Luce n. DETERINRE VNTJULUI ECNIC L PÂRGHIILOR 1. Scopul lucăii Deteine vntjului ecnic () l difeite tipui de pâghii, pin clcule potului dinte foń otoe şi foń ezistentă ( / ) şi poi veifice eglităńii cestui cu potul Ńelo pâghiei. 2. ConsideŃii teoetice ie foń plictă în punctul şi un pol O, it les. Vectoul oent l fońei, în pot cu polul O se noteză cu şi se expiă vectoil pin elńi: =. (1) fiind vectoul de pozińie l fońei punctului de plicńie l fońi fńă de polul O. α odulul oentului fońei ( ) în pot cu punctul O (oentul pol l fońei), se expiă c podusul dinte odulul fońei şi Ńul fońei nott cu d, Ń ce epezintă distnń de l punctul O l supotul fońei (ig.1). O d. = d [N]. (2) ig. 1 şd, vectoul oent e punctul de plicńie în O (vecto legt), diecńi pependiculă pe plnul fot de (, ), sensul dt de egul ughiului. odulul lui este: = = sin α =. (3) d 1
Luce n. Regul ughiului în punctul de concuenńă lui şi se şeză un ughiu, pependicul pe plnul celo doi vectoi şi se oteşte stfel încât, piul vecto să se suppună peste l doile, pe duul cel i scut. Sensul de îninte l ughiului este sensul oentului pol. Pâgi este o ă igidă, ce se spijină pe un punct de ticulńie fix şi sup căei se execită o fońă ctivă şi o fońă ezistentă. De exeplu o ă de len su etl. În pctică pâghiile sunt fecvent utilizte l idice geutăńilo su intă în coponenń ecniselo ce idică geutăńi. În plicńiile ce ueză, sup pâghiei cńioneză o fońă ctivă ce oteşte pâghi în juul unui punct de spijin şi căei i se opune o fońă ezistentă su de încăce. PoziŃiile punctelo de plicńie le fońelo, pecu şi punctului de spijin ezultând tei tipui pinciple de pâghii (ig. 2): - Pâghi de tip I - când punctul, de spijin, este situt înte şi (ig. 2). Exeple: lnń cu Ńe egle, ng, cleştele de cuie, fofec etc.; - Pâghi de tip II - când încăce este sitută înte punctul de spijin şi foń ctivă (ig. 2). Exeple: o, spăgătoul de nuci, chei pentu piulińe etc.; - Pâghi de tip III - când foń este sitută înte punctul de spijin, şi încăce (ig. 2c). Exeple: penset, cleştele de jătic, supp de sigunńă cznului cu u, etc.. W ) W ) c) W ig. 2 OsevŃie: În cele i ulte czui, foń ctivă este i ică decât încăce, cest conducând l un vntj ecnic nott cu. vntjul ecnic se defineşte c potul dinte fot ezistentă şi foń ctivă. Dcă notă cu distnń de l punctul de spijin l încăce distnń de l foń ctivă oentelo vo ve: şi cu l punctul de spijin, tunci confo teoeei 2
Luce n. = (4) DistnŃele şi se nuesc Ńele pâghiei. Rpotul / se nueşte vntj ecnic ( ) su fcto de ultiplice su plifice. = =. (5) Invesul cestui pot se nueşte fcto de deultiplice. 1 = =. (6) 3. Echipente şi coponente In cdul lucăii se utilizeză echipentul pentu expeiente sttice EX 3 vând uătoele coponente: 1 pâghie şi liitto (EX 5); 1 câlig justil (P6); 2 piulińe (P1); 3 câlige (P1); 1 set de geutăńi (P7); 1 dinoetu de 1 N (P8). 4. etode de ontj Confo figuii 3 se fixeză pnoul veticl. Se intoduce în cest un şuu coespunzăto câligului justil (P6) pin gu 11K şi se fixeză cu piuliń (P1). Se fixeză pâghi (EX 5) l căei şuu de fixe tece pin gu 9D şi poi se fixeză şuuul cu piulińă (P1), siguându-ne că liittoul este în pozińie oizontlă şi situt desup pâghiei. Se veifică echiliul pâghiei în pozińi oizontlă, stfel încât cest să se lnseze pe punctul de spijin până l liitto. 1 17 K EX5 P1 P7 P7 P6 P8 P1 ig. 3 3
Luce n. 5. Încecăi expeientle Expeientul 1 Pâghi de tip I Se gńă câligul (P1) în ulti guă pâghiei (în exteitte deptă pâghiei, exteitte pottă fńă de punctul de spijin) şi lt câlig (P1) l juătte distnńei Ńului din stâng l pâghiei (ig. 4). iece câlig găńt e o geutte de,1 N. Se dugă suficiente geutăńi pe câligul de pe Ńul dept l pâghiei pentu echili pâghi. Se înegisteză geutte totlă tântă pe Ńul dept l pâghiei şi poi se ăsoă distnńele Ńelo şi ăsue efectută de l de punctul de spijin până l câligele găńte pe pâghie. Se epetă cest expeient cu geutăńi (l încăce dăugte pe câligul situt pe Ńul stâng l pâghiei. ) de 2, 3, 4 şi 5 N ) ) c) ig.4 Expeientul 2 Pâghi de tip II În cest expeient (ig. 4) se intoduce câligul înt-o guă sitută în exteitte deptă pâghiei, şi se i onteză un dinoetu în ce de dou guă, tot exteităńii depte pâghiei. Se înccă câligul cu o geutte totlă de 2 N. Se justeză pozińi dinoetului până când pâghi junge în pozińie oizontlă. Se noteză vloile Ńelo şi le pâghiei şi se înegisteză vloe dtă de dinoetu pentu pozińi oizontlă pâghiei. Se epetă expeientul pentu încăcăi de 4, 6, 8 şi 1 N. 4
Luce n. Expeientul 3 Pâgi de tip III În expeientul din figu 4c) se intoduce câligul înt-o guă exteităńii Ńului dept l pâghiei şi se dugă o geutte de,9 N, ce duntă l geutte câligului ne dă o geutte totlă, de încăce, de 1 N. Se onteză un dinoetu (P8) pe un lt câlig justil, înt- pt guă (pe exteitte Ńului dept) pâghiei. Se egleză pozińi dinoetului (P8), pe un câlig justil, stfel încât cest să ducă pâghi în pozińie oizontlă. Se înegisteză vloile fońelo ctive, dte de dinoetu şi Ńele şi le fońelo, vloi ăsute de l punctul de eze l pâghiei până l câligele găńte. Se epetă expeientul pentu încăcăi de 2, 3, 4 şi 5 N. 6. Rezultte Se copleteză telele 1, 2 şi 3 cu dtele ońinute în expeientele 1, 2 şi 3, poi se veifică dcă vntjul ecnic este celşi tât pentu potul / cât şi pentu potul /. Se copă vntjul ecnic ońinut în cele tei expeiente (lungiile se expiă în ilieti). Telul 1 Expeient 1 [N] 1 2 3 4 5 [N] = / = / Telul 2 Expeient 2 [N] 1 2 3 4 5 [N] = / = / Telul 3 Expeient 3 [N] 1 2 3 4 5 [N] = / = / 5
Luce n. 7. Test - Cu se pote detein vntjul ecnic l unei pâghii? - Pentu pâghiile de tipul I, ce u vntj ecnic e, ce Ń teuie să fie i lung, l fońei ctive su l fońei ezistente? - Cu se pote fce distincńi înte o pâghie de tipul I su II, în funcńie de sensuile fońelo ctive şi ezistente? - ScieŃi câtev exeple de pâghii utilizte în pctică. 6