CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ
|
|
|
- Κλεοπάτρα Ακρίδας
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ IX Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE F. Un aerotat e deplaeză, vertical în u, cu viteza contantă v -. La oentul în care aerotatul e - află la altitudinea de 7,4, din aceta e deprinde un şurub. Cunocând acceleraţia gravitaţională g şi neglijând frecările cu aerul, tipul după care şurubul atinge uprafaţa Păîntului, precu şi viteza acetuia la ol unt: a. 7,5 ;,75 b. 7,7 ;,77 c. ; d. 4 ; 4 e. 8 ; 4,4 F. Coniderând cunocută ditanţa Păânt-Lună 84 4 k şi viteza undelor radio necear propagării unui enal radio pe ditanţa Păânt-Lună- Păânt ete: a.,8 b.,78 c.,5 d.,5 e.,8 c k -, tipul F. O anie alunecă liber pe o pârtie. Unitatea de aură a coeficientului de frecare la alunecare dintre anie şi zăpadă ete: a. N b. kg c. K d. e. adenional F4. Relația care expriă dependenţa accelerației gravitaționale de altitudinea h ăurată deaupra Polului Nord, coniderând cunocută accelerația gravitațională la nivelul olului g, ete: R a. g g R h b. R R R h R h g g c. g g d. g g ( R h) e. g g ( R h) R R h F5. Un bloc de piatră cu aa kg ete lanat cu viteza iniţială v 5 / de-a lungul unei uprafeţe orizontale. În tipul deplaării, aupra blocului de piatră acţionează o forţă de frecare la alunecare contantă F N. Intervalul de tip după care blocul de piatră e opreşte ete: f a. t 5 b. t c. t d. t 5 e. t 4 F. Două cuburi de gheaţă cu aele g şi repectiv 5 g unt legate printr-un fir ideal. Acţionând aupra cubului cu aa cu o forţă orientată vertical în u, F 8 N, iteul e deplaează vertical în u, accelerat. Valoarea teniunii ecanice din firul de legătura ete: a. T 8 N b. T 7, N c. T, N d. T N e. T 8,5 N F7. Un balon eteorologic tranportă echipaente științifice. Nacela balonului cântărește 7 kg și ete legată de balon prin interediul unui cablu cconfecţionat prin îpletirea a patru fire de oțel. Dacă nacela e leagă de un ingur fir de oțel, e contată că alungirea acetuia ete,44. Alungirea cablului forat prin îpletirea celor patru fire ete: a.,7 μ b.,8 μ c.,7 d.,8 e.,8
2 F8. Accelerația gravitațională la nivelul ării are valoarea - g E - 9,78 la Ecuator și valoarea g 9,8 la Poli. Două corpuri identice, de aă g fiecare, unt așezate pe uprafața Păântului, E la nivelul ării, unul la Polul Nord, celălalt la Ecuator. Greutatea corpului, ăurată la Polul Nord ete, față de greutatea ăurată la Ecuator: a. ai ică cu N b. ai ică cu N c. egală d. ai are cu N e. ai are cu N F9. Ecuaţia işcării unui obil ete: x 4 t t. Moentul la care viteza obilului ete egală cu o treie din viteza iniţială ete: a.,5 b. c.,5 d. e. G. Condițiile eențiale pentru forarea norilor unt: a. topirea ghețarilor b. evaporarea accelerată c. trat atoferic rece d. condenarea și ubliarea vaporilor de apa e. lipa vântului G. Diferența dintre valoarea axiă și valoarea iniă a teperaturii e nuește: a. altitudine terică b. aplitudine terică c. latitudine terică d. raport teric e. valoare terică G. Nivelul apei ărilor și oceanelor a crecut cu - c în ultiul ecol. De acet fenoen e face vinovat/vinovată: a. uonul b. încălzirea globală c. areea d. cantitatea de precipitații aduă de uragane e. cantitatea de apă aduă de fluvii G4. În ezoferă teperatura cade pentru că: a. nu exită ozon b. nu exită oxigen c. ete ai aproape de Soare d. conține puține gaze e. ditanța față de uprafața Păântului e are G5. Tipul de cliă din bazinul Aazonului e nuește: a. teperat oceanică b. uonică c. editeraneeană d. ecuatorială e. ubtropicală G. Vântul nuit irocco bate: a. dinpre udul pre nordul Autraliei b. dinpre Munții Stâncoși pre Podișul Preeriilor c.dinpre Africa pre udul Europei d. dinpre Munții Făgăraș pre Podișul Tranilvaniei e. dinpre India pre Oceanul Indian G7. Stratul atoferei în care e forează aurorele boreale și autrale e nuește: a. teroferă b. tratoferă c. exoferă d. ezoferă e. tropoferă G8. În copoziția atoferei cel ai are procent îl deține: a. oxigenul b. hidrogenul c. azotul d. ozonul e. dioxidul de carbon G9. Norii groși, de culoare gri, ce produc precipitații și zăpezi peritente, e nuec: a. cirru b. tratu c. foehn d. lenticulari e. cuulonibu
3 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ X Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE Se conideră cunocute: N A, olecule/ ol şi R 8,J/ol K F. Un grup de cercetători a propu utilizarea diferenţei de teperatură dintre uprafaţa şi fundul oceanului pentru a pune în işcare o turbină, pornind de la un odel care utilizează un gaz ideal ce uferă o incalzire izobară -, urată de o răcire izocoră - şi de o copriare izoteră -. Cunocând raportul V V, 5, raportul energiilor interne U a., b., 5 c. d., 87 e., 5 F. În tipul unei expediții pe vârful Everet a fot ăurată preiunea atoferică utilizând la altitudini edii un baroetru cu ercur, iar la altitudini ari un baroetru pe bază de enzori cu critale. La altitudinea de 5.4k, unde -a tabilit tabăra de bază, preiunea ăurată a fot p 4 torr. În vârf, la altitudinea de 8848, preiunea ăurată a fot p 5torr. Față de preiunea ăurată în tabăra de bază, preiunea ăurată la altitudinea arxiă a căzut cu aproxiativ: a. % b.,58% c.,% d.,7% e. 7 % F. Un ol de gaz ideal uferă tranforarea reprezentată în figura de ai jo. Legea tranforării ete : a. pv pv p p b. V V c. pt pt p p d. T T T T e. V V F4. Un ol de gaz ideal onoatoic ( CV,5 R) uferă o încălzire izobară, în care variația energiei interne reprezintă 75 % din căldura priită. Căldura priită de gaz ete 997,J. Variația teperaturii gazului ete: a. C b. K c. 4 C d.,5 C e. 4 K F5. În graficul din figura alăturată ete reprezentată dependenţa energiei interne a trei cantităţi diferite de gaze ideale, biatoice, în funcţie de teperatura acetora. Relaţia corectă între cantităţile de gaz ete: a. b. c.. d. e.. F. Un cilindru orizontal, cu aria ecţiunii tranverale S, ete închi la abele capete și îpărțit în trei copartiente egale cu ajutorul a două pitoane de ae și repectiv care e pot işca fără frecări. În cele trei copartiente e află aer, coniderat gaz ideal, la preiunea p şi teperatura T. Se aduce cilindrul în poziţie verticală, enţinând contantă teperatura şi e contată că voluele celor trei copartiente repectă relaţiile V V şi V V. Raportul aelor celor două pitoane ete: a. / / b. / / c. / / 5 d. / / e. / / F7. Evangelita Torricelli (8 47) a propu o etodă de ăurare a preiunii atoferice prin inventarea baroetrului cu ercur în anul 4. Baroetrul cu ercur ete un tub lung de ticlă aupat la unul din capete care a fot uplut cu ercur și apoi răturnat într-o cuvă cu ercur. S-a deterinat atfel foarte ușor că preiunea atoferică are valoarea p : a. Pa b. Bar c. at d. torr e. 7 col Hg
4 F8..Dechizând robinetul unei butelii, preiunea gazului aflat în ea cade cu f 8 % iar teperatura abolută cade cu %. Procentul cu care a căzut aa gazului ete: a. % b. 5 % c. % d. 4 % e. % F9. Cunocând aa olară a olecule de oxigen O g/ol, aa unei olecule de ozon O ete aproxiativ: a. 8 kg b. 8 kg c. 5, kg d. 5, kg e. kg G Încălzirea globală ete fenoenul de creștere continuă a teperaturilor edii înregitrate ale atoferei în iediata apropiere a olului, precu și a apei oceanelor. Una din cauzele acetui fenoen o reprezintă: a. inundațiile b.cultivarea cerealelor c.topirea ghețarilor d.defrișările aive e.grătare G. Suprafața pe care e înregitrează o anuită ditribuție a preiunii atoferice, poartă denuirea de: a. hartă inoptică b.câp baric c. prognoză d. vânt e. front atoferic G. Stratul de ozon care protejează păântul de radiațiile UV e află ituat în: a. tropoferă b. ezoferă c.ionoferă d. tratoferă e. tropopauză G4. Fora de precipitație olidă, care cade ub foră de grăunțe de gheață aproape ferice, al căror diaetru nu depășește 5, e nuește: a. burniță b. polei c. bruă d. chiciură e. ăzăriche G5. Analiza tărilor atoferei e concretizează în: a. hărți inoptice, b. buna c. defășurarea în d. propectarea e. identificarea diagrae, iagini defășurare a iguranță a corectă a exploatării urelor de poluare atelitare și grafice activităților indutriale tranporturilor aeriene diferitelor reure G. Condițiile cliatice au exercitat peranent o influență directă au indirectă aupra oaenilor,cu reflectare în denitatea populației unor teritorii. Denități ari ale populației unt în: a. Sahara b.udul Autraliei c.vetul Europei d.patagonia e.nordul Europei G7. Exită anifetări vizibile au audibile ale electricităţii exitente în atoferă. Ele reprezintă de fapt efectele unor decărcări electrice dicontinue, adică fulgerul şi tunetul luate îpreună, repetate între nori, repectiv nori şi păânt. Se prezintă ub foră de linii inuoae, tratificări intabile ale aerului, unt înoţite de avere, grindină, vânturi violente, contrate terice rapide și poartă denuirea de: a. oraje b. tornade c. uragane d. taifune e. tunai-uri G8. Coniderând cunocute S 75 kcal/c / an, T kcal/c / an, D 5 kcal/c / an, A 5 kcal/c / an, R 7 kcal/c / an, bilantul radiativ Q ete egal cu: a. 85 b. 55 c. 45 d. 5 e.5 G9. În zonele ecetoae, oaenii au contruit iazuri. Multe dintre acetea e găec în unitatea arcată pe hartă cu litera: a. A b. D c. I d. B e. E
5 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ XI Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE F. Un ocilator liniar aronic are aplitudinea işcării A 4c. Valoarea elongaţiei pentru care energia a cinetică ete egală cu energia potenţială ete aproxiativ: a. c b. 9,8 c c. 7 c d. 7,4c e.,5 c F. Un uncitor de la calea ferată loveşte cu ciocanul capătul unei șine din oţel producând o undă longitudinală. Sunetul ete auzit după, de un al doilea uncitor care acultă cu urechea pe șină.viteza unetului prin oţel are valoarea 5 k/ Ditanța dintre cei doi uncitori ete: a. b. c. d., e. F. Vitezele unui ocilator aronic la două oente diferite de tip unt v 4 / și v /, iar elongațiile corepunzătoare y și y 4. La oentul t, elongația ocilației aronice ete egală cu juătate din aplitudinea aceteia. Ecuația ocilației aronice ete: a. y in( t ) b. y in( t ) c. y in( t ) d. y in( t ) e. y int F4. Un corp efectuează o ișcare ocilatorie orizontală decriă de ecuația y Ain( t ). Raportul dintre energia cinetică 4 și energia potențială ale acetuia la oentul t T / 4 ete: a.,5 b. c. / d., e. / F5. Înălțiea obișnuită a valurilor oceanice ete de 5, iar ditanța dintre două crete ucceive ete de 85 atunci când perioada ete 7,5. Coniderând pierderile de energie neglijabile și faptul că, în largul oceanului, valurile pot fi aiilate unor unde tranverale, viteza cu care e propagă acetea ete : a.,4 k/h b.,k/h c. 4,8k/h d.,k/h e.,4k/h F. O coardă cu lungiea,5 ete upuă unei teniuni de N. În lungul corzii, e propagă o undă tranverală cu viteza v 594k/h. Greutatea corzii ete: a.,5 N b. N c. kg d. N e. kg F7. Graficul unei unde inuoidale în funcție de ditanța față de ura așezată în originea iteului de axe ete reprezentat în figura de ai jo. Se dau urătoarele enunțuri, referitoare la unda reprezentată : i) elongația undei ete c ii) aplitudinea undei ete c iii) lungiea de undă ete c Enunțul greșit ete : a. iii) b. i) și ii) c. i) și iii) d. ii) și iii) e. toate cele trei enunțuri F8. În atofera teretră un corp de aă, upendat de un reort cu contanta elatică k ocilează cu perioada T. Acelaşi reort, dar cu un alt corp de aă upendat, forează un alt pendul elatic ce ocilează cu perioada T 4. Supendând iultan cele două corpuri de acelaşi reort e obţine un pendul elatic care ocilează cu perioada : a. 7 b.,5 c. 5 d. e.,5
6 F9. Viteza de propagare a unetului în atofera teretră depinde de odulul de elaticitate al aerului atoferic, la altitudinea repectivă. Unitatea de ăură a odulului de elaticitate, expriată în unităţi fundaentale din SI ete: e. kg b. kg c. kg d. kg e. kg G. Gazele eanate în atofera teretră conduc treptat la ubţierea tratului de ozon și la creşterea radiaţiei teretre. Ditrugerea tratului de ozon e datorează: a. erupţiilor vulcanice b. alunecărilor de teren c.utilizării freonilor d. cutreurelor e. circulaţiei aelor de aer G. În ura condenării vaporilor de apă din atoferă e forează precipitațiile. Ploile acide unt rezultatul: a. depăduririlor exceive b. teperaturilor ridicate din atoferă c. tranporturilor aeriene d. concentraţiei de oxizi de ulf și clor din atoferă e. ploilor torenţiale din regiunea ecuatorială G. Aerul contituie coponenta ediului în care eleentele nocive e propagă rapid și pe paţii extine. Stagnarea aerului încărcat cu noxe ete favorizată de: a. vânturile polare b. dipunerea clădirilor înalte c. inveriunile terice d. vânturile uonice e. exitenţa reliefului înalt G4.Poluarea are conecinţe nocive aupra eleentelor de ediu atât la nivel global cât și local. Iaginea alăturată prezintă o furtună de praf care a luat naștere datorită: a. areelor b. valurilor c. circulaţiei aelor de aer d. circulaţiei autovehiculelor e. circulaţiei uonilor G5. Crearea barajelor verzi are ca cop îpiedicarea extinderii deșerturilor.îpăduririle au ca efect favorabil aupra ediului: a. reducerea eroziunii olului b. accelerarea ritului de topire a zăpezii c. extinderea regiunilor deşertice d. producerea inundaţiilor e. creşterea teperaturii Terrei G. Mediile naturale neodificate de o unt tot ai retrâne pe Terra. Munţii Piatra Craiului și Valea Cernei contiruie arii protejate de tip: a. parcuri naturale b. rezervaţii științifice c. rezervaţii ale bioferei d. rezervaţii naturale e. parcuri naționale G7. Clia Terrei e apreciază că evoluează într-o fază de incălzire, deterinată de efectul de eră. Între conecințele efectului de eră e află: a. odificarea configuraţiei reliefului b. ditrugerea contrucţiilor c. odificarea regiului precipitaţiilor d. reducerea conuului de cobutibili e. poluarea apelor G8. Iaginea alăturată prezintă o ibolnăvire în aă a populaţiei din anuite regiuni. Măurile preventive cuprind: a. cobaterea braconajului b. deecări neraţionale c. cobaterea poluării d. defrişările exceive e. cobaterea agenţilor patogeni G9. Degradarea apelor oceanice ete accentuată pe rutele vapoarelor. În iaginea alăturată, cea ai nocivă foră de poluare a apelor o contituie: a. valurile tunai b. areea Neagră c. ciclonii tropicali d. tornadele e. curenţii oceanici
7 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ XII Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE Se conideră cunocute: viteza luinii în vid 8 9 c /, arcina electrică eleentarăe, C F. Particulele olide şi lichide din atofera Păântului controlează vizibilitatea în aer, intenitatea radiaţiei olare care atinge uprafaţa Păântului, precu şi proprietăţile electrice, agnetice şi radioactive ale ediului atoferic. Viteza de deplaare a unei atfel de particule ete v 4c / 5. Dacă viteza ei devine u c / 5, variaţia relativă a energiei cinetice a particulei ete: a.,% b. % c.,5% d.,5% e. 4% F. Lungiea unei nave coice care traverează patiul intertelar cu viteza v, 8c, ăurată în propriul ite de referință ete. Lungiea navei, ăurată de pe Păânt are valoarea: a. 4 b. c. 8 d. 9 e. F. Energia cinetică a unui ezon ete egală cu energia a de repau. Viteza ezonului ete aproxiativ: a.,5 c b.,8 c c.,7 c d. c e.,4c F4. Paagerul unei nave coice care e îndepărtează de Păânt, şi-a lăat fratele geaăn acaă, pe Păânt. Cei doi au la dipoziţie un ite prin care fiecare îl vede în peranenţă pe celălalt. Afiraţia corectă referitoare la curgerea tipului ete: a. Fiecare dintre cei doi geeni îl vede pe celălalt că îbătrâneşte ai repede b. Fiecare dintre cei doi geeni îl vede pe celălalt că îbătrâneşte ai încet c. Fiecăruia i e pare că îbătrâneşte în funcţie de ditanţa parcură de nava coică d. Fiecăruia i e pare că îbătrâneşte în funcţie de diferenţa de inute dintre naterea lor e. Fiecăruia i e pare ca îbătrâneşte în funcţie de tipul trecut din oentul lanarii navei coice F5. Viteza până la care pot fi acceleraţi electronii într-un accelerator de particule pentru a nu apărea efectele relativite (care e produc atunci când aa de işcare o depăşeşte cu 5% pe cea de repau), ete: a., c b., c c.,9c d., c e.,9 c F. O particulă eleentară care e deplaează cu viteza v, 8c are tipul de viață de 8 în iteul de referință propriu. Tipul de viață, ăurat în raport cu laboratorul (ite de referință în repau relativ) ete aproxiativ: a. 9 b., c. 9,5 d., e.,9 F7. Viteza ipriată unui electron nerelativit, cu aa de repau 9, kg, atunci când aceta ete accelerat din repau, ub o diferență de potențial U V, ete: 8 a.,8 / b.,8 / c.,8 / d. 5,9 / e.,7 / 7 F8. Doi fraţi geeni au fiecare ani. În acet oent unul din fraţi porneşte într-o călătorie coică cu o navă ce e deplaează cu viteza v, 8c şi e întoarce pe Păânt în oentul în care ărbătoreşte vârta de ani. Vârta fratelui răa pe Păânt în oentul reîntâlnirii: celor doi ete: a. 5 ani b. 4 ani c. 47 ani d. 5 ani e. ani 7 F9. Un proton relativit cu aa de repau, kg are ipulul p 8 kg/. Energia totală a protonului ete aproxiativ: a.,5 J b.,5 J c.,5 J d.,5 J e.,45 J G.În iaginea alăturată, cu ăgeți și cifre unt indicate ae de aer diferite. Aer ued și răcoro indică ăgeata: a. b. c. d. 4 e. 5
8 G. Radiația olară globală are valori apropiate de a. A b. B c. C d. D e. E G. Diagraa cliatică corepunde cliatului: a.teperat oceanic b.teperat continental c. upolar d. de tranziție e. ubtropical 8 kcal/c în tatul: G4. Teperatura la București ete C, iar la Contanța ete C. Cele trei grade ai puțin de la Contanța e datorează: a.circulației vetice a aerului b. altitudinii ai ici c. inveriunilor terice d. influențelor pontice e. influențelor continentale G5. Inveriunile terice apar: a. în câpie b.în deltă c.în depreiunile d.pe vârful unților e.de-a lungul Dunării intraontane G. Maxia abolută de 44,5 C, înregitrată lângă Brăila, în Câpia Roână, poate fi explicată prin: a. poziția geografică apropiată Dunării b. influența brizei arine c.influențele cliatice ubediteraneene d.influențe cliatice et europene i altitudine reduă e.rolul barierei cliatice a Munților Carpați G7. Aplitudinea terică e calculează după forula: a. Tin T b. ua ax c. Tax T d. ua in teperaturilor teperaturilor edii edii lunare zilnice /nr. de zile ale îpărțită la lunii e. Maxia abolută îpărțită la G8. Vreea reprezintă tarea fizică a atoferei pe o anuită uprafaţă și la un oent dat. Norii, vânturile și precipitaţiile e forează la nivelul tratului atoferic nuit: a. Exoferă b. Mezoferă c. Tropoferă d. Magnetoferă e. Teroferă G9. Pe o harta inoptică, zonele notate cu M reprezintă un: a. front atoferic b. câp baric c. ciclon d. vânt e. anticlon
9
= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul
Cap PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR Prblea Denitatea benzinei ete b 0,7 Să e calculeze c denitatea şi reutatea pecifică în iteul internaţinal SI Date iniţiale şi unităţi de ăură: b 0,7 ; 9,8066 c [ ] 0 SI 0,7
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Probleme oscilaţii. 7. Un pendul gravitaţional efectuează 30 de oscilaţii complete într-un minut. Care este lungimea pendulului?
Problee oscilaţii 1. O pendulă bate secunda (ₒ=s). Câte oscilaţii coplete face această pendulă într-o oră?. Perioada de oscilaţie a unui copil care se dă în leagăn este ₒ=3s. Câte oscilaţii coplete efectuează
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.
Tipuri de forţe 127. Un corp cu masa m = 5 kg se află pe o suprafaţã orizontalã pe care se poate deplasa cu frecare (μ= 0,02). Cu ce forţã orizontalã F trebuie împins corpul astfel încât sã capete o acceleraţie
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Lucrarea 1 MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ
3 MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ Lucrarea 1 În işcarea unui fluid intervin entităti fizice, ca de exeplu aa, viteza, preiunea, denitatea etc. Măriea unei entităţi fizice poate fi ai are au ai ică, poate creşte
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Lucrul si energia mecanica
Impulul mecanic 1 Impulul mecanic Impulul mecanic al punctului material ete produul dintre maa lui la viteza: p = m v. Din legea a II-a a lui Newton obtinem: F = m a = m v v 0 t F t = m v m v 0. F t poarta
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
A. SUBIECTUL III Varianta 001 (15 puncte) O locomotivă cu puterea P = 480 kw tractează pe o cale ferată orizontală o garnitură de vagoane. Masa totală a trenului este m = 400 t. Forţa de rezistenţă întâmpinată
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
(2) Unde cu F m am notat forța medie care acționează asupra sistemului, iar produsul p = m v se numește impulsul punctului material.
V. LEGI DE CONSERVARE. APLICAȚII. Introducere. Sisteul fizic este un corp acroscopic sau un ansablu de corpuri acroscopice. Corpurile care alcătuiesc sisteul se nuesc eleente ale sisteului. Tot ceea ce
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Laborator de Fizica STUDIUL CONDUCTIBILITĂŢII ELECTRICE A METALELOR
Laborator de Fizica STUDIUL CONDUCTIBILITĂŢII ELECTRICE A METALELOR I. Consideraţii teoretice Curentul electric reprezentând o işcare dirijată a unor particule încărcate electric, este rezultatul acţiunii
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul
INEMTI 1. Se consideră mecanismul plan din figură, compus din manivelele 1 şi 2, respectiv biela legate intre ele prin articulaţiile cilindrice şi. Manivela 1 se roteşte cu viteza unghiulară constantă
Reflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.
. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t.5t (m/s). Să se calculeze: a) dependența de timp a spațiului străbătut
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.
.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o a unei sîrme de oţel dacă mărim de n ori : a)sarcina, b)secţiunea, c) diametrul, d)lungimea? Răspuns: a) creşte de n ori, b) scade de n ori, c) scade de n,
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
CAPITOLUL I OSCILATII
OSCILTII CPITOLUL I Una din iscãrile iportante întâlnite în naturã este iscarea oscilatorie. Ex: o particulã oscileazã când se deplaseazã periodic în jurul unei pozitii de echilibru; iscarea unui pendul;
5. Un camion a frânat pe o distanţă d= 75 m într-un timp t = 10 s. Care a fost viteza camionului înainte de frânare?
1. Un mobil, mişcându-se cu acceleraţia a = 2,0 m/s 2, a parcurs distanţa d = 100 m în timpul t = 5,0 s. Care a fost viteza iniţială? 2. Ce distanţă a parcurs un automobil în timp ce viteza sa a crescut
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Clasa a IX-a - Set 1. Completat: Saturday, 10 May 2003 Nota: 100/100
Φ: Set file:///e:/stoleriu/artwork/web_stoner/rezultate003/0/teste/... of 3/0/008 :0 PM Raspunsuri corecte Clasa a IX-a - Set Completat: Saturday, 0 May 003 Nota: 00/00 (LA)In figura este reprezentat un
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui
1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
![1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616912.jpg "1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă
STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ BN 9 STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL 005 STUDIUL PROPAGĂRII CĂLDURII PRINTR-UN
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
a. P = b. P = c. P = d. P = (2p)
A. MECANICA Se considera acceleratia gravitationala g= 10 m/s 2. (15puncte) Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Asupra unui corp de masă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Mecanica. Unde acustice. Seminar
Mecanica. Unde acustice Seminar Notiuni de mecanica Domenii ale mecanicii Cinematica Studiul miscarii fara a lua in consideratie cauzele ei Corpul considerat un punct material (dimensiuni neglijabile comparativ
TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea
3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE
CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE Aliajele metalice unt compui formati din doua au mai multe elemente dintre care cel putin unul ete metal. Deoebirea dintre compuul chimic i aliaj cconta in aceea ca in timp
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
[ C] [%] INT-CO2 [ C]
![[ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616773.jpg "[ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
OSCILATII SI UNDE UNDE
OSCILATII SI UNDE Cursul nr. 8-9-10 UNDE Cursul Nr.8 8.1. Introducere Undele sunt unele din cele mai raspandite fenomene naturale cu o importanta deosebita in stiinta si tehnica. Prin notiunea de unda
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Examenul de bacalaureat național 2013 Proba E. d) Fizică
Examenul de bacalaureat național 03 Proba E. d) Fizică Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TEMODINAMICĂ,
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM
![EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM](/thumbs/56/37940069.jpg "EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM")
Alocare în medie 4 minute/subiect. Punctaj: 1/4 judecata, 1/4 formula finală, 1/4 rezultatul numeric, 1/4 aspectul. EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] IM 1. Un automobil cu dimensiunile H=1.5m, l=2m, L=4m, puterea