Exercitii : Lecţia 1,2,3

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 1 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.


riptografie şi Securitate

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Subiecte Clasa a VIII-a

Integrala nedefinită (primitive)

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Subiecte Clasa a VII-a

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a V-a

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Integrale cu parametru

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Curs 2 Şiruri de numere reale

Criptosisteme cu cheie publică III

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Algebra si Geometrie Seminar 9

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Ecuatii trigonometrice

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Subiecte Clasa a VIII-a

V O. = v I v stabilizator

5.1. Noţiuni introductive

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

MULTIMEA NUMERELOR REALE

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

z a + c 0 + c 1 (z a)

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale


Principiul Inductiei Matematice.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

O CARTE DESPRE ŞAH NICOLAE PERA. Cea mai completă carte de şah dintre cele tipărite în România pană în anul 2004

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Transcript:

Exercitii : Lecţia 1,2,3 1.Notarea câmpurilor Tabla de şah are 64 de pătrăţele numite câmpuri. Fiecare câmp poate fi identificat de coloana şi linia pe care se află, orice câmp se află la intersecţia dintre o coloană şi o linie. Tabla are 8 linii şi 8 coloane. Coloanele se notează cu literele a,b,c,d,e,f,g,h, iar liniile se notează cu cifrele 1,2,3,4,5,6,7,8. Pentru a indica un câmp scriem mai întâi linia apoi coloana pe care se află. Pe diagrama din dreapta săgeata indică un câmp alb pe care-l notăm cu e4. + + + + + + + + + + + + Câmpul e4 Ex.1 Cum se notează câmpurile indicate de săgeţi în diagramele de mai jos : + + + + + + + + + + + + Ex.2 Identificaţi pe o tablă de şah câmpurile: a4; b5; f6; d3; g7; h2; c8; e1; f4; d7 Ex.3 Tabla are două diagonale lungi, una cu câmpuri negre cealaltă cu câmpuri albe, scrie câmpurile de pe cele două diagonale principale(lungi). Ex.4 Identifică pe tabla de şah diagonalele: a) a4-d1 câmpurile de pe fiecare diagonală. 2.Simboluri pentru piesele de şah: + + + + + + + + + + + + Piesa Simbol Simbol Simbol Simbol Română engleză rusă germană Rege R K Kp K Damă D Q Φ D Tură T R Л T Cal C N K S Nebun N B C L Pion nu se foloseşte o literă + + + + + + + + + + + + b) c1-h6 c) h3-c8 şi scrie Dacă vrem să indicăm poziţia unei piese pe tablă mai întâi trebuie să scriem litera care semnifică piesa respectivă, adică: în loc de cal scriem C(literă mare), în loc de damă scriem D, în loc de nebun scriem N, în loc de rege scriem R, în loc de tură scriem T, dar pentru pion nu scriem nici o literă. 1

3.Notarea poziţiilor Dacă vrem să indicăm poziţia unei piese pe tablă mai întâi trebuie să scriem litera care semnifică piesa respectivă, apoi scriem coloana pe care se află piesa(folosind una din literele mici a,b,c,d,e,f,g,h) apoi linia pe care se află piesa(folosind una din cifrele care identifică linia: 1,2,3,4,5,6,7,8), adică: dacă avem un cal pe câmpul de pe coloana e şi linia 4 scriem Ce4, dacă pe acel câmp ar fi un nebun scriem Ne4, dacă avem acolo o damă scriem De4, etc. Dacă pe câmpul e4 se află un pion scriem simplu e4, adică doar poaziţia câmpului respectiv fără să indicăm şi piesa care se află acolo, se subânţelege ca avem acolo un pion. Ex.1 Notaţi poziţia pieselor din diagramele de mai jos: r + + +p+ +n+ + + + + W + + + +b+ r Q + + + + + +p+ + +t+ + Ex.2 Aşezaţi pe o tablă de şah piesele aşa cum sunt scrise mai jos: a) Alb: Rg2, Cf5, c6 Negru:Rc8, Th7, g6 b) Alb: Rd4, Ne5, a2,b3,h4 Negru: Rg7, De6, b5, f3, Ne8 c) Alb: Ra5, Th6, Ne2, a6, b5, c4 Negru: Rf6, Ta3, Cd7, c6, d7, e5 Ex.3 Notaţi poziţia pieselor din diagramele de mai jos: ObN + + O + +l+ + O + O + +r+ + +kq + + + L + + o+ +vmo+ +owor N r+ K + + + + + O B T O + + + R N w pppt + + 2

4.Notarea mutărilor dintr-o partidă Fiecare mutare se numerotează folosind numerele naturale în ordine: 1,2,3,4,5,..., deci de la 1 la x în funcţie de câte mutări se fac până la sfârşitul partidei. După numărul de ordine al mutării se scrie mutarea albului apoi mutarea negrului. De exemplu: 1.e4 e5 înseamnă că la mutarea 1, prima mutare deci, albul a mutat e4, e 4 iar negrul a mutat e5. Se poate nota acelăşi lucru şi altfel, de exemplu: 1., adică e5 am pus sus deasupra liniei orizontale mutarea albului, iar jos, sub linie am pus mutarea negrului. Un exemplu scurt al unei partide care se termină cu mat(când se dă mat se termină orice partidă): 1.e4 e5 2.Nc4 Cc6 3.Dh5 d6 4.Df7 mat e4 Nc4 Dh5 Df 7 Această partidă poate fi notată şi astfel : 1. 2. 3. 4. e5 Cc6 d6 mat Sau putem scrie, aşa cum se obşnuieşte în cărţile de teorie a deschiderilor astfel: 1 2 3 4 e4 Nc4 Dh5 Df 7 Putem desigur aranja scrierea pe verticală şi să scriem pe e5 Cc6 d6 mat fiecare rând doar o mutare, iar în dreapta mutării să facem eventual un comentariu: 1.e4 e5 albul şi negrul ocupă centrul cu pionii 2.Nc4 Cc6 albul ameninţă câmpul f7=atac la rege 3.Dh5 d6 dama şi nebunul albului atacă punctul f7 care este apărat doar de regele negru, deci albul poate captura pionul f7; acum negrul ar trebui să aducă o piesă care să apere pionul f7 atacat de două ori de alb, o astfel de mutare ar putea fi De7 sau Ch6 4.Df7 mat negrul a ignorat atacul alb asupra punctului f7 şi a luat pionul, dar cum regele negru este în şah şi oriunde ar muta este în şah şi nici nu poate elimina dama albă şi nici interpune o piesă între regele negru şi dama albă înseamnă că negrul este mat(adică albul poate captura regele negru). Modul de scriere folosit mai sus este unul rapid, economic pentru că scriem doar piesa şi câmpul unde ajunge, unde este ea mutată, dar nu şi câmpul de unde pleacă această piesă. Deci un al doilea mod de scriere presupune ca la fiecare mutare să scriem piesa(simbolul ei), câmpul de unde pleacă şi câmpul unde ajunge. Transcrierea partidei de mai sus în acest fel este următoarea: 1.e2-e4 e7-e5 2.Nf1-c4 Cb8-c6 3.Dd1-h5 d7-d6 4.Dh5-f7 mat. 3

Atragem atenţia că există situaţii când suntem obligaţi să folosim acest mod de scriere, de exemplu atunci când două piese de aceeaşi culoare pot ajunge pe acelaşi câmp: + + M + + + + M Dacă vreau să mut un cal pe e6 putem scrie Cf8-e6 sau Cg5-e6 şi nu simplu Ce6. Putem scrie şi C8e6 sau C5e6, deci spunem care din cei doi cai este mutat pe e6. Ex.1 La începutul unei partide se fac următoarele mutări: 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 d6 5.Cc3 b5 6.Nb3 Ne7. Se cere să faceţi aceste mutări pe o tablă de şah şi să verificaţi poziţia la care aţi ajuns cu următoarea diagramă în care este poziţia corectă rezultată după mutările specificate. Obs. Există o mutare specială în care regele mută două câmpuri la stânga sau la dreapata, pentru că regula spune că regele nu poate muta decât pe un câmp alăturat (în sus, jos, stânga, dreapta) poziţiei de unde pleacă regele. Această mutare se numeşte rocadă, rocada mică în dreapta pentru alb, în stânga pentru negru şi rocada mare pe flancul damei. Rocada mică se notează cu semnul 0-0, iar rocada mare cu semnul 0-0-0. Astfel dacă în poziţia de mai sus albul vrea să facă rocada mică la mutarea următoare scriem 8.0-0 şi rezultă poziţia alăturată. Dacă facem rocada mică sau mare regele se mută spre dreapta sau spre stânga cu două câmpuri, iar tura vine lângă rege. În poziţia de mai sus albul nu poate face rocada mare, iar negrul nu poate face nici una din cele două rocade. Să observăm că rocada mică presupune pentru alb să mute regele de pe câmpul e1 pe câmpul g1, iar tura din h1 vine în f1, iar pentru negru rocada mică înseamnă să mute regele pe g8, iar tura pe f8. Atenţie se mută întâi regele altfel regula te obligă să muţi doar tura şi nu mai ai voie să faci rocada. La rocada mare regele alb vine pe c1, iar tura din a1 vine pe d1, iar regele negru vine pe c8, iar tura din a8 vine pe d8. Rocada este singura mutare când se mută simultan două piese. Nu poţi face rocada dacă ai mutat regele sau tura din poziţia iniţială sau dacă regele trece prin şah de la o piesă adversă Ce înseamnă flacul damei? Dar flancul regelui? +r+ + + + + +r+ Dacă vreau să mut un turn pe f7 putem scrie Tb7-f7 sau Tf1-f7 şi nu simplu Tf7. Putem scrie şi T7f7 sau T1f7. t+vwl+mt + O VoOo o+mo + + +o+ O + + +p+ + +bn +n+ pppp PpP R BqK +r t+vwl+mt + O VoOo o+mo + + +o+ O + + +p+ + +bn +n+ pppp PpP R Bq+rK 4

5. Mutarea pieselor(întrebări rapide, en-passant), captura Ex.1 În care din poziţiile de mai jos se poate captura o piesă: +v+ O + + + + N +b+ + + ppp+ R + OvO OlO +r+ + + + + Kr+ t Pn+ + + Negrul mută şi capturează Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează +v+ + + + + R + + + +n+ ppp+ + V Rr+ WlO + Pp+ + t O W + + +q+ + + K +r+ + Albul mută şi capturează Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează +o+m+ O +v+ + + + + R + + + +n+ R + + Ol + Pp+ R vo W + + +q+ + + K +r+ + Negrul mută şi capturează Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează 5

6. Valoarea relativă a pieselor(pion=1, C=3, N=C=3,T=C/N+2=5, D=9=T+N+1, R=5) 7. Abrevieri(0-0=rocada mică, 0-0-0=rocada mare, +=şah, ++=şah dublu, #, ++, =mat, :, x, ep=capturează, ep=en-passant, VD=vezi diagrama,!=mutare bună,!!=mutare foarte bună,?=mutare proastă,??=mutare foarte proastă,!?=mutare interesantă,?!=mutare mai degrabă proastă, ±=avantaj pentru alb, m =avantaj pentru negru, ==egalitate, ~=poziţie complexă cu şanse de ambele părţi, +-=albul câştigă, -+=negrul câştigă, + =uşor avantaj pentru alb, + =uşor avantaj pentru negru,), 8. Şah-mat-pat-remiza, şah etern Ex.1 În ce poziţie se află regele(şah, mat, pat) în diagramele de mai jos: +v+ O + + + R N +b+ + + Ex2. Cum se dă şah : + V Tl+ +v+ + + + + R + v r+ Pp+ + + + Kr+t r Or+ OlO b + Pp+ + t M + + + Albul la mutare t O + + + + + +q+ Negrul mută şi dă şah Albul mută şi dă mat Albul mută şi dă şah 9. Captura pieselor se notează cu : sau cu x, de exemplu C:e4 = calul capturează piesa adversă de pe câmpul e4, sau Cxe4, etc. Dacă scriu ed înseamnă ca un pion de pe coloana e a capturat o piesă adversă de pe coloana d. 6

Ex.1 În poziţiile de mai jos se poate captura o piesă, scrie-ţi mutarea corespunzătoare: + +v+ + ppp+ R + + V Ov+ r +r+ K + +n+ +t+ Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează Negrul mută şi capturează +l+ T + +v+n+ + + + R + ppp+ + V Rr+t+lO + + W + + Pp+ + t O W +q+ +r+ + + Albul mută şi capturează Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează TwT +l+ + + +b+ R + + Ol + PpT + T W + + K +r+ + Negrul mută f7-f5 şi albul Albul mută şi capturează Albul mută şi negrul capturează capturează ppp+v+ + + V Or+ N + + + + PpPr+ + +nor+r + + +t+ Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează Negrul mută şi capturează 7

Ex.2 În poziţiile de mai jos se poate da şah, scrie-ţi mutarea corespunzătoare: + +b+ + ppp+ R + + + + T + V Ov+ r + P P + +r+ K + v +n+ +t+ P +b+ + Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah + +lt + +v+n+ + + + R + ppp+ + V Rr+t+lO + W O + t + W +q+ +r+ + + Albul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah T T +l+ V + + + R + + + + + + Ol q+ PpT + + O +n+ T W + + K +r+ + Negrul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah T T +l+ V + + + ppb+ + + r R + + + + + + Ol + + T + q+ +p+ + T + W + K +r+ +q Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah 8

Ex.3 În poziţiile de mai jos se poate da mat, scrie-ţi mutarea corespunzătoare: +o+ +to + +b+ + ppp+ + R + + + T + V Ov+ r +r+ K + +n+ +t+ Pv+ + + P +b+ + Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat + +lt + +o+o+to Vo+n+ + + + R +b + + + B ppp+ + V R +n+ O + W Ob+ + + +t+ +q+ + + + Ow+ + +r+ + + Albul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat + T +l+ ppp+ P + +p+ +ooo + PpT + + O +n+ T W + + K +r+ +b Negrul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat T + Tl+ V + + + + + Pn+ ppb+ + + r R + + + + + + Ol + + + T q+ +p+ + T + W + K +r+ +q Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat 9

Ex.1 În poziţiile de mai jos se poate captura o piesă, scrie-ţi mutarea/mutările corespunzătoare: + T O + p+n+ + + + +v+ + Pp+ R + + V Ov+ r + PpP R +n+ + + Kr+ Rw+ Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează Negrul mută şi capturează +l+ T + +v+ + + + +nr + +p+ V + p RrOt+lO + + W + q +l+ +v+ t O + +q+ +r+ W + K R + + Albul mută şi capturează Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează TwT +l+ +ooo+oo + +bp + O + + + R + + Ol + K + + W + + + + PpT + r Albul mută c2-c4 şi negrul Albul mută şi capturează Negrul mută şi albul capturează capturează v + N + + r+ W Or+ + +nor+r + +v+o+ t Albul mută şi capturează Negrul mută şi capturează Negrul mută şi capturează 10

Ex.2 În poziţiile de mai jos se poate da şah, scrie-ţi mutările corespunzătoare: + + Oo+ + + +n+ + +b+ + + + + T V + Ov+ r + P P P +r+ K + +l+ + V +n+ +t+ K +b+ + Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah +l+ T + +v+n+ + b ppp+ + V Rr+tVlO + W O + + + +n+ +oo + +t q+ W + + +r+ + + P W + O Albul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah T + +lt V + + + + +p+ O + PpT + + Oo+n+ b Negrul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah TvT +l+ V + + + + + + Q +b+ + R p + + V + + + + Ol t+ +pn + + + K R +lt + + r T + + + +q+ + + Albul mută şi dă şah Negrul mută şi dă şah Albul mută şi dă şah 11

Ex.3 În poziţiile de mai jos se poate da mat, scrie-ţi mutarea corespunzătoare: +o+ + R +t+ + + + + T + + +b+ + ppp+ + R + + OlO v w + P P + +r+ Kr+ t + + +n+ + + V + P +r+ + Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat + +l+ T +o+o+to Vo+ + + b + + + B qpp+ + + R + + O + W O + + + +t+ + + +n+b + PpK + l K O +q+ + Ow+ + + + +r+ Albul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat + T + + R + +vm + + K L + + +ooo + PpT + q tmv+ + + OlOp+ + to + + + + +k+ + Negrul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat T + +tl o V + + N + + Pn+ ppb+ + + r R + + + + + + Ol + + OtV + +q+ T +n+ + + Pb+p+ + + K + + voq+ + + T + W + K + +r+ Albul mută şi dă mat Negrul mută şi dă mat Albul mută şi dă mat 12