Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:
|
|
- Ματθαίος Λούλης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR 3 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive f d, dcă f este funcţie pră, f d =, dcă f este funcţie impră. Astfel vem conform proprietăţii de ditivitte că Acum dcă f este pră, dică f d = f d + f = f, [, ], tunci în prim integrlă fc schimbre de vribilă = y y = f d. De ici obţinem că d = dy precum şi noile limite de integrre: dcă = tunci y = şi dcă = tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, f d = Dr, conform unei convenţii f y dy = b deci f d = de unde obţinem că f d = f d = f d + b f y dy = f y dy = f d f d = f d f d. f y dy Lucin Mticiuc
2 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Dcă f este impră, dică f = f, [, ], tunci în prim integrlă fc ceeşi schimbre de vribilă = y y = De ici obţinem d = dy şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = şi dcă = tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, f d = f y dy = deci f d = Obţinem deci că f d = f y dy = f y dy = f d +. Arătţi, folosind pritte funcţiei de sub integrlă, că c π/4 π/4 Rezolvre: rctg e d =, b + e sin tg =, d / / 3 cos ln + d =, + d = f y dy = f d. f d = f y dy = Aplic eerciţiul nterior. Astfel vom răt că funcţiile cre se integreză sunt impre. Pentru cest folosim pritte funcţiilor trigonometrice: Notăm cu f : [, ] R, f = rctg sin = sin, cos = cos tg = tg, rctg = rctg e +e. Lucin Mticiuc rctg rctg f = e = + e e = f + e b, c, d Temă se v folosi şi fptul că ln y = ln y, y >. f d 3. Fie f : R R, o funcţie continuă şi periodică de periodă T >. Să se rte că re loc +T f d = T f d, R
3 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc şi poi să se clculeze: nπ Rezolvre: sin d, n N, b nπ cos d, n N Funcţi f periodică însemnă că f + T = f, R. Avem conform proprietăţii de ditivitte că +T f d = f d + În ultim integrlă fc schimbre de vribilă T f d + = y + T y = T +T T f d De ici obţinem d = dy şi limitele de integrre devin: dcă = T tunci y = şi dcă = + T tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, deci +T +T T f d = f d = f d + f y + T dy = T f d + f y dy = +T Ştim că sin şi cos sunt periodice de periodice de periodă π deci evident şi funcţiile sin, cos Conform celor de mi sus, vem că Ir nπ π = π sin d = sin d + sin d = π π π sin + π = sin, R cos + π = cos, R sin d + 4π π sin d + + sin d + π π T sin d + + π sin d = f d = nπ sin d = n π n π π sin d f y dy T f d sin d = sin d Lucin Mticiuc = cos π cos π π = 4 π π sin d = deci b Temă nπ π sin d = n sin d = 4n 3
4 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc 4. Să se clculeze următorele integrle folosind tbelul: d pd, b d, c, d d d , e, f d d g, h 5, i d 3 + 5, j d 7 8, k 3d, l d m, n d. 5. Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: + 5 e d, b e sin b d, c sin d, d ln 3 d, e ln f + d, R, g d, h 3 d =... Rezolvre: d, d +, 3 ln d 3 ln d = ln d = Dcă f şi g sunt funcţii cu derivtele continue pe domeniul de definiţie I tunci re loc formul de integrre prin părţi: f g d = f g f g d. Folosim e = e : + 5 e d = + 5 e d = + 5 e + 5 e d = = + 5 e + 5 e d = plicăm încă o dtă = + 5 e + 5 e d = + 5 e + 5 e + 5 e d = = + 5 e + 5 e e d = = + 5 e e + e + C, C R Lucin Mticiuc 4
