a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Σχετικά έγγραφα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Maşina sincronă. Probleme

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Stabilizator cu diodă Zener

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

V O. = v I v stabilizator

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Circuite electrice in regim permanent

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE


Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

LOCOMOTIVE ELECTRICE


Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Curs 1 Şiruri de numere reale

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

MARCAREA REZISTOARELOR

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

CAP. 13. ACŢIONAREA PRIN SERVOMOTOARE DE CURENT CONTINUU

Capitolul 14. Asamblari prin pene

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

8 Intervale de încredere

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Circuite cu diode în conducţie permanentă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

riptografie şi Securitate

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

A1. Valori standardizate de rezistenţe

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

DIODA SEMICONDUCTOARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Integrala nedefinită (primitive)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Subiecte Clasa a VII-a

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ

5.1. Noţiuni introductive

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transcript:

Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului 2. caracteristica cuplului electromagnetic M=f(I) în condiţiile I e = ct., U= ct. a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Fig.1. schema m.c.c. cu excitaţie independentă Pornim de la ecuația unde: este căderea de tensiune la perii; neglijând această valoare avem: şi rezultă: Deoarece rezistenţa indusului este foarte mică, rezultă că la funcţionarea în plină sarcină, căderea de tensiune R a I reprezintă numai câteva procente din tensiunea aplicată U N, deci turaţia va scade foarte puţin comparativ cu mersul în gol. La curenţi mari în indus apare o uşoară creştere a turaţiei din cauza reacţiei indusului. Caracteristica cuplului electromagnetic M=f(I) este dată de relaţia M=K m ΦI având forma liniară, până aproape de curentul nominal, unde din cauza reacţiei indusului se constată o uşoare aplatizare a curbei (fig.2.b), cuplul electromagnetic fiind M=M u +M 0 rezultă M u =M-M 0 obţinem, asfel caracteristica mecanică din fig.2.c.

Fig. 2.a. caracteristica n=f(i) Fig. 2.b. caracteristica M=f(I) Fig. 2.c. caracteristica n=f(m) b. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie serie Pornim de la ecuația Fig. 3. schema m.c.c. cu excitaţie mixtă Deoarece curentul absorbit de motor de la reţea are aceeaşi intensitate cu cel ce parcurge înfăşurarea rotorică şi de excitaţie, fluxul maşinii este funcţie de curentul indus, având o dependenţă neliniară. Caracteristica magnetică o putem aproxima folosind relaţia: unde: - este fluxul de saturaţie al polilor inductori; I 1 - este valoarea curentului determinata de intersecţia tangentei la porţiunea liniară a caracteristicii de magnetizare

Fig. 4. caracteristica Φ=f(I) Pentru determinarea caracteristicii mecanice a motorului de c.c. cu excitație serie vom analiza comparativ valoarea curentului din indus, în raport cu valoarea limită a curentului de excitație (I 1 ). Caracteristica cuplului M(f)=f(I). În expresia cuplului înlocuind fluxul Φ cu expresia : rezultă. Pentru I<<I 1 rezultă: deci M=f(I 2 ) variație pătratică având valoarea Pentru I>>I 1 rezultă:. - variație liniară; dependența astfel obținută este redată în fig.ii.14. Fig. 5. caracteristica M=f(I)

Caracteristica de sarcină n=f(i) se obține din ecuațiile: rezultă: La valori mici ale curentului din indus I<<I 1 rezultă: deci, n. La valori mici ale curentului indusului I >> I 1 rezultă: este o caracteristică (fig.ii.15.) asemănătoare cu cea a motorului de c.c. cu excitatie individuală, dar având panta mult mai mare datorită prezenței rezistenței înfășurării de excitație. Fig. 6. caracteristica n=f(i)

Caracteristica mecanică n=f(m) se obține înlocuind expresia cuplului în relația turației: se obține: Pentru I << I 1 expresia cuplului este: iar expresia turației: de aici deducem că. La valori mari ale curentului indus, I >> I 1 avem: este o caracteristică identică cu cea a motorului cu excitaţie derivaţie, dar de pantă pronunşată datorită înserierii cu indusul a înfăşurării de excitaţie (fig.7). Fig. 7. caracteristica n=f(m) Se remarcă faptul că la cupluri mici motorul are turaţii mari, deci trebuie evitat funcţionarea în regimul mers în gol.

c. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie mixtă Motoarele cu excitaţie mixtă prezintă două înfăşurări de excitaţie: una serie, iar cealaltă derivaţie, care funcţie de modul de parcurgere a curenţilor, fluxurile lor pot fi adiţionale sau diferenţiale. În cazul conexiunii adiţionale înfăşurarea serie este înfăşurarea de excitaţie principală şi magnetizează maşina în acelaşi sens cu sensul în care magnetizează solenaţia produsă de înfăşurarea derivaţie. Odată cu creşterea curentului de sarcină, creşte şi fluxul magnetic inductor, ceea ce produce scăderea turaţiei motorului (fig.8.). Fig. 8. caracteristica n=f(m) la conexiunea adiţională În cazul conexiunii diferenţiale, înfăşurarea derivaţie este înfăşurarea de excitaţie principală, magnetizând maşina în sens opus magnetizării produsă de înfăşurarea serie. Odată cu creşterea curentului de sarcină, scade fluxul magnetic inductor, ducând la creşterea turaţiei şi ambalarea motorului. Caracteristica se determină din cea a motorului derivaţie cu deplasare spre dreapta a axei ordonatelor, în condiţiile unui motor necompensat, deci cu o puternică reacţie a indusului (fig.9.). Fig. 9. caracteristica n=f(m) la conexiunea diferenţială