Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu
ŢESUTUL EPITELIAL ( epi = pe, deasupra; thele = ridicătură, mamelon) Mase celulare compacte www.udel.edu/biology
ŢESUTUL EPITELIAL Epiteliile au o suprafaţă: liberă în raport cu ţesut conjunctiv membrană bazală MB http://cnx.org
ŢESUTUL EPITELOID! Lipsește suprafața liberă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca formă
Forme celulare poliedre turtită (scuamoasă, pavimentoasă) cubică cilindrică (columnară, prismatică)
Forme nucleare turtit rotund ovoidal
ŢESUTUL EPITELIAL Limitele celulare? http:/www.kidneypathology.com
ŢESUTUL EPITELIAL mare diversitate ca funcţie formează învelişuri membranare asigură transport selectiv de substanţe întră în structura organelor solide/spongioase rol senzorial rol contractil
ŢESUTUL EPITELIAL - Origine embriologică - Mezoderm - endoteliu - mezoteliu - epiteliul tubilor uriniferi - epiteliul căilor genitale - CSR Ectoderm - epiderm şi derivatele sale - glandele tegumentare - glande mamare - epiteliul bucal, anal, nazal - corneea - adenohipofiza Endoderm - epiteliul tubului digestiv - glandele digestive - epiteliul aparatului respirator - tiroida, paratiroidele, timusul
ŢESUTUL EPITELIAL este avascular este bine inervat are mare capacitate de regenerare este supus procesului de metaplazie
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR http://ocw.tufts.edu
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR Stria vascularis www.cram.com
INERVAŢIA EPITELIILOR - Senzitivă! Absenţa terminaţiilor nervoase pentru durere: epiteliul gastric şi intestinal epiteliul colului uterin - Motorie
REGENERAREA EPITELIILOR agresiuni din mediu mecanisme de reparare şi reînnoire celule stem adulte activitate mitotică neîntreruptă localizare rata de înlocuire: - rapidă - lentă
CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE - Capacitatea de autoreplicare - Multipotenţa - Reconstrucţia ţesutului
CARACTERISTICILE CELULEI STEM ADULTE Diviziune asimetrică CS, celulă stem CT, celulă tranzitorie CD, celulă diferențiată http://www.stembook.org
IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ marcarea materialului genetic - precursori radioactivi (timidina tritiată) Imunocitochimie (ICC) - nucleozide sintetice (bromodeoxiuridina) marker de suprafaţă (CD34+, integrină α6-)
IDENTIFICAREA CELULEI STEM ADULTĂ PRIN ICC images.novusbio.com
REGENERAREA EPITELIILOR - celule stem izolate - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
REGENERAREA EPITELIILOR - zone germinative cu celule stem - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
REGENERAREA EPITELIILOR - strat bazal (germinativ) - Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
METAPLAZIA ŢESUTULUI EPITELIAL Robbins Cotran Pathologic Basis of Disease, 8th Editionn, 2009
CLASIFICAREA EPITELIILOR A. Epitelii de acoperire B. Epitelii glandulare C. Epitelii senzoriale
EPITELII DE ACOPERIRE
EPITELII DE ACOPERIRE Clasificare: 1. după numărul de straturi celulare 2. după forma celulelor A. Epitelii simple B. Epitelii stratificate - pavimentoase - pavimentoase cheratinizat necheratinizat - cubice - cubice - cilindrice - cilindrice Rol:
Epiteliu simplu pavimentos - endoteliu: epiteliul care căptuşeste vasele sangvineşi limfatice - mezoteliu: epiteliul care intră în alcătuirea seroaselor
Epiteliu pseudostratificat cilindric www.nku.edu
Epiteliu pseudostratificat cilindric http://www.stegen.k12.mo.us
Epiteliu pseudostratificat cilindric http:/medcell.med.yale.edu
Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) www.nku.edu
Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Epiteliul căilor urinare http:/www.gettyimages.com
Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) http://canvasworksneedlepoint.com
Epiteliu de tranziţie (uroteliu, epiteliu polimorf) Plăci membranare http://canvasworksneedlepoint.com Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
EPITELII GLANDULARE
ELIMINAREA PRODUSULUI DE SECREŢIE 1. celulă exocrină în mediul extern 2. celulă endocrină în mediul intern
HISTOGENEZA EPITELIULUI GLANDULAR AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
CLASIFICAREA GLANDELOR: - exocrine - endocrine - mixte (amficrine)
GLANDELE EXOCRINE
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: a. după numărul de celule - glande unicelulare celula caliciformă - glande multicelulare localizate într-un epiteliu de înveliş epiteliu secretor de înveliş grupuri compacte (acini, tubi)
Glandă unicelulară Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
Glandă intraepitelială Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
Epiteliu secretor http://citochemistry.net
Glandă multicelulară http//medicinembbs.blogspot.ro
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: b. după aspectul sistemului canalicular simple compuse
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 1. Structurală: c. după aspectul adenomerului tubulare acinoase sau alveolare tubuloacinoase sau tubuloalveolare
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 2. După natura produsului de secreţie: - glande cu secreţie mucoasă - glande cu secreţie seroasă - glande cu secreţie mixtă muco-seroasă sero-mucoasă - glande cu secreţie uleioasă
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE 3. După mecanismul de excreţie: a. glande merocrine ( meros, parte) - majoritatea glandelor exocrine b. glande apocrine ( apo, din) - glandele mamare - glandele ceruminoase - glandele Moll c. glande holocrine ( holos, tot) - glandele sebacee
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE http://www.brainkart.com
GLANDELE ENDOCRINE
GLANDELE ENDOCRINE - lipseşte sistemul canalicular - majoritatea sunt de origine epitelială (raport cu LB) - produsul de secreţie este eliminat direct în mediul intern: - imediat după sinteză - după o perioadă de stocare - intracelular granule de secreţie - extracelular
CLASIFICAREA GLANDELOR ENDOCRINE 1. După modul de dispunere a celulelor secretorii: - cuiburi celulare - cordoane celulare - foliculi 2. După natura chimică a produsului sintetizat: - polipeptide micişi amine (SNED) - polipeptide mari sau proteine/glicoproteine - steroizi
GLANDE MIXTE (AMFICRINE) Funcţiile exocrină şi endocrină se pot desfăşura: - în segmente secretoare diferite pancreas - în acelaşi segment secretor ficat
PANCREAS Acini pancreatici Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
FICAT - Somatomedine -GHRH Bil ilă Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 5 th Edition, 2013
ȚESUTUL EPITELIAL - POLARITATEA -
POLARITATEA CELULARĂ ȘI TISULARĂ Polaritate tisulară Polaritate celulară Semnale din matricea extracelulară
POLARITATEA CELULEI EPITELIALE
POLARITATEA CELULEI EPITELIALE - Domeniile membranare ale celulei epiteliale - Cilul primar Domeniul apical Complexul joncțional apical Domeniul laterobazal
POLARITATEA CELULEI EPITELIALE Program de polaritate epitelială: 1. Recrutarea unor complexe proteice de polaritate 2. Formarea complexului joncțional apical 3. Interacțiunea dintre complexele proteice de polaritateși complexul joncțional apical 4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare 5. Rearanjamentul componentelor citoscheletului (microfilamente și microtubuli)
1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs Complexul proteic Par Complexul proteic Scribble Interacțiuni reciproce antagoniste și de cooperare Au rol în: crearea complexului joncțional apical separarea domeniilor membranare apical și laterobazal redistribuția componentelor citoscheletului
1. Complexele proteice de polaritate apico-bazală Complexul proteic Crumbs (Crbs /Pals1 /Paltj) localizat apical Complexul proteic Par (Par3 /Par6 /apkc) localizat apical, în dreptul joncțiunilor strânse Complexul proteic Scribble (Scrib/Dlg /Lgl) localizat laterobazal Domeniul apical Domeniul laterobazal
2. Formarea contactelor celulare Grup de celule epiteliale nepolare Strat de celule epiteliale
2. Formarea contactelor celulare Complexul joncțional apical Zonula occludens Zonula adherens
2. Formarea contactelor celulare Contacte primordiale
2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare (ordinea recrutării proteinelor implicate în formarea complexului joncțional)
2. Formarea contactelor celulare membrana plasmatică laterală Caderina E ( molecula cheie în formarea complexului joncțional apical) B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008
2. Formarea contactelor celulare Zonula adherens
2. Formarea contactelor celulare Zonula occludens
3. Interacțiunea dintre complexele proteice și complexul joncțional apical Contacte primordiale Recrutarea și activarea complexelor proteice Livrarea la nivelul membranei a componentelor din joncțiunea adherens Consolidarea contactelor celulă-celulă
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Remodelarea membranei celulare Generarea domeniilor membranare: apical rapid necesită inițierea contactelor celulare laterobazal lent necesită contacte celulare extinse
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Componenta membranară Domeniul apical Domeniul laterobazal 1. PROTEIN-ENZIME prezente prezente 2. PROTEINE DE TRANSPORT ŞI CANALE IONICE 3. PROTEINE DE ADEZIVITATE prezente absente prezente prezente (caderine, integrine) 4. PROTEINE RECEPTORI majoritatea 5. PIP2 prezent - 6. PIP3 - prezent 7. GLICOSFINGOLIPIDE nivel crescut prezente
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteinele citoplasmatice destinate domeniului apical și laterobazal
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - reciclare
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - transcitoză
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - via lizozomi
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare Proteine transmembranare - retrograd la rețeaua trans- Golgi
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare (repartiția asimetrică a fosfatidilinozitol fosfaților) PI(4,5)P2 Caderina E selecție PI(3,4,5)P 3 laminina
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor membranare plutele lipidice au rol în sortarea proteinelor apicale)
5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină rețea contractilă în cortexul celular
5. Rearanjamentul citoscheletului Filamentele de actină organizarea actinei în cele trei domenii (apical, lateral și bazal) formarea microvililor formarea joncțiunilor
5. Rearanjamentul citoscheletului Microtubulii formarea cilului primar distribuție apico-bazală (transport intracitoplasmatic)
POLARITATEA TISULARĂ Cuplarea celulelor epiteliale adiacente și generarea unei arhitecturi normale a țesutului epitelial
MEMBRANA BAZALĂ
ŢESUT EPITELIAL!!! orice epiteliu este ancorat la ţesutul conjunctiv adiacent prin membrana bazală strat distinct al matricei extracelulare acelular, amorf și dens
MEMBRANA BAZALĂ Examinare la MO grosime variată (50-100 nm) - col.he - PAS - impregnare argentică aspect variat - structură liniară - structură ondulată ep. stratificate pavimentoase
MEMBRANA BAZALĂ - col HE http://www.ouhsc.edu
MEMBRANA BAZALĂ- PAS Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2011
MEMBRANA BAZALĂ - Impregnare argentică - http://www.nature.com
MEMBRANA BAZALĂ Examinare la ME Lamina bazală Lamina reticulară
MEMBRANA BAZALĂ - ME LB LR http://www.cellimagelibrary.org
LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă lamina lucida 2. regiune electronodensă lamina densa
LAMINA BAZALĂ 1. regiune electronotransparentă (lamina lucida) domeniile extracelulare ale moleculelor de adezivitate - integrine - distroglicani proteine extracelulare - laminina - entactina 2. regiune electronodensă (lamina densa) reţea de filamente fine formată din colagen tip IV
LAMINA BAZALĂ!!! Lamina lucida - artefact de fixare? Lamina bazală = Lamina densa? Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA DE FILTRARE - AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
LAMINA BAZALĂ - MEMBRANA ALVEOLO- CAPILARĂ- AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
LAMINA BAZALĂ structură numai a ţesutului epitelial? celule asociate cu ţesut conjunctiv - celule musculare - celule Schwann - celule adipoase lamina externa
Lamina externa Celula musculară Celula Schwann http://www.gettyimage.com
LAMINA BAZALĂ - compoziţie chimică: ~ 50 tipuri de proteine 1. proteine/ gicoproteine - laminină - colagen tip IV - entactină (nidogen) 2. proteoglicani - perlecan heparan sulfat
Laminina 1 H2N domenii LN polimerizare NH2 distroglican HOOC NH2 domeniu spiralizat regiunea triplu helix integrină domeniu LG
Laminina 1 Molecula de laminină Polimer de laminină B.Alberts et al. Molecular Biology of the Cell 5th Edition, 2008 http://jcb.rupress.org
Molecula de colagen IV 3 lanţuri α Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu colagenic helicoidal domeniu NC1 COOH domeniu 7S NH 2 Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Colagen IV Lanţ polipeptidic α (Monomer de colagen IV) domeniu NC1 domeniu colagenic helicoidal domeniu 7S trimer NC1 Molecula de colagen IV (Protomer de colagen IV) Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Colagen IV Molecula de colagen IV (3 lanţuri α) trimer NC1 hexamer NC1 Dimer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Colagen IV Dimer de colagen IV hexamer NC1 7S Tetramer de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Colagen IV Tetramer de colagen IV 7S hexamer NC1 7S Suprastructura de colagen IV Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2016
Organizarea laminei bazale Interacțiunea moleculelor de laminină prin domeniile LG cu receptori de suprafață ai celulelor epiteliale (integrine și distroglicani) creșterea concentrației locale a lamininei http://virtuallaboratory.colorado.edu
Organizarea laminei bazale Formarea polimerului de laminină prin asamblarea moleculelor de laminină prin domeniile LN http://virtuallaboratory.colorado.edu
Organizarea laminei bazale Atașarea moleculelor de colagen IV, nidogen și perlecan la polimerul de laminină și asamblarea moleculelor de colagen IV în rețeaua (suprastructura) de colagen IV http://virtuallaboratory.colorado.edu
Organizarea laminei bazale http://virtuallaboratory.colorado.edu
LAMINA RETICULARĂ - colagen tip III fibre reticulare - colagen tip I fibre de colagen
ROLURILE LAMINEI BAZALE Asigură ataşarea epiteliului la ţesutul conjunctiv Asigură compartimentalizarea Menţine citoarhitectonica şi polaritatea epiteliului Este un rezervor de factori de creștere Controlează diferenţierea și proliferarea celulelor epiteliale Acționează ca o barieră cu permeabilitate selectivă! GAG
LAMINA BAZALĂ celulă epitelială lamina bazală colagen Alberts B et al. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014
TIPURI DE CELULE EPITELIALE I. Celule epiteliale specializate pentru transport II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie III. Celule epiteliale cu proprietăţi contractile
I. Celule epiteliale specializate pentru transport - ioni - molecule mici - macromolecule
I.1. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni pompe ionice (activitate ATP-azică) Pompa Na + /K + (Na + /K + ATP-aza)
Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: MO: - citoplasmă acidofilă - la polul apical: margine în perie - la polul bazal: aspect striat
Celula epitelială din tubul contort proximal Particularităţi structurale: ME: numeroşi microvili la polul apical invaginări ale membranei plasmatice bazale creşterea suprafeţei active membranare (pompa Na + /K + ) mitocondrii alungite cu numeroase criste joncţiuni strânse moderat permeabile interdigitaţii laterale
Celula epitelială din tubul contort proximal Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
Celula epitelială din tubul contort proximal R V Krstic Human Microscopic Anatomy,1997
Celula epitelială din tubul contort proximal Pawlina W.Histology A text and Atlas, Seventh Edition, 2016 Pawlina W.. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016
Celula epitelială din tubul contort proximal H 2 O Na +
Celula epitelială din tubul contort proximal
I. Celule epiteliale specializate pentru transport de ioni sensul de transport: pol apical pol bazal absorbţie - intestin - vezicula biliară - canale striate - TP şi TD pol bazal pol apical secreţie - plexuri coroide - procese ciliare - gl. sudoripare
II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie După locul de eliminare a produsului sintetizat: - celule exocrine - celule endocrine - celule paracrine După natura produsului sintetizat: - proteine - glicoproteine - amine şi polipeptide mici - lipide
II.1. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de proteine celulă exocrină şi endocrină rolul proteinelor sintetizate: enzime digestive celule seroase proteine plasmatice hormoni secreţia de proteine: continuă intermitentă granule de secreţie
Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - MO: polaritate tinctorială (col.he) - citoplasma bazofilă (pol bazal) - citoplasma acidofilă (pol apical)
Celula epitelială din acinul pancreatic www.doctorc.net/labs/lab20/images/pancreas%20hp.jpg
Celula epitelială din acinul pancreatic Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie în zona apicală
Celula epitelială din acinul pancreatic AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic asimilarea aminoacizilor liberi sinteza lanţului polipeptidic la nivelul ribozomilor din RER acumularea produsului de sinteză în CG formarea granulelor de secreţie (gr. de zimogen) transportul granulelor de secreţie spre polul apical eliminarea produsului de secreţie prin exocitoză
exocitoză transportul gr. de zimogen formarea gr. de zimogen acumularea produsului de sinteză sinteza lanţului polipeptidic asimilarea aminoacizilor liberi Etapele ciclului secretor în celula epitelială din acinul pancreatic
II.2. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de glicoproteine celulă exocrină şi endocrină localizare: celule exocrine celule mucoase celula caliciformă epitelii de suprafaţă acini mucoşi celule endocrine celule din adenohipofiză (TSH, Gn)
Celula caliciformă Particularităţi structurale - MO: formă de caliciu (cupă) nucleu pol bazal citoplasma apical aspect vacuolar gr. de mucină PAS
Celula caliciformă http://stevegallik.org/ httpaudilab.bmed.mcgill.ca
Celula caliciformă httpaudilab.bmed.mcgill.ca
Celula caliciformă Particularităţi structurale - ME: RER subnuclear mitocondrii printre RER complex Golgi supranuclear granule de secreţie destind zona apicală rari microvili apicali proces de secreţie
Celula caliciformă http://www.visualhistology.com/
Fuzionarea membranelor creşterea permeabilitaţii locale pentru apă hidratarea mucinei mucus exocitoză Celula caliciformă acumulare de granule de secreție Complex Golgi: terminarea glicozilării şi sulfatarea RER: sinteză proteică şi iniţierea glicozilării
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici celulă endocrinăşi paracrină celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation) localizare: distribuţie largă izolate / grupuri mici, intraepitelial
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale MO: citoplasma slab bazofilă (col.he) precipitare cu săruri de argint celule argentafineşi argirofile oxidare cu bicromat de potasiu celule (entero-)cromafine imunocitochimie: - anticorpi monoclonali - markeri: - Cromogranine / Secretogranine (Cg/Sg) - Sinaptofizina - Pro-convertazele - NSE (enolaza neuronală specifică) - PGP 9.5 (Protein Gene Product 9.5) hibridizare in situ
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici www.novusbio.com
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - ME: 1. celule de tip deschis 2. celule de tip închis 1 2
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Particularităţi structurale - MO - ME: - RER şi complex Golgi slab dezvoltate - granule de secreţie: formă variată dimensiune variată endomembrane, miez dens, halou clar Precursori Amine Polipeptide mici Cromogranine/ Secretogranine ATP, ioni aglomerate spre polul bazal exocitoză discontinuă
II.3. Celulă epitelială specializată pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Celulă de tip deschis Celulă de tip închis Mescher AL. Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
II.4. Celule epiteliale specializate pentru sinteză şi secreţie de lipide celulă exocrinăşi endocrină localizare: celule exocrine glande sebacee (sebum) celule endocrine celule secretoare de hormoni steroizi: celule interstiţiale Leydig (testicul) celule foliculareşi luteinice (ovar) celule din CSR
Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO: citoplasma - acidofilă - aspect vacuolar picături lipidice - precursori ai hormonilor - variază cantitativ
Celulă epitelială secretoare de steroizi Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 6th Edition, 2013
Celulă epitelială secretoare de steroizi Particularităţi structurale - MO - ME: REN mitocondrii cu criste tubulo-veziculare relaţii structuraleşi funcţionale REN mitocondrie acetat colesterol pregnenolon REN hormon sterolic
Celulă epitelială secretoare de steroizi Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology Text and Atlas 11th Edition, 2005 AL Mescher Junqueira s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
Celulă epitelială secretoare de steroizi http://intranet.tdmu.edu.ua
III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Localizare: între lamina bazalăşi membrana plasmatică bazală a celulelor din: glandele lacrimale glandele salivare glandele sudoripare glandele mamare MEP E E MEP E adenomeri și ducte E, celulă epiteliala; MEP, celulă mioepitelială; LB, lamina bazală
III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: MO: stelate (adenomeri)/ fuziforme (ducte) http;//en.goldenmap.com
III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) Particularităţi structurale: ME: - asemănătoare miocitelor netede: - organite celulare perinuclear - proteine contractile (actină, miozină) corpi denși în prelungiri - filamente intermediare de citocheratină - joncţiuni: gap/ desmozomi/ hemidesmozomi
III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) - Rol: proprietăţi contractile activitate paracrină formarea LB efect antitumoral
III. Celule epiteliale cu propietăţi contractile (Celule mioepiteliale) http://www.pathologyoutlines.com
Bibliografie selectivă: Mescher AL. Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas, 14 th edition McGraw-Hill Medical, 2016 Pawlina W. Histology A Text and Atlas, 7 th edition, 2016 Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell. 6 th edition, Garland Science, 2014 Mitchell BS, Peel S Histology. An illustrated colour text, Churchill Livingstone, 2009 Kierszenbaum AL, Tres LL. Histology and Cell Biology: An Introduction to Pathology. Elsevier, 4 th edition, 2015 Gartner LP, Hiatt JL, Color Atlas of Histology 6th Edition, Wolters Kluwer, 2013 Stevens A, Lowe J. Human Histology, with student consult online access, 4 th edition, Elsevier, 2015