Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu
|
|
- Κασσάνδρα Καραβίας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu
2 ŢESUTUL EPITELIAL ( epi = pe, deasupra; thele = ridicătură, mamelon) Mase celulare compacte
3 ŢESUTUL EPITELIAL Epiteliile au o suprafaţă: liberă în raport cu ţesut conjunctiv membrană bazală MB
4 ŢESUTUL EPITELOID! Lipsește suprafața liberă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
5 ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca formă
6 Forme celulare poliedre turtită (scuamoasă, pavimentoasă) cubică cilindrică (columnară, prismatică)
7 Forme nucleare turtit rotund ovoidal
8 ŢESUTUL EPITELIAL Limitele celulare?
9 ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca funcţie formează învelişuri membranare asigură transport selectiv de substanţe întră în structura organelor solide/spongioase rol senzorial rol contractil
10 ŢESUTUL EPITELIAL - Origine embriologică - Mezoderm - endoteliu - mezoteliu - epiteliul tubilor uriniferi - epiteliul căilor genitale - CSR Ectoderm - epiderm şi derivatele sale - glandele tegumentare - glande mamare - epiteliul bucal, anal, nazal - corneea - adenohipofiza Endoderm - epiteliul tubului digestiv - glandele digestive - epiteliul aparatului respirator - tiroida, paratiroidele, timusul
11 ŢESUTUL EPITELIAL este avascular este bine inervat are mare capacitate de regenerare este supus procesului de metaplazie
12 VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR
13 VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR Stria vascularis
14 INERVAŢIA EPITELIILOR - Senzitivă! Absenţa terminaţiilor nervoase pentru durere: epiteliul gastric şi intestinal epiteliul colului uterin - Motorie
15 REGENERAREA EPITELIILOR agresiuni din mediu mecanisme de reparare şi reînnoire celule stem adulte activitate mitotică neîntreruptă localizare rata de înlocuire: - rapidă - lentă
16 CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE - Capacitatea de autoreplicare - Multipotenţa - Reconstrucţia ţesutului
17 CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE Diviziune asimetrică CS, celulă stem CT, celulă tranzitorie CD, celulă diferențiată
18 IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ marcarea materialului genetic - precursori radioactivi (timidina tritiată) Imunocitochimie (ICC) - nucleozide sintetice (bromodeoxiuridina) marker de suprafaţă (CD34+, integrină α6-)
19 IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ PRIN ICC images.novusbio.com
20 REGENERAREA EPITELIILOR - celule stem izolate - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
21 REGENERAREA EPITELIILOR - zone germinative cu celule stem - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
22 REGENERAREA EPITELIILOR - strat bazal (germinativ) - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
23 METAPLAZIA ŢESUTULUI EPITELIAL Robbins Cotran Pathologic Basis of Disease, 8th Editionn, 2009
24 CLASIFICAREA EPITELIILOR A. Epitelii de acoperire B. Epitelii glandulare C. Epitelii senzoriale
25 EPITELII DE ACOPERIRE
26 EPITELII DE ACOPERIRE Clasificare: 1. după numărul de straturi celulare 2. după forma celulelor A. Epitelii simple B. Epitelii stratificate - pavimentoase - pavimentoase cheratinizat necheratinizat - cubice - cubice - cilindrice - cilindrice Rol:
27 Epiteliu simplu pavimentos - endoteliu: epiteliul care căptuşeste vasele sangvineşi limfatice - mezoteliu: epiteliul care intră în alcătuirea seroaselor
28 Epiteliu pseudostratificat cilindric
29 Epiteliu pseudostratificat cilindric
30 Epiteliu pseudostratificat cilindric
31 Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf)
32 Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Epiteliul căilor urinare
33 Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf)
34 Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Plăci membranare Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
35 EPITELII GLANDULARE
36 ELIMINAREA PRODUSULUI DE SECREŢIE 1. celulă exocrină în mediul extern 2. celulă endocrină în mediul intern
37 HISTOGENEZA EPITELIULUI GLANDULAR AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
38 CLASIFICAREA GLANDELOR: - exocrine - endocrine - mixte (amficrine)
39 GLANDELE EXOCRINE
40 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: a. după numărul de celule - glande unicelulare celula caliciformă - glande multicelulare localizate într-un epiteliu de înveliş epiteliu secretor de înveliş grupuri compacte (acini, tubi)
41 Glandă unicelulară Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
42 Glandă intraepitelială Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
43 Epiteliu secretor
44 Glandă multicelulară http//medicinembbs.blogspot.ro
45 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: b. după aspectul sistemului canalicular simple compuse
46 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: c. după aspectul adenomerului tubulare acinoase sau alveolare tubuloacinoase sau tubuloalveolare
47 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
48 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 2. După natura produsului de secreţie: - glande cu secreţie mucoasă - glande cu secreţie seroasă - glande cu secreţie mixtă muco-seroasă sero-mucoasă - glande cu secreţie uleioasă
49 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 3. După mecanismul de excreţie: a. glande merocrine ( meros, parte) - majoritatea glandelor exocrine b. glande apocrine ( apo, din) - glandele mamare - glandele ceruminoase - glandele Moll c. glande holocrine ( holos, tot) - glandele sebacee
50 CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE
51 GLANDELE ENDOCRINE
52 GLANDELE ENDOCRINE - lipseşte sistemul canalicular - majoritatea sunt de origine epitelială (raport cu LB) - produsul de secreţie este eliminat direct în mediul intern: - imediat după sinteză - după o perioadă de stocare - intracelular granule de secreţie - extracelular
53 CLASIFICAREA GLANDELOR ENDOCRINE 1. După modul de dispunere a celulelor secretorii: - cuiburi celulare - cordoane celulare - foliculi 2. După natura chimică a produsului sintetizat: - polipeptide micişi amine (SNED) - polipeptide mari sau proteine/glicoproteine - steroizi
54
55 GLANDE MIXTE (AMFICRINE) Funcţiile exocrină şi endocrină se pot desfăşura: - în segmente secretoare diferite pancreas - în acelaşi segment secretor ficat
56 PANCREAS Acini pancreatici Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
57 FICAT - Somatomedine -GHRH Bil ilă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
58 ȚESUTUL EPITELIAL - POLARITATEA -
59 POLARITATEA CELULARĂ ȘI TISULARĂ Polaritate tisulară Polaritate celulară Semnale din matricea extracelulară
60 POLARITATEA CELULEI EPITELIALE
61 POLARITATEA CELULEI EPITELIALE - Domeniile membranare ale celulei epiteliale - Cilul primar Domeniul apical Complexul joncțional apical Domeniul laterobazal
62 POLARITATEA CELULEI EPITELIALE Program de polaritate epitelială: 1. Recrutarea unor complexe proteice de polaritate 2. Formarea complexului joncțional apical 3. Interacțiunea dintre complexele proteice de polaritateși complexul joncțional apical 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare 5. Rearanjamentul componentelor citoscheletului (microfilamente și microtubuli)
63 1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs Complexul proteic Par Complexul proteic Scribble Interacțiuni reciproce antagoniste și de cooperare Au rol în: crearea complexului joncțional apical separarea domeniilor membranare apical și laterobazal redistribuția componentelor citoscheletului
64 1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs (Crbs /Pals1 /Paltj) localizat apical Complexul proteic Par (Par3 /Par6 /apkc) localizat apical, în dreptul joncțiunilor strânse Complexul proteic Scribble (Scrib/Dlg /Lgl) localizat laterobazal Domeniul apical Domeniul laterobazal
65 2. Formarea contactelor celulare Grup de celule epiteliale nepolare Strat de celule epiteliale
66 2. Formarea contactelor celulare Complexul joncțional apical Zonula occludens Zonula adherens
67 2. Formarea contactelor celulare Contacte primordiale
68 2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
69 2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
70 2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
71 2. Formarea contactelor celulare membrana plasmatică laterală Caderina E ( molecula cheie în formarea complexului joncțional apical) B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008
72 2. Formarea contactelor celulare Zonula adherens
73 2. Formarea contactelor celulare Zonula occludens
74 3. Interacțiunea dintre complexele proteice și complexul joncțional apical Contacte primordiale Recrutarea și activarea complexelor proteice Livrarea la nivelul membranei a componentelor din joncțiunea adherens Consolidarea contactelor celulă-celulă
75 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Remodelarea membranei celulare Generarea domeniilor membranare: apical rapid necesită inițierea contactelor celulare laterobazal lent necesită contacte celulare extinse
76 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Componenta membranară Domeniul apical Domeniul laterobazal 1. PROTEIN-ENZIME prezente prezente 2. PROTEINE DE TRANSPORT ŞI CANALE IONICE 3. PROTEINE DE ADEZIVITATE prezente absente prezente prezente (caderine, integrine) 4. PROTEINE RECEPTORI majoritatea 5. PIP2 prezent - 6. PIP3 - prezent 7. GLICOSFINGOLIPIDE nivel crescut prezente
77 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteinele citoplasmatice destinate domeniului apical și laterobazal
78 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - reciclare
79 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză
80 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză
81 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - via lizozomi
82 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - retrograd la rețeaua trans- Golgi
83 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare (repartiția asimetrică a fosfatidilinozitol fosfaților) PI(4,5)P2 Caderina E selecție PI(3,4,5)P 3 laminina
84 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare plutele lipidice au rol în sortarea proteinelor apicale)
85 5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină rețea contractilă în cortexul celular
86 5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină organizarea actinei în cele trei domenii (apical, lateral și bazal) formarea microvililor formarea joncțiunilor
87 5. Rearanjamentul citoscheletului Microtubulii formarea cilului primar distribuție apico-bazală (transport intracitoplasmatic)
88 POLARITATEA TISULARĂ Cuplarea celulelor epiteliale adiacente și generarea unei arhitecturi normale a țesutului epitelial
89 MEMBRANA BAZALĂ
90 ŢESUT EPITELIAL!!! orice epiteliu este ancorat la ţesutul conjunctiv adiacent prin membrana bazală strat distinct al matricei extracelulare acelular, amorf și dens
91 MEMBRANA BAZALĂ Examinare la MO grosime variată ( nm) - col.he - PAS - impregnare argentică aspect variat - structură liniară - structură ondulată ep. stratificate pavimentoase
92 MEMBRANA BAZALĂ - col HE
93 MEMBRANA BAZALĂ- PAS Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2011
94 MEMBRANA BAZALĂ - Impregnare argentică -
95 MEMBRANA BAZALĂ Examinare la ME Lamina bazală Lamina reticulară
96 MEMBRANA BAZALĂ - ME LB LR
97 LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă lamina lucida 2. regiune electronodensă lamina densa
98 LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă (lamina lucida) domeniile extracelulare ale moleculelor de adezivitate - integrine - distroglicani proteine extracelulare - laminina - entactina 2. regiune electronodensă (lamina densa) reţea de filamente fine formată din colagen tip IV
99 LAMINA BAZALĂ!!! Lamina lucida - artefact de fixare? Lamina bazală = Lamina densa? Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
100 LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA DE FILTRARE - AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
101 LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA ALVEOLO- CAPILARĂ- AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
102 LAMINA BAZALĂ structură numai a ţesutului epitelial? celule asociate cu ţesut conjunctiv - celule musculare - celule Schwann - celule adipoase lamina externa
103 Lamina externa Celula musculară Celula Schwann
104 LAMINA BAZALĂ - compoziţie chimică: ~ 50 tipuri de proteine 1. proteine/ gicoproteine - laminină - colagen tip IV - entactină (nidogen) 2. proteoglicani - perlecan heparan sulfat
105 Laminina 1 H2N domenii LN polimerizare NH2 distroglican HOOC NH2 domeniu spiralizat regiunea triplu helix integrină domeniu LG
106 Laminina 1 Molecula de laminină Polimer de laminină B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition,
107 Molecula de colagen IV 3 lanţuri α Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
108 Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu colagenic helicoidal domeniu NC1 COOH domeniu 7S NH 2 Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
109 Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu NC1 domeniu colagenic helicoidal domeniu 7S trimer NC1 Molecula de colagen IV (Protomer de colagen IV) Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
110 Colagen IV Molecula de colagen IV (3 lanţuri α) trimer NC1 hexamer NC1 Dimer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
111 Colagen IV Dimer de colagen IV hexamer NC1 7S Tetramer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
112 Colagen IV Tetramer de colagen IV 7S hexamer NC1 7S Suprastructura de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
113 Organizarea laminei bazale Interacțiunea moleculelor de laminină prin domeniile LG cu receptori de suprafață ai celulelor epiteliale (integrine și distroglicani) creșterea concentrației locale a lamininei
114 Organizarea laminei bazale Formarea polimerului de laminină prin asamblarea moleculelor de laminină prin domeniile LN
115 Organizarea laminei bazale Atașarea moleculelor de colagen IV, nidogen și perlecan la polimerul de laminină și asamblarea moleculelor de colagen IV în rețeaua (suprastructura) de colagen IV
116 Organizarea laminei bazale
117 LAMINA RETICULARĂ - colagen tip III fibre reticulare - colagen tip I fibre de colagen
118 ROLURILE LAMINEI BAZALE Asigură ataşarea epiteliului la ţesutul conjunctiv Asigură compartimentalizarea Menţine citoarhitectonica şi polaritatea epiteliului Este un rezervor de factori de creștere Controlează diferenţierea și proliferarea celulelor epiteliale Acționează ca o barieră cu permeabilitate selectivă! GAG
119 LAMINA BAZALĂ celulă epitelială lamina bazală colagen Alberts B et al. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014
120 TIPURI DE CELULE EPITELIALE I. Celule epiteliale specializate pentru transport II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie III. Celule epiteliale cu proprietăţi contractile
121 I. Celule epiteliale specializate pentru transport - ioni - molecule mici - macromolecule
122 I.1. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni pompe ionice (activitate ATP-azică) Pompa Na + /K + (Na + /K + ATP-aza)
123 Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: MO: - citoplasmă acidofilă - la polul apical: margine în perie - la polul bazal: aspect striat
124 Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: ME: numeroşi microvili la polul apical invaginări ale membranei plasmatice bazale creşterea suprafeţei active membranare (pompa Na + /K + ) mitocondrii alungite cu numeroase criste joncţiuni strânse moderat permeabile interdigitaţii laterale
125 Celula epitelială din tubul contort proximal Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
126 Celula epitelială din tubul contort proximal R V Krstic Human Microscopic Anatomy,1997
127 Celula epitelială din tubul contort proximal Pawlina W.Histology A text and Atlas, Seventh Edition, 2016 Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
128 Celula epitelială din tubul contort proximal H 2 O Na +
129 Celula epitelială din tubul contort proximal
130 I. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni sensul de transport: pol apical pol bazal absorbţie - intestin - vezicula biliară - canale striate - TP şi TD pol bazal pol apical secreţie - plexuri coroide - procese ciliare - gl. sudoripare
131 II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie După locul de eliminare a produsului sintetizat: - celule exocrine - celule endocrine - celule paracrine După natura produsului sintetizat: - proteine - glicoproteine - amine şi polipeptide mici - lipide
132 II.1. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de proteine celulă exocrină şi endocrină rolul proteinelor sintetizate: enzime digestive celule seroase proteine plasmatice hormoni secreţia de proteine: continuă intermitentă granule de secreţie
133 Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - MO: polaritate tinctorială (col.he) - citoplasma bazofilă (pol bazal) - citoplasma acidofilă (pol apical)
134 Celula epitelială din acinul pancreatic
135 Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie în zona apicală
136 Celula epitelială din acinul pancreatic AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
137 Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic asimilarea aminoacizilor liberi sinteza lanţului polipeptidic la nivelul ribozomilor din RER acumularea produsului de sinteză în CG formarea granulelor de secreţie (gr. de zimogen) transportul granulelor de secreţie spre polul apical eliminarea produsului de secreţie prin exocitoză
138 exocitoză transportul gr. de zimogen formarea gr. de zimogen acumularea produsului de sinteză sinteza lanţului polipeptidic asimilarea aminoacizilor liberi Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic
139 II.2. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de glicoproteine celulă exocrină şi endocrină localizare: celule exocrine celule mucoase celula caliciformă epitelii de suprafaţă acini mucoşi celule endocrine celule din adenohipofiză (TSH, Gn)
140 Celula caliciformă Particularităţi structurale - MO: formă de caliciu (cupă) nucleu pol bazal citoplasma apical aspect vacuolar gr. de mucină PAS
141 Celula caliciformă httpaudilab.bmed.mcgill.ca
142 Celula caliciformă httpaudilab.bmed.mcgill.ca
143 Celula caliciformă Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie destind zona apicală rari microvili apicali proces de secreţie
144 Celula caliciformă
145 Fuzionarea membranelor creşterea permeabilitaţii locale pentru apă hidratarea mucinei mucus exocitoză Celula caliciformă acumulare de granule de secreție Complex Golgi: terminarea glicozilării şi sulfatarea RER: sinteză proteică şi iniţierea glicozilării
146 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici celulă endocrinăşi paracrină celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation) localizare: distribuţie largă izolate / grupuri mici, intraepitelial
147 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale MO: citoplasma slab bazofilă (col.he) precipitare cu săruri de argint celule argentafineşi argirofile oxidare cu bicromat de potasiu celule (entero-)cromafine imunocitochimie: - anticorpi monoclonali - markeri: - Cromogranine / Secretogranine (Cg/Sg) - Sinaptofizina - Pro-convertazele - NSE (enolaza neuronală specifică) - PGP 9.5 (Protein Gene Product 9.5) hibridizare in situ
148 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici
149 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - ME: 1. celule de tip deschis 2. celule de tip închis 1 2
150 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - MO - ME: - RER şi complex Golgi slab dezvoltate - granule de secreţie: formă variată dimensiune variată endomembrane, miez dens, halou clar Precursori Amine Polipeptide mici Cromogranine/ Secretogranine ATP, ioni aglomerate spre polul bazal exocitoză discontinuă
151 II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Celulă de tip deschis Celulă de tip închis Mescher AL. Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
152 II.4. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de lipide celulă exocrinăşi endocrină localizare: celule exocrine glande sebacee (sebum) celule endocrine celule secretoare de hormoni steroizi: celule interstiţiale Leydig (testicul) celule foliculareşi luteinice (ovar) celule din CSR
153 Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO: citoplasma - acidofilă - aspect vacuolar picături lipidice - precursori ai hormonilor - variază cantitativ
154 Celulă epitelială secretoare de steroizi Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 6th Edition, 2013
155 Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO - ME: REN mitocondrii cu criste tubulo-veziculare relaţii structuraleşi funcţionale REN mitocondrie acetat colesterol pregnenolon REN hormon sterolic
156 Celulă epitelială secretoare de steroizi Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology Text and Atlas 11th Edition, 2005 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
157 Celulă epitelială secretoare de steroizi
158 III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Localizare: între lamina bazalăşi membrana plasmatică bazală a celulelor din: glandele lacrimale glandele salivare glandele sudoripare glandele mamare MEP E E MEP E adenomeri și ducte E, celulă epiteliala; MEP, celulă mioepitelială; LB, lamina bazală
159 III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: MO: stelate (adenomeri)/ fuziforme (ducte) http;//en.goldenmap.com
160 III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: ME: - asemănătoare miocitelor netede: - organite celulare perinuclear - proteine contractile (actină, miozină) corpi denși în prelungiri - filamente intermediare de citocheratină - joncţiuni: gap/ desmozomi/ hemidesmozomi
161 III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) - Rol: proprietăţi contractile activitate paracrină formarea LB efect antitumoral
162 III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale)
163 Bibliografie selectivă: Mescher AL. Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas, 14 th edition McGraw-Hill Medical, 2016 Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016 Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014 Mitchell BS, Peel S Histology. An illustrated colour text, Churchill Livingstone, 2009 Kierszenbaum AL, Tres LL. Histology and Cell Biology: An Introduction to Pathology. Elsevier, 4 th edition, 2015 Gartner LP, Hiatt JL, Color Atlas of Histology 6th Edition, Wolters Kluwer, 2013 Stevens A, Lowe J. Human Histology, with student consult online access, 4 th edition, Elsevier, 2015
164
ŢESUTUL EPITELIAL 1.Ţ
ŢESUTUL EPITELIAL 1.Ţesutul epitelial - caractere generale Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici: este format din celule ce au un aspect de mase celulare
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
GLANDELE ANEXE DIGESTIVE
GLANDELE ANEXE DIGESTIVE Glandele salivare mari Pancreas Ficat GLANDELE SALIVARE MARI Canalul Stensen Canale ale glandei sublinguale Glanda parotidă Frenul lingual Glanda sublinguală Canalul Wharton Glanda
Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE Obiective generale Cursul introductiv în histologie își propune să familiarizeze studenții cu noțiunile de biologie celulară, să răspundă la întrebările fundamentale Sunt toate celulele
Organizarea membranelor celulare si functiile membranare
Organizarea membranelor celulare si functiile membranare Invelisul celular Glicocalix- invelisul dulce al celulei (suprafata externa a invelisului celular, alcatuita din componentele glucidice ale macromoleculelor
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară
CURS II FIZIOLOGIE MG I 03.03.2014 Şef lucr. Dr. Cezar Login TRANSPORTUL VEZICULAR - macromolecule A. FAGOCITOZĂ în conţii specifice; în anumite tipuri de celule - endocitoza de celule, bacterii, virusuri,
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
1. S tratigrafia peretelui vascular Intima Media Adventitia Epiteliu simplu pavimentos Tesut conjunctiv
1. Stratigrafia peretelui vascular Intima endoteliu (structura mereu prezenta) membrana bazal (structura mereu prezenta) strat subendotelial limitanta elastica interna (LEI) Dispozitia elementelor este
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
CAVITATEA ORALĂ PARTEA 1
pag. 1 Introducere Studiul histologic al cavității orale va fi sistematizat în trei părți: - Partea I: studiul mucoasei cavității orale; al buzelor, obrajilor, palatului dur și moale; al limbii cu mugurii
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
STELA-GABRIELA JELEA MARIAN JELEA CITOLOGIE HISTOLOGIE EMBRIOLOGIE
STELA-GABRIELA JELEA MARIAN JELEA CITOLOGIE HISTOLOGIE EMBRIOLOGIE EDITURA UNIVERSITĂŢII DE NORD Baia Mare, 2007 Editura Universităţii de Nord este acreditată CNCSIS ( Consiliul Naţional al Cercetării
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
GLANDE ENDOCRINE. pag. 1. Curs histologie, anul I, sem. 2, 2017/2018
pag. 1 Introducere De ce studiem histologia glandelor endocrine? Răspunsul la această întrebare poate fi dat în mai multe feluri. Însă cel mai la îndemână este: pentru a înțelege ce hormoni produc glandele
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV
CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV 3. Echilibrul Gibbs Donnan Condiția inițială: două compartimente membrană semipermeabilă prezența unor ioni nedifuzibili (ex.: proteine, fosfați) neutralitate electrică ioni
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE - familiarizarea studenților cu principalele caracteristici ale nucleului, structura și funcțiile acestuia; - definirea ciclului celular și a punctelor de restricție ca elemente importante
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Biologie celulară. Biologie celulară umană
Biologie celulară Toţi oamenii au sădită în firea lor dorinţa de a cunoaşte (Aristotel, METAFIZICA) CEBES: [ ] atunci când oamenilor li se pun întrebări, ei pot răspunde corect la orice, bineînțeles dacă
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.
COMPARTIMENTALIZAREA CELULEI EUCARIOTE
4 COMPARTIMENTALIZAREA CELULEI EUCARIOTE Celulele eucariote conţin membrane interne care separă diferite medii fermentative, formând organite membranare, care ocupă aproximativ o jumătate din volumul total
Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)
1 SINAPSA Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector) Tipuri de sinapse - chimice mediatori chimici, unidirecţionale, latenţă (aprox. 0,5 msec), oboseală
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Controlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Cursul 11: Inflamatia
Cursul 11: Inflamatia Procesul inflamator Inflamația acută Chemotaxis Molecule de adeziune Mediatorii inflamatiei Inflamația cronică Curs 11 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 1 PROCESUL INFLAMATOR
INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU SI INDIVIDUALI ÎN AFECTIUNILE RENALE CRONICE
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T. POPA IASI INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU SI INDIVIDUALI ÎN AFECTIUNILE RENALE REZUMAT TEZA DE DOCTORAT CONDUCATOR STITIFIC, PROF. UNIV. DR. ANA STRATONE DOCTORAND,
Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.
1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
I. MUŞCHIUL SCHELETIC
I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană www.bimogeum.ucoz.com Cursul Biologie moleculară Semestrul I Prelegeri 34 ore Lucrări practice 51 ore două totalizări (lucrare scrisă + teste la calculator)
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1
ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Electrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Sistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
9. MECANISMELE DE APĂRARE SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE
9. MECANISMELE DE APĂRARE SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE Cavitatea bucală este primul segment al tractului digestiv, dar este şi o cale de acces spre aparatul respirator, aflându-se
FIZIOLOGIA STOMACULUI
FIZIOLOGIA STOMACULUI Rolurile stomacului: preia rapid o mare cantitate de alimente depozitează şi prelucrează mecanic şi chimic alimentele evacuează lent şi fracţionat alimentele în duoden într-o formă
LIMFOCITE IMPLCATE ÎN IMUNITATEA ADAPTATIVĂ
1 5. LIMFOCITELE Limfocitele sunt celule cu rol esenţial în cadrul sistemului imun, fiind implicate în imunitatea adaptativă (specifică), cu roluri importante atât în răspunsul imun celular cât şi în cel
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
I.6. Arhitectura componenților macromoleculari ai materiei vii
I.6. Arhitectura componenților macromoleculari ai materiei vii Dacă se analizează natura moleculelor din care sunt compuse celulele oricărui organism, se găsește o mare proporție de micromolecule (în primul
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare
Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40
1 CUPRINS 1.MEDIUL INTERN. SÂNGELE 1.1.Homeostazia celulară şi a mediului intern... 5 1.1.1.Homeostazia celulară... 5 1.1.1.1. Membrana celulară... 6 1.1.1.1.1.Canalele membranare...7 1.1.1.1.2.Proteinele
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Metabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
Curs 8: Magia prelucrarii și prezentarii antigenului
Curs 8: Magia prelucrarii și prezentarii antigenului Prelucrarea antigenului Legarea si asimilarea antigenului Nivelurile scăzute de particule sau antigene solubile Nivelurile ridicate de particule sau
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector