Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii"

Transcript

1 Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul care uneşte punctele cu + i. Metoda calculul integralei curbilinii complexe folosind parametriarea curbei ). Dacă este o curbă de clasă C dată parametric de t), t [a, b], atunci f ) d b Curba are repreentarea parametrică a f t)) d t) x t) t b y t) t, t [, ], a f t)) t) dt. : t) x t) + i y t) t + i ), t [, ]. Înlocuind obţinem Im ) d + i ) i i + 3 t + i t 3 dt ) i 3 ) + ) ) t [ d t + i )] + i ) 3 ) + 3i 3 i 8 ) + i. Metoda calculul integralei curbilinii complexe prin reducerea la două integrale curbilinii reale). Are loc scrierea f ) d u x, y) + iv x, y)) d x + iy) u x, y) dx v x, y) dy) + i v x, y) dx + u x, y) dy), integrala curbilinie complexă se poate reduce la calculul a două integrale curbilinii reale. În caul nostru obţinem Im ) d x y + ixy ) y d x + iy) [ x y y 3) dx xy dy ] + i [ xy dx + x y y 3) dy ],

2 unde are repreentarea parametrică x t) t y t) t, t [, ]. Calculăm şi Deci [ I x y y 3) dx xy dy ] [ t t ) ) 3 t t [ ) ] t 3 t3 t3 t 3 dt 8 8 dt ) 8 t ) ] dt [ I xy dx + x y y 3) dy ] [ ) t t + t t ) ) ] 3 t dt [ )] t 3 t 3 + t3 dt 6 6 t3 dt ) 6. Im ) d + i.. Să se calculee d, unde :. Curba este un cerc cu centrul O, ) şi de raă. Folosind parametriarea cercului { x θ) xo + ρ cos θ obţinem Înlocuind obţinem i y θ) y O + ρ sin θ, ρ, θ [, π], : θ) x θ) + i y θ) cos θ + i sin θ e iθ, θ [, π]. d π π e iθ dθ i eiθ i e iθ e iθ d e iθ) xπ x 3. Să se calculee unde este: a) segmentul [ i, i] ; d, π e iθ cos θ + sin θ e iθ idθ e iπ e ). b) semicercul cu extremităţile i şi i astfel încât Re ). a) Curba are parametriarea { x t) y t) t, t [, ],

3 b) Curba are parametriarea { x θ) cos θ : t) i t, t [, ]. y θ) sin θ, θ [ π/, π/], : θ) e iθ, θ [ π/, π/]. Menţionăm că valoarea integralei va depinde de drumul ales care uneşte punctele i cu i.. Să se calculee 3 d, unde este segmentul care uneşte punctele cu i. Curba are repreentarea parametrică { x t) y t) t, t [, ], Înlocuind obţinem : t) x t) + i y t) it, t [, ]. 3 d it) 3 d it) i t 3 dt. 5. Să se calculee Curba este dată parametric, d d, unde : t) e πi t), t [, π/]. π/ πi eπi t) πi e πi t) d e πi t) ) πi π/ xπ e πi e iπ / ) e iπ /, x deoarece e πi t) cos π t)) + sin π t)). 6. Să se calculee d, unde este segmentul care uneşte punctele i cu i. Curba are repreentarea parametrică { x t) y t) t, t [, ], e πi t) dt 3

4 Înlocuind obţinem : t) x t) + i y t) it, t [, ]. d it) d it) i ) ). 7. Să se calculee d, unde : t) t + it parcursă de la la + i. Curba are repreentarea parametrică d t + it d t + it ) : t) t + it, t [, ], t it ) t + i) dt t 3 it + it i t ) dt t 3 + t it ) dt 8. Să se calculee d, ) t + t i t3 x i 8 3 x 3. unde este segmentul care uneşte punctele şi i reunit cu segmentul care uneşte punctele i şi + i. Curba OA AB, unde A i) A, ) iar B + i) B, ), OA : { x t) y t) t, t [, ], şi AB : { x t) t y t), t [, ], adică Metoda. Obţinem iar Metoda. OA : t) it, t [, ] şi OA AB d d d OA AB : t) t + i, t [, ]. d + d AB it d it) i t dt, t + i d t + i) Să observăm că putem calcula integrala şi astfel: d x iy) d x + iy) d 8i. t i) dt 8 8i, xdx + ydy) + i xdy ydx).

5 Parametriarea segmentului OA implică x, dx, iar pe AB avem Deci Obţinem OA d OA OA AB ydy d d şi dy. AB tdt, tdt i d d 8i. AB xdx i ydx. AB dt 8 8i, 9. Să se calculee n d, n N, unde este curba care mărgineşte domeniul D { x, y) : x + y a, y > }. Curba, unde {x, y) : x [ a, a], y }, { x, y) : x + y a, y }. Avem parametriările { x t) t y t), t [ a, a], şi { x θ) a cos θ y θ) a sin θ, θ [, π], : t) t, t [ a, a] şi : θ) ae iθ, θ [, π]. Înlocuind obţinem n d n d + n d tn+ ta π n + t a ian+ an+ n + an+ n + a a e n+)iθ dθ tn+ n + ) n+) + e an+ n+)iπ e ) n + ) n+) + an+ n + deoarece cos kπ) ) k, pentru orice k Z. π t n dt + a n e niθ d ae iθ) ta en+)iθ + ian+ t a n + ) i cos n + ) π) ), θπ θ. Să se calculee i ) d, unde este o curbă care uneşte punctele + i şi + 3i. Metoda integrala curbilinie complexă în caul unui integrand olomorf este independentă de drum). 5

6 Să observăm că în caul general al integralei f ) d, unde este o curbă dată de clasă C care uneşte punctele A x A, y A ) cu B x B, y B ) iar f este o funcţie olomorfă de un domeniu D care conţine curba avem f ) d u x, y) + iv x, y)) d x + iy) u x, y) dx v x, y) dy) + i Deoarece funcţia f satisface condiţiile Cauchy-Riemann u v x, y) x, y), x y v x, y) dx + u x, y) dy). u v x, y) x, y), x, y) D, y x obţinem, echivalent, că au loc condiţiile specifice ca cele două integrale curbilinii reale să fie independente de drum: u x, y)) v x, y)), y x Deci există primitivele F şi F astfel încât F x, y) u x, y), x F x, y) v x, y) y iar integrala devine v x, y)) u x, y)), x, y) D. y x f ) d F x, y) x B,y B ) x A,y A ) şi + i F x, y) F x, y) v x, y), x F x, y) u x, y), y x B,y B ) x A,y A ) [F x B, y B ) F x A, y A )] + i [F x B, y B ) F x A, y A )]. Deci, în caul unei funcţii olomorfe, integrala curbilinie complexă este independentă de drum. Evident, în caul unei curbe închise, integrala curbilinie complexă dintr-o funcţie olomorfă este nulă am obţinut astfel un ca particular al Teoremei Fundamentale a lui Cauchy ). Teorema Fundamentală a lui Cauchy. Fie D un domeniu deschis şi mărginit cu frontiera dată de curba care este formată dintr-un număr finit de curbe simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D D. Atunci f ) d. Observaţie. Uneori Teorema Fundamentală a lui Cauchy este enunţată separat pentru domenii simplu conexe şi domenii multiplu conexe. Definiţie. Reamintim că un domeniu D C se numeşte simplu conex dacă orice curbă simplă închisă D are proprietatea că domeniul mărginit de este tot în D. Un domeniu care nu este simplu conex se numeşte multiplu conex. Exemple de mulţimi simplu conexe: mulţimile convexe de exemplu, discul B a, r) { a < r} şi semiplanul {Re > }) şi mulţimile stelate de exemplu, R din care se elimină o semidreaptă). Exemple de mulţimi multiplu conexe: exteriorul unui disc R \B a, r) { a ) > r}, coroana circulară {r < a < r }, un disc din care se scot două discuri interioare B a, r) \ B a, r ) B a, r ). 6

7 În caul exemplului nostru avem i ) d x y + ixy ) i x + iy) ) d x + iy) [ x y + y ) + i xy x) ] d x + iy) x y + y ) dx xy x) dy ) + i xy x) dx + x y + y ) dy ). Am obţinut două integrale curbilinii şi observăm că fiecare dintre ele este independentă de drum, deoarece x y + y ) y + xy x)) y x iar xy x) x x y + y ). y x Prin urmare x y + y ) dx xy x) dy ) + i xy x) dx + x y + y ) dy ) F x, y),3),) + if x, y),3),), unde primitivele sunt date de calculul standard de la integrale curbilinii reale: F x x, y) x y + y, F x, y) xy x) y şi F x, y) x 3 xy + xy + C, C R, F x, y) xy x, x F y x, y) x y + y, F x, y) x y x y 3 + y + C, C R, adică o primitivă integrandului i ) este x 3 xy + xy ) + i x y x y 3 + y ) + C, C C. ) Integrala din enunţ devine i ) d F, 3) F, ) + i F, 3) F, )). Metoda integrala curbilinie complexă calculată cu ajutorul primitivei). Funcţia f ) i este olomorfă pe C, f admite primitive pe C. Dacă este curba care uneşte punctele + i şi + 3i, atunci i ) d 3 i ) + 3i) 3 i + 3i) + i) 3 + i + i) i. Făcând calculele observăm că primitiva precedentă coincide cu cea dată de relaţia ), adică 3 i x 3 xy + xy ) + i x y x y 3 + y ) + C, C C. Teoremă. Orice funcţie olomorfă pe un domeniu simplu conex D admite primitive pe D. 7

8 . Să se calculee i ) d, unde este o elipsă de semiaxe şi 3. Să observăm că domeniul mărginit de elipsa este un domeniu simplu conex. Metoda. Se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) i este olomorfă pe C iar curba este închisă. Obţinem i ) d. Metoda. Folosind parametriarea elipsei : x + y 3 avem Înlocuind obţinem π Metoda 3. i ) d π { x θ) xo + cos θ y θ) y O + 3 sin θ, θ [, π], : θ) cos θ + i 3 sin θ, θ [, π]. ) cos θ + i 3 sin θ) i cos θ + i 3 sin θ) d cos θ + i 3 sin θ) cos θ 9 sin θ ) + sin θ cos θ i cos θ + 3 sin θ ) sin θ + 3i cos θ) dθ. Funcţia f ) i este olomorfă pe C, f admite primitive pe C. Având în vedere că este o o curbă închisă capătul iniţial coincide cu capătul final ) obţinem:. Să se calculee i ) d 3 unde este un cerc de centru a şi de raă r. 3 i a) n d, n Z, ). Să observăm că domeniul mărginit de cercul este un domeniu simplu conex. Metoda. Curba este dată de a r, are repreentarea parametrică { x θ) xa + ρ cos θ şi obţinem y θ) y a + ρ sin θ, ρ r, θ [, π] : θ) x θ) + i y θ) x a + r cos θ + i y a + i r sin θ, θ [, π]. adică cercul a r are repreentarea parametrică : θ) a + re iθ, θ [, π]. 8

9 Înlocuind obţinem, în caul n, a) n d i r n+ π În caul n : Metoda. i π re iθ ) n d re iθ ) π r n e niθ re iθ idθ e n+)iθ n+ en+)iθ dθ i r xπ rn+ n + ) i x n + a) n d π dθ πi. π a d re iθ d re iθ) π e i n+) π e ). re iθ reiθ idθ Să observăm că în caul n se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) a) n este olomorfă pe C iar curba este închisă. Obţinem a)n d, n. Pentru n se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy 3. Într-adevăr, dacă notăm f ), atunci pentru n d πi f a) πi a iar pentru n sau echivalent k : n πi d k a) k )! f k ) a). 3. Să se calculee unde : r, cu a r. d a, Să observăm că în caul a > r se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) a este olomorfă pe C\ {a}, şi pe interiorul cercului care este curbă închisă. Obţinem d a. Dacă a < r, atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy. Într-adevăr, d πi f a) πi, a unde f ). 3 Formula Integrală a lui Cauchy. Fie D un domeniu deschis şi mărginit cu frontiera dată de curba care este formată dintr-un număr finit de curbe simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D D. Atunci f a) f ) d, a D. πi a Observaţie. Se poate arăta că dacă f este olomorfă de D, atunci f este de clasă C pe D. În condiţiile de mai sus are loc şi formula f n) a) n! f ) πi a) n+ d, a D, n N. 9

10 . Să se calculee e d, unde : 3. + ) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a se află în interiorul cercului f) 3 iar integrandul este de tipul, unde f ) e. Deci a) 5. Să se calculee f ) πi d + ) 3! f 3) ) 8πi 3 e. sh ) d, unde : i. πi) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a πi se află în interiorul cercului f) de centru A i) A, ) şi raă R iar integrandul este de tipul, unde f ) a) sh ) : e e. Deci f ) πi d f 3) πi) πi ch πi) πi e πi + e πi πi) 3! 3! 3! πi 6 cos π + i sin π + cos π) + i sin π)) πi 3. deoarece sh ) ch ) : e + e, sh ) sh ), sh ) ch ). 6. Să se calculee unde : + i. ch ) π + i) d, Se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a i aparţine interiorului cercului f) cu centrul C i) C, ) şi de raă R ) iar integrandul este de tipul, unde +i) π ) f ) ch este olomorfă în interiorului curbei. În concluie ch ) π πi [ π )] 3) d ch + i) 3! i πi π ) 3 sh i π ) π i e π/ e π/ π i 3! i). 7. Să se calculee sin π ) + cos π ) d, unde : 3. ) ) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctele a şi a se află în interiorul cercului 3 iar integrandul este de tipul f) a k. Deoarece putem descompune în două fracţii simple ) ),

11 obţinem scrierea sin π ) + cos π ) d ) ) sin π ) + cos π ) sin π ) + cos π ) d d. Dacă notăm cu f ) sin π ) + cos π ), atunci f ) d πi f ) iar f ) d πi f ), sin π ) + cos π ) d πi f ) f )) ) ) πi sin π) + cos π) sin π) cos π)) πi. 8. Să se calculee, unde : a a, cu a R +\ {/}. Dacă a, /), atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C\ {±, ±i}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±, ±i ). Obţinem. Dacă a /, + ), atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul aparţine interiorului cercului. Deci, notând cu f ) +) +), obţinem 9. Să se calculee f ) πi d πi f ). n d, n N, a, unde :. a Dacă a >, atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) n a este olomorfă pe C\ {a}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine n punctul a ). Obţinem d. a Dacă a <, atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului cercului. Deci, notând cu f ) n, obţinem f ) a d πi f a) πi an.. Să se calculee d + ) n, n N, unde : x + y λy, cu λ >. Curba : x + y λ/) λ/) este cercul cu centrul C, λ/) şi raă R λ/.

12 Deoarece λ > obţinem că punctul a i aparţine interiorului cercului. Deci putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece integrandul este de tipul f) i), unde f ) n + i) n este olomorfă în interiorului cercului. În concluie d +i) + ) n n i) n d πi n )! f n ) i) πi n )! )n n n + )... n ) + i) n+ πi n n + )... n ) i n )! n.. Să se calculee unde : x + y λx, cu λ R + \ {}. cos π) ) d, Curba : x λ/) + y λ/) este cercul cu centrul C λ/, ) şi raă R λ/. Dacă λ <, atunci a este în afara domeniului mărginit de cercul, se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy şi se obţine că integrala este nulă. Dacă λ >, atunci a este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: cosπ) [ ] cos π) ) d +) πi cos π) d )! + ).. Să se calculee i) 3 d, unde este dată de t) cos t + i sin t), cu t [, π]. Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: πi 3 d i)! 3. Să se calculee unde :. + i d, [ ] i. Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: + i d πi i π.. Să se calculee unde : i /. e i + ) d,

13 Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: e i + ) d 5. Să se calculee e i [ +i) πi e i ] d i)! + i) e d, :. n Deoarece a este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: e n d πi n )! [e ] n ) πi n )!.. i 6. Să se calculee Observăm că + e sin d + e sin d + d, unde :. e sin d Pentru prima integrală folosim parametriarea cercului : θ) e iθ, d π e iθ d e iθ) i π e sin d + d. e iθ e iθ dθ πi. unde θ [, π]. Deci Pentru a doua integrală putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a se află în interiorul cercului iar integrandul este de tipul f) a, unde f ) e sin. Deci f ) d πi f ). 7. Să se calculee d e π, unde :. ) Să observăm că e π, dacă, π se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului cercului iar f ) este olomorfă pe interiorul curbei. Obţinem e π, dacă < <,, π dacă. f ) d πi! f ). 3

14 8. Să se calculee, unde este elipsa de semiaxe a şi b din primul cadran. Metoda. Curba AB { } x, y) : x a + y b, x, y are parametriarea Înlocuind obţinem d π/ π/ π/ π/ Metoda. π/ { x θ) a cos θ y θ) b sin θ, θ [, π/], : θ) a cos θ + i b sin θ, θ [, π/]. a cos θ + i b sin θ) d a cos θ + i b sin θ) a cos θ + i b sin θ) a sin θ + i b cos θ) dθ a sin θ cos θ b sin θ cos θ ) + i ab cos θ ab sin θ )) dθ a + b ) sin θ cos θ + i ab cos θ sin θ )) dθ a + b ) sin θ) + i ab a + b ). ) cos θ) dθ a + b ) cos θ) θπ/ sin θ) + i ab θ θπ/ θ Se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C. Obţinem d, unde Γ este curba închisă care mărgineşte sfertul de interior de elipsă din Γ primul cadran, adică Γ, unde AB { } x, y) : x a + y b, x, y, BO este segmentul care uneşte B, b) cu O, ) iar OA este segmentul care uneşte O, ) cu A a, ). Deci avem BO : { x t) y t) t, t [b, ], şi { x t) t OA : y t), t [, a], adică BO : t) it, t [b, ] şi Conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy d OA : t) t, t [, a]. d d + d, unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, adică OB şi AO.

15 Deci OB AO d d deoarece pe OB iar pe AO Obţinem Metoda 3. OB AO x + iy) d x + iy) xdx, OB xdx ydy) + i ydx + xdy) ydy, OB x, dx y, dy. d ydy + xdx OB AO b tdt + a tdt Funcţia f ) este olomorfă pe C, f admite primitive pe C : d B,b) ib a + b ). Aa,) a 9. Să se calculee i + ) d, unde este curba care mărgineşte domeniul D { C : < < }. Să observăm că domeniul D nu este un simplu conex. Curba este o reuniune două cercuri, adică, unde a + b ). : { x θ) cos θ y θ) sin θ, θ [π, ], şi : { x θ) cos θ y θ) sin θ, θ [, π] am considerat sensul frontierei dat de convenţia ca domeniul D să rămână în stânga), Metoda. : θ) e iθ, θ [π, ] şi : θ) e iθ, θ [, π]. Înlocuind partea reală şi partea imaginară obţinem i + ) d i + ) d + i + ) d π Metoda. i cos θ sin θ + ) d cos θ + i sin θ) + π i cos θ sin θ + ) d cos θ + i sin θ). Conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy i + ) d, deoarece funcţia f ) i + este olomorfă pe C. Metoda 3. Funcţia f ) i + este olomorfă pe C, f admite primitive pe C : ) ) i + ) d i + ) d + i + ) d i + + i +, deoarece şi sunt curbe închise. 5

16 3. Să se calculee, unde : a, cu a R +\ {}. Dacă a, ), atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C\ {±}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±). Obţinem. Pentru a, + ) se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctele, ± aparţin interiorului cercului. Metoda. Evident, putem descompune în fracţii simple + ) + şi obţinem d + d +, iar pentru fiecare integrală în parte aplicăm Formula Integrală a lui Cauchy şi obţinem πi + πi πi + πi πi. Metoda. Preentăm în continuare o metodă alternativă de calcul. Să considerăm două cercuri centrate în punctele ± şi de rae suficient de mici astfel încât să nu intersectee cercul a >. Deci să notăm : + r şi : r iar cu ) D : B, a) \ B, r ) B, r ) domeniul deschis care e mărginit de curba iar curbele,, sunt parcurse astfel încât domeniul D marginit de ele să rămână în stânga; prin urmare are sens direct trigonometric iar şi au sens invers trigonometric). Să observăm că domeniul D mărginit de curbele,, nu este un simplu conex. Deci conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy 5 + +, adică +, Această metodă de calcul repreintă, de fapt, demonstraţia Teoremei Reiduurilor. 5 Considerăm următorul ca particular al Teoremei Fundamentale a lui Cauchy: fie un domeniu deschis D care este multiplu conex) mărginit cu frontiera dată de reuniunea a trei curbe k, k, 3, simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D 3 ) D. Atunci f ) d + f ) d + f ) d. 3 Având în vedere că cele trei integrale curbilinii depind de sensul de parcurgere al curbei k, k, 3, preciăm că, prin convenţie, sensul de parcurgere al curbelor k care mărginesc domeniul mărginit D este luat astfel încât domeniul D să rămână în stânga. 6

17 unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, au sens direct trigonometric. Acum, pentru a calcula integralele avem două metode: fie folosind parametriarea curbelor fie cu Formula Integrală a lui Cauchy. Astfel avem: fie : θ) + r e iθ, θ [, π] şi : θ) + r e iθ, θ [, π] iar conform şi Teoremei Fundamentale a lui Cauchy) d + d + d + + d + d + π r e iθ d r e iθ) πi d + π r e iθ d r e iθ) πi fie d πi + + d πi + πi πi. 3. Să se calculee cos π) unde este o curbă închisă, simplă şi netedă pe porţiuni. Să notăm cu D domeniul dat de interiorul curbei. Dacă ± / D, atunci se aplică Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) cosπ) este olomorfă pe C\ {±}, şi pe interiorul curbei care este o curbă închisă ce nu conţine cos π) punctele ±). Obţinem d. Dacă D, / D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului curbei iar integrandul este de tipul f) cos π) +, unde f ) este olomorfă în interiorului curbei. În concluie cos π) d d, cosπ) + d πi f ) πi πi. Dacă D, / D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului curbei iar integrandul este de tipul f) cos π), unde f ) este olomorfă în interiorului curbei. În + concluie cos π) d cosπ) + d πi f ) πi πi. Dacă ± D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctele ± aparţin interiorului curbei. Pentru aceasta să considerăm două cercuri centrate în punctele ± şi de rae suficient de mici astfel încât să nu intersectee curba. Deci să notăm : + r şi : r 7

18 iar cu ) : D \ B, r ) B, r ) domeniul deschis care e mărginit de curba iar curbele,, sunt parcurse astfel încât domeniul D marginit de ele să rămână în stânga; prin urmare are sens direct trigonometric iar şi au sens invers trigonometric). Să observăm că domeniul D mărginit de curbele,, nu este un simplu conex. Deci conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy cos π) d cos π) d cos π) d + cos π) d, unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, au sens direct trigonometric. Acum, pentru a calcula integralele folosim Formula Integrală a lui Cauchy. Astfel avem cos π) d cos π) d 3. Să se calculee cosπ) + cosπ) + cos π) d πi cos π) d πi + e iπ + d, : x + y. πi πi. Să observăm că este elipsa x + y care conţine punctele ±i. Se aplică Torema Fundamentală a lui Cauchy şi Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3). Astfel putem scrie: e iπ + d πi e iπ + πi e iπ π sh π). i i + i i 33. Să se calculee d, : R. + Dacă R <, atunci se aplică Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) + este olomorfă pe C\ {±i}, şi pe interiorul curbei care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±i). Obţinem d. + Dacă R >, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3): d + πi + πi. i i + i i 3. Să se calculee Să observăm că cercul conţine punctele şi. n ) m d, :. Se aplică Torema Fundamentală a lui Cauchy şi Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3). Astfel putem scrie: n ) m d πi [ ] n ) n )! ) m + πi [ ] m ) m )! n. 8

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria: Capitolul I: Integrala triplă Conf. dr. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Analiza Matematică II, Semestrul II Conf. dr. Lucian MATICIUC Teoria: SEMINAR 3 Capitolul I. Integrala

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

1Reziduuri şi aplicaţii

1Reziduuri şi aplicaţii Reziduuri şi aplicaţii În acest curs vom prezenta noţiunea de reziduu, modul de calcul al reziduurilor, teorema reziduurilor şi câteva aplicaţii ale teoremei reziduurilor, în special la calculul unor tipuri

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)

Διαβάστε περισσότερα

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE GEOMETRIA COMPUTAŢIONALĂ A CURBELOR Interpolare cu ajutorul funcţiilor polinomiale

ELEMENTE DE GEOMETRIA COMPUTAŢIONALĂ A CURBELOR Interpolare cu ajutorul funcţiilor polinomiale 3 ELEMENTE DE GEOMETRIA COMPUTAŢIONALĂ A CURBELOR 31 Interpolare cu ajutorul funcţiilor polinomiale Prin interpolare se înţelege următoarea problemă: se dau n + 1 puncte P 0, P 1,, P n în plan sau în spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15 MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică. Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice - Câteva proprietǎţi elementare Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii

Διαβάστε περισσότερα

Conice şi cercuri tangente

Conice şi cercuri tangente Conice şi cercuri tangente Ioan POP 1 Abstract It proves how to obtain the non-degenerate conics, ellipse, hyperbola and parabola, of some basic tangent problems Keywords: circle, ellipse, hyperbola, parabola

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013 O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013 Marius Tărnăuceanu 1 Aprilie 2013 Abstract În această lucrare vom prezenta un rezultat ce extinde Problema

Διαβάστε περισσότερα

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)). Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Criterii de comutativitate a grupurilor

Criterii de comutativitate a grupurilor Criterii de comutativitate a grupurilor Marius Tărnăuceanu 10.03.2017 Abstract În această lucrare vom prezenta mai multe condiţii suficiente de comutativitate a grupurilor. MSC (2010): 20A05, 20K99. Key

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z. Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea

Διαβάστε περισσότερα

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă. Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel Funcţii Ciudate Beniamin Bogoşel Scopul acestui articol este construcţia unor funcţii neobişnuite din punct de vedere intuitiv, care au anumite proprietăţi interesante. Construcţia acestor funcţii se face

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB = Elemente de geometrie analiticã. Segmente. DistanŃa dintre douã puncte A(, ), B(, ): AB = ) + ( ) (. Panta dreptei AB: m AB = +. Coordonatele (,) ale mijlocului segmentului AB: =, =. Coordonatele punctului

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier Capitolul Serii Fourier 7-8. Dezvoltarea în serie Fourier a unei funcţii periodice de perioadă Pornind de la discuţia asupra coardei vibrante începută în anii 75 între Euler şi d Alembert, se ajunge la

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este o ( ) o ( ) sin π ( sec ) = = ; R 2 + kπ k Z cos cos 2 cos ( cosec ) = = ; R 2 { kπ k Z} sin sin ( arcsec ) = ; (, ) (, ) 2 ( arcosec ) = ; (, ) (, ) 2 Funcţii dierenţiabile. Fie D R o mulţime deschisă

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

1Ecuaţii diferenţiale

1Ecuaţii diferenţiale 1Ecuaţii diferenţiale 1.1 Introducere Definitia 1.1 Se numeşte ecuaţie diferenţială ordinarădeordin1: y 0 (x) =f (x, y (x)) (EDO) unde y este funcţia necunoscută, iar f este o funcţie de două variabile

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Societatea de Ştiinţe Matematice din România Ministerul Educaţiei Naţionale Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Problema 1. Arătaţi că numărul 1 se poate reprezenta ca suma

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective:

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective: TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE 61 TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE Obiective: Definirea principalelor proprietăţi matematice ale integralelor nedefinite Analiza principalelor proprietăţi matematice ale ecuaţiilor

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ CONCURS DE ADMITERE, 7 iulie 207 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (30 puncte) ) (0 puncte) Să se arate că oricare ar

Διαβάστε περισσότερα

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, 5 martie 18 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IMPORTANTĂ: 1 Problemele tip grilă (Partea A pot avea unul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale 3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile

Διαβάστε περισσότερα