Conturile de activitate ale subiectilor economici

Σχετικά έγγραφα
SCN. Conturile macroeconomice (1)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Indicatorii de măsurare a rezultatelor la nivel macroeconomic

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 1 Şiruri de numere reale

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CAPITOLUL 2 FLUCTUAŢIILE AGREGATELOR MACROECONOMICE ŞI CAUZELE ACESTORA

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VII-a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

MACROECONOMIE - SUPORT DE CURS PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ. Lect. univ. dr. DANIEL TOBĂ

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

CAPITOLUL 7. sectorul gospodăriilor; sectorul firmelor (privat, productiv); sectorul public (guvernamental); sectorul extern; sectorul financiar.

riptografie şi Securitate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

Θα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ;

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.


IAS 7 Fluxurile de trezorerie

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Subiecte Clasa a VIII-a

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

CAPITOLUL 3 MODELE PRIVIND STABILIREA PREŢULUI PRODUSELOR/SERVICIILOR FIRMEI. 3.1 Obiectivele deciziei de preţ

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

04. PRODUCĂTORUL, PRODUCŢIA ŞI SISTEMUL FACTORILOR DE PRODUCŢIE

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

5.1. Noţiuni introductive

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

V O. = v I v stabilizator

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

6. Risipa de resurse survine, în principal, atunci când: a) se produce ce nu se cere; b) se produce ce se cere; c) se produce cât se cere; d) consumul

Analiza bivariata a datelor

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Modelarea deciziei financiare şi monetare

Anexa 2a: Introducerea politicii agricole comune a UE în România metodologia de modelare

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1

Ecuatii trigonometrice

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

CAPITOLUL 3 MECANISMUL PIEŢEI

Curs 2 Şiruri de numere reale

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Transcript:

SCN-Sistemul Conturilor Nationale Conturile de activitate ale subiectilor economici lectia 6 CSIE + Fin. Curs- pag. 78-91 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro Sistemul European de Conturi - SEC SEC-ul înregistrează fluxurile şi stocurile întrun ansamblu ordonat de conturi, descriind un ciclu economic de la formarea venitului până la acumularea sa sub formă patrimonială, trecând prin distribuirea şi redistribuirea sa Fiecare din aceste conturi pune în evidenţă operaţiuni care se echilibrează, fie în virtutea definiţiilor, fie printr-un sold semnificativ, raportat la (ce se transmite la) contul următor. Reguli contabile-reamintire În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o unitate sau un sector fac obiectul unei înregistrări în partidă dublă, adica : fiecare operaţiune este înregistrată în două etape, o dată în resurse (sau ca variaţie de pasive) şi o dată în utilizări (sau ca variaţie de active) 1

Sistemul utilizează termenul resurse pentru a desemna partea dreaptă a contului de operaţiuni curente în care se înregistrează operaţiunile care au ca efect creşterea valorii economice a unei unităţi sau a unui sector. În partea stângă a acestor conturi, numită utilizări, sunt înregistrate operaţiunile care au ca efect reducerea valorii economice a unei unităţi sau sector. CONTURILE DE ACTIVITATE Tranzactiile unui subiect sunt agregate in conturile : 1. Contul de productie 2. Contul de venituri si cheltuieli 3. Contul de modificare a patrimoniului 4. Contul de finantare Conturile de producţie ale subiectilor 1). Contul de producţie al firmei Se alcătuieşte prin agregarea tuturor tranzacţiilor legate de activitatea de producţie Livrările interne de producţie intermediară către şi de la subiectii economici ai sectorului nu sunt luate în calcul. Se menţin numai cumpărările de bunuri pentru consumul intermediar provenite din exteriorul sectorului Producţia finală a sectorului firme este formată din: 1.bunuri (materiale şi servicii) vândute către gospodăriile pop. 2.bunuri vândute pentru consumul intermediar al sectorului public 3.bunuri exportate 4.bunuri de capital (pentru investiţii) din producţia proprie 5.bunuri concretizate în stocuri. 2

Valoarea adăugată brută - VAB Contul de producţie al unei firme 1. Consumul intermediar CI 2. Amortizarea capitalului fix (consumul de mijloace durabile) A 3. Salarii, inclusiv impozitul pe salarii şi contribuţii la asigurări sociale (remunerarea muncii) Rm 4. Impozite indirecte nete (impozite indirecte subvenţii) IIN 5. Dobânzi şi rente D 6. Profit Pr 7. Vânzări către alti subiecti economici V 8. Modificarea stocurilor materiale din producţie proprie ΔS 9. Bunuri durabile (de capital) din producţie proprie Bcp Valoarea producţiei (Producţia brută) -PB Pe informatiilor din cont se calculează indicatorii : 1. valoarea adăugată brută (VAB) şi 2. valoarea adăugată netă (VAN) exprimaţi la preţurile pieţei (pp) şi în preţurile factorilor de producţie (pf): VABpp = PB - CI VABpp = A + Rm + IIN + D + Pr Valoarea adăugată netă (VAN) exprimă valoarea nou-creată (exprimată la preţurile factorilor de producţie pf ) Se determina scăzând din VAB pp amortizarea capitalului fix (A) şi impozitele indirecte nete (IIN): VAN pf = VAB pp A (II Sv) = VAB pp A IIN Excedentul brut de exploatare (EBE) exprimă valoarea ce rămâne firmei după ce se elimină impozitele indirecte nete şi elementele care reprezintă remunerarea muncii Rm (salarii, impozite pe salarii, CAS,alte contributii ) Excedentul brut de exploatare evidenţiază profitul (Pr) şi amortizarea capitalului fix (A): EBE = VAB pp IIN Rm Excedentul net de exploatare (ENE) exprimă profitul întreprinzătorului: ENE = EBE A 3

exemplu Dacă, am lua în calcul valoarea producţiei tuturor agenţilor economici, am avea înregistrări repetate (de ex: valoarea grâului ar fi cuprinsă de patru ori) In calcul vom lua numai valoarea produselor finale care nu mai sunt revândute respectiv valoarea pâinii cumpărate de consumator Grâul, faina, pâinea vândută de brutar constituie consum intermediar care nu este luat în calculul rezultatelor activităţii economice Valoarea producţiei finale (240) este egală cu suma valorilor adăugate de fiecare agent economic Aceeaşi valoare o obţinem dacă din producţia brută (80 + 140 + 210 + 240) scădem valoarea consumului intermediar (80 + 140 + 210) 2. Contul de venituri al unei firme Veniturile firmei şi distribuirea acestora se evidenţiază în contul de venituri. În partea dreaptă a contului sunt înregistrate sursele de venituri: -profitul din producţia curentă, - venituri din patrimoniul firmei (elemente care formează împreună profitul total al firmei), - venituri din transferuri curente de la alti subiecti economici Aceste trei elemente constituie veniturile totale ale firmei înainte de a fi impozitate (V) 4

În partea stângă a contului se evidenţiază distribuirea veniturilor : - profituri distribuite - impozite directe pe venituri - transferuri din venituri către alti subiecti Diferenţa dintre veniturile totale(dreapta contului) şi profitul distribuit, impozitele directe pe venituri şi transferuri, (în stânga contului), formeaza venitul disponibil al firmei, respectiv mărimea economiilor realizate 1. Profituri distribuite Pd 2. Impozite directe pe venituri ID 3. Transferuri către alti subiecti economici Td 4. Venitul disponibil (VD) = Economii (E) Contul de venituri al unei firme 5. Profituri din producţia Profitul curentă firmei -Pr 6. Venituri din patrimoniu 7. Transferuri curente de la alte subiecti economici Tp Între elementele contului trebuie să existe următoarele relaţii : V = Pd + ID + Td + VD = Pr + Tp, respectiv: VD = V (Pd + ID + Td) = = (Pr + Tp) (Pd + ID + Td) 5

3.Tranzacţiile legate de activitatea unei gospodării (menaj privat) Conform SCN gospodăriile nu sunt considerate subiecti economici producătoari de bunuri economice Activitatea din ferma unei gospodării ar trebui evidenţiata la sectorul firme. Gospodăriile populaţiei, după cum s-a mai arătat, sunt subiecti economici care furnizează resurse de muncă şi capital pentru care primesc venituri care stau la baza consumului şi sporirii patrimoniului Funcţia de consum este considerată dominantă pentru gospodăriile populaţiei Pentru gospodăriile private se alcătuiesc trei conturi: contul de venituri, contul de modificare a patrimoniului şi contul finanţării. Contul de venituri al unei gospodării private (menaj privat) O gospodărie obţine venituri din următoarele surse: din activitatea desfăşurată în calitate de angajat, sub formă de salarii, premii,sporuri etc.; din activitatea depusă ca întreprinzător independent (câştiguri din activitatea productivă, venituri din închirierea locuinţelor etc.); din dividende pentru acţiuni, dobânzi din depuneri şi obligaţiuni etc. (venituri din patrimoniu); din transferuri curente sub formă de pensii, ajutoare de şomaj, ajutoare sociale, alocaţii, burse etc. Totalitatea veniturilor formează venitul brut al gospodăriei private înainte de impozitare. Contul de venituri ale unei gospodării private 1. Impozite directe, contribuţii sociale şi alte transferuri curente plătite I 2. Consum C Venitul disponibil 3. Economii E VD 4. Venituri din muncă şi din patrimoniu (veniturile factorilor de producţie) Vmp 5. Transferuri curente primite (pensii, ajutoare, alocaţii etc.) Tp In partea dreaptă a contului apar veniturile din muncă,patrimoniu şi transferurile curente de stat. Dacă din veniturile totale ale gospodăriei private VP (posturile 4+5) se scad transferurile curente plătite, impozitele directe (pe salarii, pe venituri, pe patrimoniu) şi contribuţiile sociale (adică postul 1), rezultă venitul disponibil al gospodăriei. VD = VP I Venitul disponibil este folosit pentru cumpărarea de bunuri pentru consum, valoare evidenţiată în consumul privat. Scăzând consumul din venitul disponibil, rezultă economiile gospodăriei, care sunt sursa modificării patrimoniului. 6

4.Tranzacţiile instituţiilor publice (menaj public) Instituţiile publice sau guvernamentale produc servicii publice, care, ca regulă generală, sunt puse la dispoziţia societăţii în mod gratuit Activitatea firmelor care se află integral sau parţial în proprietatea sectorului public se încadrează şi este evidenţiată în conturile de producţie, de venituri şi de modificare a patrimoniului alcătuite de sectorul firme şi nu la instituţii publice (sau guvernamentale). Ca şi firmele, instituţiile guvernamentale alcătuiesc: a)contul de producţie b)contul de venituri c)contul de modificare a patrimoniului c)contul de finanţare. Contul de producţie al unei instituţii publice Valoarea adăugată brută VAB 1. Producţia intermediară PI 2. Amortizarea capitalului fix A 3. Valoarea adăugată netă (salarii + rente) VAN 4. Bunuri publice folosite gratuit (consumul propriu) Cpb 5. Vânzări de servicii publice Vsp Valoarea producţiei de servicii publice VP In partea dreaptă se evidenţiază vânzările (postul 5) şi transferurile unilaterale către gospodării private şi firme (postul 4) de servicii publice Aceste transferuri nerealizându-se prin intermediul pieţei, nu se pot evalua la preţurile pieţei. În mod convenţional, se evaluează la costul producerii acestora Costul producerii acestor servicii publice apare în partea stângă a contului şi este format din: cheltuielile cu consumul de bunuri provenite de la firme evidenţiate prin producţia intermediară (postul 1), amortizarea capitalului fix din instituţia publică (postul 2), remunerarea salariaţilor şi renta plătită pentru folosirea altor factori de producţie (postul 3). Între elementele contului există următoarele relaţii: VP = VAN + A + PI = VAB + PI Cpb = VAB + PI Vsp = VP Vsp Instituţiile publice nu au profit, nu plătesc impozite şi nu au stocuri, elemente ce nu se regăsesc în contul de producţie al instituţiilor publice 7

Tema De conspectat si completat notitele cu urmatoarele chestiuni : 1. Contul de formare a patrimoniului unei gospodarii private - pag.84 ( 7 randuri din josul paginii ) 2. Contul de venituri al unei institutii publice pag. 85-86 ( 2/3 din pagina ) 8