Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: BIOLOGIE. Clasa a IX a şi a X a
|
|
- Χριστιανός Μιχαλολιάκος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: BIOLOGIE Clasa a IX a şi a X a (Biologie animală şi vegetală) CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA DOMENIILE/SPECIALIZĂRILE URMĂTOARELOR FACULTĂȚI: Științe și Mediu Inginerie și Agronomie din Brăila
2 1. Bazidiomicetele aparțin regnului: A. Animal; B. Fungi; C. Plante. 2. Nefronii sunt componente ale: A. ficatului; B. ovarului; C. rinichiului. 3. Fotosinteza: A. are loc în celulele organismului animal; B. constă în degradarea substanțelor organice; C. necesită prezența luminii. 4. Coroida este: A. componentă a sistemului optic; B. sediul receptorilor vizuali; C. vascularizată. 5. Hidrozoarele sunt: A. cestode; B. celenterate; C. oligochete. 6. Faza mitozei în care se formează fusul de diviziune este: A. anafaza; B. metafaza; C. profaza. 7. Celula glială este componentă a țesutului: A. epitelial; B. muscular; C. nervos.
3 8. Fiecare dintre celulele reproducătoare, formate prin diviziunea unei celule mamă cu 2n = 8 cromozomi, are: A. 2n = 4 cromozomi; B. n = 8 cromozomi; C. n = 4 cromozomi. 9. Cel mai lung segment al tubului digestiv la mamifere este: A. esofagul; B. intestinul subțire; C. intestinul gros. 10. Lizozomii: A. sunt alcătuiți din ARN și enzime; B. au rol în digestia intracelulară; C. au, la periferie, o membrană dublă. 11. Respirația branhială este caracteristică: A. focilor; B. balenelor; C. guvizilor. 12. Mamiferele au: A. rinichi lipsiți de glomeruli; B. plămâni cu alveole pulmonare; C. cavitate buco-faringiană. 13. Structură diencefalică este: A. bulbul rahidian; B. hipotalamusul; C. cerebelul. 14. Ribozomul: A. este format dintr-o subunitate mare si una mică; B. prezintă la periferie o membrană dublă; C. cuprinde un număr mare de centrioli.
4 15. Nutriția autotrofă: A. se realizează prin preluarea substanțelor organice din mediu; B. este caracteristică organismelor fotosintetizatoare; C. produce substanțe anorganice necesare hrănirii animalelor. 16. Învelisul extern al globului ocular la mamifere este: A. retina; B. sclerotica; C. coroida. 17. Individualizarea cromozomilor are loc în: A. telofază; B. profază; C. metafază. 18. Aparatul Golgi: A. prezintă la periferie o membrană simplă; B. conține enzime cu rol în digestia intracelulară; C. cuprinde la interior acizi nucleici și ribozomi. 19. Nutriția heterotrofă: A. este caracteristică tuturor organismelor fotosintetizante; B. asigură formarea substanțelor anorganice necesare hrănirii animalelor; C. este realizată saprofit sau parazit de către bacterii și ciuperci. 20. Mișcarea orientată a unei celule mobile este: A. hidrotropismul; B. chimiotactismul; C. geotropismul. 21. Cromozomii se despiralizează în: A. telofază; B. profază; C. metafază.
5 22. Din sistemul optic al globului ocular face parte: A. coroida; B. retina; C. cristalinul. 23. Profaza mitotică se caracterizează prin: A. despărțirea cromatidelor cromozomilor; B. dezorganizarea fusului de diviziune; C. individualizarea cromozomilor. 24. Conform ecuației chimice, în procesul de respirație celulară aerobă: A. se elimină dioxid de carbon; B. se produce oxigen; C. se consumă energie. 25. Elemente figurate cu rol în coagularea sângelui sunt: A. eritrocitele; B. hematiile; C. trombocitele. 26. Fenotipul este: A. totalitatea genelor unui organism; B. numărul de cromozomi din celula diploidă; C. totalitatea însusirilor unui organism. 27. Structură a urechii interne la mamifere este: A. nicovala; B. ciocanul; C. utricula. 28. Centrozomul: A. este alcătuit din formațiuni numite centrioli; B. prezintă la periferie o membrană dublă; C. conține enzime cu rol în digestia intracelulară.
6 29. Din ventriculul drept al inimii mamiferelor pleacă sânge încărcat cu: A. CO2, prin artera pulmonară; B. O2, prin vena pulmonară; C. CO2, prin venele cave. 30. Animal digitigrad este: A. ariciul; B. calul; C. lupul. 31. Nucleul: A. este centrul energetic al celulei; B. conține nucleoplasmă cu acizi nucleici; C. are membrană internă pliată sub formă de creste. 32. Structură osoasă a urechii medii la mamifere este: A. timpanul; B. sacula; C. ciocanul. 33. Mitocondriile: A. au în matrix acizi nucleici și ribozomi; B. prezintă la periferie o membrană simplă; C. sunt formate din membrane tilacoidale. 34. Din ventriculul stâng al inimii mamiferelor pleacă sânge încărcat cu: A. O2, prin artera aortă; B. CO2, prin artera pulmonară; C. O2, prin vena pulmonară. 35. Animal plantigrad este: A. porcul; B. ursul; C. calul.
7 36. Nucleul este sediul celular al: A. producerii de energie; B. transportului de substanțe; C. eredității nucleare. 37. Structură a urechii externe la mamifere este: A. pavilionul; B. sacula; C. ciocanul. 38. Plastidele: A. au în stromă acizi nucleici și ribozomi; B. prezintă la periferie o membrană simplă; C. au membrana internă pliată sub formă de criste. 39. Inima la mamifere: A. conține valvule atrio-ventriculare; B. cuprinde două atrii care comunică între ele; C. este situată în cavitatea abdominală. 40. Unguligrad este: A. ursul; B. calul; C. lupul. 41. Mitocondriile sunt sediul celular al: A. producerii de energie; B. transportului de substanțe; C. eredității nucleare. 42. Învelisul extern al globului ocular la mamifere este: A. retina; B. sclerotica; C. coroida.
8 43. Reticulul endoplasmatic are rol în: A. depozitarea substanțelor de rezervă; B. sinteza de lipide; C. formarea fusului de diviziune. 44. Genotipul este totalitatea: A. genelor unui organism; B. genelor dominante din celulă; C. caracterelor recesive din celulă. 45. Din categoria țesuturilor vegetale fundamentale fac parte țesuturile: A. de depozitare; B. conducătoare; C. de apărare. 46. Celulele fotosensibile conțin: A. retina; B. sclerotica; C. pupila. 47. Din structura seminței face parte: A. stigmat; B. sacul embrionar; C. tubul polinic. 48. Anafaza mitotică se caracterizează prin: A. migrarea cromozomilor monocromatidici spre poli; B. dezorganizarea fusului de diviziune; C. individualizarea cromozomilor bicromatidici. 49. Din categoria țesuturilor embrionare primare fac parte țesuturile: A. secretoare; B. apicale; C. conducătoare.
9 50. Ovulele animalelor: A. se formează printr-o diviziune mitotică; B. se divid meiotic; C. provin dintr-o celulă diploidă. 51. Rolul mitocondriilor constă în: A. eliminarea secrețiilor celulare; B. transportul intracelular de substanțe; C. producerea de energie celulară. 52. Neuroni senzitivi cu rol de receptori se găsesc în: A. mugurele gustativ; B. epiteliul olfactiv; C. coroidă. 53. Sunt talofite: A. briofitele; B. pteridofitele; C. gimnospermele. 54. În procesul de fermentație lactică substratul preferat este: A. lactoza; B. acidul lactic; C. alcoolul etilic. 55. Conțin enzime oxido-reducătoare: A. centrozomii; B. ribozomii; C. mitocondriile. 56. Nucleolii se dezorganizează în: A. perioada de sinteză (S) a ciclului celula; B. anafaza meiozei I; C. profaza mitozei.
10 57. La mamifere, în ventriculul drept se deschide: A. vena pulmonară; B. vena cavă; C. artera pulmonară. 58. Aparține artropodelor: A. racul; B. hidra; C. râma. 59. Regiunea de digestie chimică finală a alimentelor este reprezentată de : A. cavitatea bucală; B. intestinul subțire; C. intestinul gros. 60. Nucleoidul: A. este un organit cu rol în respirația celulei procariote; B. este alcătuit dintr-o moleculă de ARN circulară; C. reprezintă genomul bacterian. 61. HCl din sucul gastric: A. coagulează/încheagă laptele; B. împiedică dezvoltarea germenilor; C. emulsionează lipidele. 62. În procesul de fermentație alcoolică substratul este: A. alcoolul etilic; B. acidul acetic; C. glucoza. 63. Măduva spinării prezintă: A. substanță albă în interior; B. fascicule de substanță albă la periferie; C. substanță cenusie la exterior.
11 64. Din grupa gimnospermelor face parte: A. ienupărul; B. fagul; C. mărul. 65. Nucleul are învelis nuclear: A. în metafaza I a meiozei; B. la sfârsitul anafazei I; C. la sfârsitul telofazei I. 66. Plămânii: A. realizeaza schimbul de gaze; B. asigură respirația mamiferelor acvatice; C. ventilează cavitatea abdominală. 67. Aparatul Golgi este format din totalitatea: A. dictiozomilor; B. condriozomilor; C. ribozomilor. 68. Organismele parazite: A. au reprezentanți încadrați sistematic în cele cinci regnuri; B. transformă substanțele anorganice în substanțe organice; C. descompun sărurile minerale cu ajutorul enzimelor. 69. În respirația aerobă are loc: A. eliberarea oxigenului; B. producerea de substanțe organice; C. oxidarea glucozei până la CO 2 si H 2 O. 70. Prin meioză se formează: A. ovarul; B. ovulul; C. zigotul.
12 71. Facilitează schimbul de substanțe cu mediul: A. plasmalema; B. centrozomul; C. ribozomul. 72. Mica circulație începe în ventriculul drept și se termină în: A. atriul stâng; B. ventriculul drept; C. ventriculul stâng. 73. Ciupercile se pot hrăni: A. saprofit; B. autotrof; C. mixotrof. 74. Țesutul osos este un tip de țesut: A. epitelial; B. fundamental; C. conjunctiv. 75. Respirația: A. presupune prezența luminii; B. duce la sinteza substanțelor organice; C. se poate desfăsura si în absența oxigenului. 76. Peretele celular la eucariote: A. este alcătuit din fosfolipide ; B. conńine celuloză la plante ; C. sintetizează membrana. 77. Celulele receptoare auditive ale mamiferelor sunt localizate în: A. utriculă; B. melcul membranos; C. saculă.
13 78. Plasmodiul malariei aparține regnului: A. protista; B. fungi; C. animale. 79. Cromatina: A. intră în structura fusului nuclear; B. este alcătuită din ARN și ribozomi; C. se află în carioplasma celulelor eucariote. 80. Ficatul la mamifere: A. comunică printr-un canal cu stomacul; B. este localizat în cavitatea toracică; C. este o componentă a sistemului digestiv. 81. Este plantă dicotiledonată: A. floarea-soarelui; B. grâul; C. laleaua. 82. Gameții de la Drosophila melanogaster (musculita de oțet) au 4 cromozomi. O celulă din tegument, la aceeași specie are: A. 2 cromozomi; B. 8 cromozomi; C. 4 cromozomi. 83. Conține HCl: A. sucul pancreatic; B. sucul intestinal; C. sucul gastric. 84. Spermatozoizii la mamifere se produc în: A. tuburi seminifere; B. conducte genitale; C. vezicule seminale.
14 85. Cantitatea de ADN dintr-o celulă: A. se dublează în diviziunea mitotică; B. se înjumătățește în timpul interfazei; C. se reduce la jumătate printr-o diviziune meiotică. 86. Clorofila: A. degradează substanțele organice până la substanțe minerale; B. captează energia luminoasă; C. este localizată în mitocondrie. 87. Gameții feminini se formează prin diviziunea: A. ovulului; B. mitotică; C. meiotică. 88. Trombocitele au rol în: A. transportul gazelor; B. fagocitarea microbilor; C. coagularea sângelui. 89. Aparatul Golgi: A. conține cisterne cu rol secretor; B. este organit cu membrană dublă; C. face legătura între nucleu si plasmalemă. 90. Organismele fotoautotrofe: A. sunt lipsite de mitocondrii; B. produc substanțe organice; C. au reprezentanți în toate regnurile. 91. Ficatul: A. secretă enzime lipolitice; B. aparține tubului digestiv; C. este localizat în cavitatea abdominală.
15 92. Meioza: A. constă în formarea celulelor diploide; B. se caracterizează prin lipsa fusului de diviziune; C. se desfăsoară în organe reproducătoare. 93. Elementele figurate sanguine la mamifere cu rol în transportul gazelor respiratorii sunt: A. hematiile; B. limfocitele; C. trombocitele. 94. Peștii au: A. dezvoltare prin metamorfoză; B. înotătoare codală pereche; C. nutriție heterotrofă. 95. Fermentația alcoolică este produsă de: A. drojdii; B. flagelate; C. mucegaiuri. 96. Unitatea structurală si funcțională a rinichiului este: A. capsula renală; B. lobul renal; C. nefronul. 97. Respirația cutanee la vertebrate: A. este prezentă la reptilele acvatice și terestre; B. este completată de alte tipuri de respirație; C. se face printr-un sistem de tuburi. 98. Sunt organite celulare cu rol în respirație: A. cloroplastele; B. oleoplastele; C. mitocondriile.
16 99. Variabilitatea reprezintă însusirea organismelor care aparțin aceleasi specii de a: A. deține aceeasi informație genetică; B. se deosebi unele de altele; C. transmite caracterele la descendenți Au rol în digestia intracelulară: A. lizozomii; B. nucleolii; C. ribozomii Prezintă corp acoperit cu pene: A. mamiferele; B. păsările; C. reptilele Sunt organisme fotosintetizatoare: A. drojdiile; B. ferigile; C. mucegaiurile Bulbul este tulpină subterană, cu rol în înmulțirea vegetativă, la: A. cartof; B. mentă; C. lalea Din grupa mamiferelor carnivore face parte: A. castorul; B. liliacul; C. lupul Din grupa sporozoarelor face parte: A. mucegaiul alb; B. euglena verde; C. plasmodiul malariei.
17 106. Reticulul endoplasmatic neted este: A. organit cu membrană dublă; B. o rețea de canalicule; C. sediul sintezei proteinelor Venele cave: A. pornesc din ventriculul drept; B. se deschid în atriul drept; C. transportă sânge oxigenat ARN si proteine se găsesc în: A. peretele celular; B. plasmalemă; C. ribozomi Hirudineele: A. respiră prin plămâni; B. prezintă exoschelet chitinos; C. secretă substanță anticoagulantă Acizii nucleici: A. au rol în ereditate; B. conțin lizozomi; C. sunt localizați în peretele celular La reptile: A. dezvoltarea embrionară se face prin metamorfoză; B. fecundația se desfăsoară în mediul extern; C. ouăle sunt protejate de o coajă calcaroasă Bacteriile aparțin regnului: A. animalia; B. monera; C. plantae.
18 113. Locomoția terestră prin alergare este avantajată de: A. sporirea numărului de degete; B. aplatizarea bolţii plantare; C. reducerea suprafeńei de contact cu solul Fermentația lactică: A. constă în descompunerea acidului lactic; B. este produsă de drojdia de bere; C. se desfăsoară în absența oxigenului Prin fotosinteză: A. are loc oxidarea glucidelor; B. se produce oxigen; C. se sintetizează substanțe minerale Din Gimnosperme face parte: A. bradul; B. cartoful; C. mucegaiul alb Eliminarea oxigenului se realizează în urma: A. expirației; B. fotosintezei; C. inspirației Au rol în digestia intracelulară: A. lizozomii; B. nucleolii; C. ribozomii Ovarul la mamifere: A. este alcătuit din hepatocite; B. prezintă cromozomi sub formă de pereche; C. prezintă periferic o zonă corticală.
19 120. Virusurile: A. au metabolism propriu; B. prezintă perete celular; C. sunt entități infecțioase Ciupercile: A. au nutriție autotrofă; B. au corpul alcătuit din hife; C. sunt organisme procariote Mers plantigrad are: A. cerbul; B. tigrul; C. ursul Plantă parazită este: A. drojdia; B. limbricul; C. torțelul Melcul membranos este sediul receptorilor: A. auditivi; B. gustativi; C. olfactivi Ovulul la mamifere: A. are 46 de cromozomi la om; B. este un gamet; C. participă la reproducerea asexuată La mamifere, pancreasul: A. îsi varsă secreția în intestinul gros; B. are rol în digestia intestinală; C. este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv.
20 127. Crapul: A. are schelet osos; B. respiră anaerob; C. are fecundație internă Membrana plasmatică: A. este bogată în celuloză; B. are structură de mozaic fluid; C. conține un bistrat proteic Dublarea cantității de cromatină: A. are loc la sfârsitul anafazei; B. nu este necesară înaintea meiozei; C. precede diviziunea cariochinetică Hematiile: A. au rol în coagulare; B. conțin hemoglobină; C. se formează în măduva spinării Căile urinare sunt, în ordine: A. uretre, vezică urinară, ureter; B. rinichi, uretră, vezică urinară, ureter; C. uretere, vezică urinară, uretră Alegeți asocierea corectă: A. tenie Platelminți; B. păianjenul cu cruce Insecte; C. broasca de lac Urodele Neuronul: A. conține mielină la nivelul corpului neuronal; B. are unul sau mai mulți axoni; C. primeste excitația la nivelul dendritelor.
21 134. Urechea medie comunică cu: A. urechea internă, prin timpan; B. faringele, prin trompa lui Eustachio; C. urechea externă, prin fereastra rotundă Forța de sucțiune: A. este generată de rădăcină; B. atinge maximul toamna; C. este maximă la începutul primăverii Alegeți asocierea corectă între tipul de fruct si planta care îl produce: A. păstaie varză; B. cariopsă floarea soarelui; C. bacă vița de vie Perisorii absorbanți: A. absorb seva elaborată; B. sunt pluricelulari; C. absorb apa prin fenomenul de osmoză Deplasarea spermatiei către oosferă este: A. chimiotactism; B. fotonastie; C. chimiotropism Componentele celulare cu rol în sinteza proteinelor sunt: A. mitocondriile; B. dictiozomii; C. ribozomii Substanța albă a măduvei spinării: A. conține centrii nervoși; B. este dispusă sub formă de coarne; C. conduce impulsurile nervoase între măduvă și encefal.
22 141. Alegeți afirmația corectă despre cloroplaste: A. au rol în depozitarea substanțelor de rezervă; B. sunt sediul respirației celulare; C. caracterizează celulele eucariotelor autotrofe Virusurile: A. sunt cele mai simple celule; B. sunt multiplicate de către celule; C. respiră anaerob Lichenii au o nutriție: A. simbiontă; B. anaerobă; C. aerobă Cerebelul are rol în: A. comandarea miscărilor; B. sensibilitate; C. menținerea echilibrului Celula procariotă prezintă: A. mitocondrii; B. nucleol; C. nucleoid Fecundația la angiosperme: A. are loc în sacul embrionar; B. asigură reproducerea asexuată; C. constă în contopirea spermatiei cu ovarul Reticulul endoplasmatic are rol în: A. transportul substanțelor; B. respirația celulară; C. procesul de ereditate.
23 148. Organul comun sistemelor respirator și digestiv este: A. esofagul; B. faringele; C. laringele La nivelul stomacului mamiferelor: A. are loc doar depozitarea alimentelor; B. începe digestia chimică a proteinelor; C. se finalizează digestia chimică a glucidelor Alegeți asocierea corectă între țesut si funcția acestuia: A. meristem apical crestere în lungime; B. vase lemnoase conducerea sevei elaborate; C. vase liberiene conducerea sevei brute Fusul de diviziune: A. se formează în interfază; B. este o structură permanentă a celulelor; C. are rol în migrarea cromozomilor în timpul diviziunii La nivel pulmonar: A. aerul este umezit, încălzit și purificat; B. bronhiolele se ramifică, generând, bronhiile; C. alveolele sunt înconjurate de o rețea de capilare Țesutul osos compact: A. este un țesut conjunctiv semidur; B. este lipsit de vascularizație; C. conține substanță fundamentală fluidă În circulația sângelui la mamifere: A. artera aortă porneste din ventriculul stâng; B. jumătatea dreaptă a inimii conține sânge oxigenat; C. venele pulmonare aduc sângele oxigenat în atriul drept.
24 155. Membrana celulară: A. delimitează celula; B. este dispusă la periferia peretelui celular; C. lipseste la celula procariotă Fagocitoza: A. este o proprietate a trombocitelor; B. se realizează cu ajutorul pseudopodelor; C. este realizată de hematii Un individ homozigot pentru un anumit caracter: A. are atât gena dominantă, cât și pe cea recesivă; B. produce două tipuri de gameți; C. are o pereche de gene dominante sau pereche de gene recesive Organitul celular cu rol în formarea fusului de diviziune este: A. centrozomul; B. aparatul Golgi; C. reticulul endoplasmatic Mugurii gustativi: A. conțin celule senzoriale și celule de susținere; B. sunt sediul senzației de gust; C. se găsesc în mucoasa olfactivă Au rol în sinteza proteică: A. dictiozomii; B. lizozomii; C. ribozomii La mamifere, din ventriculul drept pleacă: A. artera aortă; B. artera pulmonară; C. vena cavă.
25 162. Înmulțirea vegetativă prin stoloni (tulpini târâtoare) este prezentă la: A. cartof; B. căpşun; C. lalea Vierme lat este: A. limbricul; B. lipitoarea; C. tenia Cromozomii se dispun în placa ecuatorială în timpul: A. anafazei; B. metafazei; C. telofazei Bila se varsă în: A. duoden; B. colon; C. stomac Sensibilitatea chimică este deservită de următorii receptori: A. auditivi; B. olfactivi; C. optici Sunt angiosperme: A. coniferele; B. ferigile; C. monocotiledonatele Reticulul endoplasmatic rugos: A. are membrană dublă organizată în criste; B. este un sistem de canalicule cu ribozomi; C. are rol în sinteza de substanțe lipidice.
26 169. Este constituent celular autodivizibil: A. citoplasma; B. reticulul endoplasmatic; C. mitocondria Corola este alcătuită din: A. sepale; B. carpele; C. petale Torțelul este o plantă: A. autotrofă; B. saprofită; C. parazită Genotipul reprezintă: A. totalitatea însusirilor unui organism; B. rezultatul interacțiunii fenotip-mediu; C. totalitatea genelor unui organism Omul poate prezenta următoarele bacterioze: A. poliomielita; B. turbarea; C. pneumonia Sunt organisme procariote: A. algele albastre-verzi; B. drojdia de bere; C. parameciul Incadrați cartoful în familia corespunzătoare: A. papilionacee; B. solanacee; C. rozacee.
27 176. Sunt reprezentanți ai ordinului Ofidieni: A. șopârla cenușie și gușterul; B. vipera și pitonul; C. broasca țestoasă și crocodilul Aparține clasei Monocotiledonate: A. usturoiul; B. spanacul; C. trifoiul Nu fac parte din grupa amfibienilor: A. urodelele; B. anurele; C. anelidele Sunt mamifere exclusiv acvatice: A. balena; B. rechinul; C. păstruga Sunt pești cartilaginoși: A. cașalotul; B. rechinul albastru; C. morunul Amfibienii sunt: A. cordate; B. moluște; C. coelenterate Moluștele: A. au picioare articulate; B. posedă aripi membranoase; C. posedă cochilie sub mai multe forme.
28 183. Sunt cefalopode: A. limaxul; B. sepia; C. meduza Citoplasma celulei eucariote: A. este un sistem coloidal; B. are structură în mozaic fluid; C. contine cromatină Cristele mitocondriale: A. reprezintă sediul fotosintezei; B. au rol în schimburile celulei cu mediul extracelular; C. sunt invaginări ale membranei interne a mitocondriei Pasajul apei de la o celulă la alta, în corpul plantei, este facilitat de: A. plasmoliză; B. turgescență; C. osmoză Turgescență înseamnă: A. creșterea volumului celular; B. eliminarea apei din celulă; C. acumularea de gaze în celulă Transportul pasiv se realizează prin: A. plasmoliză; B. difuziune; C. exocitoză Prezintă membrană dublă: A. ribozomii; B. dictiozomii; C. cloroplastele.
29 190. Prezintă membrană dublă: A. nucleolii; B. vacuolele; C. mitocondriile Selectați organitele care nu prezintă membrană: A. vacuolele; B. ribozomii; C. lizozomii Dictiozomii: A. aparțin aparatului Golgi; B. au rol în sinteza proteinelor celulare; C. apartin centrozomului Contribuie la formarea fusului de diviziune: A. centromerul; B. centrozomul; C. nucleolul Centrozomul: A. conține 1-2 nucleoli delimitați de membrană proprie; B. conține cromozomi în număr variabil în funcție de specie; C. conține 2 centrioli perpendiculari unul pe celălalt Nucleul: A. prezintă membrana dublă cu pori; B. este sediul sintezelor proteice; C. are permeabilitate selectivă Identificați eroarea privind funcțiile nucleului: A. coordonează metabolismul celular; B. este sediul sintezelor proteice; C. asigură transmiterea ereditară a caracterelor.
30 197. Identificați eroarea privind centrozomul: A. este prezent atât în celula procariotă cât și în cea eucariotă; B. este un organit situat în vecinătatea nucleului; C. are rol în formarea fusului de diviziune Identificați eroarea privind membrana plasmatică: A. are permeabilitate selectivă; B. prezintă potențial electric; C. se dezorganizează în profază Care componentă celulara lipsește în celula bacteriană: A. mitocondria; B. nucleoidul; C. ribozomii Identificați eroarea privind sinteza ADN: A. se numește replicare; B. se realizează în profază; C. se realizează după model semiconservativ Cromozomii omologi se separă și migrează la polii celulei în: A. profaza I; B. metafaza II; C. anafaza I În telofaza I a meiozei: A. cromozomii omologi se recombină; B. se deplasează spre polii celulei câte jumătate din numărul de cromozomi ai celuleimama; C. se individualizează cei doi nuclei fii Identificați eroarea privind crossing-overul: A. este mecanism de recombinare genetică intracromozomală; B. se realizează în profaza i a meiozei; C. se realizează în profaza mitozei.
31 204. Tetradele: A. sunt grupări de 4 cromozomi omologi; B. sunt grupări de 2 cromozomi omologi; C. se formează în metafaza I a meiozei Citochineza înseamnă: A. separarea celulelor fiice rezultate din diviziune; B. deplasarea celulelor în funcție de un stimul; C. diviziunea propriu-zisă a nucleului celular Identificați eroarea privind meioza: A. asigură formarea gameților (celule reproducătoare); B. contribuie la recombinarea genetică și deci asigură variabilitatea organismelor; C. se desfășoară în toate celulele somatice ale organismelor pluricelulare asigurând creșterea acestora și perpetuarea speciei Cromatina: A. este o substanță cromatică din cloroplaste; B. este o componentă a citoplasmei; C. este o componenta nucleară din care se formează cromozomii Identificați varianta incorectă referitoare la mitoză: A. este diviziunea reducțională prin care are loc creșterea și înmulțirea organismelor; B. menține constant numărul de cromozomi; C. este diviziunea ecvațională care implică kariokineza și citochineza Garnitura diploidă de cromozomi se reface în timpul: A. meiozei; B. citokinezei; C. fecundației Mitoza și meioza au în comun: A. numărul de cromozomi din celulele fiice; B. fusul de diviziune; C. tetradele.
32 211. Centriolii: A. intră în alcătuirea centromerilor; B. sunt doi și au rol în generarea fibrelor fusului de diviziune în profaza; C. sunt dispuși paralel în structura centrozomului Ribozomii: A. sunt centralele energetice ale celulei; B. sunt liberi în citoplasmă sau atasati cisternelor aparatului Golgi; C. au rol în sinteza proteinelor specifice Este o caracteristică comună celulei procariote și eucariote: A. prezența nucleului; B. diviziunea mitotică și meiotică; C. informația genetică codificată în ADN Este o caracteristică specifică celulei procariote: A. numărul variabil de cromozomi; B. existența peretelui celular; C. existența nucleolului Sunt diploide: A. ovulele; B. spermatozoizii; C. celulele epiteliale În urma monohibridării, indivizii cu genotip homozigot recesiv apar în F 2 în proporție de: A. 25%; B. 75%; C. 50% În urma monohibridării: A. în F 1 toti indivizii sunt homozigoți; B. în F 2 raportul de segregare după fenotip este de 3 dominant: 1 recesiv; C. în F 1 50% din indivizii sunt homozigoți și 50% sunt heterozigoți.
33 218. În cazul dihibridării : A. în F2 apare raportul de segregare fenotipică de 3:1; B. în F2 apare raportul de segregare fenotipică de 9:3:3:3; C. 1/16 din indivizii din F2 sunt dublu homozigoți recesivi Raportul de segregare fenotipică în F2 de 1:2:1 este corespunzător: A. monohibridării; B. dominanței incomplete; C. codominanței Se încrucișează o plantă cu genotipul RrTT cu una cu genotipul rrtt. Ce raport de plante dublu heterozigote se va obține? A. ½; B. ¼; C. 9/ Un copil are grupa sangvină 0 I iar mama aparține grupei B III cu genotip heterozigot. Ce constitutie genetică are tatăl, dacă copilul mai are un frate cu grupa sangvină AB IV? A. A II heterozigot; B. A II homozigot; C. AB IV Mutațiile genetice sunt: A. rezultatul recombinării genetice; B. determinate de agenți mutageni fizici, chimici, biologici; C. rezultatul diviziunilor celulare Asigură creșterea în lungime a plantei: A. meristemele apicale; B. parenchimul asimilator; C. țesuturile conducătoare Haploidă este: A. o celulă cu 2n cromozomi; B. o celulă reproducătoare care se formează prin meioză; C. celula-ou sau zigotul.
34 225. Cromozomii omologi sunt: A. perechea de cromozomi cu o secvență similară de gene și care provin unul de la un părinte și celălalt - de la celălalt părinte; B. cromozomii dintr-un set haploid de cromozomi; C. cromozomii materni sau cromozomii paterni Sunt sex- linkate: A. genele de pe cromozomul 21 care este implicat în sindromul Down; B. genele de pe cromozomul X; C. genele de pe autozomi Trisomiile se codifică: A. 2n-1; B. 2n+2; C. 2n Codonul este: A. o grupare de 2 nucleotide din catena proteinelor; B. o secvență de 3 nucleotide ce codifică un aminoacid; C. o secvență de 3 aminoacizi din lanțul proteic Este o maladie numeric heterozomală: A. sindromul Down; B. daltonismul; C. sindromul Klinefelter Este o maladie numeric heterozomală: A. sindromul Turner; B. sindromul Down; C. hemofilia Sindromul Turner prezintă: A. 2n = 46 cromozomi; B. 2n = 47 cromozomi; C. 2n = 45 cromozomi.
35 232. Sindromul Klinefelter prezintă: A. 2n = 46 cromozomi; B. 2n = 47 cromozomi; C. 2n = 45 cromozomi Genele recesive din heterozomul X: A. se manifestă la femele doar când sunt în stare homozigotă; B. se manifesta in mod egal atat la femele cat și la masculi; C. nu se manifestă la masculi Genele recesive din heterozomul X: A. se manifestă la femele doar când sunt în stare heterozigotă; B. se manifesta in mod egal atat la femele cat și la masculi; C. se manifestă întotdeauna la masculi Hemizigoția înseamnă: A. transmiterea înlănțuită a genelor din heterozomi; B. fenomenul de conversie genică a unei gene dominante într-una recesivă; C. manifestarea fenotipică a unei gene care se găsește în genotipul unui mascul într-un singur exemplar (fie pe X fie pe Y, deoarece nu sunt omologi) Acizii nucleici: A. sunt substanțe macromoleculare; B. se sintetizează în ribozomi; C. se gasesc exclusiv în nucleu Nu conțin pigmenți: A. cloroplastele; B. leucoplastele; C. cromatoforii Sunt organite autodivizibile: A. vacuolele; B. dictiozomii; C. mitocondriile.
36 239. Sunt organite autodivizibile: A. reticulul endoplasmatic; B. lizozomii; C. cloroplastele Schimbul de substanțe dintre celulă și mediu se realizează: A. pasiv cu ajutorul ATP-ului; B. activ prin difuziune și osmoză; C. prin endocitoză și exocitoză La sfârșitul etapei ecvaționale a meiozei: A. se formează 4 celule diploide; B. se formează 4 celule haploide; C. se formează 2 celule identice cu celula mamă Cromozomii aflați în anafaza mitozei sunt: A. monocromatidici; B. bicromatidici; C. lipsiți de centromer Celulele haploide: A. se formează prin diviziune mitotică; B. odată formate nu se mai divid; C. formează gameți de același fel prin meioză În telofaza mitozei: A. se replică ADN; B. se cromozomii sunt bicromatidici; C. se dezorganizează fusul de diviziune În anafaza II a meiozei se află în drum spre fiecare pol al celulei: A. n cromozomi monocromatidici; B. n cromozomi bicromatidici; C. 2n cromozomi monocromatidici.
37 246. În interfaza scurtă dintre etapele diviziunii meiotice: A. au loc biosinteze de ADN și proteine; B. ADN nu se mai replică; C. se formează tetradele Protoplaștii: A. nu au nucleu; B. nu posedă citoschelet; C. nu posedă perete celular Histologia este știința care studiează: A. celulele; B. țesuturile; C. organele Meristemele sunt țesuturi: A. fundamentale; B. primare; C. definitive Este un țesut de apărare: A. țesutul acvifer; B. țesutul aerifer; C. epiderma Glandele endocrine: A. produc hormone; B. intră în alcătuirea organelor de simț; C. au rezistență mecanică Țesutul conjunctiv semidur: A. intră în structura oaselor; B. este nevascularizat; C. intră în structura encefalului.
38 253. Țesut muscular striat se află în: A. structura limbii; B. structura creierului mare; C. pereții stomacului Țesuturile mecanice: A. oferă flexibilitate plantelor; B. sunt formate din celule care au pereți subțiri; C. sunt reprezentate de colenchim și sclerenchim Chemosinteza: A. este un tip de nutriție heterotrofă; B. utilizează energia rezultată din transformarea unor substanțe organice; C. utilizează energia luminii Au membrană internă cu tilacoizi: A. cloroplastele; B. mitocondriile; C. ribozomii Bacillus thuringiensis: A. este o bacterie; B. este un mucegai; C. este un virus Micozele sunt: A. boli produse de bacterii; B. boli produse de mucegaiuri inferioare parazite; C. enzime Micoriza A. este o relație de simbioză; B. este o relație de parazitizm; C. este o relație de competiție.
39 260. Pinocitoza A. este un tip de mobilitate; B. presupune înglobarea intracelulară a unor particule nutritive solide; C. presupune înglobarea intracelulară a unor lichide Glandă anexă digestivă este: A. ficatul; B. glandele sudoripare; C. glandele suprarenale Amilaza: A. este un compus lipidic; B. este o enzimă implicată în hidroliza amidonului; C. este întânită în sucul gastric Stomacul mamiferelor este unicameral, cu excepția: A. carnivorelor; B. omnivorelor; C. rumegătoarelor Pepsinogenul este activat de: A. acidul sulfuric; B. acidul clorhidric; C. acidul acetic Pancreasul este : A. o glandă mixtă; B. doar o glandă exocrină; C. doar o glandă endocrină Prin ruperea legăturilor peptidice, pot rezulta: A. acizi grași; B. aminoacizi; C. lipide.
40 267. Au gura rotundă, lipsită de maxilare: A. reptilele; B. ciclostomii; C. peștii Gușa de la păsări este o dilatație a: A. esofagului; B. aringelui; C. traheei La pasări, intestinul gros se termină prin: A. anus; B. cloacă; C. rect Respirația aerobă presupune: A. consumul de oxigen; B. eliberarea oxigenului; C. consumul de dioxid de carbon Este un proces aerob: A. fermentația alcoolică; B. fermentația acetică; C. fermentația lactică Fermentația lactică este realizată de: A. Lactobacillus bulgaricus; B. Saccharomyces cerevisiae; C. Staphilococcus aureus La plante, intensitatea respirației: A. scade odată cu îmbătrânirea țesuturilor; B. scade pe măsură ce crește concentrația substanțelor organice; C. crește pe măsură ce crește concentrația de dioxid de carbon.
41 274. Digestia intracelulară este întâlnită la: A. protozoare si spongieri; B. hematii și spongieri; C. celenterate și lizozomi Epiglota este un cartilaj care aparține : A. faringelui; B. laringelui; C. traheei La mamifere, circulația nutritivă a ficatului este realizată de: A. artera aortă; B. venele pulmonare; C. artera hepatică Ventilația pulmonară se realizează prin: A. inspirație și expirație; B. locomoție; C. circulația mare a sângelui Pleura externă aderă la: A. peretele cutiei toracice; B. peretele cavității abdominale; C. peretele intestinului Sacii aerieni: A. sunt dilatări ale bronhiilor în afara plămânilor; B. apar la reptile; C. au un volum mult mai mic comparativ cu cel al plămânilor Sunt vertebrate homeoterme: A. peștii; B. amfibienii; C. păsările.
42 281. Rizomul este: A. o tulpină subterană; B. o tulpină ierboasă; C. o tulpină lemnoasă Presiunea radiculară: A. este rezultatul activității celulelor tulpinii; B. este rezultatul activității celulelor rădăcinii; C. determină pomparea activă a apei în sus prin vasele liberiene În cavitatea bucală a mamiferelor sunt transformate: A. lipidelele; B. glucidele (amidonul); C. proteinele Lipaza acționează asupra: A. lactozei; B. lipidelor; C. oligopeptidelor În inspirație: A. diafragmul se relaxează; B. diafragmul se contractă; C. aerul iese din plamâni Volumul inspirator de rezervă (V.I.R.) are o valoare aproximativă de: A ml; B. 500 ml; C ml Fagocitoza este întâlnită și la următoarele elemente figurate ale sângelui: A. hematii; B. leucocite; C. trombocite.
43 288. În secțiune transversală prin rădăcină, scoarța este localizată între: A. exodermă și cilindru central; B. fasciculele libero-lemnoase; C. endodermă și măduvă Forța de sucțiune a frunzelor se datorează: A. transpirației; B. respirației; C. fotosintezei Substanțele toxice din sol: A. favorizează respirația plantelor; B. declanșează fotosinteza; C. afectează toate funcțiile plantelor Transpirația plantelor este influențată de următorii factori externi: A. suprafața foliară și densitatea stomatelor; B. curenții de aer și temperatura ridicată; C. umiditatea atmosferică scăzută și temperatura scăzută Unul dintre factorii externi care influențează procesul de fotosinteză este: A. lumina; B. ATP-ul; C. densitatea perișorilor absorbanți Bacteriile nitrificatoare: A. oxidează amoniacul; B. contribuie la circuitul carbonului în natură; C. oxidează hidrogenul sulfurat Epicardul: A. acoperă miocardul; B. este foița externă a pericardului; C. este un țesut excitoconductor.
44 295. Amfibienii au: A. circulație sangvină dublă; B. circulație sangvină simplă; C. circulație sangvină completă Circulația sângelui poate fi: A. simplă la amfibieni; B. completă la păsări și mamifere; C. simplă la reptile Valvulele atrio-ventriculare: A. permit sângelui să treacă numai din atrii în ventricule; B. permit sângelui să treacă numai din ventricule în atrii; C. permit doar circulația sângelui oxigenat Seva elaborată : A. circulă prin vasele liberiene; B. circulă prin vasele lemnoase; C. circulă pasivă Seva elaborată: A. este bogată în substanțe anorganice solubile; B. este elaborată în rădăcină; C. este bogată în substanțe organice solubile Aglutinogenele specifice grupei de sânge AB(IV) sunt: A. β; B. A; C. A și B Nastiile: A. sunt mișcări orientate ale plantelor; B. sunt mișcări neorientate ale plantelor; C. depind de direcția stimulului.
45 302. Celulele cu bastonaș sunt: A. celule fotosensibile; B. responsabile de vederea diurnă; C. intră în structura coroidei Cristalinul este: A. o lentilă convergentă elastică; B. o lentilă divergentă; C. un înveliș al globului ocular Mediile transparente ale globului ocular sunt: A. umoarea apoasă și umoarea sticloasă; B. coroida și pupila; C. sclerotida și pupila Urechea medie apare pentru prima dată în evoluție la: A. pești; B. amfibieni; C. reptile Trompa lui Eustachio: A. este întâlnită la pești; B. are rol olfactiv; C. asigură legătura dintre urechea medie și faringe Linia laterală: A. asigură sesibilitatea la pești; B. se află la nivelul urechii interne a vertebratelor; C. la păsări are rol în excreție Sistemul nervos somatic: A. integrează organismul în mediul de viață; B. reglează activitatea organelor interne; C. este constituit doar din neuroni motori.
46 309. Substanța cenușie a măduvei spinării: A. este situată central; B. în secțiune are forma literei Z; C. este formată din fibre mielinice Reflexele somatice: A. sunt cele mai complexe; B. au arcul reflex format din doi neuroni ; C. realizează activități ale organelor interne Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral: A. sunt centri unor reflexe vegetative; B. nu funcționează automat; C. se află sub controlul etajelor inferioare ale creierului Curbura plantară: A. apare la delfin; B. este o adaptare a scheletului uman la locomoția bipedă; C. determină mersul digitigrad La mamifere, rinichii au rol: A. excretor; B. digestiv; C. imunitar Glomerulul: A. reprezintă un ghem de vase capilare; B. se gasește la nivelul tubului contort distal; C. are rol în colectarea urinei finale Fecundația dublă: A. este întâlnită doar la giosperme; B. are drept consecință formarea endospermului; C. se produce în antere.
47 316. La angiosperme, sămânța se formează din: A. ovul; B. ovar; C. grăunciorul de polen Sunt fructe dehiscente: A. păstăile; B. drupele simple; C. achenele Elementele sexuale bărbăteşti din structura florii de angiosperme sunt: A. carpelele; B. petalele; C. staminele Individualizarea cromozomilor începe în: A. telofază; B. profază; C. metafază Cloroplastele: A. au în stromă acizi nucleici şi ribozomi; B. prezintă o membrană simplă cutata; C. conţin enzime cu rol în digestia intracelulară Mitocondriile sunt sediul celular al: A. producerii de energie; B. digestiei intracelulare; C. eredităţii Din categoria ţesuturilor vegetale fundamentale fac parte ţesuturile: A. de depozitare; B. conducătoare; C. de apărare.
48 323. Din structura sacului embrionar face parte: A. albumenul; B. oosfera; C. tegumentul Sunt talofite: A. clorofitele; B. pteridofitele; C. gimnospermele Organismele parazite: A. transformă substanțele organice din organismul gazdă; B. transformă substanţele anorganice în substanţe organice; C. alterează şi degradează produsele alimentare Facilitează schimbul de substanţe cu mediul: A. plasmalema; B. centrozomul; C. carioplasma Respiraţia celulară: A. presupune prezenţa plamânilor; B. conduce la sinteza glucozei; C. se poate desfăşura şi în absenţa oxigenului Peretele celular: A. este alcătuit din fosfolipide; B. conţine celuloză la plante; C. lipseste la bacterii Clorofila: A. captează energia luminoasă; B. este localizată în mitocondrie; C. se găseşte în cantitate mare în rădăcinile tuberizate.
49 330. Este plantă dicotiledonată: A. porumbul; B. salcâmul; C. crinul Mitocondria: A. are rol predominant secretor; B. conţine grana în structura sa; C. este organit cu membrană dublă Sunt organite celulare cu rol în respiraţie: A. cloroplastele; B. oleoplastele; C. mitocondriile Sunt organisme fotosintetizatoare: A. drojdiile; B. ferigile; C. mucegaiurile Bulbul are rol în înmulţirea vegetativă la: A. căpșun; B. mentă; C. crin Dintre clorofite face parte: A. drojdia vinului; B. mătasea broaştei; C. cornul secarei Particule ribonucleoproteice sunt: A. lizozomii; B. vacuolele; C. ribozomii.
50 337. Crossing-over-ul reprezintă: A. migrarea cromozomilor spre polii celulei; B. a doua lege mendeliană a eredităţii; C. schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi Ciupercile: A. sunt lipsite de perete celular; B. au corpul alcătuit din hife; C. sunt organisme procariote Grâul este o plantă: A. autotrofă; B. saprofită; C. heterotrofă Marcotajul este o formă de reproducere asexuată artificială practicată la: A. muşcată; B. viţa de vie; C. cartof Componenta structurală a celulei vegetale care lipsește din celula animală este: A. peretele celular; B. mitocondria; C. nucleul Respiraţia anaerobă: A. se întâlneşte la unele bacterii şi ciuperci; B. este un proces de oxidare completă; C. generează oxigen Gineceul are: A. ovar; B. sepale; C. seminţe.
51 344. La brad: A. florile nu au înveliş floral; B. sămânţa este închisă în fruct; C. florile sunt hermafrodite Meristemele apicale: A. sunt ţesuturi fundamentale; B. conţin celule care se divid meiotic intens; C. conţin celule care se divid mitotic intens Organitul celular care conţine doi centrioli este: A. ribozomul; B. centrozomul; C. dictiozomul Meioza se finalizează cu formarea a: A. două celule haploide; B. patru celule diploide; C. patru celule haploide Nucleolul: A. are rol în sinteza lizozomilor; B. conţine acizi nucleici; C. este delimitat de o membrană Fotosinteza: A. are loc la nivelul mitocondriei; B. este o modalitate de nutriţie heterotrofă; C. este un tip de nutriţie autotrofă Caracteristică a celulelor ţesuturilor embrionare vegetale este: A. prezenţa a numeroase cloroplaste; B. capacitatea de a produce nectar; C. capacitatea de a se divide rapid.
52 351. Este caracteristică celulelor bacteriene, prezenţa în citoplamă a: A. mitocondriilor; B. aparatului Golgi; C. nucleoidului Vasele lemnoase ale plantelor: A. aparţin ţesuturilor de apărare; B. conduc apă cu substanţe minerale; C. sunt reprezentate de tuburile ciuruite Peretele celular la plante conţine: A. celuloză; B. chitină; C. colesterol Cromozomii sunt: A. bicromatidici în anafaza II; B. monocromatidici în telofaza I; C. monocromatidici în profaza I Pentru a realiza fotosinteza, un organism viu trebuie să: A. aparţină regnului fungi; A. B. conţină tesut asimilator cu pigmenti fotosensibili; C. absoarbă glucoză din sol Fructul salcâmului este: A. achenă; B. bacă; C. păstaie Plastidele sunt organite celulare întâlnite la: A. bacterii; B. monocotiledonate; C. urodele.
53 358. George Emil Palade a descoperit: A. cloroplastele; B. lizozomii; C. ribozomii Ştiinţa care studiază clasificarea organismelor se numeşte: A. citologie; B. evoluţionism; C. sistematică Un ordin cuprinde mai multe: A. familii; B. regnuri; C. clase.
54 RĂSPUNSURI 1-B 2-C 3-C 4-C 5-B 6-C 7-C 8-C 9-B 10-B 11-C 12-B 13-B 14-A 15-B 16-B 17-B 18-A 19-C 20-B 21-A 22-C 23-C 24-A 25-C 26-C 27-C 28-A 29-A 30-C 31-B 32-C 33-A 34-A 35-B 36-C 37-A 38-A 39-A 40-B 41-A 42-B 43-B 44-A 45-A 46-A 47-B 48-A 49-B 50-C 51-C 52-B 53-A 54-A 55-C 56-C 57-C 58-A 59-B 60-C 61-B 62-C 63-B 64-A 65-C 66-A 67-A 68-A 69-C 70-B 71-A 72-A 73-A 74-C 75-C 76-B 77-B 78-A 79-C 80-C 81-A 82-B 83-C 84-A 85-C 86-B 87-C 88-C 89-A 90-B 91-C 92-C 93-A 94-C 95-A 96-C 97-B 98-C 99-B 100-A 101-B 102-B 103-C 104-C 105-C 106-B 107-B 108-C 109-C 110-A 111-C 112-B 113-C 114-C 115-B 116-A 117-B 118-A 119-C 120-C 121-B 122-C 123-C 124-A 125-B 126-B 127-A 128-B 129-C 130-B 131-C 132-A 133-C 134-B 135-A 136-C 137-C 138-A 139-C 140-C 141-C 142-B 143-A 144-C 145-C 146-A 147-A 148-B 149-B 150-A 151-C 152-C 153-B 154-A 155-A 156-B 157-C 158-A 159-A 160-C 161-B 162-B 163-C 164-B 165-A 166-B 167-C 168-B 169-C 170-C 171-C 172-C 173-C 174-A 175-B 176-B 177-A 178-C 179-A 180-B 181-A 182-C 183-B 184-A 185-C 186-C 187-A 188-B 189-C 190-C 191-B 192-A 193-B 194-C 195-A 196-B 197-A 198-C 199-A 200-B 201-C 202-C 203-C 204-B 205-A 206-C 207-C 208-A 209-C 210-B 211-B 212-C 213-C 214-B 215-C 216-A 217-B 218-C 219-B 220-B 221-A 222-B 223-A 224-B 225-A 226-B 227-C 228-B 229-C 230-A 231-C 232-B 233-A 234-C 235-C 236-A 237-B 238-C 239-C 240-C 241-B 242-A 243-B 244-C 245-A 246-B 247-C 248-B 249-B 250-C 251-A 252-B 253-A 254-C 255-B 256-A 257-A 258-B 259-A 260-C 261-A 262-B 263-C 264-B 265-A 266-B 267-B 268-A 269-B 270-A 271-B 272-A 273-A 274-A 275-B 276-C 277-A 278-A 279-A 280-C 281-A 282-B 283-B 284-B 285-B 286-A 287-B 288-A 289-A 290-C 291-B 292-A 293-A 294-A 295-A 296-B 297-A 298-A 299-C 300-C 301-B 302-A 303-A 304-A 305-B 306-C 307-A 308-A 309-A 310-B 311-A 312-B 313-A 314-A 315-B 316-A 317-A 318-C 319-B 320-A 321-A 322-A 323-B 324-A 325-A 326-A 327-C 328-B 329-A 330-B 331-C 332-C 333-B 334-C 335-B 336-C 337-C 338-B 339-A 340-B 341-A 342-A 343-A 344-A 345-C 346-B 347-C 348-B 349-C 350-C 351-C 352-B 353-A 354-B 355-B 356-C 357-B 358-C 359-C 360-A
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII Cuprins: Citoplasma Organitele celulare Nucleul Ciclul celular Diviziunea celulara : mitoza şi meioza CITOPLASMA Nucleu Se găseşte între membrana celulară
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Cuprins Celula Diversitatea lumii vii
Cuprins Celula... 1 28 Celula procariotă... 1 2 Celula eucariotă... 2 12 Componentele protoplasmatice... 2 9 Constituenţi neprotoplasmatici... 9 12 Acizii nucleici... 10 11 Acidul dezoxiribonucleic...10
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
RECOMBINAREA GENETICĂ
14 RECOMBINAREA GENETICĂ Prin recombinare genetică se defineşte fenomenul producerii unor combinaţii genetice noi prin rearanjarea, reasortarea sau redistribuţia materialului genetic cuprins în două unităţi
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013 CLASA A IX-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Chitina este:
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018 CLASA A IX-A SUBIECTE: VARIANTA 1 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Atingerea
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE - familiarizarea studenților cu principalele caracteristici ale nucleului, structura și funcțiile acestuia; - definirea ciclului celular și a punctelor de restricție ca elemente importante
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
IAŞI 2017 TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT GRIGORE GHICA VODĂ În această lucrare sunt cuprinse întrebările teste din tematica pentru concursul de
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 7 MARTIE 2015
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 7 MARTIE 2015 CLASA A X-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Cambiul libero-lemnos,
Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara
Biologie Celulara si Histologie Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Cuprins Nucleul celular structura Acizi nucleici Transcriptia, translatia informatiei genetice; sinteza de
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
BOTANICA. -Citologie -Histologie -Organografie. Autor: Prep.Drd.Ing. Trifan Daniela
BOTANICA -Citologie -Histologie -Organografie Autor: Prep.Drd.Ing. Trifan Daniela Celula vegetala Definitie: Celula vegetala este unitatea morfologica, structurala, functionala si genetica de baza a plantei.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Capitolul 1 SISTEME BIOLOGICE
6 1 SISTEME BIOLOGICE Sistemul biologic la nivel molecular reprezintă un complex de biopolimeri (acizi nucleici, proteine, lipide, glucide) ce interacţionează între ei, asigurând fluxul permanent de informaţie,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
1.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR DE GENETICĂ
1 GENETICA CLASICĂ 1.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR DE GENETICĂ Genetica este ştiinţa care studiază structura şi funcţiile genelor şi transmiterea lor la descendenţi. Începuturile geneticii se înscriu cu 4000
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Biologie celulară. Biologie celulară umană
Biologie celulară Toţi oamenii au sădită în firea lor dorinţa de a cunoaşte (Aristotel, METAFIZICA) CEBES: [ ] atunci când oamenilor li se pun întrebări, ei pot răspunde corect la orice, bineînțeles dacă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
MICROSCOPUL OPTIC ȘI MICROSCOPUL ELECTRONIC INSTRUMENTE ÎN INVESTIGAREA LUMII VII
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015 PROBA PRACTICĂ CLASA a IX-a MICROSCOPUL OPTIC ȘI MICROSCOPUL ELECTRONIC INSTRUMENTE ÎN INVESTIGAREA LUMII VII Sarcini de lucru: Observă la microscop
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor
MEDII DE CULTURA suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor Scopuri Izolarea in cultura pura Identificare
Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme
Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Subiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a IX -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ
STRUCTURA BIOLOGICĂ. 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: FORME DE REPREZENTARE Sorana D. BOLBOACĂ Despre 2 Informaţia genetică: Definiţie Forme de prezentare Genomul Codul genetic Aminoacizi: Definiţie Clasificare
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element