Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Σχετικά έγγραφα
DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

Difractia de electroni

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

MARCAREA REZISTOARELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Teoria atomului a lui Bohr modelul Bohr pentru atomii hidrogenoizi Experienţele de difuzie a particulelor α efectuate de Rutherford au condus la

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Subiecte Clasa a VII-a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 1 Şiruri de numere reale

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Stabilizator cu diodă Zener

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Subiecte Clasa a VIII-a


5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

= 100 = 0.1 = 1 Å

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

STUDIUL RADIAŢIILOR X CARACTERISTICE. Obiectul lucrării

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

CURS 10 INTERACTIUNEA RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE CU SUBSATNTA CARACTERUL CORPUSCULAR AL RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE ATOMUL, STRUCTURA SI

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

III. STRUCTURA ATOMULUI. STRUCTURA ÎNVELIŞULUI DE ELECTRONI AL ATOMILOR. CLASIFICAREA ELEMENTELOR

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

prin egalizarea histogramei

V O. = v I v stabilizator

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

riptografie şi Securitate

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ BN B

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

9. Interacţiunea câmpului electromagnetic de înaltă frecvenţă cu substanţa. Polarizarea dielectricilor. Copyright Paul GASNER 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

n n r Z Cursul 4 Modelul Bohr-Sommerfeld - continuare Pentru ionii hidrogeniozi (ioni cu un singur e - ):

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Cuprins. Capitolul 1 - Metode spectrometrice de analiză 7

Criptosisteme cu cheie publică III

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Capitolul 30. Transmisii prin lant

- reprezinta termenul câmpului cristalin - este termenul interacţiunii spin-otrbita

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Transformări de frecvenţă

LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI

Circuite electrice in regim permanent

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

STUDIUL UNOR LEGI ALE RADIAŢIEI TERMICE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

EXPERIMENTUL FRANCK-HERTZ CU TUB DE NEON

NOŢIUNI GENERALE DE FIZICA ATOMULUI ŞI A NUCLEULUI

LASERI NOTIUNI FUNDAMENTALE.APLICATII

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

A1. Valori standardizate de rezistenţe

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

PROBLEME DE FIZICĂ ATOMICĂ

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Transcript:

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei lui Rydberg. 2 Principiul lucrari 2. Seria Balmer Examinand liniile spectrale ale atomului de hidrogen inregistrate pe o placa fotografica se va determina lungimile de unda ale seriei Balmer, nivelele energetice precum si constanta lui Rydberg. In fizica atomica, seria Balmer sau liniile Balmer, reprezinta una din cele sase serii care descriu liniile spectrale de emisie ale atomului de hidrogen. Liniile acestei serii sunt in vizibil. Lungimile de unda ale liniilor seria Balmer se calculeaza folosind formula empirica descoperita de Johann Balmer in anul 885. m2 λ = K ; m = 3, 4, 5,... () m 2 4 unde K - o constanta. Ulterior Rydberg a scris formula de mai sus sub o forma care poate fi folosita si pentru alte serii spectrale ale hidrogenului. ( λ = R n ) 2 m 2 (2)

unde: R - constanta lui Rydberg; n, m - numere intregi; n =, 2, 3,...; pentru o serie spectrala n ia o valoare constanta si m = n+, n+2,.... Denumirea diferitelor serii de linii este data de nivelul cu energia cea mai mica implicat in tranzitiile care dau nastere acestora. Seria Lyman implica tranzitii pe starea fundamentala (n=); seria Balmer (in care toate liniile sunt in vizibil) corespund tranzitiilor pe nivelul n=2; seria Paschen pe n=3; seria Bracket pe n=4; seria Pfund pe n=5. 2.2 Spectrul atomului de hidrogen Intr-o lampa cu hidrogen electronii atomilor sunt excitati pe nivele energetice superioare prin ciocniri cu electroni accelerati. Cand acesti electroni excitati revin pe nivelele energetice inferioare, atomii emit lumina a carei frecventa este data de diferenta nivelelor energetice implicate: E = h ν (3) unde h este constanta lui Planck. Aplicand modelul atomic al lui Bohr, energia E n a unei orbite permise pentru un electron este data de: E n = e 4 m e 8 ε 2 0h 2 n2; n =, 2, 3... (4) unde ε 0 este permitivitatea absoluta a vidului ε 0 = 8.8542 0 34 As/V m, e =.602 0 9 C este sarcina electronului, iar m e = 9.09 0 3 Kg este masa de repaus a electronului. Frecventa de emisie poate avea astfel urmatoarele valori: ν nm = E f E i h Daca se foloseste numarul de unda ν = λ inlocuieste c = λ ν atunci se obtine: = e 4 m e 8 ε 2 0h ( 3 n 2 m2); n,m =, 2, 3.. (5) in loc de frecventa ν si se ν = R ( n 2 m2) (6) unde R = e 4 m e =.097 8 ε 2 0 h3 c 07 m este constanta lui Rydberg ce se obtine din modelul lui Bohr. 2

Figure : Nivelele energetice ale atomului de H cu tranzitii care dau nastere anumitor linii spectrale. Se observa ca formula empirica 2 scrisa de Rydberg este in buna concordanta cu formula 6 derivata din modelul Bohr. Numarul de unda al liniilor observate in spectrul vizibil este proportional cu (/4 /m 2 ), factorul de de proportionalitate fiind chiar constanta lui Rydberg pentru atomul de H. In figura este prezentata diagrama nivelelor de energie si seriile spectrale ale atomului de H. Pentru m se pot obtine limitele seriilor; energia asociata este astfel energia de legatura a electronului in a n-a orbita permisa. Energia de legatura poate fi astfel calculata prin intermediul urmatoarei relatii: E n = R h c (7) n 2 unde c = 2.99795 0 8 m/s, iar h = 6.6256 0 34 J s = 4.356 0 5 ev s. Energia nivelul fundamental fiind astfel de E ion = 3.6eV. 3

Figure 2: Spectrul atomului de H Energia de ionizare a atomului de H aflat in stare fundamentala este : E ion = E (8) Spectrul vizibil al luminii emise de atomul de hidrogen prezinta linii ale caror lungimi de unda corespund tranzitiilor electronilor de pe nivele energetice caracterizate de numere cuantice principale m 2 pe nivelul caracterizat de n=2. Tranzitiile sunt denumite cu litere grecesti: de pe n = 3 pe n = 2 se numeste H α, de pe 4 pe 2 este H β, de pe 5 pe 2 este H γ, si de pe 6 pe 2 este H δ. Tranzitia n 3 2 4 2 5 2 6 2 2 Denumire H α H β H γ H δ lungime de unda (nm) 656.3 486. 434. 40.2 364.6 culoare rosu albastru verde violet violet ultraviolet 3 Modul de lucru In fig.2 este prezentat spectrul in vizibil al atomilor hidrogenului inregistrat pe o placa fotografica. In imagine se da si o scala a lungimilor de unda.. Din spectru, masurand cu o rigla pozitia liniilor (in mm), se determina lungimea de unda, λ exp. Datele se trec in tabel de mai jos: 4

Linia Pozitia[mm] λ exp [nm] λ lit [nm] H α H β H δ H γ 2. Se compara λ exp cu valorile din literatura λ lit (pentru primele 4 linii care au fost date in tabelul de mai sus). 3. Se reprezinta grafic λ exp in functie de ( 2 m 2 ) si se determina constanta lui Rydberg, R. 4. Se calculeaza energia de ionizare a atomilor de hidrogen in starea fundamentala, E ion. References [] F.Popescu, F.Marica: Fizica Atomica, Ed.Ars Docendi, Bucuresti 998. [2] E.V.Sploski, Fizica Atomica,Ed.Tehnica, 953, vol.ii, pag.428; pag.462. 5