile asupra performanţelor sistemului de reglare. 8
Elemente de execuţie (EE). Organe de acţionare (OA). Organe de execuţie (OE).
Elemente de execuţie (EE). Organe de acţionare (OA). Organe de execuţie (OE). Într-un item de reglare automată elementul de execuţie (EE) ete amplaat între regulator şi proce (fig. ). Proceul împreună
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραI.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραL4. Studiul organelor de acţionare electrice de curent alternativ
L4. Studiul organelor de acţionare electrice de curent alternativ 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei, funcţionării şi comenzii unor organe de acţionare electrice utilizate în automatizările
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραNoţiunile de aparat de măsurat şi de traductor
Noţiunile de aparat de măsurat şi de traductor Operaţia de măsurare ca o comparaţie direct perceptibilă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură nu este posibilă decât într-un număr restrâns de cazuri,
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA DE ELECTRIFICARE ŞI AUTOMATIZARE A MEDIULUI RURAL SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ CURS
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραL14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii
L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a presiunii în instalaţii tehnologice - S.R.A-P. 2. Instalaţii
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραI. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ I.1 Noţiunea de sistem În ansamblul ei, existenţa umană se datorează unei activităţi continue a omului, pentru asigurarea condiţiilor de viaţă necesare perpetuării speciei.
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Teoria sistemelor p. 1/28 Proiectarea sistemelor de control automat Paula Raica Paula.Raica@aut.utcluj.ro Departamentul de Automatică Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dorobantilor, sala C21 Baritiu,
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU
STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU - 1 - 8.1 OBIECTUL LUCRARII Studiul principiilor constructive si functionale ale regulatoarelor pneumatice tip F-AB si F-BB, fabricate la IEPAM Bârlad. Se vor
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραVane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A7 ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU SPIRĂ ÎN SCURTCIRCUIT
LUCRAREA A7 ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU SPIRĂ ÎN SCURTCIRCUIT 1. Tematica lucrării 1.1. Construcţia electromagnetului de curent alternativ. 1.2. Măsurarea fluxurilor magnetice în
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότεραCap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ 11.1 Introducere S-a analizat în paragrafele anterioare aspectul funcţionării statice a unui sistem de acţionare
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραSENZORI ŞI TRADUCTOARE
SENZORI ŞI TRADUCTOARE 2.1. Noţiuni generale. Definiţii Conducerea unui proces presupune cunoaşterea unor informaţii cât mai corecte şi cât mai complete asupra parametrilor mărimilor fizice ce caracterizează
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότερα