UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI. Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor. Specializarea: Inginerie termică - Doctorat TEZĂ DE DOCTORAT

Transcript

1 UNIVERITATEA TEHNICĂ DE CONTRUCŢII BUCUREŞTI Faculaea de Ingnere a Insalaţlor pecalzarea: Ingnere ermcă - Docora TEZĂ DE DOCTORAT COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. unv. dr. ng. Iordache Florn DOCTORAND: Ing. Păun C. Vrgl - BUCUREŞTI, 211 -

2 UNIVERITATEA TEHNICĂ DE CONTRUCŢII BUCUREŞTI Faculaea de Ingnere a Insalaţlor pecalzarea: Ingnere ermcă - Docora ANALIZA COMPORTAMENTULUI TERMO-HIDRAULIC VARIABIL AL ITEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. unv. dr. ng. Iordache Florn DOCTORAND: Ing. Păun C. Vrgl - BUCUREŞTI, 211 -

3 CUPRIN INTRODUCERE... v CAPITOLUL 1. ITEMELE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ (ACET) DIN ROMÂNIA cură nroducere Tpurle AC rucura AC Reglajul ermc pracca în nsalaţle cenralzae de dsrbuţe energe ermcă... 3 CAPITOLUL 2. REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR RACORDATE LA ITEMUL CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ cură nroducere Consderene generale prvnd reablarea clădrlor Caracersc ermoenergece ale anvelope clădrlor Caracersc reale ale anvelope clădrlor Poenţalul de efcenzare al clădrlor dn Româna Termosaarea ş echlbrarea hdraulcă a nsalaţe neroare Concluz parţale CAPITOLUL 3. MODELAREA COMPORTAMENTULUI TERMIC DINAMIC AL ITEMULUI CLĂDIRE-INTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE. REGLAJUL TERMIC CALITATIV CENTRALIZAT cură nroducere ablrea modelelor maemace Valdarea expermenală a modelulu maemac Concluz parţale mularea comporamenulu ermc dnamc al clădr. Programul ulza ş meoda elaboraă Reglajul ermc calav pe crcuul secundar Cazul reglajulu cenralza mx Flucuaţle de puer ermce la consumaor daoră aporurlor nerne ş exerne de căldură Randamenul de reglare al nsalaţlor neroare de încălzre cenrală Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe ş nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe dar modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe ş modernzaă pe pare de nsalaţ neroare... 77

4 CAPITOLUL 4. ACHIZIŢIA ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE Descrerea nsalaţe de dsrbuţe a agenulu ermc pe care s-a efecua monorzarea Meodele de măsurare ş conrolul procesulu Monorzarea ş achzţa daelor Daele generale ale blocurlor monorzae Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe ş nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Concluz parţale Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe dar modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Concluz parţale Cazul clădr reable pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Concluz parţale Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe ş modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Concluz parale CAPITOLUL 5. MĂURI ŞI OLUŢII PRIVIND EFICIENTIZAREA ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ A DIVERELOR TIPURI DE CONUMATORI RACORDAŢI LA ITEMUL CENTRALIZAT DE DITRIBUŢIE A AGENTULUI TERMIC cură nroducere oluţle penru creşerea efcenţe energece la nvelul surse cheme consrucv-funcţonale de saţ ermce compace rucur de bază blanţur ermce reprezenave oluţ penru creşerea efcenţe energece la nvelul nsalaţe de încălzre cenrală dn clădr oluţ penru creşerea efcenţe energece la nvelul anvelope clădr CAPITOLUL 6. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII ORIGINALE, POIBILITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR OBŢINUTE Concluz generale Conrbuţ prncpale Posblăţ de valorfcare ş connuare a cerceărlor în domenu Bblografe ANEXE

5 Mulţumr Aceasă eză s-a derula în cadrul caedre de Termoehncă a Faculăţ de Insalaţ - U.T.C.B. Bucureş ş a fos condusă de căre domnul prof. unv. dr. ng. Florn IORDACHE. Doresc să aduc călduroase mulţumr în mod deoseb conducăorulu meu şnţfc, domnul prof. unv. dr. ng. Florn IORDACHE, care m-a sprjn prn îndrumărle compeene ale domne sale ş care m-a acorda încredere deplnă în oae deczle pe care le-am lua prvnd organzarea înreg acvăţ de pregăre docorală. De asemenea, mulţumesc domnulu prof. unv. dr. ng. Dragoş HERA, şeful caedre de Termoehncă penru sprjnul, înţelegerea acordaă ş penru connua smulare în defnvarea eze. Ţn să aduc mulţumr doamne prof. unv. dr. ng. Rodca FRUNZULICĂ penru ajuorul ş sugesle pe care m le-a da prvnd analza rezulaelor expermenale ş ulzarea acesora. Mulţumesc în mod specal conducer Faculăţ de Insalaţ dn cadrul U.T.C.B. Bucureş precum ş înregulu colecv de cadre ddacce ş ehncen a caedre, penru cadrul propce crea în vederea fnalzăr cu succes a acese eape de pregăre. În sfârş dar nu în ulmul rând, mulţumesc famle mele care m-a susţnu permanen ş m-a crea condţle necesare penru elaborarea acese eze de docora. Auorul ***

6 Inroducere INTRODUCERE Lucrarea ese un sudu şnţfc care are ca fundamen cernţele Drecve europene EC/91/22 ş a Leg 372/25 prvnd performanţa energecă a clădrlor precum ş a Drecve EC/76/93 dn sepembre 1993 referoare la lmarea emslor de CO2, creşerea efcenţe ulzăr energe ş proecţa medulu. Aceasă eză propune o cerceare orenaă asupra analze mpaculu reablăr ş modernzăr clădrlor dn ansamblurle de locunţe colecve almenae cenralza prn nermedul reţelelor arborescene de dsrbuţe energe ermcă, în scopul îmbunăăţr performanţelor energece globale ale ssemelor complexe de producere ş ulzare a energe ermce. e urmăreşe asfel rezolvarea concepuală a prncpalelor probleme legae de exploaarea ssemelor ermce, dn punc de vedere al efcenţe energece ş al performanţelor ehnce ale acesora. Obecvul maeralulu se înscre asfel înr-o acţune consând în denfcarea ş aprofundarea cunoşnţelor aspura facorlor care lmează randamenul de reglare al nsalaţlor de încălzre cenrală în conexul reablăr la nvel de consumaor fnal ş de denfcare a călor şnfce reprezenave prn care poae f analzaă aceasă problemacă precum ş de a conrbu la îmbunăăţrea lor. Reducerea consumurlor energece la consumaor urban daoraă aâ creşer emperaurlor exeroare ca rezula al încălzr globale câ ş a debranşărlor, ese amplfcaă ş de reablărle ermce apărue la o sere de clădr colecve de locu ş odaă cu mpunerea realzăr cerfcaelor de performanţă enegecă penru clădrle no realzae. Cu cca. 1 an urmă au începu să apară prmele reablăr ş modernzăr efecuae în cadrul nsalaţlor neroare ale blocurlor de locunţe. Ne referm la monarea de conoare de apă la grupurle sanare ş la spălăoarele de la bucăăr, la monarea de baer no la obecele sanare, la monarea de robnee ermosace ş reparoare de cosur la corpurle de încălzre ş o sere de ale măsur de aces gen. În urma mplemenăr acesor măsur pe nsalaţle neroare dn clădrle colecve, s-a ofer o pârghe mporană consumaorlor în ceea ce prveşe oparea penru un consum adecva de energe ermcă cu necesăţle efecve ş oodaă cu posblăţle de plaă. A rezula după cum ese cunoscu un consum de energe ermcă dmnua faţă de suaţa aneroară mplemenăr reablărlor ş desul de flucuan în mp. Penru ca aceasă dmnuare de solcare energecă să se ransforme efecv înr-un consum redus de combusbl fosl ese însă necesar ca ssemul de almenare cenralzaă cu căldură să fe echpa ş auomaza în mod corepunzăor. În eza de faţă s-a realza o analză compleă a funcţonăr unu ssem de almenare cenralzaă cu căldură a unor blocur de locunţe, începând cu puncul ermc de producere a agenulu secundar ş fnalzând cu consumaor de căldură. Toodaă, s-a v

7 Inroducere pus accenul pe analza problemac prncpalelor efece ale reablăr la nvel de nsalaţe neroară ş a proecţe ermce a clădrlor, care au mplcaţ asupra consumulu energec penru încălzre ş asupra gradulu de confor al ocupanţlor dn clădre. Lucrarea îş propune să prezne nformaţle ehnce ş eorece de ulzare ale ssemelor de conrol penru acese obecve ş prelucrarea ş evaluarea analcă a daelor achzţonae de la nvel de consumaor fnal. Lucrarea urmăreşe denfcarea lpsurlor exsene acualmene în ceea ce prveşe echparea corespunzăoare a ssemelor de almenare cenralzaă cu căldură ş de asemenea în reglajul ermc calav sau canav al consumaorlor fnal de pul clădrlor colecve, în perspecva înampnăr programelor de reablare aflae în plna derulare. Toodaă se vor face propuner ş recomandăr în ceea ce prveşe efcenzarea funcţonăr ssemulu de almenare cenralzaă cu căldură în cenrele urbane în aces conex. În cadrul lucrăr se va prezena snec suaţa exsenă în ssemul de almenare cenralzaă cu căldură, denfcându-se carenţele în ceea ce prveşe corecudnea reglajulu ermc. Toodaă se va prezena prelucrarea ş evaluarea analcă a daelor achzţonae la nvel de consumaor fnal, n dfere suaţ de reablare. Cerceărle expermenale s-au efecua în su pe ssemul ACET al muncpulu Bucureş ş au presupus prelevarea unu se de paramer ermo-hdraulc pe peroada sezoanelor rec Ma concre, în cadrul cereceărlor expermenale a fos monorza un ansamblu de 14 moble de locunţe, reprezenând consumaor fnal almenaţ cu energe ermcă penru încălzre ş apă caldă de consum de la un punc ermc negral auomaza. Monorzarea s-a desfăşura pe peroada a re ern succesve, reprezenând peroadele sezonulu de încălzre penru înreg ansamblul menţona. udul s-a efecua prn prelucrarea baze de dae ce conţne paramer achzţonaţ la nvel de nsalaţe de încălzre PT, reţea secundară ş consumaor. Au fos analzae urmăoarele caegor de blocur almenae de la ssemul cenralza: - Blocur nereablae aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţ; - Blocur nereablae pe pare de consrucţe dar reablae parţal pe pare de nsalaţ; - Blocur reablae pe pare de consrucţe dar nereablae pe pare de nsalaţ; - Blocur reablae aa pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţ. Prn analza eorecă s-a urmăr evdenţerea suaţe almenăr cenralzae cu căldură a blocurlor reablae ş nereablae, almenae de la acelaş ssem unc cenralza de almenare cu căldură. Au fos vzae consecnţele emperaur unc reglae după blocurle nereablae, asupra uuror consumaorlor almenaţ. un dealae asfel obecvele eze de docora: în prma pare a lucrăr punerea în evdenţă a srucur ssemelor de almenare v

8 Inroducere cenralzaă cu energe ermcă (ACET), o prezenare generală acualzaă a ssemulu de almenare cu căldură a Muncpulu Bucureş, scheme p de racordare a nsalaţlor de încălzre; pur de reglare în ssemele de ermofcare, aspece pracce prvnd exploaarea acesor sseme, monorzare ş dspecerzare; aspece srucurale specfce în ce prveşe ansamblurle blocurlor de locunţe urbane, sorc ş prezen; prelevarea pe duraa expermenărlor, a unu se sufcen de paramer de funcţonare a nsalaţe cenralzae de almenare cu căldură care, analzaţ să permă obţnerea unor caracersc de bază ale comporamenulu nsalaţe în dfere suaţ de reablare la nvelul consumaorulu fnal; sablrea unu model maemac ş realzarea une aplcaţ sofware care să permă smularea reglajulu ermc calav la nvel de nsalaţe de încălzre odaă cu scăderea necesarulu de căldură la consumaor ş care să fe folose ş în ale suaţ decâ cele în care s-au obţnu daele expermenale; punerea la dspozţe aâ furnzorlor de energe ermcă (ngner proecanţ, servcul exploaare a ssemulu de almenare cenralzaă cu energe ermcă dn Bucureş) câ ş consumaorlor a unor dae, expres analce, observaţ ş concluz care să poaă f ule la deermnarea regmurlor opme de reglaj la nvel de furnzor, de alegere a soluţlor opme în prvnţa almenăr cu căldură penru consumaorul fnal ş a ulăţ ş efcenţe nvesţlor în ce prveşe reablarea ermcă a clădrlor; pe ansamblul lucrăr, propunerea unor meodolog de evdenţere ş evaluare a reglajulu la nvel de nsalaţe de dsrbuţe energe ermcă penru încălzre, care ar puea avea ca rezula o reducere a rspe de energe ermcă ş în fnal economsrea acesea. Penru îndeplnrea obecvelor menţonae, eza de docora a fos organzaă pe 6 capole, al căror conţnu ese reda succn în cele ce urmează. Capolul 1., semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Romana, ese desna prezenăr ssemelor cenralzae de almenare cu căldură, raţunle care mpun ulzarea lor; meode de reglare a căldur în nsalaţle cenralzae de dsrbuţe energe ermcă. Capolul 2., Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură, cuprnde o descrere a caracersclor ermoenergece eorece ale clădrlor, facor care nfluenţează ransferul ermc, caracersc reale ale anvelope clădrlor, poenţalul de efcenzare al clădrlor dn ţara noasră, rolul reablăr la nvelul nsalaţlor neroare prn nroducerea armăurlor de reglaj (robnee ermosace) ş nfluenţele acesea. Capolul 3., Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu de încălzre clădre-nsalaţe, reglajul ermc calav cenralza, preznă sablrea modelulu maemac penru comporamenul dnamc al ssemulu analza, valdarea v

9 Inroducere expermenală a modelulu maemac, prezenarea programulu ulza penru smularea comporamenulu dnamc al clădr ş meoda elaboraă; se preznă sablrea eorecă a curbelor de reglaj ermc calav pe crcuul secundar, reglajul cenralza mx (calav-canav), nfluenţa aporurlor ermce cu efec asupra puerlor ermce la consumaor, se preznă randamenul de reglare al nsalaţlor de încălzre cenrală ş relaţle analce ce defnesc cele paru suaţ dsnce de reablare sudae. Capolul 4., Achzţa ş prelucrarea daelor expermenale, descrere a nsalaţe pe care s-a făcu prelevarea daelor, a prncplor de măsură a paramerlor, se raează daele obţnue expermenal penru cele paru cazur dsnce de reablare analzae. Capolul 5., Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldura a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc, preznă măsurle ce se mpun în prvnţa reglajulu la nvelul nsalaţlor de producere, ranspor ş dsrbuţe energe ermcă, câ ş penru consumaor fnal. Capolul 6., Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue, preznă concluzle fnale ş conrbuţle prncpale aduse în cadrul acese lucrăr. Toodaă eza de docora oferă anume deschder în cercearea şnţfcă. v

10 Lsa de Noaţ T emperaura agenulu ermc la nrarea în nsalaţa de încălzre, ( C); R emperaura agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre, ( C); emperaura neroară de calcul, ( C); e emperaura exeroară, ( C); G r debul efecv de agen ermc, (m 3 /s) sau (l/h); G valoarea nomnală a debulu de apă care crculă prn nsalaţa de încălzre, (m 3 /s) sau (l/h); ecarul emperaurlor de calcul ale agenulu ermc la nsalaţa de încălzre, ( C); ml dferenţa mede logarmcă de emperaură de calcul la nsalaţa de încălzre, ( C); e dferenţa dnre emperaurle de calcul neroară ş exeroară, ( C); T emperaura nomnală a agenulu ermc la nrarea în nsalaţa de încălzre, ( o C); R emperaura nomnală a agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre, ( o C); emperaura neroară nomnală, ( C); e emperaura exeroară nomnală, ( o C); TP, RP emperaura de nrare respecv de eşre de calcul a agenulu ermc prmar în nsalaa de încălzre, ( C); T, R emperaura de eşre respecv de nrare de calcul a agenulu ermc secundar în nsalaţa de încălzre, ( C); Φ a fluxul aporurlor neroare ş exeroare, (W); k coefcenul global de ransfer de căldură al corpurlor de încălzre, (W/m 2.K); densaea ape, (kg/m 3) ; c căldura specfcă a ape, (J/kg.K); emperaura aerulu neror ş emperaura reprezenavă penru masvaea neroară, ( o C); emperaura neroară nomnală, ( o C); e emperaura reprezenavă penru masvaea exeroară, ( o C); PE suprafaţa componenelor opace a anvelope clădr, (m 2 ); FE suprafaţa componenelor ransparene a anvelope clădr, (m 2 ); CI suprafaţa corpurlor de încălzre ale nsalaţe neroare (m 2 ); R PE rezsenţa ermcă a componenelor opace a anvelope clădr, (m 2.K/W); R FE rezsenţa ermcă a componenelor ransparene a anvelope clădr, (m 2.K/W); k CI coefcenul global de ransfer ermc al corpurlor de încălzre ale nsalaţe neroare (W/m 2.K); v

11 V a volumul neror al spaţulu încălz, (m 3 ); V PI volumul masvăţ neroare, (m 3 ); V PE columul masvăţ exeroare, (m 3 ); a densaea aerulu, (kg/m 3 ); PI densaea masvăţ neroare, (kg/m 3 ); PE densaea masvăţ exeroare, (kg/m 3 ); c a căldura specfcă a aerulu, (J/kg.K); c PI căldura specfcă a masvăţ neroare, (J/kg.K); c PE căldura specfcă a masvăţ exeroare, (J/kg.K); n a numărul de schmbur de aer al volumulu neror (sch/h); NTU; NTU CI numărul de unăţ de ransfer ermc al nsalaţe de încălzre, (-); kci CI 1 exp NTU CI NTU CI ; ECI exp NTU CI ; FCI ; G c NTU C T consane de mp, (s). CI x

12 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna CAPITOLUL 1 ITEMELE CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ (ACET) DIN ROMÂNIA 1.1. cură nroducere Dn cele ma vech mpur, cea ma smplă meodă de încălzre a fos cea a foculu lber de lemne, care ransmea medulu amban căldura prn radaţe ş prn gazele de ardere ce se amesecau cu aerul dn încăpere. Aceasa meodă de încălzre a fos înlocuă ma ârzu cu arderea de cărbun de lemn în vase specale, însă fără grăare. Daă fnd abundenţa pădurlor, aces ssem de încălzre a fos desul de larg folos vreme îndelungaă; asfel, în 197, Parlamenul dn Londra se ma încălzea cu vase cu mangal ncandescen. Randamenul acesu fel de încălzre era desul de rdca, căc oaa căldura produsă se degaja în încăpere. O nouă eapă de dezvolare a ehnc încălzr o consue arderea combusblulu înr-un fel de sobe sau cămne prmve, care serveau la prepararea hrane, la începu cu elmnarea produselor arder drec în încăper, ar ma arzu (începând cu secolul XI-lea al ere noasre), cu evacuarea produselor arder în exeror, prn burlane. Prn îmbunăăţrea connuă a acesu ssem a aparu ssemul de încălzre cu canale de aer cald. semul era alcau dnr-un focar în care erau aşezae blocur de gran ce se încălzeau pâna la ncandescenţă, dupa care aerul încălz ce recea pese acese blocur se rdca în mod naural prn dverse canale în încăperle de încălz. Încălzrea prn aces ssem a pereţlor ş a pardosellor, care aveau o nerţe ermcă mare, asgura menţnerea une emperaur corespunzăoare penru un mp ma îndelunga. Aces ssem a fo folos pană la sfârşul secolulu recu. Căre sfârşul secololu al XVIII-lea ş începuul secolulu al XIX-lea sun menţonae prmele nsalaţ de încălzre cu abur (în Rusa ş în Germana) [8]. Prma nsalaţe de încălzre cenrală cu apă caldă cunoscuă (ma comodă penru locunţe) a fos aceea a arheculu Bonneman, la caselul Pecq (1777). După 183 apar nsalaţ de încălzre cu apă caldă în Rusa în anul 1832, în Angla 1834, în Amerca în 1877 ec. [9]. Ca eapă superoară a dezvolăr ehnc nsalaţlor de încălzre rebue prvă cenralzarea aprovznăr cu căldură ş ransporul e la dsanţă. La începu s-a dezvola 1

13 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna ransporul la dsanţă al aburulu de înală presune, apo al ape supraîncălze. În ulm an, în dezvolarea ehnc încălzr ş venlăr, s-au realza succese mporane, reuşnd a se asgura menţnerea în mod auoma a emperaur, umdăţ ş veze aerulu, corespunzăoare condţlor opme de genă ş confor [8]. La no în ţară, prmele nsalaţ de încălzre cenrală s-au execua la Tearul Naţonal dn Bucureş (clăd în anul 1856) ş la Aeneul Român dn Bucureş (clăd în anul 1888), ambele funcţonând cu abur Tpurle AC Tpurle AC depnd de: a. pul consumaorlor de căldură: urban ş/sau erţar, ndusral, sere legumcole ş/sau florcole; b. gradul de cenralzare/descenralzare a almenar cu căldură: - AC ndvduale IAC: o sursă de căldură almenează un sngur consumaor, care poae f reprezena de o clădre (casa) sau de un aparamen în cadrul une clădr comune. În general, ssemele ndvduale au un caracer relav, dependen de conurul almena cu căldură ş de aspecele admnsrav jurdce prvnd propreaea. Ele se caracerzează prn fapul că, dn punc de vedere jurdc, almenează un sngur consumaor. - AC cenralzae CAC: o sursă de căldură almeneaza ma mulţ consumaor, caracerzaţ ca aare dn punc de vedere jurdc. Gradul de cenralzare dferă de la caz la caz: de la almenarea cu căldură a ma mulor consumaor ndvdual suaţ în aceeaş clădre, la gruparea ma mulor clădr, a unor zone caracersce (carere în cazul consumaorlor urban), până la almenarea une localaţ în cazul consumaorlor urban sau a une (unor) plaforme ndusrale. - AC mxe MAC: un consumaor au surse ndvduale de căldură (IAC), ar alţ sun almenaţ în ssem cenralza (CAC), dnr-una sau ma mule surse de căldură de zona (CZ) sau dnr-una sngură cenralzaă (CC). Acesa ese cazul majorăţ AC urbane. c. naura agenulu ermc ulza penru almenarea cu căldură: AC cu apă caldă (cu emperaura nomnală sub 1ºC), CAC cu apă ferbne (cu emperaura nomnală înre ºC), AC cu abur (la dferţ paramer a aburulu presune, emperaură), AC sub formă de frg, penru clmazare sau în scopur ehnologce (AF), AC cu aer cald/ferbne ca agen ermc penru ransporul ş dsrbuţa căldur; d. ehnologa de producere a căldur, ulzaă în cadrul surse/surselor de căldură: 2

14 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna - AC cu cenrale ermce (CT) AC.CT, ulzae numa penru almenarea cu căldură; - AC cu cenrale de cogenerare (CCG) AC.CCG, folose penru almenarea smulană cu căldură ş energe elecrcă; - seme de rgenerare, cu cenrale de rgenerare (CTG) TG.CTG, care asgură almenarea smulană cu căldură, frg ş energe elecrcă [1] rucura AC Conform defnţe, ndferen de pul AC, srucura de prncpu ese urmăoarea: - una sau ma mule surse de căldură (C); - o reţea ermcă de legăură înre C ş consumaor de căldură (nsalaţle de căldură) - RT; - ansamblul nsalaţlor, care asgură nerfaţa înre reţeaua ermcă ş nsalaţle consumaoare, nume punce ermce PT sau module ermce ndvduale MT, în funcţe de pozţa acesora faţă de consumaor. Acesea sun necesare aunc cand fe agenul ermc ulza în RT sau/ş paramer acesua, dferă de cel accepa de nsalaţle consumaoare. PT sau/ş MT adapează condţle de regm ermc ş de presun dn RT de legăură la cele mpuse de nsalaţle consumaoare; - în condţle exsenţe PT ş/sau MT, reţeaua ermcă RT se împare în: reţeaua ermcă prmară RTP, care face legaura înre C ş PT(MT) ş reţeaua ermcă secundară RT, de legăură înre PT(MT) ş nsalaţle consumaorlor; - nsalaţle consumaorlor IC, care asgură almenarea propru zsă cu căldură a fecăru consumaor ndvdual. În funcţe de desnaţa pul consumulu, acesea sun în general: IC penru încălzre (încălzrea spaţală); IC sub forma de apă caldă de consum (a.c.c.), în scopur menajere ş/sau sanare; IC penru venlarea ncnelor; IC penru clmazarea ncnelor; IC în scopur ehnologce (ndusrale sau penru producerea de bunur de consum) [1] Reglajul ermc pracca în nsalaţle cenralzae de dsrbuţe energe ermcă Prn Regulamenul penru furnzarea ş ulzarea energe ermce dn 2/7/1994 publca în Monorul Ofcal, Parea I nr. 238 dn 26/8/1994, se sablesc raporurle-cadru dnre producăor, dsrbuor, consumaor ş subconsumaor de energe ermcă dn ssemele de almenare cenralzaă cu energe ermcă ş se prevăd condţle generale de furnzare ş ulzare a acese energ produse în cenrale elecrce de ermofcare ş în cenrale ermce [34]. 3

15 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna Ca rezulană a acesor preveder, dagrama de reglaj înre CET ş RADET se sableşe, de regulă, în fecare sezon de încălzre, înane de punerea în funcţune a nsalaţlor ermce penru încălzre, cu luarea în consderare a paramerlor ehnc ş meeorologc specfc. În cazul ssemelor de ermofcare dn ţara noasră (care conţn în nerdependenţă sursa, reţeaua de apă ferbne, nsalaţle de racordare ş clădrle almenae) repele de reglare sun marcae la nvel prncpal în fgura 1.1. Asfel, la sursă se fxează pe baza daelor de prognoză (emperaura exeroară e ş veza vânulu v penru un modul de mp de 6-12 ore, emperaura T 1 dn conduca de ducere în reţeaua prmară. La puncele ermce se operează o a doua reapă de reglare prn corelarea emperaur agenulu ermc 1 dn nsalaţle neroare cu emperaura exeroară e. În funcţonarea ssemulu se sableşe de fap o corelare înre emperaura agenulu ermc ş facor clmac (în specal emperaura aerulu exeror); raţunea acese corelăr, cuprnsă în grafcul de reglare, ese legaă de procesul de încălzre a clădrlor. Procesul de preparare a ape calde de consum, ca urmare a schemelor de racordare a consumaorlor, conrbue la dmnuarea emperaur ape de reţea dn conduca de înoarcere (ceea ce ese benefc dn punc de vedere energec), dar ş la lmarea nferoară a emperaur ape dn conduca de ducere, la valoarea de 7-75 C, ca urmare a cernţe de a puea obţne ş în peroadele de ranzţe relav calde, apă caldă de consum la emperaura de 5-55 C. Dn punc de vedere ermo-hdraulc, în furnzarea căldur se praccă reglarea calav-canavă (mxă) bazaă pe ulzarea unu grafc eorec calav la surse ş pe corecarea puer ermce preluaă de la abonaţ prn modfcarea la PT, auoma sau manual, a debulu de agen ermc prmar; aceasă modfcare a debulu vzează aâ corelarea emperaur agenulu ermc secundar cu emperaura aerulu exeror câ ş realzarea condţe prvnd emperaura ape calde de consum. 4

16 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna Fg chema de reglare în re repe (sursă, puncul ermc ş consumaor) a furnzăr căldur penru încălzrea clădrlor în ssemele de ermofcare. În conducele de încălzre dn reţelele ermce secundare debul de agen ese consan. Deoarece ese posbl ca emperaura fxaă în puncul ermc pe conduca de ducere 1 să nu corespundă nevolor de căldură reale ale consumaorulu, se mpune aplcarea cele de-a rea repe de reglare în spaţle încălze, unde cu ajuorul robneelor monae la corpurle de încălzre se poae coreca fluxul ems penru a obţne emperaura neroară doră. Pe scur, se poae spune că reglarea cenrală realzează un reglaj general bru al debulu de căldură în funcţe de facor general sau prncpal care deermnă regmul consumulu de căldură, reglarea locală corecează doar reglarea cenrală în funcţe de parcularăţle regmulu nsalaţlor locale, reglarea ndvduală asgurând în fnal o corecare suplmenară în funcţe de facor care nfluenţează regmul consumulu de căldură al obecvulu deserv de receporul de căldură respecv. În ceea ce prveşe calaea reglăr, penru a armonza câ ma bne necesarul de căldură al consumaorlor ş energa ermcă ce le ese furnzaă ş penru reducerea la mnm a cosulu producer, ransporulu ş dsrbuţe, ese absolu recomandablă aplcarea celor re repe de reglare. Reglarea calavă - [fg. 1.2.] - (ce presupune modfcarea emperaur agenulu ermc pe conduca de ducere ş menţnerea debulu consan) ş care are ca avanaj major că ese soluţa cea ma smplă (de alfel ş cea ma frecven ulzaă în prezen la no în ţară), ese ouş o soluţe crcablă în urmăoarele prvnţe: ţnând con de fapul 5

17 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna că emperaura agenulu ermc la plecarea dn sursă nu poae f modfcaă nsananeu aces proces fnd remarca la nervale de cel puţn 5-6 ore, la consumaor aflaţ la dsanţe mar faţă de surse po neven în aces răsmp modfcăr mporane ale necesarulu de căldură solca (daoră aporurlor, radaţe solare, ec.), asfel că se va înregsra nevabl o neconcordanţă înre regmul furnzăr căldur ş necesarul real solca de consumaor. e poae spune dec că ese o soluţe ce nu poae ţne con de efecele unor modfcăr ce po apărea la un momen da în anume zone, cu nfluenţe asupra emperaur neroare, dec ea nu ese capablă să conroleze fdel paramer de clmă neroară. Revennd: - mplcă un consum mare de energe elecrcă penru pomparea agenulu ermc; - are o are resrânsă de aplcare corecă înrucâ ssemele de consumaor sun neomogene ca srucură ş ca nsalaţ neroare ar ssemele de almenare prn ermofcare sun de regulă sseme înnse ca ar de deservre; - se pleacă de regulă cu premsa de bază ş nu înodeauna valablă (ma ales la consumaor cu nerţe ermcă redusă) ca să răspundă ndrec ş la cernţa ca emperaura aerulu neror să nu sufere varaţ mar; - oodaă nu se ţne con de fapul că în lpsa unor măsur de reglare locale, prezenţa sarcn varable de preparare a ape calde de consum consue o sursă de perurbaţ mporane asura regmulu de încălzre. Dn punc de vedere al sablăţ hdraulce al ssemelor, în cazul reglajulu calav, ce presupune un deb consan de flud în ssem, exsă posblaea dereglăr consumaorlor daoră une ser de facor cum ar f: neconcordanţa dnre calculele eorece prvnd necesarul de căldură al consumaorlor ş cernţele reale ale acesora, perder de flud ş de căldură dfere de cele luae în calculul reţelelor, varaţ de volum ale fludulu în funcţe de emperaura la care se găseşe acesa, manevrarea de armăur la sursa ermcă, pe rasee sau la consumaor. 6

18 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna Fg Grafc eorec de reglare calavă a furnzăr căldur Reglarea canavă (ce presupune menţnerea emperaur agenulu ermc pe conduca de ducere consană ş modfcarea debulu) deş ar avea ca avanaj mporan economa energe de pompare a agenulu ermc, nc aceasă soluţe nu ese una dn cele ma recomandae ca soluţe exclusvă deoarece ea nu poae f aplcaă decâ în anume lme de varaţe a debulu de căldură ca urmare a scăder pronunţae, rapde, a emperaur agenulu pe conduca de înoarcere până la valor naccepable. Aces mod de reglare nu poae f aplca în exclusvae în peroada de încălzre deoarece: - prn menţnerea neschmbaă a emperaur nomnale, canaea de energe elecrcă produsă în regm de ermofcare s-ar reduce subsanţal; - exsă dezavanajul posblăţ aparţe une dereglăr hdraulce pronunţae în nsalaţle neroare ş al nefcenţe aparaur de auomazare; - în mod pracc o asfel de soluţe de furnzare a căldur conduce la supraîncălzrea consrucţlor cu câ necesarul de căldură ese ma mc decâ cel nomnal (căre lma peroade de încălzre), penru a conracara aces efec fnd necesară înreruperea funcţonăr nsalaţlor de încălzre ş reluarea funcţonăr după recerea nervalulu de mp în care emperaura neroară a scăzu (procedând dec la o reglare nermenă); - ese dfcl de realza o exploaare raţonală a echpamenulu dn CET ca urmare a vehculăr unor debe mul dmnuae faţă de cele nomnale, numărul de pompe în funcţune modfcându-se aâ în funcţe de regmul ermc câ ş hdraulc al schmbăoarelor de ermofcare ş al cazanelor de apă ferbne care nroduc de regulă resrcţ în ce prveşe debul mnm de agen ermc vehcula. 7

19 Capolul 1 semele cenralzae de almenare cu căldură (ACET) dn Româna Având în vedere cele menţonae aneror, cel puţn dn punc de vedere eorec apare că cele ma favorable condţ de furnzare a căldur le oferă reglarea mxă (calav-canavă) care ar reprezena soluţa opmă dn punc de vedere ehnc ş economc. Aces p de reglare ar consu meoda cea ma elască de urmărre generală ş locală a varaţlor necesarulu de căldură penru încălzrea clădrlor. Aceasă soluţe de reglare ese ma ndcaă deoarece în ssemul de almenare cu căldură sun almenaţ consumaor dferenţaţ aâ dn punc de vedere al aparaelor de încălzre câ ş dn punc de vedere al emperaurlor neroare ş al nerţe ermce. Rezulă dec că la ace consumaor la care emperaura dn conducă de ducere asguraă de sursă nu corespunde cernţelor parculare, ese necesar a se prevedea posblaea modfcăr debulu de agen ermc. Un avanaj deloc de neglja al reglar mxe ese acela dn punc de vedere economc, înrucâ prn reducerea emperaur agenulu ermc pe conduca de înoarcere la cenrală rezulă o îmbunăăţre a ndcelu de ermofcare. Ceea ce ese ouş foare mporan în aplcarea acese modalăţ de reglare a furnzăr căldur ese fapul că penru aplcarea în praccă a acese soluţ ese mperos necesară nervenţa unor bucle de reglare în surse (reglarea prmară) câ ş în nsalaţle consumaorlor (reglarea secundară), ar penru obţnerea une efcenţe maxme ş nroducerea unor bucle de reglare erţare în încăperle încălze, adcă acolo unde ese resmţă orce perurbare a blanţulu local al schmbulu de căldură care se repercuează în modfcarea emperaur de confor ermc neror. Ese posbl ca, ţnând seama de naura proceselor de almenare prn ssemul de ermofcare să se mpună, sub aspec ehnc, funcţonarea cu deb varabl în crcuul prmar char în poeza unu grafc calav de reglare ş apropa de cel eorec; în aceasă suaţe varaţle de deb în reţea ar f generae, eorec, numa de procesul de preparare a ape calde de consum. În cazul almenăr cu căldură penru încălzre pe baza unu grafc de reglare mxă, ese însă posblă o varaţe ma mare a debulu (de exemplu înre G ). n În ceea ce prveşe fxarea (alegerea) emperaur ape de reţea la cererea RADET de căre fecare sursă, în funcţe de emperaura aerulu exeror se aplcă măsura de a modfca aces parameru înanea fecăru modul de mp, de 8-12 ore, caracerza prnro emperaură mede ponderaă a aerulu exeror. Exsă suaţ, la emperaur exeroare foare mc ( C) ş cu calm amosferc, în care emperaura agenulu ermc prmar pe conduca de ducere la sursă, are o valoare fxaă penru 24 ore de funcţonare. Aces procedeu se jusfcă prn varaţa relav redusă a emperaur aerulu exeror, de ±2...3 C faţă de emperaura mede zlncă [1]. 8