5 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc b Folosim e = e : e sin b d = e sin b d = e sin b e sin b d = = e sin b b e cos b d = plicăm încă o dtă = e sin b b e cos b d = e sin b b e cos b e cos b d = = e sin b b e cos b + be sin b d = = e sin b b e cos b b e sin b d Deci e sin b d + b e sin b d = e sin b b e cos b + C, C R e sin b d = + b e sin b b e cos b + C, C R Observţie: putem plec şi de l sin b = b cos b c Temă folosim sin = cos. d ln 3 d = ln 3 d = ln 3 ln 3 d = = ln 3 3 ln d = ln3 3 ln d = plicăm încă o dtă = ln 3 3 = ln 3 3 ln ln d = ln 3 3 ln = ln 3 3 ln ln ln d = ln d = ln 3 3 ln ln d = = ln 3 3 ln ln + C, C R e Temă folosim 3 = 4 4 f I = + + d = rţionlizre = + d = = + d + = ln d = = ln I d ln d = Lucin Mticiuc d + ln + + = 5
6 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Deci I = + d = + + ln C, C R g, h, i, j, k Temă. 6. Temă Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: 3 + e 5 d, b e sin b d, c e cos b d, d e 3 sin 4 d, e e 4 cos 3 d, f 3 cos d, g 3 sin 5 d, h 3 cos 5 d, 5 i ln d, j ln 3 d, k + 5d, l 5d, m d ln ln n d, o cos d, p + 3 ln d 7. Folosind prim metodă de schimbre de vribilă să se clculeze: + rccos d, b ln d, c ln 5 d, π/ cos 3 d + sin d, e 6 5 d, f + + d Rezolvre: Aplic prim metodă de schimbre de vribilă: f u u d = F u + C, C R, unde F este o primitivă lui funcţiei f. De semene re loc şi în czul integrlei definite: b f u u d = Observ că ub u = rccos, deci f y dy = F y y=ub = F u b F u. y=u Lucin Mticiuc + rccos rccos d = d + d = d + rccos rccos d = = rccos rccos d = rccos d rccos. Acum dcă notăm y not = rccos dy = rccos d 6
7 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci integrl devine + rccos d = ydy = = y + C = rccos + C, C R b Observ că = ln şi voi not y not = ln dy = ln d ln d = ln ln d = y dy = y dy = c Temă = y 3 3 ln 3 + C = + C, C R 3 d Observ că cos = sin şi voi not y not = sin dy = sin d şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = sin = şi dcă = π/ tunci y = sin π/ = π/ cos + sin d = π/ + sin sin d = e Folosim form cnonică trinomului de grdul + b + c = + b + 4 unde = b 4c. Deci 6 5 = = şi 3 = = d = 4 3 d = + y dy = rctgy = rctg rctg = π/ d = Notez y not = 3 dy = 3 d şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = şi dcă = 3 tunci y = d = 4 y dy Pentru clcul ultim integrlă vezi eerciţiile precedente. f Temă. Lucin Mticiuc 8. Temă Folosind prim metodă de schimbre de vribilă să se clculeze: cos sin sin cos d, b d, c d, d sin cos cos sin 3 d 7
8 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc e d + 4, f e 3 d, g d. 9. Temă i Aduceţi l form cnonică următorele trinome de grdul l doile: f = 4 + 5, b f = + 3 5, c f = + + 3, d f = e f = 5+3, f f =, g f = +3, h f = ++, i f = ++5, j f = 3 +, k f = +3, l f = 4+5 ii Clculţi diferenţilele df le următorelor funcţii de o vribilă: f = sin, b f = ln, c f = ln, d f = 3, e f =, f f = cos, g f = e 3, h f = +, i f = 4, j f = tg.. Folosind dou metodă de schimbre de vribilă să se clculeze integrlele: cos d, b 4 d, c d, d + d Rezolvre: tunci Aplic dou metodă de schimbre de vribilă: Dcă fcem schimbre de vribilă = u y d = u y dy, unde u este invers funcţiei u, şi integrl devine b f d = u b u y = u f u y u y dy Vom not = y = y deci d = ydy şi integrl devine cos d = cos y ydy = y cos y dy Lucin Mticiuc Pentru clculul cestei integrle vezi metod de integrre prin părţi. L sfârşit se v înlocui y =. b Avem substituţiile trigonometrice:. Dcă integrl conţine termenul tunci este utilă substituţi = sin y su = cos y. Dcă integrl conţine termenul tunci este utilă substituţi = chy 3. Dcă integrl conţine termenul + tunci este utilă substituţi = shy 8
9 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc unde şi evident vem sh def = e e, ch def = e + e ch sh =, sh = ch, ch = sh. În czul nostru este utilă substituţi = sin y de semene e utilă şi substituţi = cos y. Deci d = sin y dy = cos ydy şi = sin y y = rcsin /. Limitele de integrre devin: dcă = tunci y = rcsin = şi dcă = tunci y = rcsin / = π/6. Atunci integrl devine π/6 4 d = 4 sin y 4 4 sin y cos ydy = Avem formulele Deci = 4 = 6 π/6 4 d = 6 π/6 c Temă. sin y sin y cos ydy = 6 sin y + cos y = π/6 sin y = sin y cos y sin y cos y = cos y = cos y cos y = cos y = sin y sin y = π/6 cos 4y dy = sin y cos y dy = 4 π/6 dy π/6 π/6 sin y cos ydy sin y +cos y cos y sin ydy = sin 4y π/6 cos 4ydy = y 4 d În cest cz este utilă substituţi = ey e y. Deci d = ey e y dy = ey + e y dy = π şi + = ey e y e + = y + e y + = ey + e y + = ey + e y. 4 4 Deci + d = = 4 e y Lucin Mticiuc + e y + y ey + e y + C, C R ey + e y dy = e y + e y e dy = y + e y + dy 4 4 9
10 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc. Să se clculeze următorele integrle din funcţii ce conţin un trinom de grdul l doile: d 5 + 7, b d, c d, d d, e + d, f d d, g 3 +, h d.. Temă Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle: d, b α d, α, c d, d b + b α d, 4 5 e d, f d, g d, h d, i d = + b + c d, j d = + + b + c d Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle: 4 4 d, b 3 d, c + 3 d, d + Rezolvre: d Dcă integrl este dintr-o funcţie rţionlă tunci: Psul I: dcă grdul numărătorului este mi mre decât grdul numitorului tunci mi întâi se împrt polinomele până se junge c grdul numărătorului să fie mi mic strict decât grdul numitorului. Psul II: poi se vor căut divizorii numitorului şi se v descompune frcţi în frcţii simple. 4 4 = 4 + = = + + = = + + = Descompunere în frcţii simple însemnă să căută constntele, b, c, d.î. să ibă loc Aducând l celşi numitor obţin + + = + b + + c+d + Lucin Mticiuc + + = + ++b ++c+d = b + + c + d + = + b + c 3 + b + d + + b c + b d + b + c = b + d = + b c = b d =
11 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Rezolvând sistemul obţin = /4, b = /4, c =, d = / deci re loc dică 4 4 d = d = = + 4 ln ln + rctg + C b + + d = d = = + + = + + b+c + = b + c = + b + + b + c + + c + b = + b + c = + c = Rezolvând sistemul obţin = /3, b = /3, c = /3 deci re loc + + = /3 /3 + / dică 3 + d = 3 + d = + 3 ln d Acum vem + d = + d d. Pentru ceste două se vor fce clcule + stndrd. Mi întâi, pentru prim, se formeză l numărător derivt numitorului dică + d = + d = + + d = = + d + + d = + + d + + d = = ln + + / + 3/4 d = ln + + / + 3/ d = = ln + + 3/ rctg / 3/ + C c Temă: determinţi... Lucin Mticiuc 3 + = = + = + b + c unde, b, c trebuie d Temă: Rădăcinile întregi le lui = se găsesc printre divizorii termenului liber Temă Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle:
12 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc e 3 d, b 3 d, c + d , f d, g + d +, d 5. Să se clculeze următorele integrle din funcţii irţionle: d, b + 3 d, c d, d Rezolvre: Fie integrlele de form R, +b c+d p q, +b c+d p d +, d d q,... d unde R este o epresie rţionlă. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle cu jutorul substituţiei + b c + d = ts unde s este cel mi mic multiplu comun l numitorilor q, q,... Apre termenul + = + / deci este utilă substituţi deci integrl devine + = t = t d = tdt d = t + t t tdt = t + t t + = t 4 t dt = t 3 dt = t + t t + t + dt şi m juns l integrl dintr-o funcţie rţionlă. Descompunem în frcţii simple t + t t + t + = t + bt + c t + t + cu, b, c determinţi ducând l celşi numitor şi identificând coeficienţii. Obţin =.b =, c = şi integrl se reduce l integrle simple. I = t+ t t +t+ dt = t t+ dt = t +t+ = ln t t+ t +t+ dt Mi întâi Lucin Mticiuc t + t + t + dt = t t + t + dt + t + t + dt ir ceste se fc prin clcule stndrd. L sfârşit se v înlocui t = + /.
13 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc b Temă: Apre = / şi 3 = /3 deci se v fce substituţi = t 6 unde 6 este cel mi mic multiplu comun l numitorilor şi 3. c, d Temă. 6. Să se clculeze următorele integrle din funcţii irţionle integrle binome: d, b d, c d, d d, 5 e + 3 d, f d 4, g d /3 Rezolvre: Fie integrlele de form m + b n p d unde m, n, p Q. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle dor în următorele trei situţii cu jutorul substituţiilor respective: i Dcă p este număr întreg. ii Dcă m + este număr întreg şi în cest cz este utilă substituţi + b n = t s unde s n este numitorul lui p. iii Dcă m + + p este număr întreg şi în cest cz este utilă substituţi + bn n n unde s este numitorul lui p. + 3 = / + /3 deci m = /, n = /3, p = deci suntem în prim situţie şi, evident, merge substituţi = t 6 d = 6t 5 dt deci integrl devine + 3 t d = 6 / + t 6 /3 6t 5 dt = t 6 = / + t 6 /3 6t 5 dt = t 3 + t 6t 5 dt = = t 3 + t 6t 5 dt şi obţin integrl dintr-o funcţie polinomilă... b Temă: = t s = 5/4 + /3 3 deci m = 5/4, n = /3, p = 3 deci suntem în prim situţie şi merge substituţi =... d =...dt deci integrl devine... c = / + /4 /3 deci m = /, n = /4, p = /3 şi Lucin Mticiuc m + n = / + /4 deci suntem în dou situţie şi merge substituţi = Z + /4 = t 3 /4 = t 3 = t 3 4 d = 4 t 3 3 3t dt 3
14 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci integrl devine d = / + /4 /3 d = = t 3 4 / t 3 /3 t t 3 3 dt = = t 3 tt t 3 3 dt = t 3 t 3 dt = = t 6 t 3 dt = t 7 /7 t 4 /4 + C şi cum se înlocuieşte t cu + /4 /3. d, e Temă, suntem în situţi ii. f, g Temă, suntem în situţi iii. 7. Să se clculeze următorele integrle din funcţii trigonometrice: sin sin cos 3 3 d, b cos 4 d, c d, d sin + tg + sin d, e cos 4 d, f + sin + cos d Rezolvre: Fie integrlele de form R sin, cos d unde R, b este o epresie rţionlă în şi b. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle cu jutorul următorelor substiţituţii: i Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi cos = t. ii Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi sin = t. iii Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi tg = t. iv Substituţi universlă tg = t. În czul integrlelor din funcţii trigonometrice sunt utile următorele formule trigonometrice sin + cos =, sin cos = t sin, sin = cos, cos = sin =, cos = t, unde t = tg +t +t, sin = t, cos = +t +t Avem că R sin, cos = sin cos 3 deci, unde t = tg. +cos, Lucin Mticiuc R sin, cos = sin cos 3 = sin cos 3 = R sin, cos dică suntem în czul ii. Este utilă substituţi sin = t sin cos 3 d = sin cos cos d = = sin cos sin d = sin sin d sin 4
15 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci sin = t dt = d sin = sin d dică I = t t t dt = t 4 dt = t 3 /3 t 5 /5 unde t trebuie înlocuit cu sin b Temă: R sin, cos = sin3 este impră în sin, deci czul i cos 4 c R sin, cos = sin +tg. În cest cz vom folosi substituţi universlă în czul integrlelor trigonometrice: tg = t = rctgt = rctgt d = + t dt Deci, folosind şi formulele trigonometrice respective, re loc sin + tg d = sin + sin d = cos = t + t + t +t t dt = t t = dt = dt = t t t dt t = ln tg 4 tg + C d e Temă: suntem în czul iii. f Temă: suntem în czul iv. t + +t t ++t t +t t +t t +t + t dt = + t dt = t dt = ln t 4 t + C = 8. Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: rctg d, b rctg d, c rctg d d rcsin d, e rcsin d, f rcsin d. 9. Să se clculeze următorele integrle: d +, b d +, c d +, d d +, d e + 3, f + 3 d, g sin n d, n {,, 3, 4,...}. Rezolvre: Lucin Mticiuc 5
16 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc d + d = + d = + + d = = + + d + d = + d + d = = rctg + d = 3 rctg d = = 3 rctg d = 3 rctg + + rctg + C. g Pentru n = : sin sin d = sin d = cos cos d = subst. cos = t = = ln t t + + C = ln cos cos + + C. su, folosind substituţi universlă obţinem tg = t sin d = = rctgt = rctgt d = + t dt tg t + t +t dt = t dt = ln t + C = ln + C. Pentru n =, folosind tbelul obţinem: sin d = ctg + C t dt su, folosind substituţi universlă, obţinem sin d = + t dt = + t t dt = + t + C = t + C t t t +t = tg + C = = ctg + C. tg Pentru n = 3 : sin sin 3 d = sin 4 d = cos cos d = subst. cos = t = = = t + b + t + c t + d + t dt =. Lucin Mticiuc su, folosind substituţi universlă, obţinem sin 3 d = t +t 3 + t dt = + t 4 t 3 dt =. 6 t dt
17 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc. Temă Să se clculeze următorele integrle: + + d, b + + d, c + + d d, e d. + + d,. Clculţi ri figurii plne cuprinsă între curbele dte eplicit y = p şi = py. Prticulrizţi pentru p = /. Rezolvre: Dcă suntem în czul în cre curbele cre du domeniul sunt dte eplicit ir domeniul este deci D = {, y : b, f y f } tunci ri domeniului D este dtă de A D = b [f f ] d. Clculţi volumul sferei. Clculţi volumul elipsoidului ceste se obţin prin rotţi unui semicerc şi respectiv unei semielipse în jurul ei O. Rezolvre: Dcă volumul V R 3 este obţinut prin rotţi mulţimii F = {, y : b, y f } tunci volumul este dt de V F = π b f d În czul nostru sfer este dtă de rotţi domeniului semidiscului F = {, y : r r, y } r respectiv dt de rotţi domeniului semielipsei { F =, y :, y b }. 3. Determinţi volumul corpului de rotţie dt de f : [, /] R, f = rcsin Lucin Mticiuc 4. Determinţi lungime grficului funcţiei f : [3, 8] R, f = 3 Rezolvre: Dcă suntem în czul în cre curb este dtă eplicit de C : y = f, b tunci lungime curbei este dtă de L C = b + f d. 7
18 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc 5. Determinţi lungime grficului funcţiei f : [π/3, π/] R, f = ln cos. { = cos 6. Determinţi lungime curbei dtă prmetric 3 t y = sin 3 t, t [, π/] Rezolvre: Dcă { suntem în czul în cre curb este dtă curb este în pln şi este dtă prmetric de C :, t b tunci lungime curbei este dtă de = t y = y t L C = b t + y t dt = cos t 7. Determinţi lungime curbei din spţiu dtă prmetric y = sin t, t [, π]. z = ct = t Rezolvre: În czul în cre C : y = y t, t b dică în czul în cre curb este z = z t dtă curb este în spţiu şi este dtă prmetric lungime curbei este dtă de L C = 8. Determinţi ri discului. b 9. Determinţi lungime cercului. t + y t + z t dt. Lucin Mticiuc 8
CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate
Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC CURS I II Cpitolul I: Integrl
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus
ME.9 Trnsformte Fourier prin sinus şi cosinus Cuvinte cheie Trnsformre Fourier prin cosinus, trnsformre Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin cosinus, formule de inversre,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραπ } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.
Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ
CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ În teori Integrlei definite numită şi Integrl Riemnn, s- urmărit c, l numite funcţii rele de o vriilă relă, dte pe mulţimi din R, după o schemă
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:
Capitolul I: Integrala triplă Conf. dr. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Analiza Matematică II, Semestrul II Conf. dr. Lucian MATICIUC Teoria: SEMINAR 3 Capitolul I. Integrala
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (material incomplet, în curs de redactare) Paul GEORGESCU
ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (mteril incomplet, în curs de redctre) Pul GEORGESCU Cuprins PRIMITIVE. Primitive................................... Operţii cu funcţii cre dmit primitive................ 7.3
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραTITULARIZARE 2002 Varianta 1
TITULARIZARE 2002 Vrint 1 A. Omotetii plne: definiţie, oricre două triunghiuri omotetice sunt semene, mulţime omotetiilor de celşi centru formeză un grup belin izomorf cu grupul multiplictiv l numerelor
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότερα2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55
Cuprins 1 Integrl definită şi generlizări 3 1.1 Definiţie, proprietăţi, formule de clcul............... 3 1. Integrl curbilinie......................... 17 1.3 Integrl improprie.........................
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010
ETAPA FINALĂ - mi 00 BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A. Pe o dreptă se consideră 00 puncte, cre formeză 009 segmente, fiecre de cm. Pe primul segment, desupr dreptei, construim un pătrt, pe l doile segment,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραCursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss
Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραTit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT
Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.
ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru exmenul licenţă, mnul vlbil începând cu sesiune iulie 23 Specilizre Mtemtică informtică coordontor: Dorel I. Duc Cuprins Cpitolul. Serii de numere rele. Noţiuni generle 2. Serii
Διαβάστε περισσότεραANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu
@ ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvte Mirce Oltenu Cuprins Integrle improprii şi cu prmetri 5. Noţiuni teoretice......................... 5. Integrle improprii.........................3
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραIon CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM
Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM IAŞI 27 2 Cuprins 1 Integrle improprii 9 1.1 Introducere............................ 9 1.2 Definiţi integrlei improprii................... 1 1.3
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραCURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.
Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare
Algebră liniră CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE 6 Forme linire Fie V un spţiu vectoril peste un corp K Definiţi 6 Se numeşte formă liniră su funcţionlă liniră o plicţie f : V K cre stisfce
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραNeodreeni integrali. Glava Teorijski uvod
Glv Neodreeni integrli. Teorijski uvod Nek je funkcij f :, b R. Definicij: ϕ- primitivn funkcij funkcije f ϕ f, b Teorem: ϕ- primitivn funkcij funkcije f ϕ+c- primitivn funkcij funkcije f Definicij: f
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier
Capitolul Serii Fourier 7-8. Dezvoltarea în serie Fourier a unei funcţii periodice de perioadă Pornind de la discuţia asupra coardei vibrante începută în anii 75 între Euler şi d Alembert, se ajunge la
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότερα7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx
7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραLucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραMETODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA
ETOE ŞI ETAPE ECESARE PETRU ETERIAREA UGHIULUI A OUĂ PLAE PROF. IACU ARIA, ŞCOALA ROUL LAEA, ORAVIłA, CARAŞ- SEVERI (). Unghi diedru. Fie α şi β două semiplne vând ceeşi frontieră (muchie)d. Se numeşte
Διαβάστε περισσότερα2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL
1 2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL 2.1 Probleme clsice de clcul vriţionl Din punct de vedere istoric, prim problemă de clcul vriţionl este ş numit problemă lui Dido. Legend mitologică spune că Dido, su
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραIoan ROŞCA CALCUL NUMERIC. Elemente de teoria aproximarii
Ion ROŞCA CALCUL NUMERIC Elemente de teori proximrii P R E F A T A In ultimul timp, u pǎrut nevoi enorme de modele mtemtice tot mi sofisticte şi simulǎri pe clcultor tot mi vste şi complexe. In cest mod,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραTEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE
TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE 35 TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE Obiective: Deinire principlelor proprietăţi mtemtice le uncţiilor, le itelor de uncţii şi le uncţiilor continue Deinire principlelor
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραavem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +
Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραCURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
Διαβάστε περισσότεραCONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ CONCURS DE ADMITERE, 7 iulie 207 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (30 puncte) ) (0 puncte) Să se arate că oricare ar
Διαβάστε περισσότεραTEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective:
TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE 61 TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE Obiective: Definirea principalelor proprietăţi matematice ale integralelor nedefinite Analiza principalelor proprietăţi matematice ale ecuaţiilor
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi
GEOMETRIE ANALITICĂ Cpitolul 5 VECTORI LIBERI # Spţiul vectoril l vectorilor liberi Fie E spţiul tridimensionl l geometriei elementre orientt Definiţii Pentru oricre două puncte A B E considerăm segmentul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραcateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC
.Masurarea unghiurilor intr-un triunghi dreptunghic sin B= cateta opusa ipotenuza = AC BC cateta alaturata, cos B= AB ipotenuza BC cateta opusa AC cateta alaturata AB tg B=, ctg B= cateta alaturata AB
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα