Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu

Σχετικά έγγραφα
ŢESUTUL EPITELIAL 1.Ţ

Fiziologia fibrei miocardice

GLANDELE ANEXE DIGESTIVE

Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018

Organizarea membranelor celulare si functiile membranare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

1. S tratigrafia peretelui vascular Intima Media Adventitia Epiteliu simplu pavimentos Tesut conjunctiv

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

CAVITATEA ORALĂ PARTEA 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

STELA-GABRIELA JELEA MARIAN JELEA CITOLOGIE HISTOLOGIE EMBRIOLOGIE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

GLANDE ENDOCRINE. pag. 1. Curs histologie, anul I, sem. 2, 2017/2018

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

V O. = v I v stabilizator

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Biologie celulară. Biologie celulară umană

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară

COMPARTIMENTALIZAREA CELULEI EUCARIOTE

Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

5.1. Noţiuni introductive

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)


COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Controlul expresiei genice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

riptografie şi Securitate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Proprietăţile pulberilor metalice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Cursul 11: Inflamatia

INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU SI INDIVIDUALI ÎN AFECTIUNILE RENALE CRONICE

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

I. MUŞCHIUL SCHELETIC

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SIGURANŢE CILINDRICE

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Electrofiziologia fibrei miocardice

Sistemul cardiovascular

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

9. MECANISMELE DE APĂRARE SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE

FIZIOLOGIA STOMACULUI

LIMFOCITE IMPLCATE ÎN IMUNITATEA ADAPTATIVĂ

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul 30. Transmisii prin lant

I.6. Arhitectura componenților macromoleculari ai materiei vii

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Curs 4 Serii de numere reale

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Metabolismul ionului de potasiu

Curs 8: Magia prelucrarii și prezentarii antigenului

I X A B e ic rm te e m te is S

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Transcript:

Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu

ŢESUTUL EPITELIAL ( epi = pe, deasupra; thele = ridicătură, mamelon) Mase celulare compacte www.udel.edu/biology

ŢESUTUL EPITELIAL Epiteliile au o suprafaţă: liberă în raport cu ţesut conjunctiv membrană bazală MB http://cnx.org

ŢESUTUL EPITELOID! Lipsește suprafața liberă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010

ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca formă

Forme celulare poliedre turtită (scuamoasă, pavimentoasă) cubică cilindrică (columnară, prismatică)

Forme nucleare turtit rotund ovoidal

ŢESUTUL EPITELIAL Limitele celulare? http:/www.kidneypathology.com

ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca funcţie formează învelişuri membranare asigură transport selectiv de substanţe întră în structura organelor solide/spongioase rol senzorial rol contractil

ŢESUTUL EPITELIAL - Origine embriologică - Mezoderm - endoteliu - mezoteliu - epiteliul tubilor uriniferi - epiteliul căilor genitale - CSR Ectoderm - epiderm şi derivatele sale - glandele tegumentare - glande mamare - epiteliul bucal, anal, nazal - corneea - adenohipofiza Endoderm - epiteliul tubului digestiv - glandele digestive - epiteliul aparatului respirator - tiroida, paratiroidele, timusul

ŢESUTUL EPITELIAL este avascular este bine inervat are mare capacitate de regenerare este supus procesului de metaplazie

VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR http://ocw.tufts.edu

VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR Stria vascularis www.cram.com

INERVAŢIA EPITELIILOR - Senzitivă! Absenţa terminaţiilor nervoase pentru durere: epiteliul gastric şi intestinal epiteliul colului uterin - Motorie

REGENERAREA EPITELIILOR agresiuni din mediu mecanisme de reparare şi reînnoire celule stem adulte activitate mitotică neîntreruptă localizare rata de înlocuire: - rapidă - lentă

CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE - Capacitatea de autoreplicare - Multipotenţa - Reconstrucţia ţesutului

CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE Diviziune asimetrică CS, celulă stem CT, celulă tranzitorie CD, celulă diferențiată http://www.stembook.org

IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ marcarea materialului genetic - precursori radioactivi (timidina tritiată) Imunocitochimie (ICC) - nucleozide sintetice (bromodeoxiuridina) marker de suprafaţă (CD34+, integrină α6-)

IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ PRIN ICC images.novusbio.com

REGENERAREA EPITELIILOR - celule stem izolate - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010

REGENERAREA EPITELIILOR - zone germinative cu celule stem - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010

REGENERAREA EPITELIILOR - strat bazal (germinativ) - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010

METAPLAZIA ŢESUTULUI EPITELIAL Robbins Cotran Pathologic Basis of Disease, 8th Editionn, 2009

CLASIFICAREA EPITELIILOR A. Epitelii de acoperire B. Epitelii glandulare C. Epitelii senzoriale

EPITELII DE ACOPERIRE

EPITELII DE ACOPERIRE Clasificare: 1. după numărul de straturi celulare 2. după forma celulelor A. Epitelii simple B. Epitelii stratificate - pavimentoase - pavimentoase cheratinizat necheratinizat - cubice - cubice - cilindrice - cilindrice Rol:

Epiteliu simplu pavimentos - endoteliu: epiteliul care căptuşeste vasele sangvineşi limfatice - mezoteliu: epiteliul care intră în alcătuirea seroaselor

Epiteliu pseudostratificat cilindric www.nku.edu

Epiteliu pseudostratificat cilindric http://www.stegen.k12.mo.us

Epiteliu pseudostratificat cilindric http:/medcell.med.yale.edu

Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) www.nku.edu

Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Epiteliul căilor urinare http:/www.gettyimages.com

Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) http://canvasworksneedlepoint.com

Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Plăci membranare http://canvasworksneedlepoint.com Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016

EPITELII GLANDULARE

ELIMINAREA PRODUSULUI DE SECREŢIE 1. celulă exocrină în mediul extern 2. celulă endocrină în mediul intern

HISTOGENEZA EPITELIULUI GLANDULAR AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

CLASIFICAREA GLANDELOR: - exocrine - endocrine - mixte (amficrine)

GLANDELE EXOCRINE

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: a. după numărul de celule - glande unicelulare celula caliciformă - glande multicelulare localizate într-un epiteliu de înveliş epiteliu secretor de înveliş grupuri compacte (acini, tubi)

Glandă unicelulară Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013

Glandă intraepitelială Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013

Epiteliu secretor http://citochemistry.net

Glandă multicelulară http//medicinembbs.blogspot.ro

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: b. după aspectul sistemului canalicular simple compuse

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: c. după aspectul adenomerului tubulare acinoase sau alveolare tubuloacinoase sau tubuloalveolare

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 2. După natura produsului de secreţie: - glande cu secreţie mucoasă - glande cu secreţie seroasă - glande cu secreţie mixtă muco-seroasă sero-mucoasă - glande cu secreţie uleioasă

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 3. După mecanismul de excreţie: a. glande merocrine ( meros, parte) - majoritatea glandelor exocrine b. glande apocrine ( apo, din) - glandele mamare - glandele ceruminoase - glandele Moll c. glande holocrine ( holos, tot) - glandele sebacee

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE http://www.brainkart.com

GLANDELE ENDOCRINE

GLANDELE ENDOCRINE - lipseşte sistemul canalicular - majoritatea sunt de origine epitelială (raport cu LB) - produsul de secreţie este eliminat direct în mediul intern: - imediat după sinteză - după o perioadă de stocare - intracelular granule de secreţie - extracelular

CLASIFICAREA GLANDELOR ENDOCRINE 1. După modul de dispunere a celulelor secretorii: - cuiburi celulare - cordoane celulare - foliculi 2. După natura chimică a produsului sintetizat: - polipeptide micişi amine (SNED) - polipeptide mari sau proteine/glicoproteine - steroizi

GLANDE MIXTE (AMFICRINE) Funcţiile exocrină şi endocrină se pot desfăşura: - în segmente secretoare diferite pancreas - în acelaşi segment secretor ficat

PANCREAS Acini pancreatici Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013

FICAT - Somatomedine -GHRH Bil ilă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013

ȚESUTUL EPITELIAL - POLARITATEA -

POLARITATEA CELULARĂ ȘI TISULARĂ Polaritate tisulară Polaritate celulară Semnale din matricea extracelulară

POLARITATEA CELULEI EPITELIALE

POLARITATEA CELULEI EPITELIALE - Domeniile membranare ale celulei epiteliale - Cilul primar Domeniul apical Complexul joncțional apical Domeniul laterobazal

POLARITATEA CELULEI EPITELIALE Program de polaritate epitelială: 1. Recrutarea unor complexe proteice de polaritate 2. Formarea complexului joncțional apical 3. Interacțiunea dintre complexele proteice de polaritateși complexul joncțional apical 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare 5. Rearanjamentul componentelor citoscheletului (microfilamente și microtubuli)

1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs Complexul proteic Par Complexul proteic Scribble Interacțiuni reciproce antagoniste și de cooperare Au rol în: crearea complexului joncțional apical separarea domeniilor membranare apical și laterobazal redistribuția componentelor citoscheletului

1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs (Crbs /Pals1 /Paltj) localizat apical Complexul proteic Par (Par3 /Par6 /apkc) localizat apical, în dreptul joncțiunilor strânse Complexul proteic Scribble (Scrib/Dlg /Lgl) localizat laterobazal Domeniul apical Domeniul laterobazal

2. Formarea contactelor celulare Grup de celule epiteliale nepolare Strat de celule epiteliale

2. Formarea contactelor celulare Complexul joncțional apical Zonula occludens Zonula adherens

2. Formarea contactelor celulare Contacte primordiale

2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)

2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)

2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)

2. Formarea contactelor celulare membrana plasmatică laterală Caderina E ( molecula cheie în formarea complexului joncțional apical) B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008

2. Formarea contactelor celulare Zonula adherens

2. Formarea contactelor celulare Zonula occludens

3. Interacțiunea dintre complexele proteice și complexul joncțional apical Contacte primordiale Recrutarea și activarea complexelor proteice Livrarea la nivelul membranei a componentelor din joncțiunea adherens Consolidarea contactelor celulă-celulă

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Remodelarea membranei celulare Generarea domeniilor membranare: apical rapid necesită inițierea contactelor celulare laterobazal lent necesită contacte celulare extinse

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Componenta membranară Domeniul apical Domeniul laterobazal 1. PROTEIN-ENZIME prezente prezente 2. PROTEINE DE TRANSPORT ŞI CANALE IONICE 3. PROTEINE DE ADEZIVITATE prezente absente prezente prezente (caderine, integrine) 4. PROTEINE RECEPTORI majoritatea 5. PIP2 prezent - 6. PIP3 - prezent 7. GLICOSFINGOLIPIDE nivel crescut prezente

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteinele citoplasmatice destinate domeniului apical și laterobazal

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - reciclare

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - via lizozomi

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - retrograd la rețeaua trans- Golgi

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare (repartiția asimetrică a fosfatidilinozitol fosfaților) PI(4,5)P2 Caderina E selecție PI(3,4,5)P 3 laminina

4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare plutele lipidice au rol în sortarea proteinelor apicale)

5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină rețea contractilă în cortexul celular

5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină organizarea actinei în cele trei domenii (apical, lateral și bazal) formarea microvililor formarea joncțiunilor

5. Rearanjamentul citoscheletului Microtubulii formarea cilului primar distribuție apico-bazală (transport intracitoplasmatic)

POLARITATEA TISULARĂ Cuplarea celulelor epiteliale adiacente și generarea unei arhitecturi normale a țesutului epitelial

MEMBRANA BAZALĂ

ŢESUT EPITELIAL!!! orice epiteliu este ancorat la ţesutul conjunctiv adiacent prin membrana bazală strat distinct al matricei extracelulare acelular, amorf și dens

MEMBRANA BAZALĂ Examinare la MO grosime variată (50-100 nm) - col.he - PAS - impregnare argentică aspect variat - structură liniară - structură ondulată ep. stratificate pavimentoase

MEMBRANA BAZALĂ - col HE http://www.ouhsc.edu

MEMBRANA BAZALĂ- PAS Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2011

MEMBRANA BAZALĂ - Impregnare argentică - http://www.nature.com

MEMBRANA BAZALĂ Examinare la ME Lamina bazală Lamina reticulară

MEMBRANA BAZALĂ - ME LB LR http://www.cellimagelibrary.org

LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă lamina lucida 2. regiune electronodensă lamina densa

LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă (lamina lucida) domeniile extracelulare ale moleculelor de adezivitate - integrine - distroglicani proteine extracelulare - laminina - entactina 2. regiune electronodensă (lamina densa) reţea de filamente fine formată din colagen tip IV

LAMINA BAZALĂ!!! Lamina lucida - artefact de fixare? Lamina bazală = Lamina densa? Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016

LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA DE FILTRARE - AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA ALVEOLO- CAPILARĂ- AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

LAMINA BAZALĂ structură numai a ţesutului epitelial? celule asociate cu ţesut conjunctiv - celule musculare - celule Schwann - celule adipoase lamina externa

Lamina externa Celula musculară Celula Schwann http://www.gettyimage.com

LAMINA BAZALĂ - compoziţie chimică: ~ 50 tipuri de proteine 1. proteine/ gicoproteine - laminină - colagen tip IV - entactină (nidogen) 2. proteoglicani - perlecan heparan sulfat

Laminina 1 H2N domenii LN polimerizare NH2 distroglican HOOC NH2 domeniu spiralizat regiunea triplu helix integrină domeniu LG

Laminina 1 Molecula de laminină Polimer de laminină B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008 http://jcb.rupress.org

Molecula de colagen IV 3 lanţuri α Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu colagenic helicoidal domeniu NC1 COOH domeniu 7S NH 2 Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu NC1 domeniu colagenic helicoidal domeniu 7S trimer NC1 Molecula de colagen IV (Protomer de colagen IV) Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Colagen IV Molecula de colagen IV (3 lanţuri α) trimer NC1 hexamer NC1 Dimer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Colagen IV Dimer de colagen IV hexamer NC1 7S Tetramer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Colagen IV Tetramer de colagen IV 7S hexamer NC1 7S Suprastructura de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016

Organizarea laminei bazale Interacțiunea moleculelor de laminină prin domeniile LG cu receptori de suprafață ai celulelor epiteliale (integrine și distroglicani) creșterea concentrației locale a lamininei http://virtuallaboratory.colorado.edu

Organizarea laminei bazale Formarea polimerului de laminină prin asamblarea moleculelor de laminină prin domeniile LN http://virtuallaboratory.colorado.edu

Organizarea laminei bazale Atașarea moleculelor de colagen IV, nidogen și perlecan la polimerul de laminină și asamblarea moleculelor de colagen IV în rețeaua (suprastructura) de colagen IV http://virtuallaboratory.colorado.edu

Organizarea laminei bazale http://virtuallaboratory.colorado.edu

LAMINA RETICULARĂ - colagen tip III fibre reticulare - colagen tip I fibre de colagen

ROLURILE LAMINEI BAZALE Asigură ataşarea epiteliului la ţesutul conjunctiv Asigură compartimentalizarea Menţine citoarhitectonica şi polaritatea epiteliului Este un rezervor de factori de creștere Controlează diferenţierea și proliferarea celulelor epiteliale Acționează ca o barieră cu permeabilitate selectivă! GAG

LAMINA BAZALĂ celulă epitelială lamina bazală colagen Alberts B et al. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014

TIPURI DE CELULE EPITELIALE I. Celule epiteliale specializate pentru transport II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie III. Celule epiteliale cu proprietăţi contractile

I. Celule epiteliale specializate pentru transport - ioni - molecule mici - macromolecule

I.1. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni pompe ionice (activitate ATP-azică) Pompa Na + /K + (Na + /K + ATP-aza)

Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: MO: - citoplasmă acidofilă - la polul apical: margine în perie - la polul bazal: aspect striat

Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: ME: numeroşi microvili la polul apical invaginări ale membranei plasmatice bazale creşterea suprafeţei active membranare (pompa Na + /K + ) mitocondrii alungite cu numeroase criste joncţiuni strânse moderat permeabile interdigitaţii laterale

Celula epitelială din tubul contort proximal Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010

Celula epitelială din tubul contort proximal R V Krstic Human Microscopic Anatomy,1997

Celula epitelială din tubul contort proximal Pawlina W.Histology A text and Atlas, Seventh Edition, 2016 Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016

Celula epitelială din tubul contort proximal H 2 O Na +

Celula epitelială din tubul contort proximal

I. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni sensul de transport: pol apical pol bazal absorbţie - intestin - vezicula biliară - canale striate - TP şi TD pol bazal pol apical secreţie - plexuri coroide - procese ciliare - gl. sudoripare

II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie După locul de eliminare a produsului sintetizat: - celule exocrine - celule endocrine - celule paracrine După natura produsului sintetizat: - proteine - glicoproteine - amine şi polipeptide mici - lipide

II.1. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de proteine celulă exocrină şi endocrină rolul proteinelor sintetizate: enzime digestive celule seroase proteine plasmatice hormoni secreţia de proteine: continuă intermitentă granule de secreţie

Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - MO: polaritate tinctorială (col.he) - citoplasma bazofilă (pol bazal) - citoplasma acidofilă (pol apical)

Celula epitelială din acinul pancreatic www.doctorc.net/labs/lab20/images/pancreas%20hp.jpg

Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie în zona apicală

Celula epitelială din acinul pancreatic AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic asimilarea aminoacizilor liberi sinteza lanţului polipeptidic la nivelul ribozomilor din RER acumularea produsului de sinteză în CG formarea granulelor de secreţie (gr. de zimogen) transportul granulelor de secreţie spre polul apical eliminarea produsului de secreţie prin exocitoză

exocitoză transportul gr. de zimogen formarea gr. de zimogen acumularea produsului de sinteză sinteza lanţului polipeptidic asimilarea aminoacizilor liberi Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic

II.2. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de glicoproteine celulă exocrină şi endocrină localizare: celule exocrine celule mucoase celula caliciformă epitelii de suprafaţă acini mucoşi celule endocrine celule din adenohipofiză (TSH, Gn)

Celula caliciformă Particularităţi structurale - MO: formă de caliciu (cupă) nucleu pol bazal citoplasma apical aspect vacuolar gr. de mucină PAS

Celula caliciformă http://stevegallik.org/ httpaudilab.bmed.mcgill.ca

Celula caliciformă httpaudilab.bmed.mcgill.ca

Celula caliciformă Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie destind zona apicală rari microvili apicali proces de secreţie

Celula caliciformă http://www.visualhistology.com/

Fuzionarea membranelor creşterea permeabilitaţii locale pentru apă hidratarea mucinei mucus exocitoză Celula caliciformă acumulare de granule de secreție Complex Golgi: terminarea glicozilării şi sulfatarea RER: sinteză proteică şi iniţierea glicozilării

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici celulă endocrinăşi paracrină celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation) localizare: distribuţie largă izolate / grupuri mici, intraepitelial

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale MO: citoplasma slab bazofilă (col.he) precipitare cu săruri de argint celule argentafineşi argirofile oxidare cu bicromat de potasiu celule (entero-)cromafine imunocitochimie: - anticorpi monoclonali - markeri: - Cromogranine / Secretogranine (Cg/Sg) - Sinaptofizina - Pro-convertazele - NSE (enolaza neuronală specifică) - PGP 9.5 (Protein Gene Product 9.5) hibridizare in situ

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici www.novusbio.com

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - ME: 1. celule de tip deschis 2. celule de tip închis 1 2

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - MO - ME: - RER şi complex Golgi slab dezvoltate - granule de secreţie: formă variată dimensiune variată endomembrane, miez dens, halou clar Precursori Amine Polipeptide mici Cromogranine/ Secretogranine ATP, ioni aglomerate spre polul bazal exocitoză discontinuă

II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Celulă de tip deschis Celulă de tip închis Mescher AL. Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

II.4. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de lipide celulă exocrinăşi endocrină localizare: celule exocrine glande sebacee (sebum) celule endocrine celule secretoare de hormoni steroizi: celule interstiţiale Leydig (testicul) celule foliculareşi luteinice (ovar) celule din CSR

Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO: citoplasma - acidofilă - aspect vacuolar picături lipidice - precursori ai hormonilor - variază cantitativ

Celulă epitelială secretoare de steroizi Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 6th Edition, 2013

Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO - ME: REN mitocondrii cu criste tubulo-veziculare relaţii structuraleşi funcţionale REN mitocondrie acetat colesterol pregnenolon REN hormon sterolic

Celulă epitelială secretoare de steroizi Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology Text and Atlas 11th Edition, 2005 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013

Celulă epitelială secretoare de steroizi http://intranet.tdmu.edu.ua

III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Localizare: între lamina bazalăşi membrana plasmatică bazală a celulelor din: glandele lacrimale glandele salivare glandele sudoripare glandele mamare MEP E E MEP E adenomeri și ducte E, celulă epiteliala; MEP, celulă mioepitelială; LB, lamina bazală

III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: MO: stelate (adenomeri)/ fuziforme (ducte) http;//en.goldenmap.com

III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: ME: - asemănătoare miocitelor netede: - organite celulare perinuclear - proteine contractile (actină, miozină) corpi denși în prelungiri - filamente intermediare de citocheratină - joncţiuni: gap/ desmozomi/ hemidesmozomi

III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) - Rol: proprietăţi contractile activitate paracrină formarea LB efect antitumoral

III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) http://www.pathologyoutlines.com

Bibliografie selectivă: Mescher AL. Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas, 14 th edition McGraw-Hill Medical, 2016 Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016 Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014 Mitchell BS, Peel S Histology. An illustrated colour text, Churchill Livingstone, 2009 Kierszenbaum AL, Tres LL. Histology and Cell Biology: An Introduction to Pathology. Elsevier, 4 th edition, 2015 Gartner LP, Hiatt JL, Color Atlas of Histology 6th Edition, Wolters Kluwer, 2013 Stevens A, Lowe J. Human Histology, with student consult online access, 4 th edition, Elsevier, 2015