20 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură CAPITOLUL 2 REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR RACORDATE LA ITEMUL CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ 2.1. cură nroducere O defnţe smplă a case ese, porv dcţonarelor o consrucţe desnaă să adăposească una sau ma mule persoane. Caracerscle fzce ale une case depnd în bună măsură de medul în care aceasa ese consruă (clma ş eren) dar ş de maeralele ş ehnologa folose, precum ş de facor culural precum sauul socal ş resursele fnancare ale proprearulu. În zonele rurale, până în epoca modernă - ş dn păcae suaţa ese înâlnă ş în prezen în zone sărace - anmalele ş oamen împărţeau de voe, de nevoe aceeaş locunţă, înodeauna aflaă la un pas de prăbuşre, în condţ mzere, asăz parând mposbl de supora. Dezvolarea case în mp ese semnfcavă. Faţă de locunţele mprovzae în care se răa, asăz o casă modernă are un spaţu de depozare, camere penru acvăţ specfce, nsalaţ dverse. Prncpalele maerale folose în consrucţ sun lemnul, cărămda, para sau în unele cazur pămân, cmenul ş oţelul având în prncpal rol de susţnere, deş în ulma peroadă au începu să apară o ma mule edfc ce par alcăur sran ş rec, fără vaţă, execuae dn oţel, beon ş sclă. În zonele dezvolae ş în oraşele mar o casă are uşor acces la reţele de apă curenă, încălzre ş canalzare, curen elecrc [18]. Daoră crze perolulu dn an 7, când au apăru seroase probleme prvnd poluarea medulu ş consumul exagera de energ convenţonale necesare penru consrurea ş exploaarea clădrlor, s-a aborda concepul de clădre ecologcă, deea de "ecologc" devennd snonmă cu "conservarea energe". O asfel de clădre ese o consrucţe care a fos proecaă în scopul de a f efcenă dn punc de vedere energec ş penru a avea un mpac redus asupra poluăr medulu [19] Penru realzarea acesu lucru sun sun necesare nole ehnolog precum: zolarea ermcă îmbunăăţă, folosrea în ma mare măsură a scle, folosrea unor surse de lumnă efcene energec, încălzrea solară a ape, un managemen ma bun al consumulu de apă ş ulzarea responsablă a lemnulu foreser ş a maeralelor 9

21 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură recclae. Asfel de clădr ţn con de pozţonare ş de folosrea feresrelor asfel încâ în mpul ern să se profe dn ce în ce ma mul de căldura furnzaă de soare, ar pe mp de vară consrucţa să benefceze de surse de umbră [18] Consderene generale prvnd reablarea clădrlor Reablarea/modernzarea ermcă a une clădr repreznă îmbunăăţrea e în scopul menţner căldur la neror. Aceasa presupune adăugarea de zolaţe ermcă, eanşarea, îmbunăăţrea sau char înlocurea feresrelor ş a uşlor, precum ş îmbunăăţrea echpamenelor ş nsalaţlor cu care ese doaă clădrea. Reablarea ermcă înseamnă ş mplemenarea de măsur de efcenţă energecă în oae acvăţle de renovare ş reparaţ ale clădr. Clădrle cvle, în care ulzaorul prncpal ese omul, po f împărţe în două mar caegor: clădr de locu, cămne, hoelur - ndvduale case unfamlale, cuplae, înşrue ; - clădr cu ma mule aparamene, muleajae de p bloc cu aparamene; clădr publce sau erţare (clădr cu ală desnaţe decâ locunţe) - spale, creşe, polclnc; - clădr penru învăţămân (creşe, grădnţe, şcol, lcee, unversăţ) ş spor; - clădr socal-culurale (eare, cnemaografe, muzee); - nsuţ publce (magazne, spaţ comercale, sed de frme, brour, bănc) ş ale clădr ndusrale. Clădrle cu ală desnaţe decâ cea de locure se împar după modul de ocupare în clădr cu ocupare connuă ş cu ocupare dsconnuă, ar după clasa de nerţe ermcă în clădr de clasă de nerţe mare, mede sau mcă. Elemenele de consrucţe care alcăuesc anvelopa une asfel de clădr rebue asfel concepue încâ să asgure în nerorul încăperlor condţ corespunzăoare de confor hgroermc, acusc, vzual-lumnos, olfacv-respraor. Conforul hgroermc se raduce în nvele de emperaură ş umdae uşor de supora. El se realzează cu consum de energe, fe penru încălzrea spaţulu ulza (arna), fe penru răcrea lu (vara). Dn aces mov, conforul hgroermc repreznă 1

22 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură componena de confor drec legaă de noţunea de efcenţă energecă a clădr în sensul că se urmăreşe angerea lu cu consumur energece mnme. area de confor ermc dnr-o încăpere se realzează în condţle în care cel puţn 9% dn ulzaor nu po ndca dacă ar prefera o ambanţă ma caldă sau ma rece. Idenfcarea exgenţelor de performanţă asocae realzăr cernţelor de confor ermc ale ulzaorlor se face analzând aâ aspecul obecv lega de necesaea menţner emperaur nerne a corpulu omenesc în jurul valor de 37 o C, câ ş aspecul subecv care se referă la meabolsmul, ssemul ermoregulaor ş sensblăţle propr fecăru organsm. Nvelul proecţe ermce a clădrlor a progresa pe măsură ce au evolua prescrpţle ehnce specfce. Nvelul de ermozolare asgura pe baza meodologe sandard ese refleca în valorle rezsenţelor ermce specfce ale elemenelor de consrucţe (pereţ exeror, erase, planşee pese subsol), în câmp curen, med ponderae sau corecae cu nfluenţa punţlor ermce [11] Caracersc ermoenergece ale anvelope clădrlor În fzcă, canaea de căldură, smbolzaă prn Q, ese energa ransferaă înre un ssem ermodnamc ş medul înconjurăor, înre două sseme ermodnamce sau înre dfere părţ ale aceluaş ssem ermodnamc, în cursul une ransformăr ermodnamce în care paramer exern ramân consanţ. Transferul de căldură are loc sub nfluenţa une dferenţe de emperaură. Prncpul al dolea al ermodnamc spulează că aces ransfer se face de la sne doar de la emperaura ma înală la emperaura ma joasă. Trecerea căldur de la un corp cu o emperaură înală la o emperaură joasă se numeşe ransmerea căldur (ransfer ermc) ş se cunosc re mecansme de ransfer, prn conducţe ermcă, convecţe ş radaţe [5]. Consumul de energe ermcă penru încălzre al une clădr se poae exprma snec prn ndcaorul consum specfc anual de căldură [kwh/(m 2 an)], care repreznă consumul anual rapora la suprafaţa consruă desfăşuraă a clădr, cd. Aces consum ese deermna, în prcpal, de gradul de zolare ermcă al anvelope clădr. Unăţle de măsura folose în domenul energlor ermce în ssemul nernaţonal de unăţ de măsură (I) sun: 11

23 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură 1W.86kcal / h 1J / s 2 2 1m K / W 1.163m hc / kcal 3 3 1W /( m K).86kcal /( m h C) 1Wh 36J. 86kcal Gcal 1 cal 1 kcal 1.163x1 kwh MWh Izolarea ermcă a anvelope presupune ulzarea raţonală în alcăurea anvelope une clădr, a unor maerale ce împedcă ransmerea căldur neror-exeror arna, exeror-neror vara. Maeralele folose în mod curen penru zolare ermcă au conducvae ermcă ş densae reduse, sun de naură organcă sau anorgancă ş se preznă sub formă de plăc, blocur, salele ec. Propreăţle lor ş domenle de aplcablae sun în general bne cunoscue, ca ş soluţle consrucve în a căror alcăure sun ncluse: srucur omogene uşoare, srucur srafcae compace, srucur venlae, acoperşur verz, pereţ cu zolaţe ransparenă ec. Exsă însă maerale cu propreăţ ermce superoare, ma puţn cunoscue, în curs de nroducere în pracca curenă: - maerale zolane sub formă de sraur subţr asocae cu fol reflecane, care au rolul de a refleca radaţa nfraroşe ş dec de a suprma ransferul de căldură prn radaţe; - maerale zolane sub vd obţnue prn evacuarea aerulu dnr-un supor fbros sau celular ambala înr-o foae eanşă; prnre acesea nanogelul de slcu preznă propreăţ specale, fnd ma puţn conducv decâ aerul la presune normală. Efcenţa zolaţe ermce presupune connuaea sa pe înreaga suprafaţă a anvelope. Orce dsconnuae fzcă sau geomercă generează o pune ermcă caracerzaă prn perder de căldură suplmenare ş rsc de condens ş nconfor [3]. În connuare se preznă câeva caracersc normae ale anvelope clădrlor. Rezsenţa la ransfer ermc. Pracca a demonsra că rezsenţa ermcă R a elemenelor de consrucţe exeroare ale clădrlor realzae dn panour prefabrcae ese mul ma redusă decâ cea rezulaă în urma calculelor, dn cauza afecăr conducvăţ ermce a maeralulu ermozolan de căre facor mecanc, ermc sau de umdae pe parcursul procesulu de execuţe ş a punţlor ermce puncuale. Prnr-o proecţe ermcă adţonală a pereţlor exeror rezsenţa la ransfer ermc creşe, pâna ce maeralul ermozolan suplmenar ange o anumă grosme lmă (cca cm), pese care aceasă creşere devne nesemnfcavă. Corespunzăor acesor creşer ale rezsenţe la ransfer ermc, perderle de căldură prn suprafaţa opacă se reduc de câeva or, 12

24 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură însă concomen cu aceasa se produce ş o reducere a perderlor de căldură prn ransfer ermc b - ş rdmensonal la nvelul punţlor ermce. Pe baza câmpulu de emperaură rezulan la nvelul punţlor ermce ş la îmbnăr poae f deermna un facor, cu ajuorul cărua să fe calculae perderle de căldură suplmenare ce apar în zona punţlor ermce, faţă de câmpul elemenulu de consrucţe lps de punţ ermce. Aces facor ese denum rezsenţa ermcă lnară (undrecţonală) R l, corespunzând la 1 m lungme de îmbnare. Efecul zolăr ermce la exeror ese dfer la dverse pur de îmbnăr: deoseb de favorabl la îmbnăr în T (peree exeror - peree neror, peree exeror - planşeu nermedar), ma puţn bun la colţur, are o nfluenţă redusă la balcoane ş depnde de modul de realzare a suprafeţelor laerale la permerul feresrelor. Rezsenţa ermcă a pereţlor exeror R PE [m²k/w] se calculează ca suma rezsenţelor ermce R [m²k/w] a fecăru sra k al pereelu ş sraurlor lmă de pe k faţa neroară R [m 2 K/W] ş exeroară R e [m 2 K/W]: R PE R R e Rk k 1 1 e k k k (2.1) unde: α [W/m 2 K] coefcen de ransfer ermc convecv la faţa neroară a pereelu; α e [W/m 2 K] coefcen de ransfer ermc convecv la faţa exeroară a pereelu; δ k [m] grosmea sraulu de peree k; λ k [W/mK] conducvaea ermcă a sraulu de peree k. Ese de reţnu fapul că valoarea coefcenulu de ransfer convecv ese sub 1 W/m 2 K penru spaţ neroare, unde emperaura ese ma rdcaă ş nu avem curenţ de aer, ş pese 2 W/m 2 K la exeror, unde emperaura ese ma scăzuă ş ade vânul. Conducvăţle ermce sun caracersce fecăru p de maeral, maeralele zolane ermc fnd caracerzae de conducvăţ sub,1 W/mK. Dacă acese condţ se recomandă penru clădrle no, aflae în sadu de proecare, în cazul clădrlor vech propreăţle ermoehnce ale maeralelor de consrucţe suferă unele modfcăr daoră degradăr în mp a consrucţlor. De exemplu, daoră acţun plo, unele sraur de zolaţe po f parţal îmbbae cu apă, ceea ce conduce dn punc de vedere ermc la o ma bună conducţe a căldur, dec la o creşere a perderlor de căldură. Asfel, 13

25 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură conducvaea ermcă a maeralelor cu o anumă vechme rebue majoraă, în vederea une corece aproxmăr a caracersc ermce a anvelope. Penru un anum elemen de consrucţe exeror se poae defn rezsenţa ermcă echvalenă R e, numerc egală cu fluxul ermc ce srăbae unaea de suprafaţă în unaea de mp, la o dferenţă de emperaură de 1 K, ţnând seama de perderle de căldură suplmenare nduse de punţle ermce: N Re R j1 l R j lj (2.2) în care: R ese rezsenţa ermcă a elemenulu de consrucţe, în m² K/W; ara elemenulu de consrucţe, în m²; l j - lungmea îmbnărlor de p j, în m; R - rezsenţa ermcă lnară a îmbnăr de p j, în m K/W. lj Condţle prvnd rezsenţa ermcă a pereţlor exeror. În prncpu, penru a puea să asgure un anum grad de confor la neror, rezsenţa ermcă a pereelu rebue să depăşească anume valor mnme sable prn calcul, care asgură aces nvel de confor. Ma precs, rebuesc îndeplne re condţ: - CONDIŢIA 1: evarea condensulu pe suprafaţa neroară a pereelu; - CONDIŢIA 2: evarea dsconforulu daora radaţe rec a pereelu; - CONDIŢIA 3: provenă dn prncp ehnco-economce. În fnal, rezsenţa ermcă a pereelu, penru calculul de proecare, se va alege ca maxma dnre cele re condţ ma sus enunţae, al căror mod de calcul ese deala în cele ce urmează. CONDIŢIA 1: Rezsenţa ermcă a pereelu se poae calcula funcţe de rezsenţa ermcă a sraulu lmă neror, dacă se cunoaşe emperaura pe suprafaţa neroară a pereelu (ecuaţa 2.3). R e PE R (2.3) s 14

26 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură unde: emperaura aerulu neror ( o C); emperaura suprafeţe neroare a pereelu ( o C); s emperaura aerulu exeror ( o C). e Aceasă cernţă, de evare a condensulu pe suprafaţa neroară a pereelu presupune ca emperaura suprafeţe neroare a pereelu să fe ma mare decâ emperaura punculu de rouă caracersc săr aerulu neror, r ( o C). Dec, presupunînd că emperaura suprafeţe neroare a pereelu ese ma rdcaă cu un mnm de 1 o C, rezulă că rezsenţa ermcă a pereelu rebue să fe ma mare decâ rezsenţa pereelu calculaă în acese condţ. Cu câ rezsenţa ermcă a pereelu ese ma mare, cu aâ ş emperaura suprafeţe neroare ese ma rdcaă. CONDIŢIA 2: Aceasă cernţă de confor mpune ca dferenţa dnre emperaura aerulu neror ş emperaura suprafaţe neroare a pereelu să fe ma scăzuă decâ o anumă valoare, dferă de la un peree la alul. Asfel se poae eva dsconforul crea de radaţa rece a pereelu exeror pe o pare a corpulu uman faţă de radaţa caldă a pereţlor neror, pe cealală pare a corpulu uman. Pornnd de la ecuaţa 2.3, valoarea lmă mnmă a rezsenţe ermce a pereelu exeror se calculează în funcţe de dferenţa de emperaură mpusă penru fecare peree (ecuaţa 2.4): R PE e R (2.4) max unde: Δ max [ o C] dferenţa dnre emperaura aerulu neror ş emperaura suprafaţe neroare a pereelu (în o C). Valorle acese dferenţe de emperaură sun prezenae în abelul dn ANEXA 1. Cu câ rezsenţa ermcă a pereelu ese ma mare, cu aâ ş dferenţa dnre 15

27 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură emperaura aerulu neror ş emperaura suprafaţe neroare a pereelu ese ma scăzuă, ar dsconforul radaţe rec ese ma scăzu. CONDIŢIA 3: Aceasă condţe ehnco-economcă, are ma puţn de a face cu renablaea dferelor grosm de zolaţe ermcă, c ma mul cu cernţele pe plan mondal de econome energecă, de scădere a efeculu de seră. Acese aspece sun realzable prn dmnuarea emslor de CO 2 ş de NO X în amosferă ş dec prn dmnuarea consumulu de combusbl. Dmnuarea acesu consum de combusbl necesar penru încălzrea caselor ş aparamenelor ese realza prn măsur dn ce în ce ma severe de zolare ermcă a clădrlor. În aces sens se recomandă în sandardele româneş (C 17/3-1997) valor mnme ale rezsenţelor ermce corecae penru oae elemenele de anvelopă: pereţ, feresre, planşee, acoperşur (ANEXA 2). Acese valor sun în connuă schmbare, fnd adapae la cernţele pe plan mondal. Menţonăm fapul că faţă de celelale ţăr acese valor sun relav ma scăzue, Germana prezenând condţle cele ma severe. Dacă penru o consrucţe nouă (după 1998) se recomandă o rezsenţă ermcă corecaă a pereelu exeror superoară la 1,4 m 2 K/W, aceasa presupune că rezsenţa ermcă necorecaă cu efecul punţlor ermce să fe superoară une valor de aproxmav 1,8 m 2 K/W. Efecul punţlor ermce. Punea ermcă repreznă o neunformae a fluxulu de căldură. Aceasă neunformae ese înâlnă de cele ma mule or ca o perdere suplmenară de căldură. Aceasă neunformae a fluxulu ermc se daorează neunformăţ maeralulu prn care rece aces flux ermc: - neunformae geomercă, sau - neunformae dn puncul de vedere al caracersclor ermce. În prmul caz de neunformae, menţonăm că acesa corespunde colţurlor, dec cazurlor când fluxul ermc are la dspozţe o suprafaţă ma mare penru a se realza ransferul. În al dolea caz ese vorba de schmbarea locală a rezsenţe ermce a pereelu (fgura 2.1). 16

28 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Puem asfel regăs: - punţ ermce lneare, la îmbnarea pereţlor de p panou sandwch, la îmbnarea pereţlor exeror cu pereţ despărţor sau cu planşeele, la îmbnarea înre pereele exeror ş fereasra exeroară, ec.; - punţ ermce locale, la agrafele de prndere, la colţurle clădr ec. Asfel, dacă în cazul une unformăţ a pereelu avem un flux ermc consan (desena cu verde în fgura 2.1), aunc pese aces flux ermc avem un flux suplmenar ce urmăreşe forma geomercă a punţ ermce. Observăm în aceasă fgură reprezenarea suplmenară a fluxulu de căldură al punţ ermce lneare (desena cu albasru în fgura 2.1) ş reprezenarea suplmenară a fluxulu de căldură al punţ ermce locale de p agrafă (desena cu roşu în fgura 2.1). Fg. 2.1 Reparţa fluxurlor de căldură în cazul punţlor ermce Observăm de asemenea că fluxul ermc suplmenar al punţ ermce nu ese delma clar (precum geomera 3D uncă), c preznă o dmnuare repaă odaă cu depărarea geomercă faţă de punea ermcă (daoră geomere varable 3D a fecăre ln de flux). 17

29 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Asfel, fluxul perdu prn aces peree exeror repreznă suma celor re pur de fluxur: - fluxul ermc consan, în câmp, reparza pe oaă suprafaţa pereelu; - fluxul ermc local al pun ermce lneare; - fluxul ermc local al punţ ermce locale. Fluxul de căldură perdu prn aces peree Q PE (W) se poae calcula (ecuaţa ) ca sumă a celor re fluxur: Q PE Q Q Q (2.5) camp PTln PTloc R' PE PE PE ( l) ( ) (2.6) R PE unde: Q cmp Fluxul de căldură consan perdu prn aces pereele unform (W); Q PTln Fluxul de căldură perdu suplmenar prn punea ermcă lneară (W); Q PTloc Fluxul de căldură perdu suplmenar prn punea ermcă locală (W); PE uprafaţa de peree (m 2 ); R PE Rezsenţa ermcă corecaă ce ţne con de efecul punţlor ermce (m 2 K/W); R PE Rezsenţa ermcă a pereelu în câmp (m 2 K/W); Δ Dferenţa de emperaură de o pare ş de cealală pare a pereelu (ºC); Coefcen specfc lnear de ransfer ermc, ş oodaă ese un flux de căldură perdu suplmenar pe o lungme 1 m de pune ermcă sub o dferenţă de 1 grad emperaură; Coefcen specfc puncual de ransfer ermc, ş oodaă ese un flux de căldură perdu suplmenar prn pune ermcă locală sub o dferenţă de 1 grad emperaură; l lungmea de pune ermcă lneară (m). raur de aer nevenlae. În realae înâlnm fe pereţ exeror dubl care conferă o ma bună proecţe ermcă a încăperlor, fe anvelope de p cornă, ce conţn sraur de aer nevenla. Rezsenţele ermce normae ale acesor sraur de aer sun dfere în funcţe de drecţa ş sensul fluxulu de căldură ş de grosmea sraulu de aer nevenla (ANEXA 3). 18

30 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Elemene de âmplăre exeroară. Tâmplăra, ca pare negrană a anvelope clădr are o nfluenţă majoră în consumul de energe ermcă daoră aâ a rezsenţelor ermce mul ma scăzue decâ în cazul pereţlor câ ş a ponder rdcae a suprafeţelor de fereasră. Dfere valor penru rezsenţele ermce ale âmplăre sun prezenae în abelul dn ANEXA 4. Blocurle no se doează cu âmplăre dublă, de p ermopan, a căror caracersc ermce sun superoare feresrelor prezenae ma sus. Rezsenţele ermce ale acesora (ANEXA 5) sun dfere în funcţe de grosmea lame de aer dnre vraje, de numărul de fo de geam (dublu sau rplu vraj), de coefcenul de emsvae al unea dn cele două fo de geam, de pul de gaz folos în spaţul dnre cele două fo de geam. Făcînd o comparaţe înre feresrele de p vech, a căror rezsenţă ermcă ajungea la o valoare de,4 m 2 K/W, în cazul feresrelor duble, o fereasră dublu vraj are o rezsenţă ermcă în jurul valor de,7 m 2 K/W fnd de aproxmav două or ma performană, ar o fereasra rplu vraj are o rezsenţă ermcă în jurul valor de 1,2 m 2 K/W, fnd de re or ma performană ermc. Rezsenţa ermcă a benz de conur. Pardoseala pese sol, ca elemen de anvelopă, a fos deja prezenaă la începuul capolulu, în prezenarea generală despre pereţ. Touş ţnem să aragem aenţa asupra une perder suplmenare de căldură prn pardoseală, în aproperea pereţlor exeror. Asfel fluxul de căldură nu esre perdu prn pămân spre pânza freacă, a căre emperaură de calcul ese de +1 o C, c ese perdu prn pămân spre medul exeror a căru emperaură de calcul ese de -15 o C. Acesă perdere suplmenară de căldură se calculează cu ajuorul une rezsenţe ermce corespunzăoare, numă: rezsenţa ermcă a benz de conur. Valoarea acese rezsenţe ese varablă în funcţe de geomera pămânulu dnre consrucţe, medul exeror ş pânza freacă (ANEXA 6). Rezsenţa ermcă mede a anvelope. Pâna acum a fos descrsă în dealu anvelopa clădr ş se observă că rezsenţele ermce ce caracerzează dferele elemene de anvelopă sun caracerzae de valor de ordne de mărme dfere. Dar penru a avea un coefcen unc care descre înreaga anvelopă, vom nroduce noţunea de rezsenţă ermcă mede a anvelope R m (m 2 K/W). Aceasă rezsenţă ese calculaă pornnd de la premza une solcăr ermce unce penru înreaga anvelopă, dec penru fecare elemen de anvelopă. Asfel, presupunând că avem o sngura anvelopă, caracerzaă de o rezsenţă ermcă uncă ş consană, aceasa se va compora smlar cu anvelopa reală compusă dn 19

31 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură elemene de rezsenţe ermce dfere. Adca fluxul de căldură ce raversează anvelopa fcvă ese egal cu fluxul de căldură ce raversează anvelopa reală (ecuaţa 2.7): Q Q (2.7) care prn smplfcare cu dferenţa de emperaură, se reduce la: R E m R' (2.7a) unde: Q Fluxul de căldură ce raversează anvelopa fcvă (W); uprafaţa oală de ransfer ermc a anvelope =Σ ( ) (m 2 ); E E uprafaţa de ransfer ermc a fecăru elemen de anvelopă (m 2 ); R Rezsenţa ermcă corecaă a fecăru elemen de anvelopă (m 2 K/W); R Rezsenţa ermcă mede a anvelope (m 2 K/W). m Dec formula de calcul a rezsenţe ermce med a anvelope ese: R m E R' R' (2.8) O anvelopă a căre rezsenţă mede ese de proxmav,4-,5 [m 2 K/W] corespunde clădrlor nezolae, sau slab zolae ermc, în mp ce clădrle de refernţă sun caracerzae de rezsenţe de ordnul,6-,7 [m 2 K/W], ar efcene energec sun caracerzae de rezsenţe de ordnul 1-1,2 [m 2 K/W]. Perder de căldură spre spaţ neîncălze. Înr-o clădre se găsesc spaţ de emperaur dfere recomandae ca fnd dfere în funcţe de desnaţa acelu spaţu. Touş la neror se găsesc ş ma mule spaţ neîncălze dn smplu mov ca nu sun locue, precum: casa scăr, podul, subsolul, spălăora, aelerul, casa lfulu, ghena, debarale, pvnţe ş.a. 2

32 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Nefnd încălze, acesor spaţ nu l se poae asgura o emperaură de confor ermc, emperaură care de alfel nc nu ese necesară, fnd spaţ nelocue, c doar spaţ de recere. Dar, fnd adacene cu spaţ încălze, dec având pereţ calz, acese spaţ se încălzesc, preluând căldură de la de la spaţle în care rebue asguraţ anumţ paramer de comfor ermc. În concluze, aragem aenţa asupra fapulu că exsă perder de căldură de la spaţle încălze căre acese spaţ neîncălze. Acese fluxur de căldură dspae se calculează funcţe de rezsenţa ermcă a pereţlor ce separă spaţul încălz de cel neîncălz, de suprafaţa acesor pereţ ş de emperaura spaţlor neîncălze. Rezsenţele ermce ale pereţlor se calculează de aceeaş maneră după cum a fos prezena ma sus. Temperaura spaţlor neîncălze, se calculează pe baza ecuaţlor de blanţ ermc al canăţ de căldură dn acese spaţ. e va obţne ca emperaură a acesor spaţ acea valoare ce echlbrează aporurle de căldură cu fluxurle perdue. Penru calculul de dmensonare se recomandă valorle emperaurlor spaţlor neîncălze conform TA 197/ Perder de căldură prn nflraţ. O ală perdere de căldură consderablă în peroada rece are loc prn nflraţ, aunc când aerul exeror, nră prn neeanşeăţle feresrelor ş uşlor exeroare la nerorul spaţlor încălze. Aceeaş canae de aer de ese dn încăpere: - pe de o pare prn neeanşeăle feresrelor ş uşlor exeroare căre exeror, ş - pe de ală pare spre holul clădr prn rosul uş, prn crcuele elecrce ş bneînţeles prn gurle de aersre, dacă acesea exsă. Valoarea convenţonală de calcul a numărulu de schmbur de aer pe oră n a (h -1 ) ese ndcaă de căre INCERC, (ANEXA 7) în urma unor expermenelor de laboraor realzae cu pese 3 an în urmă ş a leraur exsene la acel momen. Meoda folosă la acel momen ese cea a descreşer concenraţlor neroare în CO 2. Formula de calcul penru fluxul ermc perdu prn nflraţ (ecuaţa 2.9) ţne seama de raa de venlare: Q V n c (2.9) ncapere a aer paer unde: Q fluxul ermc perdu prn nflraţ (W) V ncapere volumul încăper (m 3 ); n a nr de schmbur de aer pe oră (1/h); 21

33 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură ρ densaea aerulu, egală cu 1,2 Kg/ m 3 ; aer c p aer căldura specfcă la presune consană a aerulu, egală cu 15 j/kg/k; Δ dferenţa de emperaură înre aerul neror ş cel nflra ( o C). Coefcenul global de zolare ermcă a clădr. Aces coefcen ese un coefcen general ce caracerzează clădrea aâ ca anvelopă câ ş ca regm de funcţonare. Rezsenţa mede a anvelope era o caracerscă a anvelope ca un înreg, în mp ce aces coefcen cuprnde ş efecul nflraţlor sau cel al emperaur spaţlor neîncălze învecnae cu spaţul încălz. În cazul clădrlor de locu coefcenul global de zolare ermcă a clădr G [W/m 3 /K] se calculează (ecuaţa 2.1) în funcţe de suprafeţele [m 2 ] ş rezsenţele ermce corecae R [W/m 2 K] ale fecăru elemen de consrucţe j, de volumul clădr V [m 3 ] ş de numărul de schmbur de aer pe oră n a [h -1 ]: G j j R ' j.34 n V a j V R' j rx e.34 n a (2.1) unde: e emperaura neroară convenţonală de calcul ( o C); emperaura exeroară convenţonală de calcul ( o C); ex emperaura de la exerorul pereelu ( o C); poae f emperaura unu subsol, unu pod, une case de scară, sau a alu spaţu neîncălz. Coefcenul global de zolare ermcă a clădr, având un caracer ma general decâ rezsenţa mede a anvelope (deoarece cuprnde ş raa de venlare) are puerea de a caracerza înreaga clădre. Îl puem folos ca ndce al clădr corespunzăor necesarulu de căldură. Ş în funcţe de aces ndce cunoaşem performanţa energecă a clădr. Asfel penru dfere pur de clădr se recomandă dfere valor sub care rebue să scadă coefcenul global de zolare ermcă a clădr G [6]. Acese valor maxme normae GN [W/m 3 /K] - (ANEXA 8) depnd de facorul de compacae al clădr ş de regmul de înălţme al acesea. 22

34 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Varaţa emperaur med de radaţe. Un efec secundar favorabl al creşer rezsenţe ermce echvalene ese creşerea emperaur med de radaţe θ m. Aceasa are o mporanţă sporă în cazul clădrlor cu ndce de formă rdca, unde exsă un număr ma mare de încaper cu două sau ma mule elemene de închdere. Influenţa negavă a valorlor scăzue ale emperaur med de radaţe asupra conforulu ermc poae f compensaă înr-o oarecare măsura prn creşerea emperaur aerulu neror, în cazul adopăr ssemulu de încălzre cu corpur de încălzre. Dacă penru smplfcare, se presupune că emperaura mede a aerulu exeror pe sezonul de încălzre ese de C, creşerea emperaur aerulu neror cu 1 C conduce la o mărre cu 5% a perderlor de căldură prn venlare. Perderle de căldură prn venlare repreznă înre 3...4% dn perderle oale de căldură ale clădr, asfel că varaţa cu 1 C a emperaur aerulu neror nduce o varaţe cu cca. 2% a perderlor oale de căldură ale clădr. În prezen majoraea clădrlor nu asgură condţle paramerlor de confor sau au un consum suplmenar de energe. Asfel, dacă se consderă o clădre cu re nvele, cu 1 încăper pe nvel, consumul anual suplmenar de energe necesar asgurăr emperaur de confor ese de aproxmav 5 MWh. În funcţe de gradul de zolare ermcă se poae obţne o reducere cu % a acesu consum, asgurând concomen ş o reducere a necesarulu de încălzre cu 4...6%. Rolul suprafeţe exeroare. raul ermozolan exeror proeja cu un sra de encuală hdrofobă conduce la o scădere a efecelor combnae ploae - vân (nu perme umezrea srucur nţale) ş prn aceasa se obţne creşerea rezsenţe la ransfer ermc ş de asemenea, rezulă o scădere a perderlor de căldură prn evaporare. În mod cer creşe gradul de mpermeablae al srucur la aer ş la vapor. Necesarul de energe penru încălzre al une clădr se poae exprma cu relaţa: K E N ( e ) dx (2.11) în care ese randamenul ssemulu de încălzre. Ţnând seama de ecuaţle (2.9) (2.11), raporul consumulu energec după ş înane de reablare ermcă a clădr ese da de relaţa: E E K N ( ) 2,566N ' ' ' ',3835 e (2.12),3835 K N ( e ) 2,566N 23

35 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură În fgura 2.2 se preznă raporul sarcn ermce Q ' Q ş a consumulu de energe E ' E în funcţe de gradul de reablare ermcă K ' K, penru emperaura de echlbru de 12ºC. Fg Varaţa sarcn ermce ş a energe necesare Duraa peroade de încălzre depnde ş de caracerscle ermce ale anvelope clădr. În fgura 2.3 se preznă varaţa necesarulu de căldură pe duraa peroade de încălzre, consderând că înanea reablăr ermce a clădr emperaura de echlbru a fos 12 C. Fg Varaţa necesarulu de căldură înanea reablăr ermce 24

36 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură După reablarea ermcă a clădr raporul necesarulu de căldură ramâne acelaş, dar se observă reducerea peroade de încălzre dacă se au în vedere aporurle de căldură (fg. 2.4). Fg Varaţa necesarulu de căldură dupa reablărea ermcă La dmensonarea ssemulu de încălzre se negljează aporurle de căldură, încâ ssemul pe oaă duraa peroade de încălzre va funcţona la o capacaea parţală. Dn fgura 2.5 se observă că aporurle de căldură acoperă pese 5% dn necesarul de încălzre pe un nerval de 6...8% dn peroada de încălzre. Fg Raporul dnre aporurle ş necesarul oal de căldură 25

37 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Dacă o clădre ese reablaă dn punc de vedere ermc, crca 3% dn economa oală de energe se realzează daoră peroade ma reduse de încălzre. Noua emperaură de echlbru depnde de gradul reablăr ş de sarea fzco-ermcă nţală a anvelope clădr. Influenţa aporurlor de căldură va creşe semnfcav după reablare. Varaţa consane de mp. Consana de mp T a unu elemen de consrucţe se defneşe cu relaţa: C T (2.13) k în care: C ese capacaea ermcă a încăper; k coefcenul de ransfer ermc al elemenulu de consrucţe; ara elemenulu de consrucţe. Consana de mp penru o încăpere se defneşe ţnând seama ş de nflraţle de aer: T j C k c L j j e e p (2.14) în care: L p ese debul de aer proaspă nrodus în încăpere, căldura specfcă a aerulu. e - densaea aerulu, c e - Cu câ valoarea consane de mp ese ma mare, cu aâ emperaura aerulu neror ese ma sablă la varaţle emperaur aerulu exeror. Dacă scad perderle de căldură prnr-un elemen exeror/încapere, ar capacaea de acumulare nu se modfcă (char creşe în cazul zolar ermce suplmenare), aunc consana de mp a elemenulu/încăper creşe. Aceasa are ca efec ulzarea ma efcenă a aporurlor solare, o ampludne de osclaţe a emperaur aerulu neror ma mcă, respecv recerea ma uşoară pese peroadele exreme nefavorable [37] Caracersc reale ale anvelope clădrlor Dupa crza energecă dn 1973, oae ţărle dn Europa de Ves ş în specal ţărle nordce, au recu la efecuarea unor programe naţonale de proecţe ermcă, care au fos realzae în eape progresve. În cadrul acesor programe s-au aplca dfere soluţ de îmbunăăţre a gradulu de proecţe ermcă benefcndu-se de faclăţ fscale precum: 26

38 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură crede de sa cu dobânda mcă, arfe dferenţae la energa ermcă, scurea de mpoze sau mpoze dferenţae ec. Ca urmare a acesor polc, a fos încurajaă perfecţonarea unor ehnolog ş folosrea de maerale de consrucţ performane, penru realzarea elemenelor exeroare de închdere a clădrlor de locu, asgurându-se o creşere repaă a rezsenţelor ermce ale acesora. Asfel, consumul specfc de energe penru încălzrea clădrlor a scăzu connuu: - în Germana s-a ajuns în 21, faţă de 1978, la o reducere a consumulu de energe cu 65%; - în Iala s-a ajuns în 1994, faţă de 1978, la o reducere a consumulu de energe cu 4%; - în Ausra s-a ajuns în 1997, faţă de 1984, la o reducere a consumulu de energe cu 55%; - în Frana s-a ajuns în 21, faţă de 1974, la o reducure a consumulu de energe cu 6%; - în ueda s-a ajuns în 199, faţă de 1976, la o reducere a consumulu de energe cu 65%. În connuare se preznă o sere de elemene de legăură înre noţunle de energe ş clădre, înr-o perspecvă care face referre la nervalul de mp de la şocul peroler dn an 7 până în 24. Un momen mporan al acese cronolog ese schmbarea socală ş polcă radcală, care a avu loc în ţara noasră în decembre 1989, la mjlocul nervalulu de mp consdera, ş anume căderea regmulu Ceauşescu. Prn urmare, esmărle urmăoare vor f legae în prncpu, de re an mporanţ: 1974, 199 ş 24. Dn punc de vedere al clădrlor, în Româna exsă un fond locav mporan, care, în ermen de refernţă abordaţ, aveau urmăoarele valor [21], [37]: locunţe, dn care aproxmav 35% cu încălzre cenrală; locunţe, dn care aproxmav 42% cu încălzre cenrală; locunţe, dn care aproxmav 5% cu încălzre cenrală. Conform daelor ulmulu recensămân dn 22, 52,5% dn locunţe sun suae în medul urban. Majoraea locunţelor dn Româna sun suae în clădr cu vechme cuprnsă înre 15 ş 55 an, caracerzae prnr-un grad redus de zolare ermcă ş o uzură avansaă. rucura fondulu locav în funcţe de vechme ese prezenaă în fgura

39 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură 1-2 an 7% <1 an 3% >55 an 25% >55 ans 4-55 ans 2-4 ans 2-4 an 37% 4-55 an 28% 1-2 ans <1 ans Fg rucura fondulu de locunţe dn Româna Penru comparaţe, în anul 1995, în ţărle Unun Europene, 15 mloane de locunţe rezdenţale sun dsrbue în modul prezena în fgura 2.7. Ca elemen specfc puem remarca procenul de 97% dn fondul locav aparţnând secorulu prva, ceea ce repreznă o valoare mporană, în comparaţe cu suaţa de dnane de 199. Aceasa înseamnă că numărul de român care locuesc în clădr închrae ese foare redus. <1 an >45 an 32% 28% >45 ans 3-45 ans <1 ans 3-45 an 4% Fg rucura fondulu locav în UE În acelaş mp, în mede 56% dn clădrle rezdenţale dn UE sun ocupae de căre proprear. Aces aspec are o semnfcaţe parculară în rapor cu mplcarea proprearlor (ş a locaarlor în cazul Române) în acvăţ legae de economa de energe în locunţe [38]. 28

40 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură După începuul crze energece dn 1973, preocuparea penru amelorarea gradulu de proecţe ermcă a elemenelor anvelope clădrlor, a cunoscu o evoluţe parculară, al căru scop era amelorarea econome de energe ş în acelaş mp sasfacerea exgenţelor de performanţă în ceea ce prveşe conforul ermc. În peroada aneroară anulu 1973 în Româna erau în vgoare reglemenărle de proecţe ermcă raduse dn lmba rusă. Penru rezsenţa oală la ransfer ermc, R valorle prevăzue erau: -,88 1,6 m 2 K/W penru pereţ; - 1,18 1,73 m 2 K/W penru acoperş. În mod surprnzăor, în anul 1973 sun mpuse valor dmnuae penru gradul de proecţe ermcă a elemenelor de închdere de aproxmav 26,4%, la o emperaură neroară de refernţă = 2 o C (fgura 2.8). PERETI EXTERIORI ACOPERIURI Ro,nec zone clmaque I zone clmaque II zone clmaque III Fg Valorle rezsenţe ermce R o Aceasă suaţe se explcă prn nerţa brocracă a ssemulu care aplcă norme elaborae înane de debuul crze mondale a perolulu, char dacă realaea era cu oul ala. Aba în anul 1978 în Româna au fos modfcae câeva reglemenăr. În aces mod, emperaura neroară de refernţă a fos mcşoraă la T = 18 o C ş valorle lu R vor f: - 1,16 1,25 m 2 K/W penru pereţ; - 1,46 1,63 m 2 K/W penru acoperş. 29

41 Danemark France Iale Norway Pays-Bas R.F.A Royaume uède Russe R.D.A Roumane Ro,nec Danemark France Iale Norvège Pays-Bas R.F.A Royaum uède Russe R.D.A Roumane Ro,nec Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură În ma mule ţăr europene, încă dn 1976 reglemenărle prvnd gradul de zolare ermcă erau modfcae. De exemplu, R era: - 1,2 1,8 m 2 K/W penru pereţ (fgura 2.9); - 1,3 1,4 m 2 K/W penru acoperş (fgura 2.1). Acese valor au fos majorae în peroada , ajungând la R = 1,8 3,8 m 2 K/W. PERETI avan oc.1975 en 1976 recommandé Fg Valorle R penru pereţ exeror ACOPERIURI avan oc.1975 en 1976 recommandé Fg Valorle R penru acoperşur 3

42 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură În Româna, 1984 repreznă anul care a adus o remarcablă schmbare în ceea ce prveşe normele, prn adoparea coefcenulu global de zolare ermcă G [W/m 3 K]. un mpuse valor normae penru G N =,315,61 W/m 3 K, ceea ce corespunde unor valor de 12 2 kwh/m 2 an penru consumul specfc. Aba în 1997, prn nole reglemenăr, ese mpusă ulzarea soluţlor penru elemenele de consrucţe, cu un grad de proecţe ermcă superor. Ese mpus ermenul R rezsenţa ermcă specfcă corecaă mede a clădr, penru fecare p de elemen, ale căru valor sun: - 1,4 m 2 K/W penru pereţ exeror; - 3, m 2 K/W penru planşee pese ulmul nvel; - 1,65 4,5 m 2 K/W penru planşee la parea nferoară; -,5 m 2 K/W penru âmplăra exeroară. În prezen valorle gradulu de proecţe ermcă R o sun măre ma mul: - 2,5 3,2 m 2 K/W penru pereţ exeror; - 3,6 4,2 m 2 K/W penru planşee pese ulmul nvel; - 3, 5, m 2 K/W penru planşee la parea nferoară; -,62 m 2 K/W penru âmplăra exeroară. Acese valor se dmnuează foare mul în calculu rezsenţe R daoră prezenţe punţlor ermce în elemenele anvelope. Prn urmare, dn punc de vedere a normelor ehnce, gradul de proecţe ermcă mpus clădrlor dn Româna, conduce la consumur energece în secorul erţar, suae aproape de valorle preconzae în ţărle europene. În ceea ce prveşe producerea ş consumul energec, rebue făcuă observaţa că daele ofcale publcae înane de 199 nu po f luae în consderare decâ cu un grad mare de aproxmare a suaţe economce reale. Asfel, consumul uzual al populaţe era afeca de înreruper frecvene în almenarea cu energe elecrcă ş ermcă, ma ales în mpul ern. Asfel, emperaura efecvă a aerulu neror scădea în mod frecven până la valor suae în jurul a 1-11 C. După 199 suaţa s-a schmba în mod radcal, cfrele publcae reflecând desul de precs realaea. În abelul 2.1 [38] sun prezenae evaluărle referoare la consumul de energe ermcă ş elecrcă dn peroada de după schmbarea regmulu. 31

43 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Noă: daele sasce dsponble au fos publcae în 23 ş fac refernţă la 22. Tab Consum energec naţonal Consum energec naţonal Consum energec oale Energe elecrcă Energe ermcă U.M MJ 911,1 934,3 548,5 827,9 988,6 1314,6 1176,7 1158,4 ml kwh Kcal 163,7 161,9 65,9 142,5 92,5 125,7 9,17 16,16 Valorle dn abel reflecă evoluţa conradcore a Române. Pe de o pare, căderea bruscă a econome de la mjlocul anlor 9 a nfluenţa consumul de energe elecrcă, ma ales în ndusre. Pe de ală pare, dmnuarea consumulu de energe ermcă a fos deermnaă (în afara varaţlor clmace) de sărăcrea populaţe în specal în medul urban, care fnd în mposblaea de a plă facurle penru energe dn ce în ce ma mar a redus consumul, ar în unele cazur a condus până la renunţarea la încălzre ş la apă caldă menajeră. Fg Evoluţa consumurlor specfce de energe ermcă penru încălzrea clădrlor de locu colecve Un al fenomen de masă a fos renunţarea, în aglomerărle urbane, la almenarea cu energe ermcă de la ssemul de încălzre cenralza ş monarea în aparamene a cenralelor ndvduale pe gaz. Aceasă ulmă soluţe a redus consumul de căldură (fgura 2.11) ş valoarea facur aferene, dar cu efece negave asupra medulu ş a echlbrulu hdraulc a reţele de încălzre urbană [23]. 32

44 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Monarea cenralelor ndvduale a avu ca efec pozv fapul că un proprear de aparamene au amelora proecţa ermcă a locunţelor, ceea ce a consu un exemplu bun penru resul populaţe. Asfel, o sere de proece plo, realzae în Româna, au demonsra că se poae asgura un nvel accepabl penru conforul ermc cu un consum energec dmnua cu 2-25%, care a fos cupla cu un lumna adecva cu o puere nsalaă dmnuaă de 4-5 or. Un sudu şnţfc realza penru ţărle recen negrae în UE [35] sau canddae, ndcă resurse mporane în ceea ce prveşe poenţalul de conservare a energe (fgura 2.12). 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% % Bulgare lovaque Roumane Tchèque Rép Leone Pologne Esone Hongre Luane lovéne Fg Poenţalul de conservare a energe Dn perspecva negrăr europene, Româna se confrună cu două probleme majore: pe de o pare dmnuarea severă a rezervelor de energe, ceea ce mplcă mporur dn ce în ce ma mar, ar pe de ală pare un fond locav cu performanţe energece reduse. În Româna, sraegle penru realzarea efcenţe energece în clădr au ca model, în ln generale, modelul ţărlor europene dezvolae. Româna rebue să reducă emsle cu 8% faţă de nvelul anulu Aşadar, Româna ş poae ange voarea ţnă doar dacă se au măsur de efcenţă energecă. 33

45 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură 2.5. Poenţalul de efcenzare al clădrlor dn Româna Cea ma răspandă meodă de zolare ermcă a pereţlor ese acoperrea la exeror cu un sra de polsren. Polsrenul, ca oae maeralele, ese caracerza de o conducvae ermcă (o consană a maeralelor masuraă în W/m K), care în general ese scrsă pe ambalaj. Aceasă conducvae ermcă, în rapor cu grosmea, deermnă coefcenul de ransfer ermc. Înre polsrenul expanda ş cel exruda, nu exsă o dferenţă consderablă a conducvăţ ermce [31]. După cum s-a arăa, clădrle de locu exsene în Româna au o zolare ermcă scăzuă, nferoară cernţelor sandardelor acuale, lucru ce conduce la consumur mar de energe în exploaare. Penru a avea o magne de ansamblu asupra performanţelor energece ale clădrlor de locu exsene în Româna, se araă în fgura grafcul de varaţe a consumulu specfc anual de căldură penru încălzre, pe pur reprezenave de clădr, în funcţe de ndcele de formă (compacae) al clădr; ndcele de formă al clădr repreznă raporul dnre ara anvelope clădr, în m 2 ş volumul clădr, în m 3. Fg Consumul specfc anual de căldură penru încălzre al clădrlor de locu dn Româna 34

46 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Pe baza analzelor ş măsurăorlor efecuae, experţ consderă prorară reablarea ermcă conceraă penru blocurle de locunţe exsene în medul urban, deoarece: - numa penru încălzrea ş asgurarea ape calde menajere a blocurlor cuplae la ssemul urban de ermofcare se arbue 37-49% dn consumul fnal oal de energe al secorulu populaţe dn Româna; - blocurle pzae au o pondere de 72% dn fondul de locunţe exsene în medul urban; - crca 58% dn blocurle exsene (2,4 mloane aparamene) consrue înane de anul 1985, ar necesa în prezen nervenţ de reablare ş modernzare ermoehncă [22]. O comparaţe recenă cu normavele ţărlor dn UE ş câeva dn ţărle fose comunse ese prezenaă în abelul 2.2. Valorle mar ale coefcenţlor de ransfer ermc U penru pereţ ş acoperş corespunzând Germane ş pane se daorează ncluder în calcul a suprafeţelor vrae ş nu numa a celor opace. Tab. 2.2 Izolaţ ermce Des s-ar părea ca ţara noasră a ans un nvel performan în reglemenărle aflae în vgoare, la nvelul UE, se esmează că, pâna în anul 21, exsă penru clădr un poenţal de economsre a energe penru încălzre, apa caldă, aer-condţona sau lumna de crca 22% dn consumul prezen. Aces poenţal de economsre ese defn ca reprezenând nvesţle în ehnologe efcenă energec având o peroadă de 35

47 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură recuperare de cel mul 8 an ş permţând o raă de recuperare mare comparav cu nvesţle alernave, nclusv cu nvesţle în producţa de energe. După cum s-a arăa în Raporul asupra Progresulu în chmbarea Clmacă dn Europa, aceasă cfră s-a baza pe poeza une rae normale de modernzare ş reablare penru clădrle exsene, o creşere anuală neă de 1,5% în socul de clădr, precum ş o ulzare dn ce în ce ma mare de no ehnolog în clădr [23]. Penru a unfca modul de abordare a consumurlor energece în secorul clădrlor ş a puea compara performanţele acesora, a fos elabora sandardul European EN 832 ş EN IO 1379 care sau la bază meodelor smplfcae de calcul a necesarulu de căldură. copul acesor abordăr unare a fos acela de a îndepln prevederle drecve CE 91/22 a Parlamenulu European prvnd nroducerea oblgavăţ cerfcaulu energec al clădrlor, dn care să reasă efcenţa consumulu energec [2]. În scopul sablr une meodolog comune prvnd cerfcarea energecă a clădrlor, consumul de energe al locunţelor ese consdera în UE ca bază penru sablrea clasfcăr ş formaulu echee energece. Asfel, clasa A corespunde celor ma bune performanţe ş ehnolog adopae penru casa pasvă al care consum în energe prmară penru încălzre, apă caldă, venlare ş lumnare înregsra în ueda, Germana ş Franţa, a fos de cca. 3 kwh/m2.an. Clasa nferoară G, corespunde consumulu de pese 2 kwh/m2an, energa prmară, corespunzăor normelor în vgoare în UE. Înre clasa A ş clasa G se înscru celelale clase energece cu consumur dfere. Prn Ordonanţa de urgenţă a Guvernulu nr.18 dn 29, s-a sabl ţna consumulu anual specfc penru încălzre sub 1 kwh/m2.an, odaă cu daa de nervennd oblgavaea ca proprear aparamenelor dn blocurle de locunţe să pună la dspozţe la închrere sau vânzare, a Cerfcaulu de Performanţă Energecă. Pracc nu se ma po închea ace moblare vânzare/cumpărare fără Cerfcaul de Performanţă Energecă al clădr, conform meodologe MC 1/26 elaboraă în conformae cu prevederle Leg 372/25. 36

48 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură 2.6. Termosaarea ş echlbrarea hdraulcă a nsalaţe neroare Fg Robne ermosac cu cap de reglaj cu lchd ermosensbl Robneele ermosace (fgura 2.14) sun desnae reglăr ndvduale a emperaur dore în fecare cameră, ele menţnând emperaura dn nerorul camere la valoarea seaă de ulzaor, prn conrolul debulu de agen ermc care nră în radaor. Ele perm asfel conrolul ndvdual al funcţonăr fecăru corp de încălzre, obţnânduse nu numa un confor spor prn ajusarea emperaurlor conform necesăţlor dn fecare încăpere, dar ş o mporană econome de energe. Funcţonarea robneulu se bazează pe un senzor specal, plasa în capul de reglaj. Capul ermosac, ese un ansamblu care ulzează energa surselor de căldură dn cameră ş menţne la o valoare consană seaă de ocupanul camere, emperaura neroară, fără a folos ală sursă de energe auxlară; (de ex. energe elecrcă). Ese pracc un ermosa de cameră care compară emperaura neroară măsuraă cu cea doră de locaar ş care se seează cu ajuorul scale gradae nscrpţonae pe capul ermosac, ş în funcţe de comparaţa făcuă, închde sau deschde robneul, mcşorând sau mărnd, dupa caz, debul agenulu ermc dn radaor. enzorul ermosac ese prevăzu cu un ssem pe bază de burduf, umplu cu lchd sau gaz, sensbl la emperaură. Acesa se dlaă / conracă corespunzaor creşer respecv scăder emperaur, acţonând promp venlul de pe corpul de încălzre ş asfel conrolând debul de agen ermc. enzorul ermosac perme reglarea emperaur în nervalul 6 C - 28 C. O emperaură consderaă opmă penru majoraea ulzaorlor ese cea de 2 C, corespunzăoare gradaţe 3 de pe robneele ermosace. În aces mod se ulzează sursele secundare de căldură (soare, camere învecnae, aparae elecrocasnce, 37

49 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură prezenţa persoanelor, ec.) penru angerea emperaur dore, fap care conduce la economsrea energe ermce dae de calorfere. Toodaă se po face adapăr ale cheluellor penru încălzre la bugeul dsponbl prn lmăr ale funcţonăr calorferelor în dverse încăper ş pe dverse peroade de mp, fără a necesa debranşăr. căderea emperaur alese cu 1 C duce la econom de 6% dn cosurle încălzr. De asemenea, se poae alege un regm de funcţonare a calorferelor cu proecţa împorva îngheţulu, cu o mporanţă deosebă pe peroada în care nu se doreşe încălzrea încăperlor respecve. Conrolul consumulu de căldură ş obţnerea în aparamen a emperaur de confor, dferenţaă evenual pe încăper, în funcţe de desnaţa fecărea dnre acesea, se realzează doând fecare radaor cu câe un robne ermosaa, adcă un robne cu două că pe care se monează un cap ermosac. Reglajul realza ese un reglaj de p P, adcă proporţonal. Pracc, ese cea ma sgură ş ma efcenă soluţe de reglare a emperaur camere încălză cu ajuorul radaoarelor. Avanajele majore ale ulzăr echpamenulu sun reprezenae de menţnerea emperaur neroare de confor ş realzarea une foare mporane econom de energe ermcă, prn închderea robneulu radaorulu, când emperaura neroară ange valoarea doră. Dec nu ese sufcen doar reparorul de cosur care ne ndcă consumul c ma ese necesar ş robneul ermosaa care conrolează emperaura ş lmează consumul. Prv dn puncul de vedere al plăorulu, puem spune că ese char ma mporan robneul ermosaa, penru că de fap acesa ese elemenul de lmare a consumulu dn punc de vedere energec ş elemenul de reglaj al emperaur. Ce ma mporanţ paramer a robneulu ermosa, ce care dferenţază clar pe calăţ dferele mărc, sun hyseress-ul, adcă dferenţa de emperaură neroară înre deschderea ş închderea robneulu, mpul de reacve, cursa nomnală a robneulu, rezsenţa la încovoere, mpul de vaţă, nfluenţa căder de presune pe robne asupra precze funcţonăr acesua, nfluenţa emperaur agenulu ermc ş ulmul dar nu ş cel dn urmă, zgomoul prn robne, produs de un deb prea mare. În momenul când avem de-a face cu un robne ermosaa care are hyseress mare, mp de reacţe mare, nfluenţa mare asupra precze reglajulu daoraă presun ş emperaur agenulu ermc, aunc conrolul emperaur neroare ese alera, emperaura de confor se ange foare greu sau în anume cazur nu se ange, echlbrul ermc în jurul emperaur seae ese prea fragl ar economa de energe nu se ma realzează [32]. Robneele cu reglaj ermosac modfcă debul de agen ermc care rece prnrun corp încălzor în funcţe de emperaura aerulu. Modfcarea de deb aparuă la unul 38

50 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură dnre consumaor se resme în o ssemul hdraulc. semul reacţonează la perurbaţa nrodusă, auoechlbrându-se, însă la ale debe decâ cele nomnale, normale [13]. Modul în care ssemul hdraulc reacţonează la modfcăr ale debelor de flud la unul sau la ma mulţ consumaor poae f caracerza prn sablaea hdraulcă a ssemulu. Aceasa reflecă concepţa ssemulu hdraulc dn faza de proecare. Asfel, alegerea unor veze ma mar decâ cele recomandae pe ronsoanele prncpale ş o dmensonare ma largă a celor secundare, de racordare a consumaorlor, poae produce dezechlbre naccepable în cazurle în care debele masce la consumaor varază (nsalaţ cu robnee de reglaj canav auomae, nsalaţ la care se închd anumţ consumaor, ec.). Alegerea corecă a damerelor (vezelor) alăur de prevederea unor dspozve acve de reglare zonale (penru nsalaţle cu robnee auomae de reglaj la radaor) perm obţnerea unor flucuaţ mc ale debelor de flud dn ssem [2]. semele de încălzre la care reglajul calav cenralza ese suplmena prnrun reglaj canav auoma local la radaor sau la nrarea în reţeaua de aparamen, rebuesc doae suplmenar cu dspozve auomae de reglare a paramerlor hdraulc a fludulu (de exemplu vane auomae de presune dferenţală consană monae la baza coloanelor, vane de descărcare penru lmarea superoară a presun dferenţale pe anume porţun dn ssem, pompe cu uraţe varablă ec.). semele de încălzre colecve dn clădrle condomnale, în confguraţa lor acuală, sun sseme la care dferenţele faţă de debele de flud proecae po f foare mar. Inroducerea ssemelor de reglare canavă locală cu robnee cu ermosa măreşe ş ma mul acese dezechlbre. Anularea funcţonăr unor consumaor (prn închderea voă a robneelor în peroade de vacanţă sau penru econome, prn decuplarea debranşarea - de la ssemul cenralza de almenare cu căldură) produce acelaş p de dereglare în reparţa debelor de flud dn ssemele neroare de încălzre [7]. Penru o nsalaţe neroară de încălzre clască, de la care se deconecează o pare dn consumaor (suaţe echvalenă cu închderea robneelor anumor consumaor), mcşorarea debelor necesare se raduce prnr-o mărre a dferenţelor de presune (ş dec a debelor în crculaţe prn radaoare). De asemenea, în funcţe de pozţa acesor consumaor în ssem, po apărea crcue care scurcrcuează resul nsalaţe, prn care vor rece debe ma mar decâ cele normale, în dermenul resulu de nsalaţe. Influenţa acese dereglăr penru acese sseme nu poae f mcşoraă decâ prn coreca dmensonare a damerelor ş prn monarea unor vane de reglare (cu reglaj fx ş auomae) pe dfere porţun dn ssem (baza coloanelor ec.). 39

51 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Funcţonarea dereglaă a ssemelor exsene, dn punc de vedere hdraulc, ese accenuaă: - de lpsa organelor fxe de reglaj (sau de lpsa reglajelor acolo unde exsă armăurle), de depunerle de rugnă, pară, nămol ec., (care au mcşora damerele efecve ş caracerscle ssemulu); - de modfcărle paramerlor fludulu la puncul de racord (deb, presune dferenţală); - de nroducerea ssemelor acve (auomae) de reglaj local (de exemplu robnee cu ermosa) în ssemele pasve (pracc funcţonând cu debe consane), fără prevederea dspozvelor zonale auomae de reglare a reţele de dsrbuţe; - anularea debelor prn anumţ consumaor (închder de radaoare, deconecăr de la reţeaua publcă ec.). Funcţonarea hdraulcă corecă a une reţele neroare colecve de almenare cu căldură dnr-o clădre condomnală presupune: - exsenţa debulu necesar de agen ermc ş a presun dferenţale mnme în puncul de racord (de branşamen) la reţeaua exeroară de almenare cu căldură sau la cenrala ermcă de clădre; - dmensonarea corecă a reţele neroare de dsrbuţe dn punc de vedere a reparţe debelor înre consumaor ş a sablăţ hdraulce a nsalaţe; - lpsa oburărlor produse de pară ş mpurăţ; - exsenţa ş coreca reglare a dspozvelor fxe de reglare hdraulcă (robnee de echlbrare hdraulcă la radaor, la baza coloane, la puncul de racord ec.); - exsenţa ş coreca reglare a dspozvelor acve (auomae) de reglare hdraulcă (vane de reglare auomaă a presun dferenţale la baza coloane ec.), ma ales dacă ssemul de încălzre ese prevazu cu organe auomae de reglaj canav (de exemplu robnee cu ermosa). În concluze, funcţonarea dezechlbraă a unu ssem neror de încălzre colecv poae f produsă dec aâ de decuplarea unor consumaor (prn debranşare sau prn închderea robneelor), câ ş prn ulzarea robneelor cu reglaj auoma acv (de exemplu robnee cu ermosa) [4]. Penru rezolvarea acesu p de dezechlbrare hdraulcă rebue acţona prn nroducerea unor perder de sarcnă suplmenare prn robnee de reglare (cu reglaj fx) plasae la baza coloanelor (în unele cazur acesea exsă). Efecele dezechlbrăr dnamce produsă de acţunea robneelor cu reglaj ermosac plasae înr-o nsalaţe cu reparoare de cosur nu poae f compensaă prn robneele cu reglaj fx, fnd necesară nroducerea unor organe de reglaj auomae, la baza coloanelor [12]. 4

52 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură Reţeaua exeroară de almenare cu căldură (care aparţne furnzorulu sau dsrbuorulu de energe ermcă) ese de asemenea nfluenţaă de schmbarea regmulu hdraulc de la consumaor de ulăţ: reglarea acesora ese sarcna furnzorulu ş ese efecuaă de obce la începuul fecăru sezon de încălzre Concluz parţale Izolarea unu aparamen vech, care presupune zolarea pereţlor cu polsren, monarea de âmplare ermozolană poae reduce consumul de energe cu până la 5%, la crca 1 kwh/m² an. Majoraea locunţelor dn Româna depăşesc un consum de energe ermcă de 2 kwh/m² an, porv analzelor realzae la fundamenarea acelor normave prvnd cerfcarea energecă, fap ce le înscre în clasa energecă D. În cadrul programulu de reablare ermcă susţnu de sa, se foloseşe polsren de 1 cenmer care ese un bun zolaor ermc. Un sra de 1 cenmer de polsren face ma mul decâ un rând în plus de cărămz. Un peree zola are o rezsenţă ermcă de 3,8 m²k/w, faţă de un peree de cărămdă smplu, nezola, care are o rezsenţă de doar.63 m²k/w. Înr-un sudu recen realza se araă că în cazul unu aparamen cu re camere zola ermc se realzează o econome de crca 823 euro pe an, adcă pese 41 euro pe peroada de vaţă a locunţe. Pe duraa de vaţă a unu aparamen sua în clasa energecă A (consum de pană la 7 kwh/m² an), valoarea oală a economlor la facură de înreţnere repreznă până la 31% dn valoarea aparamenulu. Termopanul reduce consumul cu 3%. Rezsenţa ermcă în cazul ermopanulu ese de.71 m²k/w, faţă de doar.4 în cazul une feresre duble dn sclă. Prn ulzarea une fo de sclă de joasă emsvae rezulă reducerea drască a perderlor de căldură, coefcenul de ransfer al căldur (perderle de căldură) se mcşorează de la 2.7 W/m²K până la 1.4 W/m²K. În Româna, fondul consru exsen cuprnde în majorae consrucţ neperformane dn punc de vedere energec, deermnând degajăr mporane de agenţ poluanţ chmc ş ermc. Problemele majore în ceea ce prveşe descoperrea surselor de fnanţare, mpun sablrea prorăţlor ş a măsurlor de reablare ş de modernzare energecă a clădrlor având performanţe energece modese. În ţara noasră, penru sasfacerea exgenţelor mpuse de acese pur de proece europene ese necesară mplcarea uuror specalşlor dn domenul clădr (energe, 41

53 Capolul 2 Reablarea ermcă a clădrlor racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură consrucţ, arhecură, planfcare urbană, furnzor de ulăţ, nsuţ fnancare ec.) prnr-o abordare negraă ş unară la nvel local ş regonal, dar cu mpac la nvel european. 42

54 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza CAPITOLUL 3 MODELAREA COMPORTAMENTULUI TERMIC DINAMIC AL ITEMULUI CLĂDIRE-INTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE. REGLAJUL TERMIC CALITATIV CENTRALIZAT 3.1. cură nroducere Clădrle încălze în mpul sezonulu rece sun sseme ermce cu două componene fzce, acesea fnd clădrea propru-zsă ş nsalaţa de încălzre cenrală dn doarea acesea. Înre cele două componene fzce exsă însa deosebr de care s-a ţnu seama în lucrarea de faţă. Ne referm la fapul că dacă nsalaţa de încălzre cenrală ese o componenă fzcă penru care raarea în regm ermc saţonar ese admsblă, nu acelaş lucru se poae spune ş despre clădre, penru care raarea în regm ermc nesaţonar se mpune de mule or char dacă încălzrea clădr se face în regm connuu ablrea modelelor maemace Ţnând seama de fapul că la încălzrea cenrală reglarea emperaur agenulu ermc se face ouş cu nermenţă, în funcţe de emperaura exeroară s-a propus penru clădre un model de regm ermc nesaţonar. Asfel clădrea, s-a consdera a f un ssem ermc cu două componene masve acesea fnd: masvaea exeroară (anvelopa clădr) ş masvaea neroară (pereţ neror ş planşeele care despar nvelele înre ele). Fecare dnre cele două masvăţ menţonae s-a consdera caracerzaă de câe o emperaură reprezenavă, e ş respecv. Aces ssem ermc funcţonează înre două poenţale ermce, acesea fnd emperaura de nrare a agenulu ermc în nsalaţa de încălzre cenrală ş emperaura exeroară. Temperaurle reprezenave penru aces ssem ermc se vor aşeza pe valorle de echlbru asfel încâ la fecare momen blanţurle ermce specfce să fe 43

55 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza asgurae. Dae fnd solcărle ermce varable, emperaurle reprezenave menţonae vor avea un comporamen ermc dnamc ş fluxurle ermce lvrae ssemulu ş dspae de căre acesa, vor avea de asemenea valor varable în mp. -au scrs blanţurle ermce specfce fecăre componene a ssemulu, s-au prelucra ecuaţle de blanţ ş s-a sabl modelul maemac aferen comporamenulu dnamc al ssemulu analza. Rezolvarea modelulu maemac s-a făcu numerc ş s-au prezena grafc rezulaele obţnue. De asemenea s-au prezena grafc ş o sere de dae expermenale obţnue prn măsuraor în cadrul unu ssem de încălzre dsrcuală ş s- a făcu o analză comparavă vzând calbrarea modelulu maemac. o Blanţur ermce Aşa cum s-a menţona, se scru blanţurle ermce de regm saţonar penru fecare dn componenele clădr, ssemul consrucţe-nsalaţe de încălzre cenrală. În prncpal blanţurle ermce descrse se vor refer la masvaea neroară ş masvaea exeroară a clădr, penru nsalaţa de încălzre fnd sufcen un blanţ ermc de regm saţonar. Blanţul ermc nesaţonar, aferen masvăţ neroare: k CI CI F CI a ca n 36 a PE FE 2 V a T e R V PE PI e PI c PI R FE d d e (3.1) Blanţul ermc nesaţonar, aferen masvăţ exeroare: PE PE de 2 e 2 e e VPE PE cpe (3.2) R R d PE PE În relaţa (3.1) apare facorul F CI care perme exprmarea fluxulu ermc lvra de căre nsalaţa de încălzre. Punerea în evdenţă a acesua are la bază blanţul ermc în regm saţonar a nsalaţe de încălzre cenrală [14]. 44

56 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Blanţul ermc global al nsalaţe de încălzre: T R kci CI ml W c (3.3) sau: T R W c T R kci CI (3.4) T ln Rezulă de ac: R k T CI CI ln NTUCI (3.5) R W c e defneşe facorul E CI ca fnd: E CI R exp NTUCI (3.6) T În condţ nomnale avem: E CI R NTUCI (3.7) T exp unde: NTU CI ln T (3.8) R Valorle curene penru NTU CI ş E CI se po exprma în funcţe de valorle lor nomnale: NTU CI kci CI W c kci CI k W c k CI CI W W NTU CI kci k W W CI (3.9) ar: E CI CI CI kci k CI W W exp NTUCI exp NTU CI E W W (3.1) k k 45

57 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Facorul F CI se defneşe dn exprmarea puer ermce emse de nsalaţa de încălzre sub forma: k CI CI ml CI CI CI T k F (3.11) de unde: F CI 1 E 1 E ml CI CI (3.12) T NTUCI ln ECI în consecnţă rezulă: unde: F CI kci kci W W CI 1 E (3.13) kci kci NTUCI W W k k CI CI ml ml.3 (3.14) în condţ nomnale: 1 1 E 1 CI ECI T R T F ln ln CI (3.15) NTUCI ECI T R Revennd acum la relaţle (3.1) ş (3.2), dn prelucrarea acesora rezulă ssemul de ecuaţ dferenţale lnare de ordnul 1: d d V PI 1 PI c PI kci 2 R CI PE PE F k e CI 2 R CI PE PE CI R F CI FE FE T a ca 36 R FE FE n a V a a ca 36 n a V a e (3.16) 46

58 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza de d V PE 1 PE c PE 2 R PE PE 2 R PE PE e 2 R PE PE 2 R PE PE e (3.17) Capacaea de ransfer ermc a nsalaţe de încălzre se defneşe dn blanţul ermc global al clădr în regm nomnal, adcă: k CI CI F CI PE FE a a n V T c a a e RPE RFE 36 (3.18) Relaţle (3.16) ş (3.17) formează un ssem de două ecuaţ dferenţale lnare penru care se propune o meodă de rezolvare numercă [15]. e denfcă ma nâ consanele de mp ş făcând noaţle: C C C T Te Te k CI VPE PE c PE 2 2 R R R FE FE PE CI F CI VPI PI c PE 2 R R PE PE PE VPI PI cpi a ca na 36 ; C PE Te V a V ; C FE FE PI Te PI a c 36 PI 2 R V PE PE PE c PI a ; 2 R n PE PE PE a C c V Tc PE a ; ; V k C PI CI Tee PI CI V c F PE PI CI ; 2 R PE PE PE c PE ; (3.19) Cu acese noaţ ssemul de ecuaţ dferenţale devne: d 1 d C T de 1 d C Te 1 C Te 1 e C Te 1 e C Tc 1 C Tee T e 1 C ; Te e ; (3.2) 47

59 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 48 o Rezolvarea numercă semul (3.2) se poae scre sub forma marcală: e T Tee Te Tc e Te Te Te T e C C C C C C C d d (3.21) e fac noaţle: ; ; Tee Te Tc Te Te Te T C C C B C C C C A (3.22) ş ecuaţa dferenţală marcală (3.21) se scre: e T e e B A d d (3.23) Penru rezolvare se aplcă meoda numercă ce presupune cunoaşerea de valor dscree penru funcţle T ş e [15]. Aplcarea meode conduce la deermnarea o a unor valor dscree penru elemenele vecorulu emperaurlor necunoscue. Aplcarea meode ransformă ecuaţa dferenţală înr-o ecuaţe algebrcă recurenă. În consecnţă se obţne ecuaţa algebrcă recurenă: j e T j e T e j e B A F I B A E F E (3.24) unde: 1 1 ; exp 1 I A E I F A E (3.25)

60 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Penru sablrea emperaur de reur s-a ulza relaţa: R CI T ECI E 1 (3.26) o Analza în regm saţonar Aceeaş problemă a fos raaă ş în regm saţonar aâ în ceea ce prveşe nsalaţa dar ş în ceea ce prveşe clădrea. Relaţle de blanţ ermc sun asemănăoare cu cele de regm nesaţonar cu preczarea că de aceasă daă lpsesc ermen care exprmă varaţa canăţ de căldură aferenă celor două masvăţ. Asfel: - blanţul ermc aferen spaţulu neror: k CI CI a ca 36 F CI n a PE FE 2 V a T e R PE e R FE e (3.27) - blanţul ermc aferen componene exeroare: PE PE 2 e 2 e e (3.28) R R PE PE Dn relaţa (3.28) rezulă că emperaura caracerscă masvăţ exeroare ese meda armecă înre emperaura neroară ş emperaura exeroară. În consecnţă dferenţa înre e ş va f jumăae dn dferenţa înre emperaura exeroară, e ş emperaura neroară,. Ţnând sema de aceasă relaţe (3.27) devne: k CI CI F CI c 36 a a e (3.29) RPE RFE PE FE a a n V T Rezulă: 49

61 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza k F c V PE FE a a CI CI CI T a a e RPE RFE 36 (3.3) PE FE a ca kci CI FCI na Va RPE RFE 36 n Penru sablrea emperaur de reur se ulzează o relaţa (3.26). Da fnd că la rezolvarea numercă dn cadrul modelulu eorec nesaţonar operarea cu marc mplcă anume complcaţ, s-a căua ulzarea unu medu de programare adecva ş acesa a fos medul CILAB [16] Valdarea expermenală a modelulu maemac În fgura 3.1 se preznă grafcul varaţe în mp a emperaurlor reprezenave penru ssemul analza. Aşa cum s-a menţona valorle dae au fos penru emperaura de nrarea a agenulu ermc în nsalaţa de încălzre ş penru emperaura exeroară. În fg. 3.1 acesea sun reprezenae de lna roşe ş respecv lna albasră. Înre ele se găsesc, în ordne de sus în jos: lna emperaur agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre (cu mov), lna emperaur neroare (cu negru) ş lna emperaur reprezenave penru masvaea exeroară (cu verde). În abscsa dagrame ese mpul exprma în ore, ar în ordonaă sun emperaurle exprmae în ºC e (oc) T (oc) (oc) p (oc) R (oc) s (oc) Rs (oc) Re (oc) Fg. 3.1 Grafcul varaţe în mp a emperaurlor reprezenave penru ssemul analza (comparav eorec expermenal) 5

62 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Vom rece în revsă pe scur lnle prezenae în fg. 3.1 penru a puea comena comparav rezulaele eorece ş expermenale - [25]; [26]. Lna roşe lna emperaurlor agenulu ermc la nrarea în nsalaţa de încălzre valorle prelevae dn expermen ş dae de nrare penru modelul eorec; Lna verde lna emperaurlor agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre valor prelevae dn expermen; Lna neagră (suprapusă pracc pese lna mov) lna emperaurlor agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre valor rezulae eorec modelul nesaţonar; Lna mov (suprapusă pracc pese lna neagră) lna emperaurlor agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre valor rezulae eorec modelul saţonar; Lna neagră (suprapusă pese lna galbenă) lna emperaurlor neroare modelul eorec nesaţonar; Lna galbenă (suprapusă pese lna neagră) lna emperaurlor neroare modelul eorec saţonar; Lna verde lna emperaurlor reprezenave penru masvaea exeroară a clădr (modelul eorec nesaţonar); Lna albasră lna emperaurlor exeroare (valor expermenale ş dae de nrare penru modelul eorec). Compararea rezulaelor eorece cu cele expermenale rebue făcuă urmărnd lnle emperaurlor agenulu ermc la eşrea dn nsalaţa de încălzre. e observă alura perfec asemănăoare a celor două ln, lna valorlor expermenale fnd puţn superoară celor eorece (modelul saţonar sau nesaţonar). Dferenţa perme calbrarea corecă a modelulu eorec, ma precs denfcarea valor corece penru numărul de unăţ de ransfer ermc aferen nsalaţe de încălzre a clădr. O a doua comparaţe se poae face înre lnle emperaurlor de eşre a agenulu ermc dn nsalaţa de încălzre, corepunzăoare modelelor eorece saţonar ş nesaţonar. e observă pracc o suprapunere a celor două ln (mov ş neagră). Aces fap aesă posblaea ulzăr modelulu eorec de regm saţonar în ulzarea unor rezulae referoare la nsalaţa de încălzre. De asemenea o comparaţe ulă se poae face înre lnle emperaurlor neroare aferene modelelor eorece de regm saţonar ş nesaţonar. e observă că lna emperaurlor neroare corespunzăoare modelulu eorec saţonar (lna galbenă) aesă flucuaţ mar, nexsene pracc înr-o clădre încălză connuu pe peroada sezonulu rece. Lna emperaurlor neroare corespunzăoare modelulu eorec nesaţonar (lna neagră) ese o lne mul ma needă corepunzăoare unu comporamen înâln frecven în clădrle cu regm de încălzre connuă [16]. 51

63 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 3.4. Concluz parţale Modelul de raare al comporamenulu ermc în regm nesaţonar al ssemulu ermc forma dn clădre ş nsalaţa de încălzre aferenă caracerzând clădrea prn două emperaur reprezenave masvăţ neroare ş respecv masvăţ exeroare, s- a doved a f un model bun în specal în ceea ce prveşe urmărrea emperaur neroare aferenă clădr nvesgae dar ş în ceea ce prveşe emperaura agenulu ermc ş puerea ermcă lvraă de nsalaţa de încălzre. Ulzarea în paralel a unor dae expermenale ese absolu necesară în vederea calbrăr modelelor eorece, penru ca apo în connuare, modelele eorece să poaă f ulzae înr-o muludne de suaţ efecve de exploaare, unde ese necesară evaluarea asgurăr conforulu ermc dn spaţle încălze ale clădr ş oodaă evaluarea consumulu energec necesar. Modelul eorec nesaţonar va puea f ulza ş în cadrul încălzr nermene a clădrlor mularea comporamenulu ermc dnamc al clădr. Programul ulza ş meoda elaborae Medul de progamare CILAB repreznă un pache de programe dedca calcululu numerc ş reprezenărlor grafce în dverse snţe ş în ngnere precum ş smulărlor socasce. Cu ajuorul acesua se po efecua calcule elemenare, operaţ vecorale ş marceale câ ş reprezenăr grafce de curbe ş suprafeţe. De asemenea, programul repreznă un medu de realzare a calculelor numerce penru că dspune de o sere de meode uzuale cum ar f rezolvarea ssemelor lnare, calculul valorlor ş vecorlor propr, rezolvarea ecuaţlor dferenţale, a ssemelor nelnare, a algormlor de opmzare ec. Programarea s-a elabora sub forma unu fşer care conţne o succesune de nsrucţun CILAB, cu posblaea apelăr unu al fşer ce a conţnu daele de nrare prelevae dn expermen penru arna de la BL.A7 în cazul I (CNR / INR), bloc dmensona la paramer de proecare nţal. În connuare se preznă daele de nrare reprezenând daele pe care programul le prmeşe prn nermedul unu fşer cu dae prelevae expermenal ş cele de eşre, pe care urmează să la genereze prn execuarea nsrucţunlor nroduse. 52

64 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Dae nrare: - masv. n.; - masv. ex.; - ; - ; Dae de eşre: - ; - ; -. Modelul presupune două emperaur reprezenave penru clădre, o emperaură aferenă masvăţ neroare ş o emperaură aferenă masvăţ exeroare. Temperaura aferenă masvăţ neroare ese reprezenavă ş penru aerul neror. Pornrea se face prn screrea blanţurlor ermce în regm nesaţonar penru cele 2 masvăţ menţonae. Asfel, fluxul ermc prm de masvaea neroară la suprafaţa e ese consuma în înregme penru varaţa canăţ de căldură a masvăţ neroare. Aces flux ese însă dferenţa dnre fluxul ermc lvra de corpul de încălzre ş fluxurle ermce ransferae de aerul neror la masvaea exeroară ş cel penru încălzrea aerulu exeror nflra. A doua ecuaţe de blanţ ermc exprmă fapul că suma fluxurlor ermce ransmse de la aerul neror ş de la aerul exeror căre masvaea exeroară se regăsesc în varaţa canăţ de căldură a masvăţ exeroare. Ecuaţle de blanţ ermc de regm nesaţonar au fos prelucrae ş a rezula un ssem de două ecuaţ dferenţale lnare de ordnul 1. Rezolvarea propusă ese numercă. -a lucra cu mărm specfce, adcă raporae la suprafaţa ulă. ecţunle prncpale ale lnlor de program elaborae sun descrse pe grupe, succn: e nroduce explc lsa de elemene. Dae generale: - densaea mede a pereelu exeror (17 kg/mc); - căldura specfcă peree exeror (J/kg.K); - densae masvae neroară (9 kg/mc); - căldura specfcă masvae neroară (J/Kg.K); - densaea aerulu (kg/mc); - căldura specfcă a aerulu (J/kg.K). 53

65 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Dae clădre: - a = lungmea clădr (m); - b = laţmea clădr (m); - h = înălţmea unu nvel (m); - n = număr nvelur (-); - f_pe = procenul de peree exeror dn oalul anvelope (-); - d_pe = grosmea mede a pereţlor exeror (m); - aa = lungmea camere (m); - bb = lăţmea camere (m). Dae nsalaţa de încălzre cenrală: - = 95; emperaura ur nomnală (oc); - r = 75; emperaura reur nomnală (oc); - = 2; emperaura neroara nomnală (oc); - e = -15; emperaura exeroara nomnală (oc). e compleează secţunea de generare prn nsrucţun ş funcţ: - paramer calculaţ nsalaţe-clădre; - rezulă suprafeţe specfce ş masvăţ ş capacăţ specfce; - dae rezsţene ermce; - capacaea de ransfer ermc specfcă a nsalaţe de încălzre; - capacaea de ransfer aferenă aerulu neror; - calculul consanelor de mp; - defnrea marclor A ş B; - pasul de mp; - se deermnă marcle C, E, I, F, G s H; - se sablreşe sarea de regm saţonar la momenul nţal; - se porneşe procesul de funcţonare nesaţonar. Rezula relaţa marcală recurenă; - se defneşe vecorul ermen lber compus dn elemenele T ş e, fecare dnre cele două elemene sun ser de mp având valorle care rebuesc sable acum; Problema ese că vecorul emperaurlor necunoscue, ea_ ş ea_e rebue să fe la fecare pas de mp negra înr-o marce a emperaurlor necunoscue penru ca apo aceasa să fe reprezenaă grafc. La fel rebue proceda ş cu vecorul emperaurlor exerne care sun dae, adcă T ş e. 54

66 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza - se defnesc serle de mp; - se defnesc ş p; - se nroduce emperaura neroară de regm saţonar; - se nroduce în connuare ş emperaura de reur de regm saţonar; - se defnesc paramer reprezenăr grafce (culor, dmensune ln ec.); - se realzează un fşer db.x (daa_base) care conţne paramer orar prelevaţ dn expermen, ma exac emperaura agenulu ermc la nrarea în nsalaţa de încălzre [ ş emperaura exeroară [ ]. Lansarea în execuţe a programulu realza, program ce defneşe modelarea comporamenulu ermc în regm nesaţonar, conduce la reprezenarea grafcă comparavă a rezulaelor eorece în rapor cu cele expermenale, acese dae fnd prezenae în debuul capolulu Reglajul ermc calav pe crcuul secundar Flucuaţa de puere ermcă a consumaorlor almenaţ de un punc ermc se daorează a două cauze bne defne: - aplcarea reglajulu ermc daoră modfcăr emperaur exeroare de-a lungul peroade de încălzre; - aparţe aporurlor exeroare ş/sau neroare de căldură. -a consdera că cele doua pur de cauze prvnd modfcarea puer ermce cerue de consumaor se dferenţază prncpal. Asfel, prmul p ese prevzbl ş mplcaţle asupra ssemulu prmar sun ancpae prn modfcarea emperaur agenulu ermc prmar (în cazul reglajulu calav) sau a debulu de agen ermc prmar (în cazul reglajulu canav). Al dolea p repreznă o modfcare mprevzblă a puer ermce la care puncul ermc răspunde înodeauna prnr-o modfcare a debulu de agen ermc prmar ş bneânţeles, prn modfcarea emperaur de reur prmar. Prn reglajul ermc calav înţelegem acordul cenralza al emperaur agenulu ermc cu emperaura exeroară asfel încâ să se poaă lvra spre spaţle încălze puer ermce în acord cu perderle de căldură ale acesor spaţ spre medul exeror. ablrea curbelor de reglaj ermc calav se face ulzând blanţurle ermce în regm saţonar ale nsalaţe de încălzre ş spaţlor încălze. e deermnă dn ecuaţle de blanţ, emperaurle de ducere ş înoarcere ale agenulu ermc în funcţe de emperaura exeroară. Procedând în aces fel s-au sabl ş ulza urmăoarele expres ale reglajulu ermc calav: 55

67 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 56 e e R e e T E B E E B (3.31) unde: exp e r e ml r r e G G P B G G P B B E (3.32) unde : ln R T R T m ml e e R T (3.33) Temperaurle nomnale au valorle: T / R / / e = 95 / 75 / 2 / -15 C - P ese un facor caracersc al consrucţe prn care se ţne seama de proporţa înre capacaea de ransfer ermc prn ransmse ş cea prn nflrare ş exflrare de aer. Penru majoraea consrucţlor colecve facorul P a valor în general în domenul.8.9. Valoarea lu ese funcţe de ponderea nflraţlor efecve în rapor cu ponderea nflraţlor consderae la dmensonare. În cazul sudulu de faţă s-a lucra cu P = 1. - ese un coefcen caracersc corpurlor de încălzre, valoarea sa fnd înre.28 s.33. Penru aces sudu s-a adopa valoarea =.3.

68 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Curbe Reglaj Termc Calav T, R ( C) e ( C) T R Fg Grafc reglaj ermc calav penru agenul ermc secundar T emperaurle agenulu ermc pe ur; R emperaurle agenulu ermc pe reur În abelul de ma jos (ab.3.1) se preznă numerc valorle emperaurlor de reglaj calav penru câeva emperaur exeroare reprezenave. Tab. 3.1 e ( C) T ( C) R ( C) Cea ma mporană dnre cele două curbe ese curba emperaur de ur a agenulu ermc. Curba emperaur de reur ese realzablă ma mul sau ma puţn, în funcţe de modul de funcţonare al ssemulu consrucţe nsalaţe în condţle solcărlor varable (fg.3.2). Acordarea emperaur agenulu ermc cu emperaura exeroară s-a consdera că se face o sngură daă pe z, emperaura exeroară de reglaj fnd emperaura mnmă a zle, emperaura ce apare pe la ora 5-7 dmneaţa. În condţle concree de clmă consderae penru analza pe care o înreprndem în cazul suda, valorle emperaurlor de reglaj ermc calav sun cele prezenae în abelul 3.2: 57

69 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Tab. 3.2 Luna Temp. Exeroară Mnmă ( C) Ocombre Noembre Decembre Ianuare Februare Mare Aprle Temp. de Reglaj Calav ( C) Da fnd că pe parcursul zle emperaura exeroară varază, sablrea săr de echlbru a ssemulu se realzează dfer în funcţe de gradul de doare al nsalaţe de încălzre. Asfel dacă nsalaţa de încălzre cenrală ese doaă cu robneţ ermosac aunc ea ese capablă să modeleze puerea ermcă lvraă de căre corpurle de încălzre după necesarul momenan, conform cu emperaura neroară seaă. Dacă însă nsalaţa de încălzre cenrală nu ese doaă cu robnee ermosace, aunc ea nu are capacaea de a îş modela lvrarea puer ermce ş în consecnţă puncul de echlbru al ssemulu (în speţă emperaura neroară) se va modfca connuu pe parcursul peroade de încălzre. Prn nroducerea ssemelor de auomazare care realzează funcţle de monorzare ş comandă la dsanţă sau locală, s-a urmăr creşerea efcenţe punculu ermc, mplemenarea funcţe de reglare apărând ca o necesae în cadrul ssemulu de auomazare exsen. Aceasă funcţe rebue să realzeze asgurarea unu deb consan, a agenulu prmar, o emperaură consană a acesua, precum ş menţnerea une presun consane pe reur. Regmul de reglare rebue să asgure respecarea dagrame emperaur agenulu prmar faţă de emperaura exeroară prn comenz uşoare ş rapde Cazul reglajulu cenralza mx Reglajul cenralza mx (canav-calav) se praccă în semele de almenare cu căldură dn ţărle Europe de ves ş nord, el fnd lua în consderare încă dn faza de dmensonare a reţelelor de ranspor a agenulu ermc prmar. Prn reglajul ermc cenralza mx înţelegem păsrarea consană a emperaur de ur agen prmar penru un anum nerval al emperaurlor exeroare ş reglarea debulu de agen ermc prmar în cadrul acese peroade. Când modfcarea de deb prmar mpune scăderea acesua la o valoare sub 5% dn valoarea nomnală a lu se rece la o nouă reapă de emperaură a 58

70 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza agenulu prmar corespunzăoare emperaur exeroare respecve ş bneînţeles, valor nomnale a debulu agen ermc prmar. e connuă în aces fel până ce înreg domenul de emperaur exeroare înre 15 o C ş +1 o C se împare în subdomen în care emperaura agenulu ermc prmar se menţne consană. ablrea subdomenlor de emperaură exeroară în care emperaura ur a agenulu ermc prmar se menţne consană, s-a realza pe baza modelăr proceselor de ransfer ermc în cadrul punculu descrse în debuul capolulu. În fg. 3.3 se preznă suaţa reglajulu ermc mx (canav-calav) în ceea ce prveşe varaţa emperaurlor agenţlor ermc prmar ş secundar. udul s-a efecua pe varana de dmensonare TP = 13 o C, RP = 8 o C, T = 9 o C, R = 7 o C Reglaj prmar mx T (oc) R (oc) TP (oc) RP (oc) (oc) e(oc) Fg. 3.3 Temperaur agen ermc prmar ş secundar e observă că au rezula 4 subdomen de emperaură exeroară, negale ca înndere, care se scurează odaă cu aproperea de emperaura exeroară de +1 o C. Pe secundar se praccă reglajul ermc calav adcă numa corecţa permanenă a emperaur agenulu ermc secundar cu emperaura exeroară. e observă că sfârşul subdomenlor de emperaură exeroară sun cauzae ş de răcrea maxmă a agenulu ermc prmar (foare aproape de emperaura reurulu secundar). O magne ma concreă asupra acesor emperaur o avem în abelul

71 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Tab. 3.3 Te ( o C) T ( o C) R ( o C) TP ( o C) RP ( o C) Asoca cu valorle prezenae ale emperaurlor agenţlor ermc, se preznă în fg. 3.4 varaţa debelor de agen ermc prmar ş secundar. Dacă pe secundar debul de agen ermc rămâne neschmba, pe prmar acesa se modfcă după cum ese prezena în fg Varaa Debelor rg rgp (-) e (C) Fg. 3.4 Debe agen ermc prmar ş secundar 6

72 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Tab. 3.4 e ( o C) r G r GP O scădere ma mare de 5% a debulu de agen ermc pe prmar nu ese jusfcaă aâ dn punc de vedere ermc câ ş dn punc de vedere hdraulc (dae fnd dfculăţle de echlbrare a reţele de ranspor) [24] Flucuaţle de puer ermce la consumaor daoră aporurlor nerne ş exerne de căldură Aşa cum s-a menţona, la modfcarea mprevzblă a puer ermce puncul ermc răspunde înodeauna prnr-o modfcare a debulu de agen ermc prmar ş prn modfcarea emperaur reurulu prmar, dacă bneânţeles emperaura urulu prmar se menţne conform reglajulu ermc calav. Modfcarea puer ermce la consumaor daoră aporurlor mprevzble de căldură se raduce prn modfcarea debulu de agen ermc secundar prn nermedul robneţlor ermosac ş consumulu de apă caldă. Pe baza ecuaţlor de blanţ se deermnă modfcărle debulu de agen ermc prmar în corelaţe cu modfcărle de deb pe agenul ermc secundar (vez fg. 3.5). 61

73 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza rgp rgp=f(rg) rg Fg. 3.5 Influena varae debulu agenulu secundar asupra debulu de agen prmar e observă dn fg. 3.5 că modfcărle de deb de agen ermc secundar mplcă modfcăr char ceva ma mar asupra debulu de agen ermc prmar. Acese modfcăr de deb se asocază însă cu scăder ale emperaur reurulu prmar după cum se observă dn fg Pe secundar emperaurle agenulu ermc rămân neschmbae, adcă conforme reglajulu ermc calav. Dn fg se observă că scăderea emperaur reurulu agenulu ermc prmar nu ese foare accenuaă, ea fnd lmaă de valoarea emperaur reurulu pe secundar. În fg. 3.6 se exemplfcă aces lucru penru emperaurle exeroare: -15 o C, o C ş +1 o C Temperaur reur prmar e=-15 e= e=+1 (oc) rg Fg. 3.6 Temperaur reur agen ermc prmar 62

74 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza În abelul 3.5 se preznă valorle numerce ale modfcărlor de deb de agen ermc secundar ş ale valorlor emperaurlor reurulu agenulu ermc prmar [24]. Tab. 3.5 r G r GP RP (oc) e=-15 e = e = Randamenul de reglare al nsalaţlor neroare de încălzre cenrală Asgurarea permanenă a unu clma neror care să respece condţle de confor ermc norma se face de regulă cu un consum de căldură excedenar, superor celu efecv necesar spaţulu încălz. În capolul de faţă se preznă cazurle de bază în care ese oporun să se facă o evaluare a dferenţelor care exsă înre consumurle de energe ermcă lvrae de căre nsalaţle de încălzre ş consumurle necesare efecv ale spaţlor deserve de căre respecvele nsalaţle de încălzre cenrală. Raporul dnre cele două caegor de consumur de căldură defneşe randamenul de reglare al nsalaţe de încălzre cenrală, randamen care depnde în mod esenţal de gradul de doare al nsalaţe de încălzre cu robnee ermosace. În connuare se preznă modul de analză a 4 cazur frecven înâlne în majoraea cenrelor urbane dn ţară: Cazul clădr nereablaă nc pe pare de consrucţe, nc pe pare de nsalaţe; Insalaţle fnd nemodernzae (dec fără posblae de reglare), aporurle de căldură neroare ş exeroare conduc la rdcarea emperaur neroare. Insalaţa de încălzre dmensonaă ş reglaă conform grafculu de reglaj calav rdcă emperaura neroară de la valoarea emperaur exeroare la valoarea emperaur neroare normae, în connuare rdcarea făcându-se daoră aporurlor de căldură; 63

75 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe însă modernzaă pe pare de nsalaţe; Insalaţa de încălzre cenrală fnd modernzaă ese reglablă ş în consecnţă se poae profa de aporur, adcă nsalaţa de încălzre rdcă emperaura neroară până la o valoare nermedară (de echlbru) înre emperaura exeroară ş emperaura neroară normaă, în connuare rdcarea emperaur făcându-se pe seama aporurlor de căldură; Cazul clădr reablaă pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţe; e va consdera clădrea reablaă pe pare de consrucţe însă având suprafaţa de încălzre dnane de a f reablaă ş almenaă cu agen ermc conform grafculu de reglaj ermc calav uzual. Daă fnd suprafaţa de încălzre excedenară în cazul clădr reablae, asocaă cu grafcul de reglaj ermc calav uzual ş cu o nsalaţe de încălzre nemodernzaă, rezulă o emperaură neroară superoară valor normae char în absenţa aporurlor de căldură. Dacă însă clădrea benefcază ş de aporurle de căldură (neroare ş exeroare) aunc rezulă o creşere suplmenară a emperaur neroare. Dacă nu exsă aporur de căldură aunc randamenul de reglare ese subunar însă ceva ma apropa de unae. Însă dacă sunem în suaţa obşnuă cu aporur de căldură aunc rezulă un randamen de reglare subunar ma scăzu. Cazul clădr reablaă pe pare de consrucţe ş modernzaă pe pare de nsalaţe; Dacă ş nsalaţa de încălzre ese modernzaă ş dec reglablă rezulă o reducere mporană de consum energec clasc pe baza excedenulu de suprafaţă ş a aporurlor [1]. ă vedem cum se sablesc emperaurle neroare în fecare dn cazur. Ma înane de a rece la dscuarea fecărua dn cazurle prezenae, se va face prezenarea a re aspece prelmnare ş anume: - ablrea expreslor facorlor dervaţ, E ş F, dn numărul de unăţ ermce penru o nsalaţe de încălzre cenrală NTU; - Dmensonarea une nsalaţ de încălzre cenrală; - ablrea expreslor de reglaj ermc calav penru o nsalaţe de încălzre cenrală. 64

76 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 65 o ablrea expreslor facorlor E ş F: e scre blanţul ermc global al nsalaţe de încălzre: ml R T k c W (3.34) unde, ac, cu W s-a noa debul volumc de agen ermc vehcula (m 3 /s). sau: R T R T R T k c W ln (3.35) Rezulă de ac: NTU c W k R T ln (3.36) e defneşe facorul E ca fnd: T R NTU E exp (3.37) În condţ nomnale avem: exp T R NTU E (3.38) unde: ln R T NTU (3.39) Valorle curene penru NTU ş E se po exprma în funcţe de valorle lor nomnale:

77 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 66 W W k k NTU W W k k c W k c W k NTU (3.4) ar: exp exp W W k k E W W k k NTU NTU E (3.41) Facorul F se defneşe dn exprmarea puer ermce emse de nsalaţa de încălzre sub forma: T ml F k k (3.42) de unde: E E NTU E F T ml ln 1 1 (3.43) în consecnţă rezulă: 1 W W k k NTU E F W W k k (3.44) unde:.3 ml ml k k (3.45) în condţ nomnale: 1 ln ln 1 1 R T T R T E E NTU E F (3.46)

78 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 67 o Dmensonarea une nsalaţ de încălzre cenrală Obecvele dmensonăr une nsalaţ de încălzre cenrală sun deermnarea suprafeţe nsalaţe de încălzre () ş a debulu nomnal de agen ermc (W ). Puncul de pornre ese blanţul ermc saţonar global, în condţ nomnale: e T R T G V F k c W (3.47) Dn egalaea ermenlor 2 ş 3 dn relaţa (3.47) rezulă: V k G C V k G F k G V R T R T e T e 1 ln (3.48) Dn egalaea ermenlor 1 ş 3 dn relaţa (3.47) rezulă: V c G C V c G W R T e 2 (3.49) o ablrea relaţlor de reglaj ermc calav Reglajul ermc calav are ca obecv sablrea emperaurlor agenulu ermc: Tr ş Rr în funcţe de emperaura exeroară e. Pornnd de la blanţul ermc în regm saţonar: e Tr G V F k (3.5) rezulă: e Tr F k G V F k G V 1 (3.51) Însă cum în condţ de reglaj ermc calav:

79 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza k F W k k 1 E W c E c (3.52) 1 rezulă expresa emperaur de ur de reglaj: Tr 1 W V G c V G k k k k e 1 E W c E 1 (3.53) Temperaura de reur de reglaj rezulă ca fnd: Rr k k E E (3.54) k k Tr 1 În aplcaţle pracce efecuae s-a ţnu seama de fapul că: V G W c T R e (3.55) În connuare se poae rece la dscuarea fecărua dnre cele 4 cazur prezenae Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe ş nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Acesa ese cazul majorar al clădrlor dn cenrele urbane dn Româna racordae la ssemul cenralza de almenare cu căldură. Penru ele nsalaţa de încălzre cenrală a fos dmensonaă conform preczărlor făcue ma înane, ar reglajul ermc ese cel calav uzual prezena de asemenea ma înane. Aşa cum s-a precza reglajul ermc calav nu ţne seama de aporurle de căldură neroare (degajăr de căldură neroare) ş exeroare (daoră radaţe solare), aporur care sun aleaoare ş dfere de la o caegore de spaţ la ala. Aces fap face ca, de regulă, pe înrega clădre să apară o rdcare a emperaur neroare, da fnd că nsalaţa nu ese doaă cu robnee ermosace. Obecvul prncpal urmăr în aces paragraf ese de a sabl valoarea la care se va rdca emperaura neroară în aceasă suaţe. 68

80 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 69 e va pleca de la blanţul ermc în regm saţonar penru clădre ş penru nsalaţa de încălzre cenrală. Asfel: Blanţ ermc consrucţe: e a Tr G V F k (3.56) Blanţ ermc nsalaţe încălzre: Tr R Tr F k c W (3.57) Prelucrând relaţa (3.56) rezulă: F k F k G V F k G V a e Tr 1 (3.58) Facând prelucrăr în connuare se obţne: G V F k a (3.59) unde: F k G V F k G V e Tr 1 (3.6) e va ţne seama de fapul că: 1 1 k k e R T E F k G V (3.61) Rezolvarea praccă presupune un calcul erav prn acualzarea coefcenulu global de ransfer ermc al suprafeţe de încălzre, k, ulzând relaţa (3.45). Penru aceasa ese necesar de a calcula la fecare eraţe ş emperaura de reur R. Ulzând relaţa (3.57) se obţne penru emperaura agenulu ermc pe reur expresa: Tr R c W F k c W F k 1 (3.62) unde în aceasă suaţe în care W = W ş:

81 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza k F W c 1 E k k (3.63) Ţnând seama de valorle menţonae în R 4839/1997 cu prvre la valorle med lunare ale emperaurlor exeroare, pe de o pare ş de valoarea normaă a emperaur neroare pe de ală pare, se poae prezena grafc o magne a desfăşurăorulu dferenţe de poenţal ermc înre medul neror încălz ş cel exeror. e preznă în fg. 3.7 în connuare grafcul emperaur exeroare ş neroare pe parcursul sezonulu de încălzre în poeza unor aporur nule de căldură. Fg Varaţa emperaurlor de-a lungul celor 7 lun clasce de sezon de încălzre penru oraşul Bucureş To emperaura neroară; e emperaura exeroară mede lunară p. Bucureş Până în momenul de faţă nu s-a pomen nmc de aporurle graue de căldură, care după cum ese cunoscu sun de două pur: aporur nerne ş aporur exerne. După cum a fos prezena la sablrea reglajulu ermc calav, nu s-a ţnu seama de exsenţa aporurlor graue, fap normal daoră aspeculu flucuan aleaoru al acesora. În suaţa clădrlor dn aceasă caegore, respecv clădr nereablae pe pare de consrucţe ş pe pare de nsalaţ neroare, aparţa aporurlor graue, neroare ş 7

82 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza exeroare conduce la o majorare a emperaur neroare daoră ncapacăţ nsalaţe neroare de încălzre de a îş dmnua fluxul ermc lvra căre spaţul încălz ş dec de a profa de aparţa aporurlor de căldură. În suaţa în care însă, nsalaţa de încălzre ese nereablaă ş aporurle de căldură neroare ş exeroare exsă, emperaura neroară devne superoară valor normae după cum se preznă în fg Fg Varaţa emperaurlor de-a lungul celor 7 lun clasce de sezon de încălzre penru oraşul Bucureş o emperaura neroară; e emperaura exeroară mede lunară p. Bucureş; a emperaura neroară realzaă daoră lpse de adapablae a nsalaţe la solcărle clmace varable În suaţa în care reglajul ermc calav se face după clădrle dn caegora 1, consumul de căldură ese maxm da fnd că blocul ese nereabla pe pare de consrucţe ş pe pare de nsalaţ. Dn punc de vedere al evaluăr eorece, rebue spus că reglajul ermc cenralza ese porv suaţe însă nu se profă de aporurle exeroare ş neroare daă fnd exsenţa vechlor robnee neermosace, rezulând o rdcare a emperaurlor neroare. Temperaurle exeroare prezenae în grafc repreznă valor convenţonale sandardzae ce se găsesc în normavele în vgoare (TA 4839) [1]. 71

83 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe dar modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Clădrle consderae în aceasă clasă sun aşa cum s-a conven, clădr nereablae pe pare de consrucţe însă reablae pe pare de nsalaţ neroare. Reablarea nsalaţlor neroare la care facem apel îndeoseb în cadrul acesu capol, consă în echparea corpurlor de încălzre cu robnee ermosace, fap care conferă nsalaţe de încălzre capacaea de a îş modula puerea ermcă lvraă căre spaţul încălz în conformae cu necesarul efecv de puere ermcă momenan al clădr. După cum ese cunoscu în cenrele urbane, asupra clădrlor colecve dn domenul rezdenţal au apăru o sere de măsur de reablare-modernzare pe pare de nsalaţ cum ar f: monarea de conoare de căldură generale pe încălzre ş pe apă caldă, zolarea conducelor reţele de dsrbuţe dn subsol, monarea de armăur de separare ş golre la baza coloanelor, monarea de conoare de apă ndvduale la grupurle sanare ş spălăoarele de la bucăăr, monarea de robnee ermosace ş reparoare de cosur la corpurle de încălzre. Acese ulme măsur luae pe corpurle de încălzre ale nsalaţe oferă posblaea nsalaţe de încălzre de a menţne emperaura neroară consană în spaţle încălze pe valoarea normaă,. Numărul blocurlor de locunţe a căror nsalaţ de încălzre sun doae cu robnee ermosace ş reparoare de cosur nu ese deocamdaă foare mare însă numărul lor creşe de la an la an. Insalaţle de încălzre cenrală au fos dmensonae conform preczărlor făcue ma înane, ar reglajul ermc ese cel calav uzual prezena de asemenea ma înane. Aşa cum s-a precza reglajul ermc calav nu ţne seama de aporurle de căldură neroare (degajăr de căldură neroare) ş exeroare (daoră radaţe solare), aporur care sun aleaoare ş dfere de la o caegore de spaţ la ala. Daă fnd echparea cu robnee ermosace, local, la fecare corp de încălzre, în funcţe de nensaea aporurlor de căldură, apare un reglaj ermc canav de aceasă daă care opmzează puerea ermcă necesară a f lvraă de căre nsalaţa de încălzre. Obecvul prncpal urmăr în aces paragraf ese de a sabl valoarea debulu de agen ermc (W) în aceasă suaţe. e va pleca de la blanţul ermc în regm saţonar penru clădre ş penru nsalaţa de încălzre cenrală. Asfel: Blanţ ermc consrucţe: k V G F Tr a e (3.64) 72

84 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Blanţ ermc nsalaţe încălzre: k F W c (3.65) Tr R Tr Ţnând seama de relaţa (3.52), se obţne prelucrând relaţa (3.64): k k W W W 1 E V G e a c Tr (3.66) Relaţa (3.66) fnd o ecuaţe ranscendenă, perme prnr-un procedeu erav deermnarea debulu de agen ermc (W). Pe parcursul procesulu erav ese necesară acualzarea coefcenulu global de ransfer ermc al nsalaţe de încălzre, k, ceea ce presupune ulzarea relaţe (3.45). Aceasa la rândul e reclamă deermnarea la fecare pas de eraţe a emperaur de reur R. R k F W c k F W c 1 Tr (3.67) unde: k F W c 1 E k k W W (3.68) În aces caz se poae dscua despre o emperaură neroară nermedară (redusă) până la care rdcarea se face pe baza puer ermce cedae de nsalaţa cenrală de încălzre ş de la care rdcarea până la emperaura neroară normaă se face pe baza aporurlor neroare ş exeroare de căldură. În leraura de specalae aferenă audulu energec al clădrlor, ea poară denumrea de emperaură exeroară de echlbru ş ese emperaura exeroară necesară vruală penru care emperaura neroară a valoarea normaă în absenţa funcţonăr nsalaţe de încălzre. În fg. 3.9 se lusrează alura acese emperaur nermedare de-a lungul sezonulu de încălzre. e poae dscua despre un randamen medu anual de reglare al nsalaţe de încălzre, (η R ) ca fnd raporul dnre consumul de căldură aferen nsalaţe de încălzre modernzae ş consumul de căldură aferen nsalaţe de încălzre nemodernzae. Pracc aces rapor înre consumurle de căldură menţonae revne a f raporul dnre numărul anual de grade-zle dn cele două suaţ: suprafaţa cuprnsă înre curba * a emperaurlor 73

85 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza neroare nermedare ş curba e a emperaur exeroare ş suprafaţa cuprnsă înre dreapa orzonală, a emperaur neroare normae ş curba e a emperaur exeroare. e obţn penru aces randamen valor cuprnse înre:.7 s.92. Fg Dagramă emperaur penru clădre reablaă numa pe pare de nsalaţe Q INC Q CON (3.69) R Daă fnd reablarea nsalaţlor se reuşeşe profarea de aporurle exeroare ş neroare ş se face o econome de cca. 15%; rebue menţonaă însă ş suaţa efecvă a une reducer de cca. 25-3% dn consumul de căldură prn nroducerea robneelor ermosace ş a reparoarelor de cosur. Creşerea de cca. 1% se daorează pe de o pare nervenţe oamenlor la robneele ermosace penru închdere parţală, ar pe de ală pare aporurlor neroare neluae în calculul eorec (unde s-a ţnu seama numa aporurle exeroare, solare) [1]. 74

86 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Clădrle consderae în aceasă clasă sun aşa cum s-a conven, clădr nereablae pe pare de nsalaţ neroare, însă reablae pe pare de consrucţe. Cu mul ma puţne decâ clădrle menţonae la cazul 2, au începu să apară puncual anume clădr reablae pe pare de consrucţe însă nemodernzae pe pare de nsalaţ. Acese clădr au rămas cu vechle suprafeţe de încălzre care au fos dmensonae nţal. Ele sun în eapa acuală excedenare în condţle în care reglajul ermc cenralza ese cel calav uzual. Char ş în absenţa ocazonală a aporurlor de căldură rezulă o emperaură neroară superoară valor normae, cu aâ ma mul cu câ exsă ş aporur de căldură. Reablarea pe pare de consrucţe la care ne referm n cadrul acesu capol, consă în dmnuarea coefcenulu global de zolare al clădr G* < G, prn mărrea rezsenţe ermce med a anvelope clădr ş prn dmnuarea la valoarea normaă a numărulu de schmbur de aer. În aces fel necesarul propru-zs de căldură al clădr va deven evden ma scăzu. Da fnd însă că nsalaţle sun nereablae, puerea ermcă lvraă de căre nsalaţa de încălzre nu se poae modula în conformae cu dsrbuţa flucuană în mp a aporurlor graue de căldură, ceea ce va conduce la o dscrepanţă desul de mare faţă de necesarul propru-zs al clădr reablae. Dacă nu exsă aporur de căldură aunc randamenul de reglare ese subunar însă ceva ma apropa de unae. Însă dacă sunem în suaţa obşnuă cu aporur de căldură aunc rezulă un randamen de reglare subunar ma scăzu în cazul acesu caz analza. Obecvul ese sablrea valorlor emperaur neroare în suaţa în care aporurle nerne ş exerne de căldură exsă sau au valoare nulă. Blanţ ermc consrucţe: k F * V G Tr a e (3.7) Blanţ ermc nsalaţe încălzre: W k F c Tr R Tr (3.71) 75

87 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza 76 Prelucrând relaţa (3.7) se obţne penru emperaura neroară expresa: * * G V F k a (3.72) unde: F k G V F k G V e Tr * * 1 (3.73) e va ţne seama de fapul că: G G E G G F k G V F k G V k k e R T * * * 1 1 (3.74) Rezolvarea praccă presupune un calcul erav prn acualzarea coefcenulu global de ransfer ermc al suprafeţe de încălzre, k, ulzând relaţa (3.45). Penru aceasa ese necesar a se calcula la fecare eraţe ş emperaura de reur R. Ulzând relaţa (3.71) se obţne penru emperaura agenulu ermc pe reur expresa: Tr R c W F k c W F k 1 (3.75) unde în aceasă suaţe în care W = W ş: 1 k k E c W F k (3.76) În fg. 3.1 se preznă alura emperaurlor neroare care se realzează în suaţa în care aporurle de căldură sun nule ( r - curba verde) ş în suaţa în care sun dfere de ( ra - curba mov). Rdcarea emperaur neroare până la valoarea ndcaă de curba verde ( r ) se face pe baza puer ermce emse de nsalaţa de încălzre, în connuare rdcarea emperaur neroare făcându-se pe baza aporurlor de căldură neroare ş exeroare.

88 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Fg Varaţa emperaurlor neroare realzae în lpsa adapablăţ funcţonăr nsalaţe funcţe de clmaul exeror Daă fnd reablarea numa pe pare de consrucţe, se face o econome de cca. 3%. Un ssem de încălzre dmensona pe 95/75/2 almena conform unu reglaj ermc corespunzăor acese domensonăr însă afla înr-o casă reablaă, va lvra ouş puer ermce ceva ma mc decâ cele corespunzăoare case nereablae [1] Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe ş modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Clădrle dn aceasă caegore sun ş ma puţn numeroase. Aşa cum s-a menţona suprafaţa de încălzre ese excedenară ar reglajul ermc ese cel calav uzual. Dacă ş nsalaţa de încălzre ese modernzaă ş dec reglablă rezulă o reducere mporană de consum enegec. Obecvul urmăr ese sablrea debulu de agen ermc necesar a f vehcula prn nsalaţa de încălzre. Blanţ ermc consrucţe: k * V G F Tr a e (3.77) 77

89 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Blan ermc nsalaţe încălzre: k F W c (3.78) Tr R Tr Ţnând seama de relaţa (3.52), se obţne prelucrând relaţa (3.64): k k W W * W 1 E V G e a c Tr (3.79) Relaţa (3.79) fnd o ecuaţe ranscendenă, perme prnr-un procedeu erav deermnarea debulu de agen ermc (W). Pe parcursul procesulu erav ese necesară acualzarea coefcenulu global de ransfer ermc al nsalaţe de încălzre, k, ceea ce presupune ulzarea relaţe (3.45). Aceasa la rândul e reclamă deermnarea la fecare pas de eraţe a emperaur de reur R. R k F W c k F W c 1 Tr (3.8) unde: k F W c 1 E k k W W (3.81) În suaţa în care nsalaţa de încălzre ese modernzaă prn echparea cu robnee ermosace se poae vorb dn nou despre o emperaură neroară nermedară (redusă) până la care rdcarea emperaur neroare se face pe baza nsalaţe de încălzre cenrală, în connuare până la dreapa ( o ) de culoare albasru închs care semnfcă emperaura neroară normaă, rdcarea făcându-se pe baza aporurlor de căldură (vez fg. 3.11). Curba maro (*) semnfcând emperaura neroară care s-ar f realza la aporur de căldură nule dacă nsalaţa de încălzre cenrală nu ar f doaă cu robnee ermosace, s-a prezena numa în vederea defnr unu randamen de reglare al nsalaţe de încălzre în aceasă suaţe. 78

90 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza Fg Dagramă emperaur penru clădre reablaă pe pare de nsalaţe de încălzre ş pe pare de consrucţe e poae dscua ş în aces caz despre un randamen medu anual de reglare al nsalaţe de încălzre, (η R * ) ca fnd raporul dnre consumul de căldură aferen nsalaţe de încălzre modernzae ş consumul de căldură aferen nsalaţe de încălzre nemodernzae. Pracc aces rapor înre consumurle de căldură menţonae revne a f raporul dnre numărul anual de grade-zle dn cele două suaţ: suprafaţa cuprnsă înre curba ( * ) a emperaurlor neroare nermedare ş curba ( e ) a emperaur exeroare ş suprafaţa cuprnsă înre curba ( r ) a emperaurlor neroare care se realzează în suaţa în care nsalaţa nu ese doaă cu robnee ermosace ş curba ( e ) a emperaur exeroare. e obţn penru aces randamen valor cuprnse înre:.57 s.83 [17]. Q * INC Q (3.82) * CON * R * R R (3.83) Q * INC Q CON (3.84) 79

91 Capolul 3 Modelarea comporamenulu ermc dnamc al ssemulu clădre-nsalaţe de încălzre. Reglajul ermc calav cenralza ş de regulă: Q INC * < Q INC (3.85) Ese ulă însă o analză amanunţă asupra relaţe dnre Q INC * s Q INC. Valorle econome energece de 2 5% se daorează aâ aporurlor graue ca s excesulu de puere ermcă nsalaă în aceasa suaţe. Exsenţa robneelor ermosace face posblă o reducere mporană a consumulu energec. e profă aâ de zolarea suplmenară câ ş de aporur [1]. 8

92 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale CAPITOLUL 4 ACHIZIŢIA ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE 4.1. Descrerea nsalaţe de dsrbuţe a agenulu ermc pe care s-a efecua monorzarea În cadrul amplelor proece de modernzare ş reablare a ssemelor de almenare cu energe ermcă la nvelul capale [33], înre an 2-23 a avu loc derularea programulu TART P7L2 în cadrul RADET Bucureş, program fnanţa de Banca Europeană de Invesţ. Aces proec a avu ca scop mplemenarea unor sseme de auomazare ş monorzare la 24 punce ermce ş la consumaor arondaţ la acesea. Daele achzţonae oferă posblaea monorzăr în mp real a înregulu ssem de dsrbuţe energe ermcă, fnd pracc un punc plo unc acualmene aâ în cadrul RADET Bucureş câ ş la nvel naţonal, posblaea monorzăr în mp real ş a consumaorulu fnal concomen cu paramer de la sursă reprezenând o nouae în domenu. udul expermenal va prezena deala comporamenul ermc al clădrlor dn punc de vedere al consumulu de energe ermcă, ulzând valorle înregsrae de echpamenele de conorzare pe decursul a 3 sezoane de încălzre succesve. Vor f analzae urmăoarele caegor de blocur almenae de la ssemul cenralza: - Blocur nereablae pe pare de consrucţe ş nc pe pare de nsalaţ; - Blocur nereablae pe pare de consrucţe dar reablae pe pare de nsalaţ; - Blocur reablae pe pare de consrucţe dar nereablae pe pare de nsalaţ; - Blocur reablae aa pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţ. În aces sens s-a efecua o analză expermenală comparavă a daelor achzţonae de la PT 1 ZONA IV, negral auomaza ş ansamblul de 14 blocur almenae de puncul ermc, blocur aflae în suaţ de reablare ermcă ce corespund celor 4 cazur analzae. Alegerea punculu ermc ş a ansamblulu de blocur s-a făcu pe baza daelor ehnce, urmărndu-se ca ET ş debele de proec să fe câ ma apropae sau dence. 81

93 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Puncul ermc 1 ZONA IV ese sua în r. Uoara nr. 31 ş almenează 14 blocur de locunţe colecve. El are capacaea: Q PT = 6.67 Gcal/h; Q max nc = 5,68 MW = 4,88 Gcal/h; Q max acm = 44,75 mc/h = 1,79 Gcal/h ( Δ = 4 grdc). Fg chemă de prncpu nsalaţe punc ermc cu o zonă de presune penru apă caldă de consum ş o zonă pe încălzre chema de funcţonare (fg. 4.1) prevede racordarea ndrecă a schmbăoarelor de încălzre, prepararea a.c.c. în 2 repe, almenae cu reur prmar de la încălzre ş njecţe ur prmar la reapa a II-a. Aceasă schemă perme: - ulzarea agenulu prmar drec în schmbăoarele de încălzre, având emperaura de lvrare de la CET, penru a se puea obţne încălzrea spaţlor de la consumaor la nvel opm perms de debul ş emperaura reală a agenulu prmar lvra; - almenarea schmbăorulu în reapa a II-a penru praparare a.c.c. cu agen prmar reur de la schmbăoarele de încălzre, ameseca cu njecţe de agen prmar care vne drec de la reţeaua exeroară (nerecu prn al schmbăor). 82

94 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Reglarea paramerlor agenţlor ermc produş, respecv apa caldă penru încălzre ş apa caldă de consum se face cu o nsalaţe de auomazare la care elemenele de execuţe penru drjarea agenulu prmar ur sun 2 robneţ cu acţonare elecrcă, R2I ş R2a care sun comandaţ auoma de un regulaor numerc pe baza nformaţlor prme de la senzor de emperaură dn exeror ş de pe crcuul ape de încălzre respecv de la senzorul de emperaură de pe crcuul de a.c.c. Componenele echpamenelor de auomazare ale nsalaţe punculu ermc sun prezenae în ANEXA 9. Conducele de dsrbuţe agen ermc secundar, prn nermedul cărora puncul ermc almeneaza cele 14 moble de consumaor, sun dn OLT 35. Acesea sun prezolae cu spumă polureancă rgdă ş sun proejae la exeror cu mana dn polelenă de înală densae, fnd monae îngropa drec în pămân [25] Meodele de măsurare ş conrolul procesulu Măsurarea s-a efecua pe baza nformaţlor prme de la echpamenele dn ssem. Acesea sun conoarele ulrasonce penru măsurarea energe ermce. Componenele prncpale ale conorulu ulrasonc penru măsurarea energe ermce sun: - calculaor (negraor elecronc) de energe ermcă; - două raducoare de emperaură P 5; - raducor de deb cu ulrasunee; - ronson penru înlocure. Calculaorul elecronc de energe ermcă prmeşe la nrare semnalele proporţonale cu emperaurle pe ur ş pe reur (de la cele două ermorezsenţe), precum ş semnalul proporţonal cu debul agenulu ermc (de la raducoarele de deb cu ulrasunee) ş în funcţe de acesea, calculează ş afşează energa ermcă cedaă în crcuul respecv. Prncpul de măsurare se bazează pe măsurarea debulu volumc prn meoda ulrasoncă. Un semnal ulrasonc parcurge un spaţu da înr-un flud afla în mşcare. ondele ulrasonce em smulan renur de unde, de o anumă frecvenţă, care se propagă în sensul ş în conrasensul de curgere al fludulu. Defazajul recepţona înre cele două sonde ese conver în semnal dgal, prn numărarea mpulsurlor ş compararea lor cu ale unu quarz cu frecvenţă sablă. Informaţle legae de emperaurle pe ducere ş respecv pe înoarcere ale ssemulu, sun culese prn nermedul a două ermorezsenţe P 5 sorae pereche, una pe conduca de ducere ş una pe conduca de înoarcere. 83

95 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale o Măsurarea debulu Prncpul fzc: Un fron de undă care se deplasează în aceeaş drecţe cu debul de lchd ajunge dn puncul A în B înr-o peroadă de mp ma scură decâ un fron de undă care se deplasează în sens nvers (de la B la A). Dferenţa dnre ce do mp de ranz ndcă veza fludulu în ţeavă. Prncpul de măsură: În debmerele ONOFLO ce do raducor ulrasonc se află la un ungh θ în rapor cu axa ţev. Traducor funcţonează aâ ca emţăor, câ ş ca recepor a semnalelor ulrasonce. Măsuraorle sun efecuae prn deermnarea mpulu de ranz al semnalulu ulrasonc în sensul ş în conra curger lchdulu. Prncpul poae f exprma după cum urmează: V K =, B down up up down K 2 (4.1) down A up = B, A V = Veza mede a lchdulu = Tmpul de ranz K = Facorul de proporţonalae Prncpul de măsură oferă avanajul că ese ndependen de varaţle veze suneulu în lchd, fnd asfel ndependen ş de emperaură. Facorul de proporţonalae K ese deermna prn calbrare umedă. Conoarele de energe ermcă ce respecă norma europeană EN1434 [26]. o Măsurarea emperaurlor Penru măsurarea emperaur exeroare a aerulu ş ransmerea valor la regulaorul elecronc s-a ulza o sondă DANFO PT 1 EMT. Penru măsurareă emperaurlor pe conduce ş ransmerea valorlor la regulaorul elecronc s-au ulza sonde de conac DANFO PT 1 EM. o Măsurarea energe Energa furnzaă ssemulu poae f calculaă după cum urmează: E P( ) d K( TF ) DF ( TF TR ) d (4.2) 84

96 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale unde: E = energa P() = puerea (ca funcţe de mp) K ( T F ) = facorul de corecţe al enalpe (facorul K) D F deb de agen pe ur T F = Temperaura pe ur T = Temperaura pe reur R Monorzarea ş achzţa daelor Paramer ce se achzţonează de la ssemul de încălzre provn ca nformaţ numerce ale mărmlor fzce măsurae de pe racordur ale nsalaţe ş echpamenelor. semul de achzţe ş monorzare dae la nvelul nsalaţe ese organza în jurul unu calculaor ndusral de proces AR2, specalza ş omologa penru ulzarea în procese ermce. Funcţunle de bază ale calculaorulu ndusral sun: - colecarea nformaţlor dn puncul ermc ş de la consumaor; - urmărrea locală a paramerlor ehnologc dn puncul ermc ş de la consumaor; - ransmerea daelor la dsanţă căre dspecera cenral (server); - faclarea de comenz de la dsanţă căre unele echpamene dn puncul ermc. Penru îndeplnrea acesor funcţ, calculaorul ndusral ese doa cu o sere de nerfeţe ş accesor penru achzţe/comuncaţe/conrol. o Culegerea daelor de la conoarele de energe ermcă dn PT Penru crea daelor de la conoarele de energe ermcă dn PT, ese prevăzu un conroller MBU Lnk, de fap un converor exern de adapare MBU o R232. Ulzând aces conroller, daele ransmse de conoarele legae în reţeaua M-Bus po f urmăre cu ajuorul unu calculaor ndusral ce dspune de un por seral R232, la care conroller-ul ese coneca. Crea daelor se face la nervale perodce, în conformae cu seărle accepae penru calculaorul EAD [29]. Daele achzţonae de la conoarele dn PT au fos urmăoarele: - Temperaur (ur/reu prmar PT, ur/reur INC, ur/reur ACM); - Debe (crcuele prmar PT, secundar INC, secundar ACM). 85

97 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale o Culegerea daelor de la cenrala de cre a conoarelor monae la scărle de bloc Penru crea conoarelor de la blocur ese necesară o nerfaţă serală R232. Aâ nformaţle de la conoarele aflae în PT câ ş nformaţle achzţonae de la conoarele scărlor de bloc, formează o bază de dae dsncă. Prn nermedul comuncaţe MBU, de la conoarele de energe au fos preluae urmăoarele mărm: - Debul proeca; - Index de energe; - Index de volum; - Puere ermcă nsananee; - Valorle nsananee ale debulu ş emperaurlor ur-reur; - Dferenţa de emperaură; - Tmp de funcţonare; - area senzorlor de emperaură; - area baere de almenare. Daele orare achzţonae dn ssem conduc la reprezenarea abelară a consumurlor ş a paramerlor de funcţonare, acesea ofernd posblaea generăr grafcelor de evoluţe în mp. Daele sub forma valorlor numerce sun prezenae în nerfaţa calculaorulu ndusral dn puncul ermc (fg. 4.2). Fg Consumul de energe ermcă înregsra de conoarele comune al blocurlor locave 86

98 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Mărmle achzţonae dn proces prn nermedul reţele MBU sun procesae, ordonae, arhvae ş nroduse înr-o bază de dae, păsraă local pe EAD (calculaorul ndusral al PT-ulu). Pe baza valorlor în mp real ale mărmlor arhvae, s-au exras cu ajuorul unu sof specalza (Ne Blanţ), daele de neres penru ansamblul analza, acesea reprezenând sorcul valorlor med orare ale debelor, emperaurlor ur/reur ş energa dsrbuă / consumaă de ssem, pe peroada celor 3 sezoane de încălzre succesve [28]. Acese dae s-au cenralza înr-un fşer excel, un segmen al acesua fnd prezena în ab Cenralzaorul ese alcău penru peroadele de încălzre ale ernlor 27 / 28; 28 / 29 ş 29 / 21. Penru fecare sezon de încălzre sun prezenae pe coloane consumurle orare penru puncul ermc după cum urmează: - deb de agen ermc penru încălzre (m³/h); - emperaura ur încălzre ( C); - emperaura reur încălzre ( C); - dferenţa de emperaură ( C); - consumul de energe ermcă înregsra de conorul comun al punculu ermc (Gcal). Penru cele 14 blocur, daele prezenae sun: - deb de agen ermc penru încălzre (m³/h); - emperaură ur încălzre ( C); - emperaură reur încălzre ( C); - dferenţa de emperaură ur-reur ( C); - consumul de energe ermcă înregsra de conorul comun al bloculu locav (Gcal). 87

99 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Tab. 4.1 Toodaă, în cenralzaor au fos nroduse manual valorle eorece ale paramerlor de funcţonare a nsalaţe dn dagrama de reglaj, funcţe de varaţle emperaurlor exeroare med orare penru cele 3 sezoane de încălzre, în vederea prezenăr grafce comparave eorec / expermenal a regmurlor de funcţonare penru cazurle analzae. În connuare se preznă analza expermenală a cazurlor sudae Daele generale ale blocurlor monorzae În general, la ssemul cenralza de almenare cu căldură sun racordae clădr consrue în peroada anlor 7, clădr care respecă exgenţele de zolare ermcă corespunzăoare peroade în care au fos proecae. Insalaţle neroare de încălzre cenrală au fos dmensonae conform necesarulu de căldură de calcul ş paramerlor de emperaură 95 C / 75 C / 2 C. Clădrle se dsng acualmene în paru caegor de consrucţ colecve: a. Consrucţe NeReablaă + Insalaţ NeReablae; b. Consrucţe NR + Insalaţ R; c. Consrucţe R + Insalaţ NR; d. Consrucţe R + Insalaţ R. 88

100 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Clădrle dn prma caegore sun cele care se încadrează în normele de proecare nţale, ele fnd dn puncul de vedere srucural ş cel al nsalaţe neroare nemodfcae faţă de sadul în care au fos consrue. O a doua caegore de clădr ese reprezenaă de clădr la care s-au efecua o sere de reablăr ş modernzăr pe pare de nsalaţ neroare. A rea caegore de clădr ese consuă de acele clădr care au sufer în ulm an reablarea părţ de consrucţe însa nu s-au opera reablăr sau modernzăr ale nsalaţlor neroare. A para ş ulma clasă de clădr ese consuă de clădrle reablae ermc aâ pe pare de consrucţe, câ ş pe pare de nsalaţ neroare. Toae cele 4 caegor de clădr au nsalaţle neroare de încălzre cenrală dmensonae în condţle specfcae penru clădrle dn prma caegore adcă: necesarul de caldură de calcul sabl penru consrucţa nereablaă ş paramer ermc nomnal ce menţonaţ înane [1]. De asemenea nsalaţle neroare de încălzre cenrală dn orcare dn clădr ese almenaă cu agen ermc caracerza de paramer ermc conform grafculu de reglaj ermc calav corespunzăor clase majorare. Anul consrur clădrlor: 197 Urmărre în exploaare: arna 27 / 28; arna 28 / 29; arna 29 / 21. Regm de înălme: +P+4E Alcăurea consrucvă: pereţ panour dn beon arma prefabrca; acoperş planşeu cu hdrozolaţe bumnoasă; feresre cuplae dn lemn (înane de reablare); p ermopan după reablare (cazul bloculu reabla pe pare de anvelopă). Insalaţa de încălzre: - încălzre cenrală cu radoaoare; - punc ermc de cvaral, combusbl apă supraîncălză. Daele folose penru analză au fos: - Dae meeorologce orare reale, achzţonae de la raducorul de emperaură exeroară al punculu ermc - e, em ; - Dae orare de la conor buclelor de conorzare a asocaţlor de consumaor - ; rs ; W nc; q nc. s - Dae de facurare cu consumurle lunare de energe ermcă. 89

101 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În cadrul ansamblulu de moble au fos sudae comparav consumurle de energe ermcă (ab. 4.2) penru urmăoarele suaţ dsnce: Iarna oae cele 14 blocur aferene PT-ulu nereablae; Iarna BL.A7 reabla numa pe pare de anvelopă, resul clădrlor fnd nereablae; Iarna BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe (doa cu robnee ermosace), BL.A7 reabla pe pare de anvelopă exeroară ş pe pare de nsalaţe (robnee ermosace), resul blocurlor fnd nereablae. Tab. 4.2 Penru o faclă urmărre a daelor prezenae în aces sudu, penru suaţle de zolare a anvelope clădr s-a ulza codul de culoare roz ar penru varana reablăr numa pe pare de nsalaţe s-a ulza culoarea bleu. Penru suaţa în care clădrea a fos reablaă aa pe pare de anvelopă câ ş de nsalaţe, s-a folos codul de culoare maro. Culoarea galbenă a fos ulzaă penru varana cu blocurle nereablae dn ncun punc de vedere (fg. 4.3). De asemenea, în cadrul abelelor ş al dagramelor prezenae, au fos folose urmăoarele abrever: CNR consrucţe nereablaă; INR nsalaţe nereablaă; CR consrucţe reablaă; IR nsalaţe reablaă. În fg. 4.3 ese prezenaă dsrbuţa reţele secundare prn nermedul cărea cele 14 blocur de locunţe sun almenae cu agen ermc de la PT. Penru BL.A7, când acesa a sufer modfcăr numa dn puncul de vedere al reablăr anvelope, fără să supore îmbunăăţr ş pe pare de nsalaţe, a fos ulza codul de culoare roz ar penru BL.A1 care a benefca de reablare numa la nvelul nsalaţe, s-a folos codul de culoare bleu. 9

102 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg chema de prncpu reţea dsrbuţe cu achzţe a paramerlor de la consumaor (BL.A7 reabla consrucv; BL.A1 reabla pe pare de nsalaţe) Tabelul de ma jos (ab. 4.3) preznă daele ehnce referoare la oae blocurle aferene punculu ermc, cele marcae cu cod de culoare galbenă reprezenând moblele ce nu au benefca de reablăr la nvel srucural sau al nsalaţe neroare de dsrbuţe energe ermcă. Tab Blocur (P+4) 91

103 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În fgura 4.4 se preznă grafcul comparav eorec / expermenal al varaţe în mp a emperaurlor încălzre ur / reur PT, în rapor cu valorle dn dagrama de reglaj. În abscsă ese reprezenaă peroada în care s-a făcu monorzarea exprmaă în zle ar în ordonaă sun emperaurle exprmae în C. Fg Cronograma paramerlor expermenal de funcţonare PT raporaţ la dagrama de reglaj e vor explca pe scur lnle prezenae, penru a puea comena comparav rezulaele obţnue: Lna roşe lna emperaurlor med exeroare orare prelevae dn expermen; Lna neagră lna emperaurlor urulu încălzre PT valor obţnue expermenal; Lna roz lna emperaurlor urulu încălzre valor rezulae eorec dn dagrama de reglaj; Lna albasră lna emperaurlor reurulu încălzre PT valor obţnue expermenal; Lna bleu lna emperaurlor reurulu încălzre valor rezulae eorec dn dagrama de reglaj. Dn grafc se observă că valorle emperaur ur încălzre PT corespund cu valorle eorece dn dagrama de reglaj (lnle neagră / roz). În ce prveşe emperaurle de reur, se observă că lna emperaur reur prmar PT (lna albasră), corespunde ca alură curbe eorece (lna bleu) dar ea are o osclaţe ma accenuaă, aceasa fnd o rezulană a nerţe vane cu acţonare elecrcă la comanda închs-deschs, vană ce face reglajul auoma al debulu de agen ur prmar proven de la CET. 92

104 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Penru evaluarea eorecă a performanţe energece penru cazurle sudae ş sablrea unor valor ce po f consderae punce de refernţă în cadrul sudulu, s-a folos meoda comparăr valorlor med orare penru paramer analzaţ. Cumulând valorle med orare, s-au obţnu consumurle lunare ş cele anuale penru sezoanele de încălzre sudae comparav. În connuare sun prezenae cele 4 cazur ce analzează suaţle dsnce de reablare în care se află clădrle de locu colecve almenae cenralza de la ssemul de dsrbuţe energe ermcă al capale Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe ş nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare În abelul 4.4 sun prezenae consumurle lunare ş cumulae penru înreaga peroadă de încălzre noembre 27 mare 28, la oae cele 14 blocur aferene punculu ermc. În aces sezon de încălzre blocurle nu au sufer reablăr nc pe pare de nsalaţe, nc pe pare de consrucţe, consumul de energe ermcă fnd maxm. Valorle consumurlor de caldură penru încălzrea spaţlor clădr au fos prezenae sub forma de consumur specfce: qan înc = KWh/m².lună (sau an), deermnarea consumulu anual de energe s-a facu prn raporare la ara ulă a spaţlor încălze - AÎnc, penru încălzrea spaţlor, la nvelul surse de energe a clădr [22]. Tab

105 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Dferenţa consumulu specfc înre clădr varază de la cel ma scăzu, q = kwh/m² an BL.A13, până la o valoare aproape dublă de q = kwh/m² an BL.A5. În ab. 4.4 se poae observa gruparea consumurlor specfce lunare de căldură penru încalzrea spaţlor clădr în două caegor ş anume, blocur cu suprafaţa echvalenă ermc suaă în jurul valor de 8 m² (BL.A1; A2; A3; A6; A7; A8; A11; A12; A13; A14) ş blocur cu ET în jurul a 4 m² (BL.A4; A5; A9; A1). Fg Dagrama consumurlor lunare specfce de energe penru încălzre la oae blocurle aferene PT-ulu, n arna Valorle dn ab. 4.4 au condus la reprezenarea grafcă a valorlor consumurlor lunare penru oae cele 14 blocur. Grupul de curbe plasa ma jos se asocază clădrlor cu ET de cca. 8 m² ar grupul de curbe plasa ma sus se asocază clădrlor cu ET de cca. 4 m², o clădre cu ET ma mare având în general un consum specfc ma mc (consecnţă a gradulu de compacae). Curbele de varaţe a consumurlor specfce preznă un punc de maxm în luna februare ş un mnm în luna mare, corespunzăoare varaţe emperaurlor exeroare în acease peroade. 94

106 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagrama consumurlor anuale specfce de energe penru încălzre la oae blocurle aferene PT-ulu, n arna Consumurle specfce anuale de căldură, sun prezenae grafc în fg Grafcul valorlor oale ale consumurlor relevă cele două grupe de clădr, dferenţae de ET. Fg Cronograma emperaurlor ur / reur încălzre la BL.A7 nereabla în arna 27-28, valor comparave eorec / expermenal În fgura 4.7 se preznă grafcul comparav, eorec / expermenal, al varaţe în mp a emperaurlor ur / reur secundar încălzre la BL.A7, raporae la valorle dn dagrama de reglaj. În abscsă ese reprezenaă peroada în care s-a făcu monorzarea exprmaă în zle ar în ordonaă sun emperaurle exprmae în C. 95

107 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale e vor prezena pe scur lnle fgurae, penru a puea comena comparav rezulaele obţnue: Lna roşe lna emperaurlor med exeroare orare prelevae dn expermen; Lna albasră lna emperaurlor urulu secundar încălzre la BL.A7 (CNR / INR) valor obţnue expermenal; Lna roz lna emperaurlor urulu secundar încălzre valor rezulae eorec dn dagrama de reglaj; Lna maro - lna emperaurlor reurulu secundar încălzre la BL.A7 (CNR / INR) valor obţnue expermenal; Lna galbenă lna emperaurlor reurulu secundar încălzre valor rezulae eorec dn dagrama de reglaj. Compararea rezulaelor se face urmărnd suprapunerea lnlor de varaţe expermenale cu valorle eorece dn dagrama de reglaj. e observă cum curbele de varaţe penru emperaurle de ur / reur ale bloculu se suprapun pese lnle valorlor eorece, curbele fnd asemănăoare (lnle albasru / roz ş maro / galben). Consumurle de energe ermcă lvrae căre nsalaţa de încălzre concd pracc cu necesarul efecv al spaţlor deserve de nsalaţa de încălzre cenrală. De asemenea se observă că emperaurle de funcţonare ale nsalaţe sun corelae cu varaţa emperaur exeroare (lna roşe) Concluz parţale Având în vedere că nco clădre nu a fos reablaă nc pe pare consrucvă ş nc pe pare de nsalaţe, consumurle specfce conţn dec ş aporurle de căldură neroare ş exeroare. Daă fnd exsenţa vechlor robnee neermosace rezulă creşerea emperaurlor neroare, neexsând posblaea unu reglaj la nvelul nsalaţe neroare. Consumul de căldură la oae blocurle ese maxm Cazul clădr nereablaă pe pare de consrucţe dar modernzaă pe pare de nsalaţ neroare Penru cazul bloculu reabla numa pe pare de nsalaţe neroară măsurle adopae au fos monarea de robnee cu ermosa ş a reparoarelor de cosur la radaoare, în vara premergăoare sezonulu de încălzre 29 / 21 la BL.A1. 96

108 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În connuare, penru prezenarea nfluenţelor reablăr numa pe pare de nsalaţe a clădr, s-au suda comparav două suaţ dsnce ş anume: - comparaţe BL.A1 (CNR / INR) nereabla în arna 28 / 29 ş BL.A1 (CNR / IR) reabla numa pe pare de nsalaţe în arna 29 / 21; - comparaţe în aceeaş arnă 29 / 21, penru două blocur cu ET aproxmav egale ş deb de proec dence ş anume BL.A11 (CNR/INR) nereabla dn ncun punc de vedere ş BL.A1 (CNR/IR) reabla pe pare de nsalaţe. Cazul I: - BL.A1 (CNR / INR) arna 28 / 29 - BL.A1 (CNR / IR) arna 29 / 21 Valorle consumurlor specfce înregsrae penru clădrea aflaă în cele două suaţ dsnce de reablare sun prezenae în abelul de ma jos: Tab. 4.5 Dn abelul 4.5 se observă că dferenţa consumurlor specfce anuale înre cele două suaţ de reablare ale clădr varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A1 (CNR/IR) până la valoarea q = kwh/m² an BL.A1 (CNR/INR). Valorle cumulae ale consumurlor relevă o reducere cu aproxmav 25% în varana în care nsalaţa bloculu a fos doaă cu robnee ermosace. Daele dn abelul 4.5 au condus la reprezenarea grafcă a consumurlor specfce lunare penru moblul afla în cele doua suaţ analzae (fg. 4.8). 97

109 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum lunar specfc de energe penru încălzre la BL.A1 (CNR/INR) nov 8 mar 9 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar 1 În fgura se preznă grafcul varaţe lunare a consumurlor specfce penru BL.A1 afla n cele doua sua dfere de reablare. În abscsa dagrame ese mpul exprma în lun ar în ordonaă sun consumurle specfce de energe exprmae în kwh/m².lună. Lnle reprezenae sun: Lna galbenă lna consumulu lunar specfc de energe la BL.A1 nereabla; Lna bleu lna consumulu lunar specfc de energe la BL.A1 reabla pe pare de nsalaţe. Dn punc de vedere al consumurlor lunare, în grafc se observă că cele ma mc valor ale consumurlor specfce se înregsrează penru BL.A1 (CNR/IR) cu nsalaţa neroară doaă cu robnee ermosace (curba bleu), ar consumurle ma mar s-au înregsra penru varana BL.A1 (CNR/INR) în soluţa nereablaă (curba galbenă). Consumurle specfce lunare preznă un punc de maxm în luna decembre ş mnm în luna noembre penru arna ar penru arna 29-21, maxmul s-a înregsra în luna anuare ş mnmul în luna noembre (fg. 4.8). Doarea nsalaţe cu robnee ermosace oferă posblaea de reglaj al consumulu de energe ermcă la nvel de consumaor ndvdual, funcţe de necesăţ (program de ocupare a spaţlor neroare, fnancare ec.). 98

110 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum anual specfc de energe penru încălzre la BL.A1 (CNR/INR) nov 8 mar 9 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar 1 În fgura 4.9 ese prezena consumul specfc anual de energe, reprezenând pracc valorle lunare cumulae ale consumurlor penru peroadele de 5 lun de zle ale sezoanelor de încălzre comparae. Dn grafc se observă că faţă de cazul în care reglajul ermc nu a ţnu con de aporurle de căldură ş dec consumul de energe ermcă a fos maxm (BL.A1-28/29), în urma echpăr nsalaţe cu robnee ermosace ş a aparţe reglajulu ermc canav, s-a puu opmza puerea ermcă necesară a f lvraă care nsalaţe, ţnându-se asfel con ş de aporurle de căldură. Exsenţa posblăţ reducer debulu de agen a condus la reducerea semnfcavă a necesarulu de căldură la consumaor în varana în care la BL.A1 (CNR/IR) nsalaţa a fos doaă cu robnee ermosace. În connuare se preznă grafc cronograma paramerlor orar de funcţonare penru nsalaţa bloculu aflaă în cele două suaţ de reablare. Paramer sun prezenaţ penru BL.A1 nereabla (27/28) ş BL.A1, reabla numa pe pare de nsalaţe (28/29). Asfel, în fg. 4.1 se preznă grafcul varaţe orare a debelor ş al consumurlor de energe penru încălzre. În fgură acesea sun reprezenae de sus în jos după cum urmează: lna debulu de agen ermc penru încălzre la BL.A1 nereabla (cu albasru), lna debulu de agen ermc penru încălzre la BL.A1 reabla (cu roşu), lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe (cu bleu) ş lna consumulu orar de energe penru încălzre penru BL.A1 nereabla (cu maro). În abscsa dagrame ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) sun debele exprmae în m³/h ş în ordonaă (dreapa) ese energa exprmaă în Gcal/h. 99

111 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Cronograma consumulu orar de energe penru încălzre ş debe la BL.A1 (CNR/INR) nov 8 mar 9 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar 1 Vom rece în revsă succn lnle prezenae în fg. 4.1, penru a puea comena comparav rezulaele expermenale obţnue. Lna albasră lna debulu orar de agen ermc de încălzre la BL.A1 nereabla; Lna roşe lna debulu orar de agen ermc de încălzre la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe; Lna bleu lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe; Lna maro lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A1 nereabla. Compararea rezulaelor expermenale obţnue rebue făcuă urmărnd grupurle de ln albasru / maro (BL.A1 nereabla) ş rosu / bleu (BL.A1 reabla pe pare de nsalaţe). Asfel, se poae observa că aunc cand nsalaţa bloculu a fos doaă cu robnee ermosace, debul de agen ermc s-a redus (lna roşe) faţă de suaţa în care blocul era nereabla (lna albasră). Odaă cu reducerea debulu, se poae observa că pe mede, s-au redus ş consumurle orare de energe ermcă (curba bleu) în rapor cu suaţa în care blocul era nereabla (curba maro). e poae rage dec concluza că prn posblaea de reglaj canav se ţne seama ş de aporurle neroare ş exeroare, acesea conrbund la dmnuarea puer ermce necesare a f lvraă la consumaor. Având în vedere că penru cazul aneror s-a compara pracc acelaş bloc în suaţ dfere de reablare dar în an dferţ, penru a se elmna una dnre varable ş anume meda emperaurlor exeroare orare penru cele două sezoane de încălzre, s-a efecua compararea paramerlor expermenal penru două blocur cu ET foare apropae ş deb de proec dence (ab. 4.6), în acelaş sezon de încălzre. 1

112 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Cazul II: - BL.A11 (CNR / INR) arna 29 / 21 - BL.A1 (CNR / IR) arna 29 / 21 În abelul de ma jos sun prezenae daele ehnce penru cele două blocur analzae. Tab. 4.6 În urma monorzăr pe parcursul celor 5 lun reprezenând sezonul de încălzre 29 / 21, prn cumularea valorlor med orare ale consumurlor de energe, s-au obţnu consumurle specfce de energe penru încălzre prezenae în abelul de ma jos. Tab. 4.7 Dn compararea valorlor consumurlor specfce penru înreg sezonul (ab. 4.7) se observă că acesea varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A1 (CNR/IR) până la valoarea q = kwh/m² an BL.A11 (CNR/INR). Ş dn aceasă suaţe analzaă se observă o reducere a consumulu de energe cu aproxmav 26% în varana în care nsalaţa bloculu a fos doaă cu robnee ermosace. Daele dn ab. 4.7 au condus la reprezenarea grafcă a consumurlor specfce lunare penru cele două blocur (fg. 4.11). 11

113 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum lunar de energe penru încălzre la BL.A11 (CNR/INR) nov 9 mar 1 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar 1 În dagramă sun prezenae în ordne, de sus în jos: lna consumurlor specfce lunare penru BL.A11 nereabla (lna galbenă) ş lna consumurlor specfce lunare penru BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe (lna bleu). În abscsa dagrame ese mpul exprma în lun ar în ordonaă ese consumul specfc exprma în kwh/m².lună. Dn dagramă se observă dmnuarea consumulu specfc penru varana în care nsalaţa bloculu a fos doaă cu robnee ermosace BL.A1 (lna bleu). Penru a evdenţa reducerea consumulu specfc penru înreg sezonul, în fg se preznă acese valor, ele rezulând dn cumularea valorlor consumurlor lunare penru înreaga peroadă de încălzre. 12

114 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum anual de energe penru încălzre la BL.A11 (CNR/INR) nov 9 mar 1 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar1 Dn fg se remarcă de asemenea reducerea semnfcavă a consumulu specfc anual la blocul A1 (CNR/IR), doa cu robnee ermosace la nvelul nsalaţlor neroare. În connuare se preznă grafc cronograma paramerlor orar de funcţonare penru nsalaţle celor două blocur. Paramer sun prezenaţ penru BL.A11 nereabla (29/21) ş BL.A1, reabla numa pe pare de nsalaţe (29/21). Asfel, în fg sun reprezenae varaţle orare ale consumurlor de energe ermcă ş dferenţele de emperaură ur/reur înregsrae orar pe oaă peroada monorzaă. În fgură acesea sun reprezenae de sus în jos după cum urmează: lna emperaurlor exeroare med orare (lna mov), lna dferenţe de emperaură încălzre ur/reur la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe (lna roşe), lna dferenţe de emperaură încălzre ur/reur la BL.A11 (lna albasră), lna consumulu orar de energe ermcă la BL.A11 nereabla (lna maro) ş lna consumulu orar de energe ermcă la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe (lna bleu). În abscsa dagrame ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) sun emperaurle exprmae în C ş în ordonaă (dreapa) ese energa exprmaă în Gcal/h. 13

115 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Cronograma consumulu orar de energe penru încălzre ş a dferenţelor de emperaură penru 2 blocur cu ET s deb proec ndence, la BL.A11 (CNR/INR) nov 9 mar 1 / BL.A1 (CNR/IR) nov 9 mar1 Pe scur, lnle prezenae în fgură sun: Lna mov lna emperaurlor exeroare med orare (valor prelevae de la raducorul de emperaura exeroara al punculu ermc); Lna roşe lna dferenţe de emperaură încălzre ur/reur la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe; Lna albasră lna dferenţe de emperaură încălzre ur/reur la BL.A11 nereabla; Lna maro lna consumulu medu orar de energe ermcă la BL.A11 nereabla; Lna bleu lna consumulu medu orar de energe ermcă la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe. Dn grafc se observă că dacă blocul a fos doa cu robnee ermosace, prn reducerea debulu dn nsalaţe, dferenţa de emperaură a crescu (BL.A1 lna roşe) în rapor cu suaţa BL.A11 nereabla (lna albasră), în consecnţă rezulând dmnuarea consumulu de energe ermcă la blocul reabla. 14

116 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Tab Concluz parţale Daă fnd doarea nsalaţe neroare cu robnee ermosace, apare posblaea profăr de aporurle neroare ş exeroare, efecele regăsndu-se în reducerea consumulu de energe. Temperaura neroară nde să fe una nermedară, angerea emperaur neroare normae făcându-se pe baza puer ermce cedae de nsalaţa de încălzre cumulaă cu aporurle neroare ş exeroare. Reglarea ne perme să obţnem conforul ermc dor în fecare spaţu supus încălzr, fără să ulzam ma mulă energe ermcă decâ cea src necesară, realzând mporane econom de energe (ab. 4.8). Ca avanaje ale folosr robneelor ermosace menţonăm că prn folosrea lor exsă posblaea obţner unor emperaur neroare dfere în încăper dfere ş că se po lua în consderare aporurle de căldură dn exeror (radaţe solară, aparaură elecrcă ec.). Unul dnre dezavanajele monăr robneelor ermosace la consumaor îl repreznă fapul că aceasa conduce la regmur hdraulce foare varable. Dsponblele ş excedenele de presune la consumaor sun foare flucuane, ceea ce face ca modalaea de echlbrare a ssemulu prn dafragme de lamnare cu secţune fxă să fe nadecvaă. Aces fap conduce la necesaea de a se proceda la o reechlbrare a reţele ş amplasarea în PT a unor dafragme varable sau a unor robnee de reglare care să poaă să răspundă ma mulor regmur de funcţonare, care să abă elascae în domen ma larg de exploaare Cazul clădr reablaă pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţ neroare Penru BL.A7, anveloparea a consa în monarea unu sra ermozolan suplmenar exeror dn polesren expanda de 8 cm grosme, sra ce a fos arma cu ţesăură deasă dn fbre de sclă. Planşeul de acoperş ese la nvelul planşeulu de pese al parulea nvel al bloculu. Nu au exsa lucrăr de modfcare ale srucur nţale. Planşeul pese subsolul neâncălz de asemenea, nu a fos modfca. -a înlocu 15

117 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale âmplăra exeroară cu âmplăre PVC (âmplăre performană energec), cu geamur ermozolane penru creşerea rezsenţe ermce. Reablarea ermcă a clădr s-a efecua în oamna anulu 29, înane de începerea sezonulu de încălzre (fg. 4.14). Fg BL.A7 reabla pe pare consrucva Penru prezenarea nfluenţelor reablăr numa pe pare de consrucţe a clădr, s-au prezena comparav urmăoarele suaţ dsnce ş anume: - comparaţe a valorlor înregsrae în două ern succesve penru acelaş bloc (BL.A7 - CNR/INR), nereabla dn ncun punc de vedere în arna noembre 27 mare 28, ar în arna meda urmăoare (noembre 28 mare 29) fnd reabla doar pe pare de consrucţe BL.A7 (CR/INR); - o comparaţe înre două blocur cu ET aproxmav egale ş deb proec denc, respecv BL.A2 (CNR/INR) comparav cu BL.A7 (CNR/INR) în arna noembre 27 mare 28 ş BL.A2 (CNR/INR) comparav cu BL.A7 (CR/INR) în arna noembre 28 mare 29; - comparaţe a valorlor înregsrae la BL.A7 (CR/INR) cu cele de la oae blocurle almenae de la PT, în arna noembre 28 mare 29. Cazul I: - BL.A7 (CNR / INR) arna 27 / 28 - BL.A7 (CR / INR) arna 28 / 29 În abelul 4.9 sun prezenae consumurle specfce lunare penru peroadele în care a avu loc monorzarea. 16

118 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Tab. 4.9 Dn valorle consumurlor specfce penru înreg sezonul se poae observa că valorle acesua varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A7 (CR/INR) până la valoarea q = kwh/m² an BL.A7 (CNR/INR), fap ce concrezează o reducere cu aproxmav 35% a consumulu specfc în varana în care clădrea a fos reablaă pe pare de consrucţe. În fg sun reprezenae pe baza valorlor dn abelul aneror, consumurle lunare penru moblul afla în cele două suaţ dsnce de reablare. Fg Dagramă consum lunar de energe penru încălzre la BL.A7 (CNR/INR) nov 7 mar 8 / BL.A7 (CR/INR) nov 8 mar 9 În fgură, de sus în jos sun reprezenae consumurle specfce lunare penru BL.A7 nereabla (lna galbenă) ar penru BL.A7 reabla numa pe pare consrucvă, consumurle specfce lunare sun reprezenae prn lna de culoare roz. În abscsa dagrame ese mpul exprma în lun ar în ordonaă sun consumurle specfce exprmae în kwh/m².lună. Dn dagramă se observă dmnuarea consumulu specfc penru varana în care BL.A7 a fos reabla pe pare consrucvă (lna roz), vârfurle de consum fnd cele penru lunle în care meda emperaurlor exeroare a fos ma scăzuă. 17

119 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În urma cumulăr valorlor consumurlor lunare s-au obţnu consumurle specfce penru înreg sezonul de încălzre, valorle fnd prezenae în fg Fg Dagramă consum anual de energe penru încălzre la BL.A7 (CNR/INR) nov 7 mar 8 / BL.A7 (CR/INR) nov 8 mar 9 În dagramă se poae observa scăderea consumulu specfc de energe penru înreg sezonul la BL.A7 reabla pe pare consrucvă cu aproxmav 4 kwh/m².an. În suaţa în care clădrea ese reablaă numa pe pare de consrucţe, ssemul de încălzre nu are posblaea de reglaj, nsalaţa nefnd doaă cu robnee ermosace. Asfel, emperaura neroară ese pese cea normaă, având în vedere că acum clădrea ese ma mcă dn puncul de vedere al necesarulu de căldură de calcul. Insalaţa nefnd reablaă, se ţne seama ş de aporurle neroare ş exeroare, care conrbue la rdcarea în connuare a emperaur neroare. Dn puncul de vedere al fenomenulu pracc, emperaura neroară devennd prea rdcaă, consumaorul are endnţa de deschdere a feresrelor fap ce conduce la o rspa de energe ermcă. A doua endnţă ese de reducere a debulu penru oaă nsalaţa bloculu prn manevrarea vane generale de reglaj de pe urul secundar general al bloculu. 18

120 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Cronograma dferenţelor de emperaură ş debe încălzre la BL.A7 (CNR/INR) nov 7 mar 8 / BL.A7 (CR/INR) nov 8 mar 9 În fg se preznă cronograma varaţe orare a emperaurlor ş debelor penru suaţa analzaă. În fgură, acesea sun reprezenae în ordne de sus în jos: lna dferenţe de emperaura ur / reur încălzre la BL.A7 nereabla (lna maro), lna dferenţe de emperaură ur / reur încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare consrucvă (lna bleu), lna debulu pe crcuul de încălzre la BL.A7 nereabla (lna albasră) ş lna debulu pe crcuul de încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare consrucvă (lna roz). În abscsa dagrame ese mpul exprma în zle, în ordonaa dagrame (sânga) sun emperaurle exprmae în C, ar în ordonaă (dreapa) sun debele exprmae în m³/h. Compararea rezulaelor se face urmărnd perechle de ln maro / albasru penru BL.A7 nereabla ş bleu / roz penru BL.A7 reabla. Asfel, la BL.A7 reabla pe pare consrucvă se observă că penru valor ale debulu aproxmav egale (lna roz), dferenţa de emperaură ur / reur a scăzu, după cum era de aşepa (lna bleu). O ala formă de prezenare a procesulu ce are loc la nvelul nsalaţe bloculu penru cele două suaţ dsnce de reablare, ese cea dn fg

121 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Cronograma emperaurlor reur ş a consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A7 (CNR/INR) nov 7 mar 8 / BL.A7 (CR/INR) nov 8 mar 9 În fg se preznă grafcul varaţe orare a emperaurlor reur încălzre ş consumurle orare de energe penru blocul afla în cele două suaţ de reablare. Asfel, în ordne de sus în jos grafcul preznă: Lna bleu - lna emperaurlor agenulu ermc pe conduca reur la BL.A7 reabla numa pe pare consrucvă; Lna maro lna emperaurlor agenulu ermc pe conduca reur la BL.A7 nereabla; Lna roşe lna emperaurlor med exeroare în arna 28-29; Lna galbena lna emperaurlor med exeroare în arna 27-28; Lna albasră lna consumulu orar de energe la BL.A7 nereabla; Lna roz lna consumulu orar de energe la BL.A7 reabla numa pe pare de consrucţe. În abscsă ese reprezena mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) sun emperaurle exprmae în C ar în ordonaă (dreapa) sun consumurle orare de energe exprmae în Gcal/h. Grafcul vne în complearea suaţe analzae în fg. 4.17, nerprearea facânduse pe grupurle de ln bleu / roşu / roz penru BL.A7 reabla ş maro / galben / albasru penru BL.A7 nereabla. Dn cronogramă se poae observa că penru BL.A7 reabla, emperaura reurulu secundar (lna bleu) ese ma rdcaă în rapor cu BL.A7 11

122 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale nereabla (lna maro), canaea de energe furnzaă (lna roz) reducându-se în consecnţă faţă de BL.A7 nereabla (lna albasră), valorle înregsrae fnd corelae cu varaţa emperaurlor exeroare med orare (lnle roşe ş galbenă). Ţnând con de zolarea clădr, emperaura neroară ese superoară valor normae char neţnând seama de aporur. Având în vedere ş aporurle de căldură, clădrea benefcnd de creşerea suplmenară a emperaur neroare, emperaura pe reur va f ma rdcaă, nsalaţa nemacedând aceeaş canae de căldură căre neror, debul rămânând consan daoră nexsenţe posblăţ de reglaj la nvelul nsalaţe. Având în vedere că penru cazul aneror s-a compara pracc acelaş bloc în suaţ dfere de reablare dar în an dferţ, penru a se elmna una dnre varable ş anume meda emperaurlor exeroare orare dferă penru cele două sezoane de încălzre, s-a efecua compararea paramerlor expermenal penru două blocur cu ET foare apropae ş debe de proec dence (ab. 4.1), în acelaş sezon de încălzre. Cazul II: - BL.A2 (CNR / INR) arna 28 / 29 - BL.A7 (CR / INR) arna 28 / 29 În ab. 4.1 sun prezenae daele ehnce penru cele două blocur analzae. Tab. 4.1 În urma monorzăr pe parcursul celor 5 lun reprezenând sezonul de încălzre 28 / 29, prn cumularea valorlor med orare ale consumurlor de energe, s-au obţnu consumurle specfce de energe penru încălzre prezenae în abelul Tab Dn compararea valorlor consumurlor specfce penru înreg sezonul se observă că acesea varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A7 (CR/INR) până la valoarea q = kwh/m² an BL.A2 (CNR/INR). Ş dn aceasă suaţe 111

123 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale analzaă se observă o reducere a consumulu de energe cu aproxmav 34% în varana în care blocul a fos reabla ermc pe pare de consrucţe. Valorle dn abelul 4.11 au condus la reprezenarea grafcă dn fg. 4.19, în care sun prezenae consumurle specfce lunare penru cele două blocur. Fg Dagramă consum specfc de energe penru încălzre comparav la BL.A2 (CNR/INR) s BL.A7 (CR / INR) - nov 8 / mar 9 În dagramă sun prezenae în ordne, de sus în jos: lna consumurlor specfce lunare penru BL.A2 nereabla (lna galbenă) ş lna consumurlor specfce lunare penru BL.A7 reabla numa pe pare de consrucţe (lna roz). În abscsa dagrame ese mpul exprma în lun ar în ordonaă ese consumul specfc exprma în kwh/m².lună. Dn dagramă se observă dmnuarea consumulu specfc penru varana în care BL.A7 a fos reabla numa pe pare consrucvă, confrmându-se asfel daele obţnue în sudul preceden (cazul I). Cumulând valorle consumurlor lunare s-au obţnu valorle consumurlor specfce penru înreg sezonul de încălzre, valor prezenae în fg

124 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum anual de energe penru încălzre comparav la BL.A2 (CNR/INR) s BL.A7 (CR / INR) - nov 8 / mar 9 Dn fg. 4.2 se remarcă de asemenea reducerea semnfcavă a consumulu anual de energe la blocul A7 (CNR/IR) cu aproxmav 38 kwh/m² an faţă de consumul BL.A2 nereabla. În connuare se va prezena comparav grafcul varaţe orare a dferenţelor de emperaură ur / reur încălzre ş a debelor de agen ermc penru cele două blocur, în cele două sezoane de încălzre. Asfel, în fgura 4.21 se preznă grafcul varaţe orare a dferenţelor de emperaură ur / reur încălzre ş a debelor de agen ermc în sezonul în care blocurle nu au fos reablae. Fg Cronograma dferenţelor de emperaură ş debe încălzre la BL.A2 (CNR/INR) ş BL.A7 (CNR / INR) -nov 7 / mar 8 113

125 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Valorle sun reprezenae de sus în jos, după cum urmează: Lna bleu lna dferenţelor de emperaură ur / reur încălzre la BL.A2 nereabla; Lna maro lna dferenţelor de emperaură ur / reur încălzre la BL.A7 nereabla; Lna crem lna emperaurlor med exeroare în arna 27-28; Lna albasră lna debulu pe crcuul de încălzre la BL.A2 nereabla; Lna roz lna debulu pe crcuul de încălzre la BL.A7 nereabla. În abscsa dagrame ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) sun emperaurle exprmae în C ar în dreapa sun debele exprmae în m³/h. Dn cronogramă se observă că ambele blocur cu ET aproape denc ş cu deb de proec egal, în sezonul de încălzre când ambele nu au fos reablae, au avu debele foare apropae (lnle roz ş albasru) ş dferenţele de emperaură (lnle maro s bleu) aproape dence, acesea fnd corelae cu varaţa emperaur exeroare (lna crem). Clădrle nefnd reablae, consumurle de energe ermcă au fos maxme. În fg s-au reprezena grafc aceaş paramer penru cele două blocur dar în sezonul meda urmăor (28-29), arnă în care BL.A7 a benefca de reablare pe parea consrucvă. Fg Cronograma dferenţelor de emperaură ş debe încălzre la BL.A2 (CNR/INR) s BL.A7 (CR / INR) - nov 8 / mar 9 114

126 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Dn fgura 4.22 se observă că în suaţa în care BL.A7 a fos reabla pe pare de consrucţe, dferenţa de emperaură (curba maro) s-a redus în rapor cu cea a bloculu nereabla BL.A2 (curba bleu), debul rămând acelaş penru cele două blocur. Procesul deala ese prezena în grafcul de ma jos (fg. 4.23), grafcul fnd realza pe baza emperaurlor reur înregsrae ş a consumurlor rezulae penru cele două blocur. Fg Cronograma emperaurlor reur ş a consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A2 (CNR/INR) ş BL.A7 (CR / INR) - nov 8 / mar 9 Valorle sun reprezenae de sus în jos, după cum urmează: Lna bleu lna emperaur reur încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare consrucvă; Lna maro lna emperaur reur încălzre la BL.A2 nereabla; Lna mov lna emperaurlor med exeroare în arna 28-29; Lna albasră lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A2 nereabla; Lna roz lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare de consrucţe. În abscsa dagrame ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) sun emperaurle exprmae în C ar în dreapa ese energa ermcă exprmaă în Gcal/h. Compararea rezulaelor rebue făcuă urmărnd perechle de ln maro / albasru (BL.A2 nereabla) ş bleu / roz (BL.A7 reabla). e poae observa că în varana în care blocul a fos reabla pe pare de consrucţe, emperaura pe reur încălzre a crescu, aceasa conducând la o scădere a dferenţe de emperaură, aşa cum s-a arăa în 115

127 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale grafcul aneror. Toodaă daoră aporurlor de căldură neroare ş exeroare de care se poae ţne con în suaţa clădr reablae, se observă scăderea puer ermce lvraă căre consumaor (lna roz). Cazul III: - BL.A7 (CR / INR) arna 28 / 29 - oae blocurle almenae de la PT arna 28 / 29 În connuare se rece la o prezenare generala a consumurlor specfce penru oae blocurle almenae de puncul ermc în arna 28-29, sezon în care numa BL.A7 a benefca de reablare la nvel de consrucţe. În ab sun prezenae valorle obţnue expermenal pe cele 5 lun de zle ş valorle cumulae, penru înreg sezonul. Tab În fg sun prezenae grafc valorle consumurlor specfce lunare dn abel. Dn dagramă se poae observa facl că BL.A7 care a benefca de reablare consrucvă (lna roz) a avu consumul specfc lunar cel ma scăzu în rapor cu oae celelale blocur. 116

128 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagrama consumulu lunar de energe penru încălzre la oae blocurle PT ulu - BL.A7 (CR/INR) - nov 8 / mar 9 De asemenea, se ma poae observa aşa cum s-a menţona în deschderea capolulu, exsenţa celor două grupur de curbe corespunzăoare celor două pur consrucve de clădr ş anume grupul de curbe plasa ma jos ese cel care se asocază clădrlor cu ET de cca. 8 m² ar grupul de curbe plasa ma sus se asocază clădrlor cu ET de cca. 4 m². Curbele preznă un vârf de consum în luna decembre, consumurle corespunzând varaţe emperaurlor exeroare. Fg Dagrama consumulu anual de energe penru încălzre la oae blocurle PT ulu - BL.A7 (CR/INR) - nov 8 / mar 9 117

129 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În fg se preznă consumurle cumulae de energe ermcă penru înreaga peroadă de încălzre la oae blocurle almenae de PT, observându-se cu uşurnţă valoarea cea ma scăzuă a necesarulu de energe penru încălzre la BL.A7 (CR/INR), reabla pe pare de consrucţe. Fg Cronograma dferenţe de emperaură la blocurle de pe înregul PT - BL.A7 (CR/INR) - nov 8 / mar 9 În fgura 4.26 se preznă dferenţele de emperaură ur / reur penru oae blocurle almenae de puncul ermc. e observă asfel că valoarea cea ma scăzuă a dferenţe de emperaură o are BL.A7 (lna roz) care a fos reabla pe pare de consrucţe. Tab Concluz parţale Având în vedere că în cadrul acualulu ssem cenralza de almenare cu căldură, la acelaş punc ermc sun racordae aâ blocur nereablae ermc câ ş unele reablae, reglajul calav unc ese de fap un reglaj necoreca, valabl penru blocurle 118

130 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale nezolae. Aces lucru are consecnţe asupra emperaur agenulu reur secundar încălzre care ese ma rdca la blocurle reablae faţă de valorle de refernţă eorece mpuse prn dagrama de reglaj. Aces fap conduce la creşerea emperaur neroare în blocurle reablae ş care nu au în doare robnee ermosace, nsalaţa fnd dec supradmensonaă. Consumul de energe ermcă se reduce (ab. 4.13) dar ese evdenă necesaea robneelor ermosace ce perm reglajul nsalaţe funcţe de emperaura neroară Cazul clădr reablă pe pare de consrucţe ş modernzaă pe pare de nsalaţ neroare În connuare se preznă suaţa dn punc de vedere al regmurlor de funcţonare ş al consumurlor de încălzre penru blocur reablae aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţ neroare. Penru cazul bloculu reabla pe pare de nsalaţe neroară ş pe pare de consrucţe, faţă de măsurle de reablare de care a benefca pe pare consrucvă BL.A7 în sezonul 28 / 29, eu fos efecuae îmbunăăţr ş pe pare de nsalaţ neroare, măsurle fnd monarea de robnee cu ermosa ş a reparoarelor de cosur la radaoare în vara premergăoare sezonulu de încălzre 29 / 21. În cadrul sudulu se prezna comparav urmăoarele suaţ dsnce: - comparaţe a valorlor înregsrae la acelaş bloc afla în săr dsnce de reablare, respecv BL.A7 (CNR/INR), noembre 27 mare 28; BL.A7 (CR/INR), noembre 28 mare 29 ş BL.A7 (CR/IR), noembre 29 mare 21; - o comparaţe a consumurlor specfce lunare penru oae blocurle în peroada aceluaş sezon de încălzre, noembre 29 mare 21 (BL.A1 - CNR/IR reabla numa pe pare de nsalaţe ş BL.A7 - CR/IR, reabla aâ pe pare de nsalaţe câ ş pe pare de consrucţe). Cazul I: - BL.A7 (CNR / INR) arna 27 / 28 - BL.A7 (CR / INR) arna 28 / 29 - BL.A7 (CR / IR) arna 29 / 21 În ab sun prezenae consumurle specfce lunare ş pe înreg sezonul, penru suaţle analzae. 119

131 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Tab Dn abel se observă că valoarle consumulurlor specfce varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A7 (CR/IR), la valoarea q = kwh/m² an BL.A7 (CR/INR) ş q = kwh/m² an BL.A7 (CNR/INR), când blocul a avu consumul maxm, el nefnd reabla. În subsolul abelulu s-a exprma procenual reducerea consumulu specfc de încălzre penru cazurle prezenae. Asfel, de sus în jos sun prezenae urmăoarele comparaţ: - în varana clădr reablaă numa pe pare consrucvă consumul specfc s-a redus cu aproxmav 34% în rapor cu suaţa clădr nereablaă dn ncun punc de vedere; - penru suaţa în care blocul a fos reabla numa pe pare consrucvă comparav cu suaţa în care blocul a fos reabla dn ambele punce de vedere, consumul specfc s-a redus procenual cu aproxmav 24%; - ca o concluze fnală se observă că raporând consumurle specfce penru blocul reabla dn ambele punce de vedere la valorle sezonulu în care acesa nu a fos reabla, consumul specfc oal s-a redus cu aproxmav 5%. Fg Dagramă consum lunar de energe penru încălzre la BL.A7 (CNR/INR), BL.A7 (CR/INR) s BL.A7 (CR/IR) 12

132 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În fgura 4.27 sun prezenae consumurle specfce lunare penru cele re suaţ prezenae, pe baza valorlor dn ab Asfel, în ordne de sus în jos sun reprezenae: lna consumurlor specfce lunare la BL.A7 când acesa nu a fos reabla (lna galbenă), lna consumurlor specfce lunare la BL.A7 când acesa a fos reabla numa pe pare consrucvă (lna roz) ş lna consumurlor specfce lunare la BL.A7, când acesa a fos reabla dn ambele punce de vedere (lna crem). În abscsa dagrame ese mpul exprma în lun ar în ordonaă sun consumurle specfce exprmae în kwh/m².lună. După cum se observă, consumurle specfce lunare au scăzu repa, în rapor drec cu dferele grade de reablare la nvelul bloculu analza. Fg Cronograma emperaurlor reur ş debe încălzre la BL.A7 (CR/INR) ş BL.A7 (CR/IR) În fgura 4.28 se preznă grafcul varaţe orare a consumulu de energe ermcă ş a debelor penru suaţle analzae. În grafc sun fguraţ în ordne, de sus în jos urmăor paramer: Lna albasră lna emperaur reur încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare de consrucţe; Lna roşe lna emperaur reur încălzre la BL.A7 reabla aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţe; Lna bleu lna debulu pe încălzre la BL.A7 reabla numa pe pare de consrucţe; Lna maro lna debulu pe încălzre la BL.A7 reabla dn ambele punce de 121

133 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale vedere. În abscsă ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) ese emperaura exprmaă în C ar în ordonaă (dreapa) ese debul exprma în m³/h. Compararea rezulaelor expermenale rebue făcuă urmărnd perechle de ln albasru / bleu (BL.A7 CR / INR) ş roşu / maro (BL.A7 CR / IR). Dn cronogramă se observă că penru cazul clădr reablaă dn ambele punce de vedere, odaă cu reducerea debulu de agen ermc vehcula în nsalaţe (lna maro) scade ş emperaura reurulu încălzre (lna roşe). Dacă în cazul clădr reablaă numa pe pare consrucvă debul de agen nu s- a modfca (lna bleu), sngura dferenţă regăsndu-se în creşerea emperaur reurulu pe încălzre (lna albasră), suaţe prezenaă în subcapolul aneror, în suaţa clădr reablaă dn ambele punce de vedere debul ese mul redus (lna maro), reurul având valor apropae de emperaurle pe reur ale celorlale blocur (lna roşe). Cazul II: - comparaţe a consumurlor specfce penru oae blocurle în arna (sezon în care BL.A1 a fos reabla numa pe pare de nsalaţe ar BL.A7 a benefca de reablare aâ pe pare de nsalaţe câ ş pe pare de consrucţe, oae celelale blocur fnd nereablae). În ab sun prezenae valorle consumurlor specfce lunare ş cumulae penru blocurle almenae de puncul ermc, în peroada sezonulu de încălzre Tab

134 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Dn abel se poae observa că cele ma scăzue valor ale consumurlor specfce penru înreg sezonul sun la BLA7 (CR/IR) q = kwh/m² an, urmând în ordne crescăoare BL.A1 (CNR/IR) - q = kwh/m² an, consumul celorlale caegor de clădr fnd maxm, ele nefnd reablae. În ab se preznă dsnc consumurle penru BL.A1 (CNR/IR) ş BL.A7 (CR/IR). Dn consumurle specfce penru oaă peroada de încălzre, se observă că BL.A7 reabla dn ambele prvnţe a avu un consum ma redus cu aproxmav 34%, în comparaţe cu BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe. Tab Consumurle specfce penru cele două suaţ de reablare ale clădr varază de la valoarea ma scăzuă q = kwh/m² an BL.A7 (CR/IR) până la valoarea q = kwh/m² an BL.A1 (CNR/IR). e observă că penru acelaş sezon de încălzre, în suaţa în care moblul a fos reabla dn ambele punce de vedere, consumul anual de încălzre s-a redus cu aproxmav 34% comparav cu suaţa în care clădrea a benefca de reablare numa pe pare de nsalaţe. Fg Cronograma consumur energe ş debe încălzre la BL.A1 (CNR / IR) - nov 9 / mar 1 ş BL.A7 (CR / IR) - nov 9 / mar 1 123

135 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În fgura 4.29 se preznă grafcul varaţe orare a consumulu de energe ermcă ş a debelor penru cele două blocur. Asfel, în grafc sun fgurae în ordne de sus în jos curbele de varaţe penru urmăor paramer: Lna albasră lna debulu încălzre la BL.A1 reabla numa pe pare de nsalaţe; Lna roşe lna debulu încălzre la BL.A7 reabla aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţe; Lna bleu lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A1 reabla numa pe pare de consrucţe; Lna maro lna consumulu orar de energe penru încălzre la BL.A7 reabla dn ambele punce de vedere. În abscsă ese mpul exprma în zle, în ordonaă (sânga) ese energa exprmaă în Gcal/h ar în ordonaă (dreapa) ese debul exprma în m³/h. Compararea rezulaelor expermenale rebue făcuă urmărnd perechle de ln albasru / bleu (BL.A1 CNR / IR) ş roşu / maro (BL.A7 CR / IR). Dn cronogramă se observă că penru cazul clădr reablaă dn ambele punce de vedere, odaă cu reducerea debulu de agen ermc vehcula în nsalaţe (lna roşe), scade consderabl ş canaea de căldură furnzaă de nsalaţe căre neror (lna maro), ţnându-se con de excedenul de suprafaţă ş de aporur penru aceasă suaţe. În cazul bloculu reabla numa pe pare de consrucţe, nsalaţa de încălzre e reglablă, dec se benefcază de aporur dar clădrea nefnd reablaă perderle de căldură cauzae de paramer slab de zolaţe ermcă conduc la un consum de energe ermcă ma rdca (lna bleu). Debul în varana clădr reablaă numa pe pare de nsalaţe, e nermedar valorlor clădrlor nereablae dn ncun punc de vedere ş bloculu reabla aâ pe pare consrucvă câ ş pe pare de nsalaţe. În fgura 4.3 sun reprezenae grafc valorle consumurlor specfce lunare penru oae blocurle almenae de la PT. 124

136 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale Fg Dagramă consum lunar de energe penru încălzre la 2 blocur la BL.A1 (CNR / IR) - nov 9 / mar 1 ş BL.A7 (CR / IR) - nov 9 / mar 1, comparav cu oae celelale blocur ale PT-ulu (CNR / INR) Dn reprezenarea grafcă a consumurlor lunare se poae observa că penru BL.A7 (CR/IR), consumul de energe ermcă ese cel ma scăzu în rapor cu oae celelale blocur care nu au benefca de reablăr, în ordne medaă suându-se BL.A1 (CNR/IR), reabla numa pe pare de nsalaţe. Fg Dagramă consum anual energe penru încălzre la 2 blocur la BL.A1 (CNR / IR) - nov 9 / mar 1 ş BL.A7 (CR / IR) - nov 9 / mar 1, comparav cu oae celelale blocur ale PT-ulu (CNR / INR) 125

137 Capolul 4 Achzţa s prelucrarea daelor expermenale În fg ese reprezena consumul anual de energe penru încălzre la oae blocurle ce sun almenae de PT, penru arna 29-21, aceasa dând o magne generală a reducer consumulu de energe ermcă pe o sezonul de încălzre penru varanele de reablare sudae, BL.A1 (CNR/IR) ş BL.A7 (CR/IR) având cele ma mc consumur în rapor cu celelale blocur Concluz parale Tab Daca blocul ese reabla aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţe, apare modfcarea debulu daoră exsenţe robneelor ermosace, emperaura neroară devennd cea normaă, consumul de căldură reducându-se consderabl. În proces nervn excedenul de suprafaţă ş aporurle de căldură, care conduc la reducerea subsanţală a puer ermce lvraă de nsalaţe căre neror (ab.4.17). 126

138 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc CAPITOLUL 5 MĂURI ŞI OLUŢII PRIVIND EFICIENTIZAREA ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ A DIVERELOR TIPURI DE CONUMATORI RACORDAŢI LA ITEMUL CENTRALIZAT DE DITRIBUŢIE A AGENUTLUI TERMIC 5.1. cură nroducere oluţle penru creşerea efcenţe energece la nvelul aâ al ssemulu de dsrbuţe energe ermcă câ ş la nvel de consumaor fnal, se referă la urmăoarele părţ componene: - nsalaţa de preparare ş dsrbuţe energe ermcă; - nsalaţa de încălzre cenrală; - anvelopa clădr, parea de consrucţ. În urma reablăr clădrlor sursa de căldură va lucra permanen la sarcn parţale, sensbl ma mc decâ cea penru care a fos nţal dmensonaă oluţle penru creşerea efcenţe energece la nvelul surse Una dn soluţle deermnae de reducerea necesarulu de căldură, o repreznă nsalarea la nvel de bloc a unor module ermce penru mc consumaor. oluţa se mpune prn avanajele pe care încălzrea descenralzaă (locală) le are faţă de ssemul de încălzre cenralza ş anume: - Randamen rdca al ransferulu de căldură; - asfacerea în ma mare măsură a exgenţelor de confor ermc ale consumaorlor; - Grad de auomazare rdca; - Insalare smplă ş rapdă; - Reducerea perderlor de căldură pe dsrbuţe prn dsparţa reţelelor ermce 127

139 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc exeroare; - Avarle afecează o zonă deservă ma mcă; - Cheluel de exploaare reduse; - Înreţnere ma puţn specalzaă; - Consrucţa compacă perme amplasarea în spaţ mc. aţle ermce compace repreznă sseme compace, moderne, de almenare cu căldură a consrucţlor colecve de locu sau socal admnsrave, monae înr-o încăpere la baza consrucţe. Ele sun saţ de ransformare a energe ermce de la paramer agenţlor secundar (încălzre ş apă caldă). aţle ermce compace fac pare negrană dn soluţle moderne de almenare cu căldură a subansamblurlor de locunţe ş sun în general praccae în ţărle dezvolae. e poae spune că saţle ermce compace sun mn punce ermce care almenează cu căldură un grup resrâns de consumaor ndvdual (de ex. aparamene) care fac pare dnr-o consrucţe colecvă (de ex. de locunţe). Modulele sun compuse, în prncpal dn: - schmbăoare de căldură cu plăc; - robnee de reglaj (cu 2 sau cu 3 că); - robnee de separare (închdere); - robnee de golre; - supapă de sguranţă; - ermomere ş manomere de conrol; - pompe de crculare agen prmar ş secundar; - pompe rdcare presune acm; - pompă recrculaţe; - panou elecronc de comandă ş auomazare; - conduce de legaură înre elemenele componene ş penru racordarea la nsalaţe; - vas de expansune (nclus sau nu în modul); - flre de mpurăţ; - regulaor elecronc specalza cu nerfaţă serală penru comuncarea cu ssemul de monorzare; - regulaor de presune; - clapee reţnere. 128

140 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc O lsă compleă a echpamenelor penru o saţe ermcă compacă ese prezenaă în ANEXA 1. Faclaţle ofere de modulul ermc: - Menţnerea emperaur ape calde de consum la o valoare programaă cu o sablae de ± 5 C; - Reglarea emperaur agenulu secundar de încălzre în funcţe de emperaura exeroară ş/sau emperaura de cameră; - Posblaea funcţonăr în regm de prorae alernavă penru încălzre sau apă caldă; - chmbarea auomaă a regmulu vară/arnă în funcţe de emperaura exeroară sau calendarsc; - Posblaea seăr unu program de funcţonare săpămânal, lunar sau anual; - Posblaea comuncaţe pe o legăură serală în vederea negrăr unu ssem dspecer; - Conorzarea energe ermce ş a volumulu de agen ermc. Alegerea soluţlor ehnce de realzare a cenrale ermce ş a nsalaţlor de încălzre aferene se face pe baza prevederlor reglemenărlor ehnce dn domenu. chema funcţonală a cenrale ermce sau a modululu ermc se sableşe în funcţe de: - naura consumulu (încălzre, apă caldă, venlare) ş numărul consumaorlor; - mărmea sarcn ermce; - pul combusblulu; - gradul de auomazare a funcţonăr; - caracerscle ehnce ale echpamenelor cheme consrucv-funcţonale de saţ ermce compace Tpul consumaorulu ş soluţa ssemulu în ansamblu mpune srucura saţe ermce compace: cu sau fără acumulare în secţunea ape calde, legarea în sere sau paralel a componenelor, ec. În connuare vor f prezenae câeva dn schemele cele ma frecven ulzae de saţ ermce compace. 129

141 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă cu schmbăor de căldură penru încălzre ş prepararea ape calde în boler cu serpenna încălzoare legaă în paralel cu încălzrea Fg aţe ermcă compacă cu legare sere-paralel penru prepararea agenulu ermc de încălzre ş a ape calde înr-o reapă fără acumulare 13

142 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă cu schmbăor de căldură penru încălzre ş legarea în paralel a unu al dolea schmbăor de căldură penru prepararea ape calde cu acumulare Fg aţe ermcă compacă cu schmbăor de căldură penru încălzre ş legarea în paralel cu încălzrea a unu al dolea schmbăor de căldură penru prepararea ape calde cu acumulare; varana cu robne cu 3 că 131

143 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă cu legare sere-paralel penru prepararea agenulu ermc de încălzre ş a ape calde de consum, în două repe, fără acumulare Fg aţe ermcă compacă cu schmbăor de căldură penru încălzre ş boler lega în paralel pe prmar penru prepararea ape calde 132

144 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă cu schmbăor de căldură penru încălzre ş boler lega în paralel pe secundar penru prepararea ape calde Fg aţe ermcă compacă penru prepararea ape calde în 2 repe fără acumulare legae sere-paralel cu nsalaţa de încălzre care ese almenaă drec dn crcuul prmar 133

145 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă cu legăur sere-paralel penru prepararea agenulu ermc de încălzre ş a ape calde în 2 repe fără acumulare Fg aţe ermcă compacă cu legăur sere-paralel penru prepararea agenulu ermc ş a ape calde înr-o reapă cu acumulare 134

146 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă penru prepararea ape calde în 2 repe cu acumulare, legae sere-paralel pe prmar cu nsalaţa de încălzre Fg aţe ermcă compacă cu legaur sere-paralel penru prepararea agenulu ermc de încălzre ş a ape calde în 2 repe cu acumulare 135

147 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Fg aţe ermcă compacă penru prepararea ape calde cu 2 rezervoare de acumulare Fg Almenarea drecă cu agen ermc prmar a nsalaţe de încălzre a consumaorulu cu preparare în paralel a ape calde în rezervor de acumulare 136

148 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc rucur de bază blanţur ermce reprezenave aţle ermce compace po f clasfcae în 2 grupe ma mporane, fecare dn ele conţnând ma mule pur de scheme. I. Cu conecare drecă a încălzr: a. Conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare nsananee a ape calde; b. Conecare dreca a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba); c. Conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern). II. Cu conecare ndrecă a încălzr: a. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee a ape calde; b. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee în două repe sere-paralel a ape calde; c. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba); d. Conecare ndrecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern). Vom prezena ş analza pe rând, în connuare, fecare dn purle de saţ ermce compace menţonae. 137

149 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc I.a. Conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare nsananee a ape calde Fg chemă cu conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare nsananee a ape calde Dn fg se observă că ssemul ese compus dn două secţun: secţunea de încălzre ş secţunea de preparare a ape calde, secţun care sun legae în paralel ş ndependene dn punc de vedere funcţonal. Descrerea relaţlor corespunzăoare de blanţ ermc pe componenele ssemulu: încălzre ş apa caldă, se va face în poeza că debul pe crcuul de amesec al încălzr ese nul ş la fel debul de apă caldă pe crcuul de recrculare ese ş el nul. e adopă acese smplfcar penru a nu nroduce posble confuz în blanţurle ermce ale celor două componene prncpale: încălzrea ş apa caldă. Blanţul ermc pe parea de încălzre conduce la: RP _ E (1 E ) (5.1) INC I TP I unde: E exp( NTU ) I I 138

150 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc NTU I ( k) I G c P _ INC RP _ ACM AC (1 y) E 1 ye (1 E ) y 1 ye TP TP 1 y 1 ye 1 E 1 ye AR AR (5.2) unde: E exp[ NTU (1 y)] NTU G ( k) P _ ACM c (5.3) G y G CON P _ ACM Penru sablrea emperaur de înoarcere a agenulu ermc dn saţa compacă, se scre blanţul de căldură în nodul unde se unesc înoarcerle dn cele două componene, obţnându-se uşor relaţa: RP G G P _ INC P _ ACM RP _ INC RP _ ACM (5.4) GP GP unde: G P G P _ INC G P _ ACM În suaţa în care se cunoaşe ssemul dn punc de vedere consrucv ş funcţonal adcă suprafeţele de schmb de căldură ale echpamenelor, coefcenţ global de ransfer ermc ş debele vehculae ş de asemenea se cunosc poenţalele ermce exreme: TP, s AR, rezulă meda dn relaţle prezenae (5.1)... (5.4) celelale emperaur nermedare: RP _ INC, RP _ ACM, AC, RP. 139

151 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc De asemenea se po denfca puerle ermce lvrae în cadrul fecăre componene: - Încălzre: Q G c ) INC P _ INC ( TP RP _ INC c ( TP RP _ ACM - Apa caldă: Q G ) ACM P _ ACM Coefcenţ global de ransfer ermc aâ în cazul suprafeţe de încălzre câ ş în cazul schmbăorulu de căldură depnd ca valoare de emperaurle agenţlor ermc. ablrea exacă a valorlor de lucru penru aceş coefcenţ de ransfer ermc presupune un calcul erav suplmenar descrs aneror. Relaţle prezenae sun corespunzăoare blanţurlor ermce de p saţonar ş în consecnţă ulzează ş furnzează valor nsananee ale emperaurlor ş debelor. Ele po f ulzae penru oaă gama de debe de consum G aşa cum ese ea varablă, de exemplu în mpul une zle obşnue de exploaare a nsalaţe. Prelucrarea corespunzăoare a relaţlor poae conduce la denfcarea condţlor de dmensonare ale echpamenelor une saţ ermce compace: necesar de căldură de calcul ş emperaur de calcul ale agenţlor ermc. I.b. Conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba) CON Fg chemă cu conecare drecă a încălzr, cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba) 14

152 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Pe parea de încălzre suaţa dn punc de vedere al blanţurlor ermce se preznă la fel cu cea descrsă în cadrul scheme dn fg e vor dscua în consecnţă numa blanţurle ermce corespunzăoare secţun de preparare a ape calde. Blanţul ermc al serpenne încălzoare dn rezervorul de acumulare conduce la: RP _ E (1 E ) (5.5) ACM TP AC Consderând că: rezervorul de acumulare ese perfec zola ermc faţă de medul exeror ş emperaura ape dn rezervor ese unformă, blanţul ermc nesaţonar al rezervorulu de acumulare ese: d AC GP _ ACM c ( TP RP _ ACM ) d _ GCON c ( AR AC ) d V c d (5.6) d Înlocund (5.5) în (5.6) rezulă ecuaţa dferenţală lnară de ordnul I: d AC d G P _ ACM ( 1 E ) GCON GP _ ACM AC V (1 E ) V TP G V CON AR (5.7) Făcând noaţa: G P _ ACM G (1 E ) P _ ACM TP (1 E ) G G CON CON AR ecuaţa dferenţală (5.7) se scre sub forma: d G d ( 1 E ) GCON GP _ AC V (1 E AC P _ ACM ACM ) V G CON (5.8) sau: d 1 d C AC 1 AC T CT (5.9) unde: C T G P _ ACM V (1 E ) G CON 141

153 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Consderând un nerval mc fn de mp, în care o sere de paramer de nrare în ssem cum ar f:,, G, sun consanţ, soluţa ecuaţe dferenţale (5.9) ese: TP AR CON AC ( AC 1 ) exp CT sau făcând noaţa: E exp 1 CT rezulă: E (1 E AC AC ) (5.1) unde: AC - emperaura ape calde dn rezervorul de acumulare la începuul peroade fne de mp ; dn aces punc de vedere rezulă că AC se poae scre AC1 unde 1 ese ndcele de sfârş al peroade de mp ; - o emperaură echvalenă snecă, care are o valoare consană bnecunoscuă pe nervalul de mp. Cunoscând valoarea emperaur ape calde AC, se poae acum deermna efecv emperaura _ cu relaţa (5.6). În connuare se rece la un nou nerval de mp, RP ACM procedând smlar ş deermnând în prealabl valoarea penru noul nerval de mp. Temperaura de înoarcere generală a agenulu ermc prmar se sableşe o cu o relaţe de pul (5.4). Puerea ermcă lvraă la încălzre: Q INC G c P _ INC ( TP RP _ INC ) Pe apa caldă avem de aceasă daă 3 puer ermce: Puerea ermcă lvraă de căre serpenna încălzoare: Q ACM _ G c P _ ACM ( TP RP _ ACM ) Puerea ermcă prmă de căre consumaorul de apă caldă: Q ACM _ C G c ( CON AC AR ) 142

154 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Puerea ermcă acumulaă ese dferenţa înre cele două puer ermce menţonae ma înane; I.c. Conecare drecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern) Fg chemă cu conecare drecă a încălzr, cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern) Pe pare de încălzre suaţa dn punc de vedere al blanţurlor ermce se preznă la fel cu cea descrsă în cadrul scheme (5.15). e vor dscua în consecnţă numa blanţurle ermce corespunzăoare secţun de preparare a ape calde. Blanţul ermc pe parea de apă caldă, schmbăorul de căldură exern, conduce la: RP _ ACM T _ ACM (1 y) E 1 ye (1 E ) y 1 ye TP TP 1 E 1 ye 1 y 1 ye AC AC (5.11) unde: E exp[ NTU (1 y)] 143

155 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc NTU G ( k) P _ ACM c (5.12) G y G _ ACM P _ ACM Blanţul ermc nesaţonar, pe parea de apă caldă, al rezervorulu de acumulare: d AC G _ ACM c ( T _ ACM AC ) d GCON c ( AR AC ) d V c d (5.13) d Înlocund în (5.13) expresa lu dferenţală lnara de ordnul I: _ dn relaţa (5.12) se obţne ecuaţa T ACM d AC d G _ ACM y(1 E ) G 1 ye V CON AC G _ ACM y(1 E ) 1 ye V TP G V CON AR (5.14) În connuare se va proceda asemănăor cu modul în care s-a proceda la subpuncul 1.2. e fac noaţle: G _ ACM G y(1 E ) TP G 1 ye y(1 E ) G 1 ye _ ACM CON CON AR C T G _ ACM V y(1 E ) G 1 ye CON ş ecuaţa dferenţală se scre: d 1 d C AC 1 AC T CT 144

156 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc cu soluţa: AC E AC (1 E ) unde: 1 E exp, consana de mp C T având noua exprese. CT Ulzând relaţle (5.12) ş (5.11) se sablesc emperaurle ma depare RP folosnd emperaura de înoarcere pe parea de încălzre. Puerle ermce sun: La încălzre: T _ ACM ş RP ACM _ ş Q INC G c P _ INC ( TP RP _ INC ) La schmbăorul de căldură penru prepararea ape calde: Q ACM _ G c P _ ACM ( TP RP _ ACM ) Furnzaă la consumaor: Q ACM _ C G c ( CON AC AR ) Acumulaă în rezervor ese dferenţa dnre cele două ma sus menţonae. II.a. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee a ape calde Fg chemă cu conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee a ape calde 145

157 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Pe secţunea de încălzre: Blanţul ermc în regm saţonar al schmbăorulu de căldură conduce la: RP _ INC T (1 y 1 y (1 E 1 y _ INC INC E INC INC ) E E ) y _ INC _ INC _ INC INC TP TP 1 E 1 y E 1 y 1 y E INC INC INC _ INC _ INC _ INC R (5.15) unde: E _ INC exp[ NTU _ INC (1 y INC )] NTU _ INC ( k) G P _ INC _ INC c (5.16) y INC G G P _ INC Blanţul ermc în regm saţonar al corpurlor de încălzre conduce la: R E ( 1 E ) (5.17) I T I unde: E I exp( NTU I ) NTU I ( k) I G c ecţunea de apă caldă, după cum se observă ese ndependenă de secţunea de încălzre fnd legaă în paralel cu aceasa. Blanţul ermc corespunzăor acese secţun a fos deja descrs în cadrul subpunculu 1.1 ş se păsrează denc ş de ac, mov penru care nu ma reluăm prezenarea expreslor corespunzăoare dn care sablrea emperaurlor necunoscue: RP _ ACM ş AC se face drec. Penru secţunea de încălzre emperaurle necunoscue sun:,. RP _ INC T ş R ablrea lor se face rezolvând ma înâ ssemul de 2 ecuaţ forma de relaţle (5.16) ş (5.17) cu necunoscuele T ş R, ar în connuare emperaura RP _ INC dn relaţa (5.15). 146

158 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc e obţne: T (1 E _ INC (1 E ) y INC _ INC ) y INC (1 E )(1 y I INC ) TP (1 E _ INC (1 E )(1 y ) y I INC INC (1 E )(1 y I ) INC ) R (1 E E (1 E I _ INC ) y INC _ INC ) y INC (1 E )(1 y I INC ) TP (1 EI )(1 yinc E _ INC ) (1 E ) y (1 E )(1 y _ INC INC I INC ) RP _ INC E _ INC (1 E (1 E (1 y _ INC _ INC INC ) y ) y ) INC 2 INC ( y INC E I _ INC (1 E )(1 y ) E INC ) I TP (1 E (1 E )(1 E _ INC ) y I INC _ INC (1 E )(1 y I ) INC ) Deermnarea emperaur de înoarcere generală a agenulu ermc prmar rezulă dn blanţul ermc în nodul de amesec, respecv relaţa (5.4) care a fos prezenaă în subpuncul 1.1. Puerle ermce lvrae pe cele două secţun sun: Q INC G P _ INC c ( TP RP _ INC ) G c ( T R ) Q ACM G P _ ACM c ( TP RP _ ACM ) G CON c ( AC AR ) 147

159 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc II.b. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee în două repe sere-paralel a ape calde Fg chemă cu conecare ndrecă a încălzr ş preparare nsananee în două repe sere-paralel a ape calde În ceea ce prveşe secţunea de încălzre relaţle care se obţn sun evden aceleaş ca în rezulaul scheme aneroare Aspecele dfere apar la secţunea de apă caldă unde prepararea se face de aceasă daă în două repe. După cum se observă reapa I-a de preparare a ape calde nu se ma poae spune că ese ndependenă de încălzre da fnd că ea ulzează ca agen ermc încălzor eşrle dn schmbăorul de încălzre ş dn schmbăorul de reapa 2-a de apă caldă. Dn aceasă cauză se vor scre explc relaţle care rezulă dn blanţurle ermce în regm saţonar ale celor două schmbăoare de căldură penru prepararea ape calde: - schmbăorul de căldură reapa 2-a de preparare a ape calde: RP _ TR2 AC (1 y 1 y (1 E 1 y TR2 TR2 TR2 _ TR2 E ) E E ) y _ TR2 _ TR2 _ TR2 TR2 TP TP 1 E 1 y E 1 y 1 y E TR2 TR2 TR2 _ TR2 _ TR2 _ TR2 AI AI (5.18) 148

160 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc - amesecul dnre reururle de la încălzre ş reapa 2-a apă caldă: TP _ TR1 G G P _ TR2 P _ INC RP _ TR2 RP _ INC (5.19) GP GP - schmbăorul de căldură reapa 1-a de preparare a ape calde: RP AI (1 y 1 y (1 E 1 y TR1 TR1 TR1 ) E E _ TR1 E _ TR1 _ TR1 ) y TR1 _ TR1 TP _ TR1 TP _ TR1 1 E 1 y E TR1 1 y 1 y E TR1 _ TR1 _ TR1 TR1 _ TR1 AR AR (5.2) Relaţle (5.18)... (5.2) formează un ssem de 5 ecuaţ algebrce cu 5 necunoscue, acesea fnd:,, 1,. În aceasă suaţe se recomandă RP _ TR2 RP _ TR RP AI ş AC ulzarea calcululu auoma penru a puea analza cu rapdae o înreagă gamă de varane consrucv-funcţonale. e observă că se mpune rezolvarea prealablă a secţun de încălzre ş apo se va rece la secţunea de preparare a ape calde. Puerle ermce ransferae prn cele 3 schmbăoare sun: Q INC G P _ INC c ( TP RP _ INC ) G c ( T R ) Q G c TR1 P ( TP _ TR1 RP ) GCON c ( AI AR ) 149

161 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc II.c. Conecare ndrecă a încălzr ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba) Fg chemă cu conecare ndrecă a încălzr ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM îngloba) În cadrul acese scheme cele două secţun: de încălzre ş de preparare a ape calde sun separae (fnd legae în paralel) ş modul în care se raează fecare dnre ele poae f urmăr la puncul 2.1 penru încălzre ş la puncul 1.2 penru prepararea ape calde. To în cadrul acesor subpunce se găsesc prezenae relaţle de calcul penru puerle ermce ransferae. 15

162 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc II.d. Conecare ndrecă a încălzr cu crcu de amesec ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern) Fg chemă cu conecare ndrecă a încălzr ş preparare cu acumulare a ape calde (schmbăor ACM exern) Ş în cadrul acese scheme cele două secţun sun ndependene dn punc de vedere al analze ş fecare dnre ele a fos raaă în cadrul schemelor aneroare. Asfel încălzrea în cadrul scheme 5.18 ş prepararea ape calde în cadrul scheme 5.17, unde se găsesc ş expresle corespunzăoare ale puerlor ermce. O analză neresană care rebue efecuaă ş aces lucru ese posbl pe baza relaţlor de lucru prezenae, vzează schemele cu acumulare pe parea de apă caldă ş se referă efecv la proporţa opmă înre mărmea schmbăorulu de căldură ş volumul de acumulare oluţ penru creşerea efcenţe energece la nvelul nsalaţe de încălzre cenrală dn clădr Clădrle condomnale no sau în proces de reablare rebuesc concepue, dn punc de vedere al ssemelor de încălzre, dupa norme no, prn care să se permă o elascae mără în alegerea ssemulu de încălzre ulza de fecare proprear 151

163 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc (nsalaţe neroară racordaă la cenrale ermce de aparamen, sau la cenrale de clădre, sau la ssemul urban de almenare cu căldură). La nerorul aparamenelor, soluţle de concepere a nsalaţlor de încălzre rebue să se realzeze numa după ssemul reţea de aparamen, care, plecând dnr-un sngur punc de racord (ducere-înoarcere), almenează oae aparaele încălzoare (radaoarele) dn aparamen. Plecând de la aceasă confguraţe a nsalaţe neroare, se po adopa oae celelale sseme de almenare cu căldură (cenrală de aparamen, cenrală de clădre, dsrbuţe urbană), precum ş oae ssemele de conorzare sau de defalcare a consumurlor exsene, de căre fecare proprear. În prvnţa soluţlor prvnd creşerea efcenţe energece a nsalaţlor de încălzre cenrală dn clădr, se urmăreşe creşerea efcenţe de ulzare e energe ermce ş consau în prncpal în curăţrea chmcă ş proecţa ancorozvă a nsalaţe de încălzre ş în echlbrarea hdraulcă ş ermcă a nsalaţe neroare. Echlbrarea hdraulcă are ca scop reparzarea corecă a debelor de agen ermc în nsalaţe ş reducerea rspe de energe ermcă penru încălzre. Cauzele care provoacă dezechlbrarea ermcă a nsalaţlor de încălzre sun: cauze permanene - ţev parţal oburae cu nămol sau arru; - reţea de dsrbuţe ş corpur de încălzre pros dmensonae; - consecnţa une reablăr ermce (pe pare de consrucţe); - consecnţa monăr robneelor cu ermosa pe corpurle de încălzre; cauze nepermanene (pasagere) ecarur de emperaură (ducere înoarcere) neconforme, provocae de: - aporur de căldură, prn încălzrea suplmenară a spaţlor cu aparae elecrce daoră prezenţe ocupanţlor, radaţe solară, ec.; - perder de căldură suplmenare, prn răcrea unor încăper daorae venlăr naurale excesve. În prezen acese dsfuncţonalăţ sun combăue prn reglarea emperaur ş nu prn (re)echlbrarea reţele. Avanajele echlbrăr ermce prnr-o bună echlbrare hdraulcă a nsalaţlor de încălzre sun: - confor - dsparţa aparamenelor nsufcen încălze sau supraîncălze - anrenând robneele cu ermosa care rebuesc monae pe corpurle de încălzre; - echae în reparţa cosurlor de încălzre; - econom de energe ermcă ş de cheluel aferene. 152

164 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Echlbrarea se poae realza asfel: a) echlbrarea negrală - cu măsurarea debulu de agen ermc al corpulu de încălzre; b) echlbrarea coloanelor - cu măsurarea debulu de agen ermc pe coloane. În cadrul lucrărlor de reablare ş modernzare energecă a clădrlor ş nsalaţlor aferene dn clădr de locu colecve, se po modfca ş reface nsalaţle de încălzre adopându-se scheme de dsrbuţe care să permă ndvdualzarea încălzr colecve. De exemplu, o asfel de schemă cuprnde: - conduce prncpale de dsrbuţe amplasae în subsol (dsrbuţe nferoară), almenae de la cenrala ermcă de mobl; - coloane vercale, ur-reur, amplasae în casa scăr, monae aparen sau în ghene specal amenajae; coloanele almenează nsalaţle neroare ale fecăru aparamen de pe paler, prn nermedul une nşe de racord în care se găsesc robnele de zolare ş conorul de căldură; - dsrbuţ orzonale, ur-reur, în aparamene, care almenează corpurle de încălzre prevazue cu robnee cu ermosa; conducele nsalaţe de încălzre dn aparamene se monează, fe la pardoseală, sub suprafaţa fnă a acesea (în şapă), fe la plafon, aparen sau masca. O soluţe efcenă la nvelul corpurlor de încălzre ese monarea unor plăc reflecorzane în spaele acesora. Calorferul încălzeşe aerul care rece pe lângă el ş î dă căldură prn radaţe. Cum calorferul se monează lângă peree, camera nu benefcază de radaţa dn spaele calorferulu, radaţa spre peree rosndu-se. O placă reflecorzană nsalaă pe peree în spaele calorferulu va redrecţona radaţa înspre cameră. Maeralele folose penru plăc reflecorzane sun dn fola de alumnu, zolaţa dn fole de alumnu sau maerale de zolare specale. Fola de alumnu poae refleca până la 97% dn căldura radaă. Acese plăc reflecorzane la calorfere po economs până la 2-3% dn consumul oal de energe al clădr oluţ penru creşerea efcenţe energece la nvelul anvelope clădr Clădrea anvelopa ş subssemele ehnce energece dn doare rebue nvesgae ş dagnoscae aâ pe componene câ ş global, în scopul sablr pacheulu 153

165 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc opm de măsur ehnco-economce desnae modernzăr dn punc de vedere energec penru reducerea consumulu de energe, păsrarea căldur în clădre ş aducerea clădr la nvelul sandardelor ş exgenţelor legae de confor. Aplcarea reglemenărlor de calcul ermc ş energec elaborae de curând în majoraea ţărlor europene, penru anvelopa clădrlor, presupune dezvolarea anumor ehnolog, ulzarea unor maerale ş produse agremenae precum ş un proces connuu de perfecţonare a regullor de calcul, modelând câ ma fdel nfluenţa punţlor ermce asupra valorlor fluxulu ermc dspa prn elemenele de consrucţe permerale. Ca urmare a creşer exgenţelor prvnd nvelul de proecţe ermcă a clădrlor, au apăru o sere de soluţ no ş ehnolog aferene acesora. Unele dnre acese soluţ sudae ş promovae, în specal, penru clădrle no la care aşepărle în prvnţa performanţelor energece sun în connuă creşere, po f ulzae ş cu ocaza modernzăr ermce ş energece a clădrlor exsene. La suplmenarea zolaţe ermce a elemenelor de consrucţe care compun anvelopa clădrlor exsene ş la îmbunăăţrea deallor de nodur caracersce ale acesora, se recomandă să se dea mporanţă urmăoarelor aspece: - prevederea unor maerale adecvae penru zolaţ ermce suplmenare (cu caracersc hgro-ermce corespunzăoare : λ, ρ, μ ec.), având o grosme sufcenă, evând maeralele care ar necesa dmensun excesve; se recomandă ermozolaţ efcene, cu λ<,6 W/(m K): polsren expanda, polsren exruda, plăc rgde dn vaă mnerală sau dn sclă, spumă polureancă ş.a.; - realzarea une connuăţ a zolaţe ermce, aâ fzc câ ş ca valoare a rezsenţe ermce (pe câ posbl, aceleaş rezsenţe ermce penru zone cu alcăur dfere); - corecarea în câ ma mare măsură a punţlor ermce, ţnându-se seama ş de zona de nfluenţă a acesora. Izolarea ermcă suplmenară în drepul punţlor ermce are drep consecnţă dmnuarea efeculu negav al acesora aâ asupra perderlor de căldură câ ş asupra câmpulu de emperaur de pe suprafeţele neroare ale elemenelor care compun anvelopa clădr, evând în aces fel posblaea aparţe condensulu superfcal la nodurle care repreznă punţ ermce geomerce: colţur eşnde, nersecţa pereţlor exeror cu erasa, soclul, conurul âmplăre exeroare ec.; - amplasarea judcoasă a zolaţe ermce suplmenare, evând pozţonarea defecuoasă sub aspecul dfuze vaporlor de apă ş al sablăţ ermce; pozţonarea zolaţe ermce suplmenare se va face de prefernţă spre exerorul elemenelor de consrucţe. În cazurle în care pozţonarea spre neror a sraulu ermozolan ese emenc jusfcaă, se va analza cu deosebă aenţe 154

166 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc comporarea la dfuza vaporlor de apă, în vederea lmăr condensulu neror în sezonul de arnă ş asgurăr evaporăr acesua în sezonul cald ş se vor prevedea, în mod adecva, barere conra vaporlor; - asgurarea une sablăţ ermce corespunzăoare, aâ penru condţle de arnă, câ ş penru cele de vară. În cazul elemenelor de consrucţe uşoare, prn suplmenarea corespunzăoare a zolaţe ermce se va urmăr realzarea unor soluţ de elemene de consrucţe cu rezsenţe ermce spore; - prevederea unor encuel adecvae la neror ş la exeror care să asgure mpermeablae la apă ş permeablae la vapor de apă; - adoparea unor soluţ opme dn punc de vedere economc, evând consumurle de maerale ş cosurle excesve. Prncpalele crer, exgenţe ş nvelur de performanţă dn punc de vedere ermohgro-energec, care rebue avue în vedere la alegerea soluţlor de îmbunăăţre a proecţe ermce sun, în prncpal, urmăoarele: a) asgurarea unu confor ermc superor în sezonul rece, nclusv în ceea ce prveşe ndc PMV ş PPD; b) îmbunăăţrea mcroclmaulu neror în sezonul cald, în prncpal, prn mărrea sablăţ ermce, dar ş prn luarea unor măsur de reducere a efecelor însorr excesve; c) reducerea, în câ ma mare măsură, a necesarulu anual de căldură penru încălzrea clădrlor; d) reducerea emse de subsanţe poluane ş, în prmul rând, a emse de CO2, prn mcşorarea consumulu de combusbl ş dec de energe prmară (crerul ecologc); e) mcşorarea subsanţală a cheluellor de exploaare penru încălzrea locunţelor ş recuperarea câ ma rapdă a cheluellor efecuae penru modernzare. Problemele ehnce ş ehnologce care apar la proecarea lucrărlor de reablare ermo-hgro-energecă a clădrlor de locu exsene sun deoseb de complexe, ar rezolvarea lor corecă presupune cunoşnţe emence de fzca consrucţlor. Ca urmare, elaborarea proecelor de reablare ş, în specal, alegerea soluţlor de prncpu ş defnvarea deallor se va face de căre, sau cu assenţa ehncă, a unor specalş cu cunoşnţe emence ş cu experenţă în domenul proecăr consrucve ş ermoehnce. e arage aenţa asupra consecnţelor, uneor foare grave, ale adopăr unor soluţ ş deal necorespunzăoare, fap care, în unele suaţ, poae deermna dezavanaje majore în exploaare, generând uneor defece ma mar char decâ cele exsene în suaţa nţală, necorecaă. 155

167 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc Lucrărle de reablare ş modernzare ermoehncă au numeroase conexun ş condţonăr recproce cu srucura de rezsenţă a clădr, care rebue analzae cu deosebă aenţe. e menţonează asfel: greuaea suplmenară rezulaă dn lucrărle de reablare rebue să nu conducă la depăşrea capacăţ de rezsenţă a elemenelor de consrucţe srucurale, aâ la acţunea încărcărlor gravaţonale, câ ş la acţunea sesmcă; lucrărle de reablare ş modernzare ermoehncă rebue să fe execuae în srcă corelare cu lucrărle de consoldare srucurală, ansesmcă; prevederea sraurlor ermozolane suplmenare la faţa exeroară a anvelope, creează condţ favorable în ceea ce prveşe comporarea srucur la efecul varaţe de emperaură; prevederea unor sraur ermozolane suplmenare pe ambele feţe ale elemenelor de consrucţe (srucurale ş nesrucurale) împedcă vzualzarea unor evenuale defece care po să apară în mp sub acţunea sesmcă, a asărlor negale sau a alor acţun sau accdene. O aenţe deosebă rebue acordaă respecăr rguroase a uuror prevederlor dn acele normave în vgoare referoare la rezsenţa la foc a uuror maeralelor prevăzue în proecele de modernzare, dar, în prmul rând, a maeralelor ermozolane. e menţonează, de exemplu, că polsrenul expanda, care ese unul dn maeralele ermozolane cele ma efcene, ese produs în ma mule sormene, dnre care unele se caracerzează prnr-o comporare necorespunzăoare la acţunea foculu: emperaură de opre scăzuă, degajăr de gaze oxce la emperaur rdcae ş.a. Ca urmare, ulzarea acesor sormene mpune anume resrcţ ş condţonăr, referoare, în specal, la amplasare (la exerorul sau la nerorul clădr) ş la alcăurea ş grosmea sraulu de proecţe. La înocmrea proeculu de reablare ş modernzare ermcă, o aenţe specală rebue acordaă realzăr une proecţ corespunzăoare la acţunea ape, sub dverse forme, asfel: - zolarea hdrofugă propru-zsă, prn prevederea unor sraur hdrozolane; - eanşarea hdrofugă pe conurul âmplăre exeroare; - folosrea unor sraur de proecţe a sraurlor ermozolane, dn maerale hdrofobe, eanşe ş fără rsc de fsurare; - evarea umezr excesve a sraurlor ermozolane, prnr-o corecă rezolvare a probleme dfuze vaporlor de apă prn elemenele de consrucţe; 156

168 Capolul 5 Măsur ş soluţ prvnd efcenzarea almenăr cu căldură a dverselor pur de consumaor racordaţ la ssemul cenralza de dsrbuţe a agenulu ermc - uscarea elemenelor de consrucţe exsene umede, ca o condţe prealablă preveder unor sraur ermozolane suplmenare; - asanarea subsolurlor, repararea conducelor de nsalaţ ermce ş sanare dn subsolur. Cu oae că aplcarea pe scară largă a ehnologlor exsene conduce deja la îmbunăăţr majore ale efcenţe energece ale clădrlor, ese clar că nole concepe ş ehnolog vor perme îmbunăăţr în plus ş vor consu că penru realzarea unor performanţe crescue. 157

169 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue CAPITOLUL 6 CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII ORIGINALE, POIBILITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR OBŢINUTE 6.1. Concluz generale Cazurle analzae au fos: BL.A7 (CNR/INR) noembre 27 mare 28; BL.A1 (CNR/IR) noembre 29 mare 21; BL.A7 (CR/INR) noembre 28 mare 29; BL.A7 (CR/IR) noembre 29 mare 21. Tab. 6.1 În urma sudulu valorlor înregsrae ş a performanţe clădrlor ealon penru cele paru grupe de clădr caracersce ş anume: CNR / INR clădre nereablaă pe pare de consrucţe ş nemodernază pe nsalaţ neroare; INR / IR clădre nereablaă pe pare de consrucţe dar modernzaă pe pare de nsalaţe; CR / INR clădre reablaă pe pare de consrucţe însă nemodernzaă pe pare de nsalaţe; CR / IR clădre reablaă aâ pe pare de consrucţe câ ş pe pare de nsalaţe. se desprnd urmăoarele concluz: 158

170 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Tab. 6.2 Dn ab. 6.1; 6.2 se observă că, la o clădre colecvă, un efec benefc mporan în sensul econome energece se obţne dacă se reablează modernzează nsalaţle neroare. Nu ese deloc de neglja mporanţa creşer gradulu de zolare ermcă al clădr, însă dacă nu se operează ş reablarea modernzarea nsalaţlor, renablaea soluţlor de zolare ermcă ese perclaă. Fg Consumul specfc anual de căldură penru încălzre preleva dn expermen, penru oae varanele de reablare O magne ma clară asupra ponder caegorlor de măsur de reablare o avem lusraă în fg. 6.1, unde se observă că reablărle modernzărle efecuae sngular asupra nsalaţlor neroare conduc la reducer de cca. 24% ale consumulu de energe ermcă, reablarea sngulară a părţ consrucve a clădrlor conduce la econom de cca. 34% ar reablarea aâ a părţ consrucve câ ş pe pare de nsalaţe poae conduce la reducer de până la 5% ale consumulu de energe. e observă că dacă aplcarea unor soluţ de reablare pe pare de nsalaţ se jusfcă a f înreprnse sngular. 159

171 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Aceasă consaare are la bază cosurle desul de dfere înre preţurle de nvesţe aferene soluţlor de reablare pe pare de consrucţe faţă de cele pe pare de nsalaţ (nvesţle mplcae de soluţle de reablare ale părţ de consrucţe sun sensbl ma mar decâ cele mplcae de soluţle de reablare ale păr de nsalaţ). De asemenea o concluze neresană rezulă dn analza energecă comparaă a clădrlor dn cazul III (CR / INR) ş IV (CR / IR). e observă o dmnuare de cca. 5% a consumurlor energece în cazul clădrlor dn caegora (CR / IR) faţă de cele dn caegora (CNR / INR), în comparaţe cu reducerea de numa 35% a consumulu energec în cazul clădrlor dn caegora (CR / INR) faţă de clădrle dn caegora (CNR / INR). Explcaţa consă în fapul că în cazul clădrlor dn caegora III (CR / INR), nsalaţle neroare de încălzre cenrală devn supradmensonae după reablarea pe pare de consrucţe a clădrlor ş rspa de energe se face char în absenţa aporurlor de căldură nerne sau exerne. Reablarea nsalaţlor neroare de încălzre cenrală se mpune mperav ş în aceasă suaţe. În consecnţă: - Reablarea ş modernzarea nsalaţlor neroare se mpune daoră fapulu că prn nermedul lor se oferă posblaea realzăr unor mporane econom energece, econom vzae drec prn reablarea ermcă a clădrlor pe pare de consrucţe; - Reablarea ş modernzarea nsalaţlor neroare mplcă însă o funcţonare varablă, flucuană în mp a consumaorlor; - uaţa consumaorlor racordaţ la ssemul de almenare cenralzaă cu căldură ese dversă, în funcţe de gradele de reablare ş modernzare mplemenae, însă furnzarea puer ermce se face la paramer ermc unc, fap ce îngreunează frucfcarea efecvă a economlor de energe ermcă pe care consumaor reablaţ ş modernzaţ le fac acum posble; - Reablarea ermcă pe pare de consrucţe a clădrlor, asocaă cu suprafaţa deja exsenă a nsalaţe de încălzre ş cu reglajul ermc calav cenralza uzual ese, repreznă penru acese clădr o cauză a une rspe nejusfcae de energe ermcă. e mpune în acese suaţ redmensonarea curbelor de reglaj ermc calav ş asgurarea de căre ssemul cenralza, a une almenar dversfcae funcţe de suaţa fecăru consumaor, asfel înca să se poaă realza economa sconaă de energe ermcă ş oodaă să se asgure paramer normaţ a ulăţlor; - Rezulaele lucrăr fundamenează Programele naţonale anuale 27, 28, 29, 21 de reablare ermcă a blocurlor de locunţe (OUG 174/22). 16

172 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Dn punc de vedere ermoehnc reablarea ermcă a clădrlor înseamnă creşerea rezsenţe ermce a anvelope clădr, elmnarea fenomenelor de condens precum ş asgurarea exgenţelor de confor ermc, aâ în regm de vară câ ş în regm de arnă. Prn monarea robneelor ermosace, debul necesar în nsalaţe poae vara foare mul, în funcţe de opţunea consumaorulu ş de emperaura exeroară. semele de încălzre dezechlbrae hdraulc po cauza dfere probleme (încălzrea nsufcenă a eajelor superoare ş supraîncălzrea celorlale aparamene; perder de energe ermcă prn deschderea feresre cosur rdcae ale încălzr; aparţa zgomoelor ş vbraţlor în ssem; încălzrea greoae a unor părţ a nsalaţe în momenul începer furnzăr agenulu ermc). Monarea robneelor ermosace la consumaor conduce la regmur hdraulce foare varable. Aceasa înseamna că dsponblele ş excedenele de presune la consumaor sun foare flucuane, ceea ce face ca modalaea de echlbrare a ssemulu prn dafragme de lamnare cu secţune fxă să fe nadecvaă. e propune dec a se proceda la o reechlbrare a reţele ş amplasarea în PT a unor dafragme varable sau a unor robnee de reglare care să poaă să răspundă ma mulor regmur de funcţonare, care să abă elascae în domen ma larg de exploaare. Echlbrarea hdraulcă a nsalaţlor neroare ese o măsură propusă ş de căre audor energec penru clădr în cadrul pacheelor de măsur ale audurlor energece prvnd îmbunăăţrea performanţe energece în clădr. semele de încălzre dn clădrle condomnale sun sseme complexe, neracve, aâ dn punc de vedere ermc câ ş dn punc de vedere hdraulc. Reparţa corecă a debelor de agen ermc la consumaor repreznă o premsă mporană penru asgurarea condţlor de mcroclmă dn încăper. Auomazarea proceselor ce se desfăşoară în puncele ermce modernzae, va perme punculu de funcţonare al nsalaţe să urmărească în permanenţă necesarul nsalaţe, asgurându-se asfel un răspuns corec ş în mp real la consumaorul fnal. Reablarea ermcă a clădrlor mpune corecarea curbelor de reglaj ermc calav. Însă, da fnd că în cadrul acualulu ssem cenralza de almenare cu căldură, la acelaş punc ermc vor f racordae aâ blocur reablae ermc câ ş unele nereablae ermc, reglajul calav unc va f de fap necoreca. Aces lucru are consecnţe asupra emperaur neroare în sensul creşer acesea în blocurle reablae ş cu nsalaţ fără robnee ermosace sau de scădere drască a debulu de agen ermc, dacă exsă robnee ermosace, ceea ce mpune exsenţa pompelor cu uraţe varablă [27]. 161

173 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Prn reablarea ermcă a blocurlor se reduce necesarul de căldură al consumaorlor dn locunţele colecve, nsalaţle devennd supradmensonae, pe măsură ce programele de reablare vor avansa în mp puerle ermce lvrae devn excedenare. ursa de căldură va lucra permanen la sarcn parţale, sensbl ma mc decâ cea penru care a fos nţal dmensonaă. Vor f necesare măsur specale penru ca randamenul surse în aceasă suaţe să se păsreze la valor accepable [3]. Ca ş soluţ deermnae de reducerea necesarulu de căldură sun dafragmărle, monarea de regulaoare de presune dferenţală, robnee ermosace, elecropompe cu mooare cu uraţe varablă doae cu converzoare de frecvenţă sau nsalarea la nvel de bloc a unor module ermce penru mc consumaor (cap.4). Exsenţa pompelor cu uraţe varablă dn nerorul PT-urlor are mporanul avanaj că perme o reglare mxă, care ese cea ma elască ş efcace modalae de punere în acord a canăţ de energe ermcă lvrae de sursă cu necesarul real al consumaorlor. Informaţle prvnd comporamenul ermc al clădrlor prn ndcaor de consumur specfce, perm înocmrea sudlor de prognoză a necesarulu de energe ermcă furnzaă penru acoperrea cernţelor varable ale consumaorlor în dfere peroade de mp. Aces nsrumen faclează elaborarea sraeglor de reglaj ş de consum de combusbl ş ems CO2, pe grupe de clădr, pe punce ermce ş în fnal pe CET-ur. În aces mod se sableşe ancpa care va f randamenul de furnzare a energe ermce cenralza, în reţele care funcţonează cu debe varable în funcţe de sezon ş în funcţe de grupele de clădr almenae. În acelaş mp, sudul prn ndcaor de consum perme evdenţerea performanţe energece a clădrlor almenae cu căldură. Asfel, acolo unde consumurle depăşesc o valoare ealon se mpun sud aprofundae prnr-un aud energec al clădr, care va prezena defcenţele exsene la nvel de anvelopă, nsalaţ neroare ş gospodărrea clădr, precum ş măsurle care se mpun penru remederea acesor defcenţe. În urma analze efecuae, ca modernzare de srucură a ssemulu de almenare cu căldură soluţa cea ma opmă penru consumaor blocurlor colecve ese înlocurea almenăr cenralzae de la puncele ermce cu mn punce ermce nume module ermce de scară sau de bloc. Consumaor au posblaea de a consuma o canae de energe ermcă în acord cu necesăţle propr momenane ş desgur, cu posblăţle de plaă. 162

174 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Acţunea de reablare ş modernzare energecă a nsalaţlor/consrucţlor va asgura: creşerea efcenţe energece, îmbunăăţrea conforulu, scăderea facur de plaă a consumaorlor, reducerea consumulu de combusbl fosl, reducerea emslor de gaze cu efec de seră ec. Modelul ţărlor europene dezvolae araă că eforurle care se fac preunden penru realzarea unor clădr cu consumur energece scăzue, reducându-se prn aceasa ş emsle poluane cu efec aâ de grav asupra schmbărlor clmace la scară planeară, au condus, în scur mp, la progrese mporane în domenul maeralelor de consrucţe efcene ş a ehnologlor de consrucţe performane. Maeralele, produsele ş ehnologle performane au păruns ş pe paţa românească prn dverse frme, unele de presgu nernaţonal. Rămâne să fe cunoscue ş aplcae cu prcepere. În plus, ese absolu necesar ca, în cel ma scur mp, lucrărle de îmbunăăţre a proecţe ermce să se realzeze conform prevederlor cuprnse de reglemenărle aflae în vgoare. Legslaţa ş normavele adopae recen în Româna în prvnţa reducer consumurlor de energe în clădrle no, dar ş în socul de clădr exsene sun în concordanţă cu polca dusă de UE în aces domenu, problemele majore rămânând cele legae de fnanţarea nvesţlor penru desfăşurarea acţunlor ce se mpun Conrbuţ prncpale Da fnd că auorul eze lucrează în cadrul rege auonome de dsrbuţe a energe ermce dn Bucureş (RADET) ş da fnd că RADET a mona conoare de căldură aâ în puncele ermce pe secundar câ ş la branşamenele consumaorlor racordaţ, a exsa posblaea de a monorza o sere înregă de dae înregsrae ş furnzae de acese aparae. De regulă ulaea lor ese fe penru facurare ş evenual penru denfcarea unor defecţun în ssem. Touş auorul remarcă fapul că acese conoare înregsrază două caegor de dae care po f frucfcae pe lne de cerceare, cum ar f: - dae nsananee: debe de agen ermc, emperaur ş puer ermce; - dae cumulae: canăţ de agen ermc ş canăţ de căldură pe dverse peroade de mp. 163

175 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue Conrbuţle auorulu po f snezae asfel: - modul de prelucrare a prmulu p de dae menţonae în vederea calbrăr ş valdăr unor modele eorece de regm saţonar ş nesaţonar; în aces sens s-a prelucra un se foare complex de dae înregsrae orar în decursul a re sezoane de încălzre succesve de la ssemul cenralza de dsrbuţe energe ermcă, consderând aâ paramer nsalaţe punculu ermc câ ş paramer uuror consumaorlor almenaţ de PT; - prelucrarea celu de al dolea p de dae (cumulae) în vederea evaluăr economlor de energe realzae de dversele caegor de clădr de p colecv; în aces sens daele prelevae dn ssem au fos cenralzae în consumur lunare ş pe sezoane de încălzre penru cele re ern succesve, daele prezenându-se sub formă de consumur specfce; prezenarea concreă a daelor ş valorlor înregsrae la blocurle almenae de la ssemul cenralza de almenare cu energe ermcă oferă posblaea edfcăr concree asupra efecelor programelor de reablare aâ la nvel de furnzor, câ ş la nvel de consumaor fnal; - denfcarea unu model de smulare a comporamenulu ermc în regm dnamc penru consumaor de p clădr colecve care să permă cuplarea acesora la modelul general de smulare a comporamenulu ssemulu cenralza de almenare cu căldură, permţându-se în aces fel evaluarea posblăţ de modulare a puer ermce lvrae de căre ssemul cenralza în conformae cu cernţele dverşlor consumaor; - clasfcarea consumaorlor de p clădr colecve în cele 4 caegor care se dsng în funcţe de gradul ş pul reablăr efecuae, clasfcare care perme o evaluare dferenţaă a economlor energece; - încercarea de modelare a comporamenulu în regm dnamc a mnpuncelor ermce, modelare care vzează în fnal denfcarea reglajulu ermc calavcanav ce rebue aplca acesora Posblăţ de valorfcare ş connuare a cerceărlor în domenu Perspecvele care se înrevăd în urma sudulu efecua în lucrare po f urmăoarele: - modelul maemac de raare al comporamenulu ermc în regm nesaţonar al 164

176 Capolul 6 Concluz generale, conrbuţ orgnale, posblăţ de valorfcare a rezulaelor obţnue ssemulu ermc forma dn clădre ş nsalaţa de încălzre aferenă poae f ulza înr-o muludne de suaţ efecve de exploaare, unde ese necesară evaluarea asgurăr conforulu ermc dn spaţle încălze ale clădr ş oodaă evaluarea consumulu energec necesar. Modelul eorec nesaţonar va puea f ulza ş în cadrul încălzr nermene a clădrlor; - algormul de calcul repreznă un nsrumen ul acvăţ de proecare energecă a clădrlor no ş a modernzăr celor exsene. Pe baza modelulu de smulare se poae remodela confguraţa geomercă a clădr, se po nroduce sseme pasve / acve de reducere a necesarulu de energe ermcă ş se po esa paramer de mcroclma în dfere condţ de solcare clmacă, nclusv dmensona ssemele ermce de asgurare a conforulu ermc ş fzologc penru dverse grade de asgurare asumae; - modelul de calcul s-a ranspus sub forma prncpalulu modul de calcul al unu nsrumen sofware de smulare energecă a regmulu ermc al ssemulu forma dn clădre ş nsalaţa de încălzre. Insrumenul sofware ese gând sub forma modulară adţonablă asfel încâ să permă aâ nrăr câ ş eşr în ş dnspre modulul prncpal al necesarulu de energe ermcă dn parea modululu complemenar - ssem de încălzre, el permţând aâ analza dnamcă a regmulu ermc de funcţonare al clădr câ ş cerfcarea energecă; - modelele maemace dezvolae în cadrul eze de docora po f ulzae în elaborarea unu ssem de învăţare ş esare ul sudenţlor ş docoranzlor dn faculăţle de consrucţ, nsalaţ ş arhecură. De asemenea ele po reprezena baza penru elaborarea unor produse nformace desnae cerfcăr energece ş audăr energece rapde a clădrlor exsene. 165

177 Bblografe [1] Almenare cu căldură. Dsponbl pe - hp://faculae.regelve.ro/cursur/energeca/almenare_cu_caldura hml. [2] Audul energec. Dsponbl pe - hp:// =217. [3] Bluc I., Bluc B; Calaea medulu neror ş efcenţa energecă a clădrlor. Dsponbl pe - hp:// resupune+ulzarea+ra%c5%a3onal%c4%83+%c3%aen+alc%c4%83urea+anvelope+une +cl%c4%83dr%2c+a+unor+&aq=&aq=&aql=&oq=&fp=d391e1bb11a51c2f. [4] Burchu., udu asupra mplcaţlor nduse de conecarea / deconecarea consumaorlor de agen ermc penru încălzre asupra nsalaţlor neroare de încălzre dn clădr condomnale. Dsponbl pe - hp:// [5] Căldura. Isorc. Dsponbl pe - hp://ro.wkpeda.org/wk/c%c4%83ldur%c4%83. [6] Caracersc ermoenergece ale anvelope clădrlor. Dsponbl pe - hp://nsala.ucb.ro/se/proececoordonare/serefen/cec.pdf. [7] Dumrescu L., Aparaele de înregsrare a emperaur corpurlor de încălzre (mpropru nume reparoare). Revsa INTALATORUL nr.2, 3, 4 /25. [8] H. Hornsen; Încălzr Cenrale Edura Tehncă, Bucureş Dsponbl pe: hp://proecarensal.ro/21/1/27/dezvolarea-n-mp-a-ehnc-de-ncalzre-scur-sorc/. [9] Isora mjloacelor de clmazare ş încălzre. Dsponbl pe - hp://sorregase.wordpress.com/21/5/17/nven-n-sore-clmazare-s-ncalzre/. [1] Implcaţle reablăr ermce asupra reglajulu ermc al nsalaţlor de încălzre cenrală almenae de ssemul de încălzre urban. Dsponbl pe - hp://nsal.ucb.ro/se_proec/rezulae.hm. [11] Indrumar de efcenţă energecă penru clădr. Dsponbl pe - hp:// PENTRU-CLADIRI. [12] Insalaţ de încălzre cap.4 ( Insalaţ bub, echlbrarea hdraulcă), seme de încălzre. Dsponbl pe - hp:// Incalzre-Cap-4-seme-de-Incalzre. [13] Iordache F., Consecnţe ale funcţonăr dezechlbrae hdraulc a ssemelor exeroare ş neroare de almenare cu căldură. Revsa Insalaorul nr.2/24. [14] Iordache F., Energeca echpamenelor ş ssemelor ermce Edura Conspress 21; 166

178 [15] Iordache F., Balareu F., Modelarea ş smularea proceselor ermce, dnamce. Edura Conspress, 25; [16] Iordache F., Păun V., The hermal dynamc behavour of a buldng - cenfc Journal Mahemacal Modellng n Cvl Engneerng. UTCB (n curs de publcare); [17] Iordache F., Ionescu M., Paun V., Effcency of a dsrcual cenral heang sysem - cenfc Journal Mahemacal Modellng n Cvl Engneerng, UTCB (n curs de publcare); [18] Isora case. Dsponbl pe - hp:// [19] Isora locunţelor ecologce. Dsponbl pe - hp:// ECOLOGICE92863.php. [2] Maeescu Th., Consderaţ prvnd elberarea hdraulcă a buclelor de reglaj în nsalaţle de încălzre cu corpur sace. Revsa INTALATORUL nr. 5 /24. [21] Meodologe de calcul al performanţe energece a clădrlor parea a II-a. Dsponbl pe - hp:// Energeca. [22] Mladn E.C., Georgescu M., Duţanu D., Efcenţa energe în clădr uaţa în Româna ş acqus-ul comunar, Bucureş 24; [23] Pavel V., Vaslache M., Cherches M., Consderaţ asupra econome de energe în clădrle dn Româna ( ); [24] Păun V., Modelarea proceselor ermohdraulce care au loc în puncele ermce ş reţele de dsrbuţe Rapor cerceare docora 1-28; [25] Păun V., Cerceăr expermenale prvnd comporamenul ermc dnamc al ssemelor de încălzre dsrcuală. Rapor cerceare docora 2 29; [26] Păun V., Reglajul calav ş canav în cadrul ssemelor de încălzre dsrcuală. Cerceăr eorece ş expermenale. Rapor cerceare docora [27] Păun V., Iordache F., Performanţa energecă a clădrlor - A VIII-a confernţă naţonală de echpamen ermomecanc clasc ş nuclear ş energecă urbană&rurală - UPB - 29; [28] Păun V., Iordache F., Prelevarea ş prelucrarea daelor în ssemele cenralzae de almenare cu căldură - A XIV-a confernţă de confor, efcenţă, conservarea energe ş proecţa medulu - UTCB - 27; [29] Păun V., Iordache F., Prelucrarea numercă a paramerlor achzţona de la un ssem de încălzre dsrcuală - A XV-a confernţă de confor, efcenţă, conservarea energe ş proecţa medulu - UTCB - 28; [3] Păun V., Iordache F., Reglajul calav ş canav în cadrul ssemelor de încălzre dsrcuală. Cercear eorece ş expermenale - A XVI-a confernţă de confor, efcenţă, conservarea energe ş proecţa medulu - UTCB - 21; 167

179 [31] Perder de căldură prn pereţ exeror. ( ). Dsponbl pe - hp://blog.solueco.ro/perder-de-caldura-prn-pere-exeror/. [32] Popescu I., Echlbrarea hdraulcă ş ermosaarea, elemene vale în conorzarea căldur. Tehnca nsalaţlor. Edura Mnos 26. Dsponbl pe - hp:// [33] Program de dezvolare a Muncpulu Bucureş, 28 29; (pag ). Dsponbl pe hp:// [34] Regulamenul penru furnzarea ş ulzarea energe ermce, aproba prn Hoararea Guvernulu nr. 425/1994. Dsponbl pe - hp:// [35] Romanan sascal yearbook, 23; [36] Roaru C., Preda M., Efcenţa energecă un elemen al dezvolăr durable, mpozonul: Energa ursa de dezvolare economcă, Bucureş 24; [37] arbu I., Kalmar F., Efecele reablăr ermce a clădrlor. Consderaţ eorece. Dsponbl pe - hp://ehncansalalor.ro/arcole/pdf/nr_55/4.pdf. [38] Vaslache M., Conrbuţ la modernzarea fondulu consru exsen prn creşerea performanţelor hgroermce, Teză de docora, Iaş

180 ANEXE A1 (cap.2) Valor normae penru max [ o C]; A2 (cap.2) Rezsenţe ermce corecae mnme R mn ale elemenelor de consrucţ, pe ansamblul clădrlor de locu; A3 (cap.2) Rezsenţe ermce normae ale sraurlor de aer nevenlae; A4 (cap.2) Rezsenţe ermce specfce R[m 2 K/W] penru elemene de consruc vrae; A5 (cap.2) Rezsenţe ermce specfce R[m 2 K/W] penru elemene de consrucţ vrae de p ermopan; A6 (cap.2) Rezsenţa ermcă a benz de conur Rbc [m 2 K/W]; A7 (cap.2) Numărul schmburlor de aer pe oră n a [h -1 ] la clădr de locu; A8 (cap.2) Coefcen global normaţ de zolare ermcă GN la clădr de locu; A9 (cap.4) Tabel echpamen auomazare punc ermc; A1 (cap.5) Tabel echpamene saţe ermcă compacă. 169

181 ANEXA 1 Valorle normae penru max [ C] 17

182 ANEXA 2 Rezsenţe ermce corecae mnme R mn ale elemenelor de consrucţ, pe ansamblul clădrlor de locu 171

183 ANEXA 3 Rezsenţe ermce normae ale sraurlor de aer nevenlae 172

184 ANEXA 4 Rezsenţe ermce specfce R[m 2 K/W] penru elemene de consrucţ vrae 173

185 ANEXA 5 Rezsenţe ermce specfce R[m 2 K/W] penru elemene de consrucţ vrae de p ermopan 174

186 ANEXA 6 Rezsenţa ermcă a benz de conur Rbc [m 2 K/W] 175

187 ANEXA 7 Numărul schmburlor de aer pe oră n a [h -1 ] la clădr de locu (conform INCERC) 176

188 ANEXA 8 Coefcen global normaţ de zolare ermcă GN la clădr de locu Noa: 1 Penru ale valor A/V ş N se nerpoleaza lnear 2 La clădr proecae după , valorle GN au fos reduse cu 1 % 177