Masurari de temperatura, flux de caldura si evaporare
|
|
- Ημέρα Δάβης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Capitolul 4 Masurari de temperatura, flux de caldura si evaporare 4. Mărimile de masurat 4.. Unitatile marimilor termice In sistemul internaţional (SI) temperatura termodinamică sau temperatura absolută este exprimată în grade Kelvin (K) iar temperatura este exprimată în grade Celsius ( o C). emperatura Celsius este definită de: 0 o C = 273,5K (4. ) şi intervalul de temperatură sau diferenţa exprimată în grade Kelvin sau grade Celsius este identică: 0 o C sunt cu 0,0 grade Kelvin sub punctul triplu al apei. Coeficientul de temperatură este exprimat în K -. In SI, unitatea de căldură (Q) este joule (J). In practica medicală este utilizată pe larg unitatea tolerată caloria. ransformarea sa in joule depinde de definiţie; astfel caloria de 5 o C este căldura necesară pentru a incălzi g de apă de la 4,5 o C la 5,5 o C la o presiune de atmosferă (=0 325 Pa), adică: cal5 = 4,855 J (4. 2) iar o calorie I (International able calorie, cal I ) este: cal = I 4,868 J (4. 3) Unităţile altor mărimi care sunt legate de căldură: - fluxul de căldură Q f, care reprezină căldura transmisă prin unitatea de arie în unitatea de timp, w [ Q f ] = 2 m - conductibilitatea termică κ reprezintă fluxul de căldură de-a lungul unei bare având un gradient de temperatură d/dx (Q f = κ d/dx) w [ κ ] = mk - capacitatea calorică este egală cu cantitatea de căldură care produce o variaţie a temperaturii corpului de K ( Q = C ) 9
2 J [ C ] = K Cantitatea de vapori de apă dintr-un gaz poate fi exprimată în diferite moduri, prin: umiditatea absolută, presiunea vaporilor de apă, umiditatea relativă, punctul de rouă. - umiditatea absolută este concentraţia vaporilor de apă exprimată in g/cm 3 - presiunea vaporilor de apă este exprimată in Pa - umiditatea relativă UR, defintă ca: p H2O UR = 00% p unde p H 2 O H2O(sat) este presiunea vaporilor de apă şi p H 2 O (sat) este presiunea vaporilor saturanţi la temperatura gazului. - punctul de rouă este temperatura la care umiditatea relativă devine 00% la răcirea gazului. Atunci când gazul este răcit sub punctul de rouă poate apare condensarea vaporilor de apă. Viteza de evaporare a vaporilor de apă din corp este exprimată în g/m 2 h (h-oră) sau în mg/cm 2 h Norme pentru domeniile de masura Pentru diagnostic clinic şi monitorizarea pacienţilor, temperatura este măsurată în diferite locuri ale corpului. Pentru corpurile umane şi pentru animalele homeotermice (cu sânge cald), temperatura părţii centrale a corpului este stabilizată prin funcţia de termoreglare fiziologică. emperatura în ţesuturile profunde din partea centrală a corpului este numită tempertură din interior sau temperatura din interiorul profund al corpului. ermenul temperatura corpului este adesea folosită pentru a indica temperatura din interiorul corpului, chiar dacă temperatura corpului nu este uniformă şi variază de la poziţie la poziţie. emperatura din interior se situează totdeauna în domeniul o C. Majoritatea variaţiilor de temperatură fiziologice şi patologice apar în acest domeniu, cu temperatura cea mai scăzută dimineaţa devreme sau pe vreme rece şi cu temperatura cea mai ridicată într-o maladie cu febră sau un exerciţiu fizic greu. In cazul hipotermiei sau hipertermiei terapeutice sau accidentale, este necesar un domeniu mai larg de temperatură. Pentru măsurarea temperaturii din interior este necesară o rezoluţie de 0, o C şi se acceptă o precizie absolută de 0, o C. 92
3 In studiile fiziologice, diagnosticile clinice şi monitorizarea pacienţilor este măsurată şi temperatura pielii. emperatura pielii este luată în considerare pentru evaluarea schimbului de căldură între corp şi mediul ambiant. La urmărirea clinică a unui pacient, temperatura pielii este măsurată pentru monitorizarea circulaţiei periferice. In acest scop se măsoară temperatura degetului mare de la picior. emperatura pielii poate varia cel puţin între temperatura mediului ambiant şi temperatura corpului. emperatura pielii transpirate scade sub temperatura mediului ambiant şi în cele din urmă ajunge la punctul de rouă. emperatura pielii poate varia într-un domeniu mai larg atunci când pielea este răcită sau încălzită din exterior. Un termometru pentru măsurarea temperaturii pielii trebuie să aibă domeniul de măsură de la 0 o C la 50 o C, deşi, în unele cazuri, ar trebui să aibă o rezoluţie mai mare pe anumite domenii limitate de temperatură. Anomaliile distribuţiei temperaturii pielii sunt observate la circulaţie, vascularizare şi producere de căldură anormale în ţesuturile interioare. O metodă acceptată pentru descoperirea acestor anomalii o constituie termografia. ermografia trebuie să acopere măsurarea întregului domeniu de temperatură a pielii cu rezoluţie suficienă pentru a detecta anomaliile termice de origine fiziologică sau patologică. Uneori sunt necesare măsurări ale temperaturii în ţesuturi. Măsurarea fluxului de căldură este necesară pentru evaluarea disipării de căldură de pe suprafaţa corpului în exterior. 4.2 raductori de temperatura Se utilizează diferite tipuri de senzori de temperatură, care sunt utilizaţi ca atare sau introduşi în probe de suprafaţă, catetere sau ace care intră în contact sau chiar sunt introduse în partea de interes a corpului. Pentru a alege un senzor adecvat termometriei medicale, este important să comparăm senzori de temperatură care funcţionează conform unor principii diferite. Există de asemenea alternative în alegerea traductorilor ermistori Un termistor este un senzor de temperatură rezisitiv, obţinut prin sinterizarea oxizilor unor metale, ca: magneziu, cobalt, nichel, fier sau cupru. Rezistenţa termistorului are un coeficient de temepratură negativ, cu valoarea de -0,04K -. Conducţia electrică în termistori are loc prin saltul purtătorilor (hopping) de la poziţia unui atom la altul (ale căror energii sunt localizate în banda de energie interzisă a materialului respectiv). In expresia conductibilităţii σ = nqµ, unde n este concentraţia 93
4 de purtători, q - sarcina iar µ mobilitatea, într-un termistor n=const şi responsabilă de variaţia cu temperatura este mobilitatea care este activată termic: E a µ exp (4. 4) k unde E a este înălţimea barierei de potenţial dintre două poziţii localizate ale atomilor vecini. Ca urmare, dependenţa rezistivităţii în funcţie de tempertură se exprimă astfel: E ρ = ρ exp a (4. 5) k unde ρ este rezistivitatea pentru. Coeficientul termic α al rezistivităţii, definit prin: dρ α = (4. 6) ρ d devine în acest caz: E a B α = = (4. 7) 2 2 k unde B=E a /k. Valoarea energiei de activare E a la termistori este în jur de 0,3 ev, (între 0,5 şi 0,5 ev), şi pentru B=4000, coeficientul de temperatură α este: 4000 α = (4. 8) 2 iar la temperatura de 37 o C, α = -0,046 K - =-4,6.0-2 K -. Având în vedere că pentru rezistenţe metalice coeficientul lor termic este cu un ordin de mărime mai mare (de exemplu pentru o 3 rezistenţă din fir de platină α = 3,9 0 K iar pentru o rezistenţă din Pt fir de cupru α 3 K Cu = 3,3 0 ), rezultă că la aceeaşi temperatură sensibilitatea relativă a unui unui termistor este de 0 ori mai mare decât a unei rezistenţe metalice. = dr / R (d / ) = α. Ca urmare, ( ( ) ) S t 94
5 folosirea unui termistor este adecvată pentru utilizarea la măsurări de temperatură fiziologice, caz în care este necesară o rezoluţie mai mare într-un domeniu limitat de temperatură. ermistorii comerciali au au rezistenţe care variază între 6 şi 60 kω la 0 o C şi de la 5 la 50 Ω la 37 o C. Majoritatea termistorilor comerciali sunt destul de stabili pentru uzul clinic. Modificarea rezistenţei lor este de 0, m Ω într-o sută de zile, dacă nu sunt afectaţi de ciclurile termice, în timp ce şocurile şi deformările mecanice pot provoca abateri importante ale dependenţei rezistivităţii de temperatură, deci o importantă ireproductibilitate. Pentru uzul medical au fost realizate diferite tipuri de sonde cu termistori: a) termistorul perlă, o sferă de 0,3 mm diametru, încapsulată în sticlă şi conectată la fire conductoare (Fig. 4.a) Fig. 4.a b) sondă de tip cateter, în care termistorul este legat la un cablu izolator flexibil; zona de conexiuni este complet izolată (Fig. 4.b) Fig.4.b c) sondă de tip ac, în care termistoul este introdus într-un ac hipodermic (Fig.4.c) Fig. 4.c impul de răspuns al unei sonde cu termistor depinde de forma, şi dimensiunea sa precum şi de tipul materialului în care este introdusă şi a 95
6 mediului înconjurător. Sondele subţiri de tip cateter sau ac au timp de răspuns de 0, s sau mai puţin în apă şi de 3 s sau mai mult în aer. Caracteristica unui termistor, adică dependenţa rezistivităţii funcţie de temperatură, este neliniară (ecuaţia (4.5)). Pentru a obţine un răspuns linear în raport cu temperatura a rezistenţei R a unui termistor au fost propuse mai multe tehnici. Intr-un domeniu îngust de temperatură, linearizarea poate fi realizată prin adăugarea unui rezistor de rezistenţă R in circuite electrice ca cele din figura 4.2: a) atunci când este folosită o sursă de tensiune constantă, se adaugă un rezistor de rezistenţă R, în serie (Fig. 4.2a) Fig.4.2a b) atunci când este folosită o sursă de curent constant, se plasează în circuit un rezistor de rezistenţă R, în paralel (Fig. 4.2b) Fig.4.2b Pentru a diminua eroarea măsurării în domeniul de temperatură respectiv, rezistenţa R a rezistorului ce trebuie plasată în circuit ca în Fig. 4.2.a sau în Fig. 4.2b, este astfel proiectată încât: B 2 R = R (4. 9) B + 2 unde B are semnificaţia dată de relaţia (4.7), este temperatura medie a domeniului de măsură iar R este rezistenţă termistorului la. Pentru circutul din Fig. 4.2a, se poate găsi imediat dependenţa liniară a curentului I de temperatură. Astfel, dacă sursa de tensiune furnizează circuitului tensiunea V a, atunci: 96
7 V V V V I = a a a a = ( B + 2) = + B 2 2RB 2R RB (4. 0) R + R B + 2 Pentru circutul din Fig. 4.2b, sursa de curent constantă debitează curentul I c iar dependenţa tensiunii de ieşire V ieş este proporţională cu temperatura măsurată, după cum urmează: V ies 2 B 2 R Ic R R Ic B + 2 RI c ( B 2) RI c RI c = = = = (4. ) R + R B 2 2B 2 B R + R B + 2 In ecuaţiile (4.0) şi (4.) am înlocuit rezistena termistorului R cu R, valoarea sa de la tempertura medie, ceea ce înseamnă că din ecuaţiile respective obţinem numai valorile curentului pentru temperatura medie a domeniului investigat. Se poate calcula valoarea curentului I din ecuaţia (4.0) pentru diferite temperaturi din intervalul de temperatură (290-30) K, cu valoarea R corespunzătoare astfel (pentru B = K): Va I = R + R V = R a = R 3000 exp exp + R 2 exp0 3 Va exp In tabelul 4. sunt date valorile curentului /( V / ) R = (4. 2) I a, unde am notat valoarea constantă V a / R = A, calculate pentru 5 valori ale lui, iar în figura 4.3 este prezentată o curbă de etalonare pentru dependenţa curentului normat în funcţie de temperatură pentru domeniul de măsură de la 290 la 30 K. abel 4. Nr.crt. (K) I/A , , , , ,
8 I/A 3.4x x x x x x x x (K) Fig. 4.3 Abaterea de la liniaritate în acest domeniu este de 0,03K. Dacă este permisă o eroare de 0, K, atunci poate fi acoperit un domeniu cuprins între 285 şi 35 K ermocuple ermocuplul este un traductor termoelectric generator. Un circuit format din 2 metale diferite A şi B, ca în figura 4.4, produce o tensiune electromotoare care depinde de diferenţa de temperatură între cele două jocţiuni. Fenomenul acesta este cunoscut ca efectul Seebeck. a) b) Fig
9 In circuitul din figura 4.4a, dacă temperatura 2 a joncţiunii, considerate de referinţă, este menţinută constantă, atunci tensiunea electromotoare V care se stabileşte, variază numai în funcţie de temperatura a celei de a doua joncţiuni, care este joncţiunea de măsură. In circuitul din figura 4.4b există o singură joncţiune a metalelor A şi B şi ele sunt legate cu un al treilea metal, C. Atât timp cât cele două noi joncţiuni sunt menţinute la aceeaşi temperatură, circuitul din figura 4.4b produce aceeaşi tensiune electromotoare ca şi cel din figura 4.4a, indiferent de tipul celui de-al treilea metal. Dependenţa tensiunii electromotoare de temperatură nu este liniară, chiar dacă temperatura joncţiunii de referinţă este menţinută constantă. In domeniul de temperatură investigat în termometria medicală domeniul o C, abaterea de la liniaritate este redusă. Sensibilitatea absolută S te V S te = (4. 3) t a celor mai folosite termocuple, este: - termocuplu Cromel-Alumel: S t = 25 mv/k - termocuplu Cupru-Constantan: S t = 4 mv/k - termocuplu Platin-PlatinRhodiu: S t = 6 mv/k Pentru a obţine o măsurare precisă cu un termocuplu, temperatura joncţiunii de referinţă trebuie să fie suficient de stabilă. Ca temperatură de referinţă precisă, se poate considera temperatura punctului triplu al o apei care este de 0,0± 0,0005 C. emperatura de 0 o C poate fi realizată cu o precizie de 0,05 o C, dacă se foloseşte un vas cu apă pură (distilată) şi gheaţă, obţinută tot din apă distilată. 99
10 5 U (mv) t ( o C) Fig. 4.5 In Fig. 4.5 este prezentata curba de etalonare pentru termocuplul cromel-alumel, din care reiese ca la mv corespund 24 o C. Ca urmare temperatura se calculează astfel: t( o C)= (24 o C/mV)xV(mV). Atunci când nu este nevoie de o precizie foarte bună, se poate renunţa la vasul aflat la temperatură constantă pentru joncţiunea de referinţă şi se poate apela la metodele de compensare ale temperaturii joncţiunii de referinţă. Una dintre cele mai convenabile metode este aceea în care este folosit circuitul din figura 4.4b, astfel încât temperatura la terminalele de intrare la care este conectat termocuplul să fie folosită ca temperatură de referinţă. In acest caz, temperatura joncţiunii de măsură este evaluată din temperatura joncţiunii de referinţă plus diferenţa de temperatură între joncţiuni, estimată prin intermediul tensiunii electromotoare. Pentru măsurarea locală a temperaturii se folosesc diferite sonde cu termocuple cum sunt: ace, izolatori sau catetere. Sunt comercializate termocuple din fire foarte subţiri care au diametrul de 0 µm Diode cu jonctiuni p-n si tranzistori ensiunea de-a lungul unei joncţiuni p-n polarizată direct prezintă o excelentă dependenţă lineară de temperatură; astfel, orice diodă sau un tranzistor cu o jomcţiune p-n poate fi un traductor de tempertură. Caracteristica curent-tensiune pentru o joncţiune p-n polarizată direct este dată de: 00
11 qv I = I0 exp (4. 4) k unde I o este curentul de saturaţie, q sarcina electronului, V - căderea de tensiune, k - constanta Boltzmann, temperatura in K. Dacă I este menţinut constant, atunci şi mărimea qv/k este constantă şi se poate modifica numai la variaţia temperaturii. Astfel: k I V = ln + q I0 (4. 5) In continuare stabilim sensibilitatea absolută S n-p a unei jocţiuni ideale şi formula de calcul a tensiunii unei diode în funcţie de temeperatură: dv S n p = (4. 6) d In acest scop trebuie explicitată expresia curentului de saturaţie I o sub forma: m qv0 I0 = C exp (4. 7) k unde V o este diferenţa de potenţial corespunzătoare energiei benzii interzise a semiconductorului respectiv (pentru Ge 0,67 ev iar pentru Si,2 ev), m o constantă ce depinde de natura materialului semiconductor ( având valoarea de aproximativ 3 pentru Si) iar C o constantă ce depinde de geometria diodei, independentă de temperatură. Dacă joncţiunea p-n într-o diodă sau într-un tranzistor este străbătută de diferiţi curenţi, I şi I 2, atunci tensiunile V şi V 2, stabilite sub acţiunea acestor curenţi, este, conform (4.4): V V k I 2= ln (4. 8) q I 2 Astfel, diferenţa tensiunilor, corespunzătoare diferiţilor curenţi care sunt menţinuţi într-un raport constant, este strict proporţională cu temperatura absolută. Aşa cum rezultă din relaţia (4.4), dacă se menţine constantă una dintre mărimile electrice curentul sau tensiunea celaltă mărime va depinde de tempertură. In practică este preferată menţinerea constantă a curentului. Expresia acestuia (4.4) în care folosim (4.7) devine: 0
12 I = C m q exp ( V V ) k 0 qv exp k 0 (4. 9) Al doilea termen din paranteză poate fi neglijat fiind cu multe ordine de mărime mai mic decât primul termen, astfel încât (4.9) capătă următoarea formă: sau ( V V ) m q 0 I = C exp (4. 20) k Din (4.20) rezultă expresia tensiunii V: k I V V0 = ln (4.2) m q C k k k V = V0 + ln I m ln ln C (4.22) q q q Dacă se cunoaşte valoarea tensiunii V pentru o temperatură, V k k k = V0 + ln I m ln ln C (4. 23) q q q atunci se poate obţine diferenţa între tensiunile şi V şi V : mk V = V + V0 ln + = q (4. 24) = V 0 + ( V V ) 0 + mk ln q Ecuaţia (4.22) indică prezenţa unei neliniarităţi, arătând totodată şi existenţa condiţiei inverse, ca la = să existe V=V şi diodele să aibă acelaşi m. Sensibilitatea diodelor folosite la măsurarea temperaturii se poate exprima astfel: dv mk mk = ( V V ) ln 0 + (4. 25) d q q Ecuaţia (4.25) coroborată cu (4.24) ne conduce la sensibilitatea S n-p a joncţiunii: 02
13 dv mk Sn p = = ( V V0 ) (4. 26) d q care corespunde unui sistem neliniar. Să determinăm mărimea, din condiţia ca la =300K, V=V(300K) din ecuaţia (4.25): mk dv = [ V( 300K) V0 ] q 300K d 300K de unde: mk dv = 300K [ V( 300K) V0 ] (4. 27) q d Ca urmare, din (4.26) împreună cu (4.27) rezultă căderea de tensiune pentru dioda polarizată direct: dv V = V( 300K) + ( 300K) (4. 28) d Această relaţie permite determinarea temperaturii în limitele câtorva grade Celsius în intervalul (-50 0 C 50 0 C). 4.3 Masurări de flux de caldură Fluxul de căldură poate fi măsurat direct cu un traductor de flux de căldură, în care fluxul de căldură poate produce o tensiune electromotoare raductori pentru flux de căldură Un traductor de flux de căldură convenţional este format dintr-o plăcuţă subţire de conductibilitate κ şi grosime d, astfel încât fluxul de căldură Q f, care reprezintă căldura care străbate unitatea de suprafaţă în unitatea de timp, este dat de: Q f = κ (4. 29) d Ca urmare, fluxul de căldură Q f poate fi determinat din măsurarea diferenţei de temperatură dintre cele două feţe ale plăcuţei. Atunci când traductorul de flux de căldură este plasat pe suprafaţa unui obiect, se modifică în anumită măsură distribuţia naturală a fluxului de căldură. Pentru a reduce acest efect, grosimea plăcuţei trebuie să fie cât mai subţire posibil iar materialul din care este alcătuită trebuie să aibă 03
14 o conductivitate termică mare. In acest fel pot fi măsurate diferenţe de temperatură foarte mici. Unii traductorii de flux de căldură sunt alcătuiţi din termocuple cu ajutorul cărora este măsurată diferenţa de temperatură. In figura 4.6 a este prezentat un traductor de flux de căldură în care o placă metalică din anumit material este plasată între alte două plăci metalice din alt material. La o astfel de construcţie simplă, sensibilitatea este scăzută. De exemplu, pentru o plăcuţă de constantan de 5 mm grosime, acoperită de straturi de cupru pe ambele feţe, sensibilitatea este de 0,083 µv/(w/m 2 ). Se poate obţine o sensibilitatea mai mare dacă se foloseşte o combinaţie de metale care dau o tensiune electromotoare mai mare. De exemplu, pentru o plăcuţă de aliaj argint-telur, acoperită pe cele două feţe cu cupru, sensibilitatea este de 6,9 µv/(w/m 2 ). Fig. 4.6 a O sensibilitate mai mare se poate obţine prin folosirea unei termopile, realizată prin conectarea în serie a mai multor termocupluri. In figura 4.6 b este prezentat un astfel de exemplu. Sârma termocuplurilor este înfăşurată spiralic pe un suport de rezistenţă termică adecvată, astfel încât fiecare jumătate de tură este din fir de constantan iar cealaltă jumătate din fir de cupru. 04
15 Fig. 4.6 b Pentru a utiliza traductori de flux termic foarte subţiri, este folosit un traductor generator realizat pe baza efectului termomagnetic transversal efectul Nernst. Principiul de funcţionare este prezentat în figura 4.7. Fig
16 In prezenţa unui gradient de temperatură, într-o probă pe care sunt aplicate un câmp electric şi un câmp magnetic, pe direcţii perpendiculare între ele, apare un câmp electric perpendicular pe planul celorlalte două câmpuri aplicate. V N = A B (4. 30) N z x unde A N este o constantă. Pentru traductori se folosesc semiconductori de tipul InSb-NiSb şi Gd 3 As 2 -NiAs. Avantajul folosirii efectului Nernst este faptul că tensiunea electromotoare de la ieşire este proporţională cu gradientul de temperatură şi nu cu diferenţa de temperatură. Pentru un flux de căldură dat, gradientul de temperatură este independent de grosime, astfel încât rezistenzţa termică poate fi redusă, fără a micşora sensibilitatea. otuşi, folosirea unui câmp magnetic extern este un mare dezavantaj în majoritatea aplicaţiilor. 06
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA TEMPERATURII
MĂSURAREA TEMPERATURII 2.. Traductoare termoelectrice (termocuplele) Termocuplul reprezintă un mijloc de măsurare a temperaturii cu o largă răspândire datorită avantajelor pe care le oferă faţă de alte
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραGENERALITATI CONECTAREA IN CIRCUIT
TRANSMITERE 4...20 ma GENERALITATI Transmiterul este un tip de traductor al carui iesire este un semnal standardizat. El converteste variabilile fizice in semnal de iesire conditionat si standardizat.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα